Facultate de Stiinte Agronomice si Medicina

Veterinara Bucuresti
Facultatea de Management, Inginerie Economică
în Agricultură și Dezvoltare Rurală
Inginerie si management în alimentaţie publică şi agroturism

Comuna Almaș, Arad

Niculae Nicoleta Andreea

Grupa 8313
 Cuprins
Prezentarea localitatii: Resursele agroturistice:
-Descriere -Reteaua hidrografica
-Asezare geografica -Rezervatii naturale
-Istoric -Monumente istorice
-Populatie -Vegetatie
-Clima -Flora si Fauna
-Relief

Identificarea pensiunilor:
-trecerea in revista a pensiunilor

Studiul verificarii resurselor agroturistice:

- Analiza SWOT
 Descriere

• Almaș este o comună în județul Arad , situată pe malul

sudic al Crișului Alb, în Depresiunea Gurahonț. Comuna
are în componență 4 sate: Almaș (reședința
comunei), Cil, Joia Mare și Rădești.
 Asezare geografica
• Localitatea Almaş se află la sud-est de municipiul Arad
pe DN 79A la o distanţă de 90 km de Arad.

Istoric
• Satul Almaș este atestat documentar pentru prima dată
în anul 1334. Pe teritoriul satului a fost descoperit în anul
1964 un tezaur alcătuit din 200 monede dacice.
 Populatie
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Almaș
se ridică la 2.532 de locuitori, în scădere față de recensământul
anterior din 2002, când se înregistraseră 3.009 locuitori.Majoritatea
locuitorilor sunt români (95,93%), cu o minoritate deromi(1,78%).
Pentru 2,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută

Clima
Regimul climatic caracteristic judeţului Arad este de tip continental
moderat, cu influenţe ale climatului submediteranian în sud. În
zonele de câmpie joasă temperaturile medii anuale sunt de 10°C şi
de 6°C în zona montană. Iernile sunt blande şi verile călduroase.
Vânturile sunt condiţionate de distribuţia formelor de relief, circulaţia
maselor de aer având orientare de la sud la est.
 Relieful
Începând de la est înspre vest relieful judeţului Arad este
unul în trepte incluzând toate formele de relief: câmpie,
dealuri cu caracter piemontan şi munţi de înălţimi joase,
despărţiţi de depresiuni.

• Relieful din punctul de vedere al regimului înălțimii

coboară în trepte dinspre est spre vest:

• Munții Zărand, Munții Codru-Moma și porțiuni din Masivul Bihor (Găina)

• Altitudinea maximă: Vârful Găina1486 m
• Câmpia Aradului, Câmpia joasă a Mureșului și Câmpia Crișurilor (Crișului
Alb, Crișului Negru)
 Reteaua hidrografica
• Râul Mureș cu afluenții săi: Valea Corbesti, Troas, Bârzava, Milova,
• Crișul Alb cu afluenții săi: Leuci, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea
Monesei
• Crișul Negru cu afluentul său Teuz
• Principalele lacuri: Seleuș, Cermei, Rovine și Balta Țiganilor (heleștee).

Rezervatii naturale
Parcul Natural Lunca Mureșului este o arie protejată constituită
în România, în aval de municipiul Arad până la granița cu Ungaria de-a
lungul râului Mureș, clasificată ca parc natural la nivel național. Ea cuprinde
zona inundabilă dintre digurile situate de o parte. Este o zonă cu inundații
periodice, în care plantele și animalele din împrejurimi sunt adaptate la
acest regim .
 Monumente istorice
 Cetatea Aradului a fost construită pe malul
stâng al Mureșului, fiind ridicată la cererea împărătesei 
Maria Tereza. Lucrarea a durat 20 de ani (1763-1783)
și a fost executată de mii de deținuți.Era prevăzută
cu trei rânduri de cazemate subterane și mai multe
rânduri de șanțuri, care puteau fi inundate. Poarta principală
și clădirile din interior au fost construite în stil baroc.
În interiorul cetății există o biserică catolică și în clădirile
din jur au fost găzduiți călugării franciscani, aflați sub
patronajul sfântului Ioan de Capistrano.

 Fortăreața Tauț
• situata in localitatea Taut, in zona de
contact a Dealurilor Cigherului cu Muntii Zarandului,
in bazinul hidrografic al raului Cigher;
• dateaza din secolele XII-XIII;
• era prevazuta cu valuri de aparare;
• azi se mai pot vedea doar ruinele.
 Vegetatia
• In padurile de pe munte predomina fragul. Exceptie fac doar
regiunile de sub 300 m, unde domina stejarul. Înauntrul vaii Crisului-
Alb se întâlnesc plante de origine meridionala ( liliacul spontan,
castanul dulce cultivat, întinse livezi de nuci). Dupa cum dovedesc
solurile (sol brun si cernoziom degradat), tot padurea de stejar se
întindea si în câmpia de sub munte. Azi însa ea a fost pastrata, sub
forma de pâlcuri, numai în nord.

Flora si Fauna
Flora Municipiului Arad și împrejurimilor sale este reprezentată prin
numeroase specii de plante. Din categoria speciilor rare pentru flora
României amintim următoarele: Rumex Kerneri,Sparganium
minimum. Fauna se încadrează și ea în specificul silvostepei și se
caracterizează prin prezența popândăului, prepeliței, fazanului de
câmpie, șopârlei cenușii, sturzului etc. În păduri trăiesc
mistrețul și cerbul. Fauna subacvatică din apele Mureșului
cuprinde crapul, somnul.
Liliac spontan Castan dulce cultivat Sparganium minimum

Rumex kerneri Popandau Fazani de campie

Sturzul
• Pensiuni
Pensiunea Select Arad Pensiunea Panorama

Pensiunea
Pensiunea Roua
Christiana
 Analiza swot
Puncte tari:

-  poziţia geografică favorabilă

-  varietatea peisajului (alternanţa deal-câmpie-munte): Valea Mureşului,
Valea Crişului Alb
- fond cinegetic şi piscicol bogat , rezervaţii şi parcuri naturale
- resurse de apă geotermală
-  peisaj antropic de o mare diversitate: monumente istorice şi de arhitectură,
situri arheologice, cetăţi, castele, lăcaşe de cult

Puncte slabe:
- drumuri nemodernizate şi infrastructură edilitară insuficientă în zonele
agroturistice (reţele de apă, canalizare şi telefonie, staţii de epurare);
- amenajare peisageră deficitară
- calitate precară a serviciilor turistice
- numărul redus al pensiunilor cu specific agroturistic
- lipsa spaţiilor de agrement în zonele împădurite
-  ofertă restrânsă pentru agrement
 OPORTUNITĂŢI
- perspective de colaborare pe probleme specifice  (consultanţă, ridicarea
calităţii serviciilor)  în cadrul creat de ARE (Adunarea Regiunilor Europei) şi
AREV (Adunarea Regiunilor Europei Vinicole)
- abordarea unor concepte şi strategii de dezvoltare turistică regionale
- interes crescut pentru domeniul turismului din partea ONG-urilor locale
-stabilirea de parteneriate şi derularea de proiecte cu oraşe şi provincii din alte
ţări

AMENINŢĂRI
- vecinătatea / concurenţa judeţelor cu potenţial turistic bine dezvoltat şi
valorificat (Bihor, Timiş, Alba, Hunedoara)
-  degradarea monumentelor istorice şi de arhitectură
- pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor în zona rurală
- poluare culturală, amploarea fenomenului kitch
- depopularea satelor şi migrarea tinerilor la oraş
- nivel scăzut de trai al unui segment important al populaţiei