Cuprins

Capitolul 1 – Prezentarea judetului Maramures........................................................1

1.1 Asezare..............................................................................................................1
1.2 Accesibilitate.....................................................................................................3
1.3 Cadrul natural....................................................................................................5
1.4 Cadrul socio-economic.....................................................................................6
1.5 Resurse turistice................................................................................................8
1.6 Analiza echipamentelor turistice.....................................................................11
1.6.1 Unitati de cazare...................................................................................11
1.6.2 Agrement..............................................................................................15
 Capitolul 1 - Prezentarea judeţului Maramures

Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. Este
locul in care simplitatea se imbina armonios cu omenia, conferindu-le acea noblete datatoare de har.
Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultura si geografie fara profesor. Nu trebuie
decat sa priviti si sa ascultati cu mare atentie spectacolul ce va inconjoara. Natura se desfasoara
maiestoasa de jur imprejur, iar viata localnicilor , atat de linistita dar atat de bogata, nu va va lasa
indiferenti. Versurile de mai jos, desi sunt putine ca numar, exprima foarte bine ceea ce este
Maramuresul:

Maramures mititel
Multa dragoste-i in el.
Maramures tara veche
Cu oameni fara pereche.

1.1 Aşezare

Judeţul Maramureş, situat la graniţa nordică a României cu Ucraina, cuprinde vechile

"pământuri" ale Maramureşului, Chioarul, Lăpuş şi Depresiunea Baia Mare. Municipiul Baia Mare
este reşedinţă administrativă a acestui judeţ. Judeţul se învecinează în nord cu Ucraina, în est cu
judeţul Suceava, în vest cu judeţul Satu Mare, la sud cu judeţele Cluj, Sălaj, Bistriţa Năsăud. Acest
judeţ are o suprafaţă de 6304 kmp, respectiv 2,6 % din teritoriul ţării şi are o populaţie de 519.057 de
locuitori (la 1 iulie 2003), reşedinţa fiind la Baia Mare.

2
 Judeţul este situat în regiunea Transilvania din România. Din punct de vedere al culturii
tradiţionale, actualul judeţ Maramureş este alcătuit din patru zone (etno-folcorice) distincte: Ţara
Chioarului, Ţara Lăpuşului, Ţara Maramureşului (jumătatea de sud a Maramureşului Istoric) şi Ţara
Codrului (partea de est), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare.
Judeţul este bogat în elemente etnografice şi folclorice. Arta populară este conservată într-o
formă specifică acestei zone: case şi porţi din lemn, unelte, ceramică, biserici de lemn-unice în lume,
obiceiuri populare. Judeţul Maramureş are porţile deschise pentru turiştii care doresc să cunoască
originalitatea culturii populare prin muzeele din Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei; prin cele peste 200
de monumente de arhitectură populară de la Borşa, Izvoarele şi Mogoşa. Extrem de originale sunt
satele situate pe văile Izei, Marei, Vişeului şi Tisei care formează un adevărat muzeu în aer liber.
Unic în lume este Cimitirul Vesel din satul Săpânţa. În acest judeţ se găsesc 8 muzee, 67 de locuri şi
monumente istorice, 363 monumente de arhitectură şi 13 zone istorice situate în oraşe şi sate.
Datorită bogăţiilor în aur, argint, plumb, zinc, sare, paşuni întinse, păduri şi terenuri agricole, fauna
şi flora, au făcut ca acest judeţ să fie locuit cu mii de ani în urmă.

Lista oraşelor din judeţul Maramureş:

Baia Mare (în maghiară Nagybánya, în germană Frauenbach) este reşedinţa judeţului
Maramureş şi un important centru urban din nord-vestul României, situat la poalele Carpaţilor
Orientali.
Sighetu Marmaţiei (colocvial Sighet, maghiară Máramarossziget colocvial Sziget, în traducere
"Insula", germană Marmaroschsiget, ucraineană Сигіт Мармароський, Снгет, slovacă Syhoty)
este un municipiu din judeţul Maramureş, Transilvania, România, foarte aproape de frontiera
României cu Ucraina.
Borşa, Vişeu de Sus, Baia Sprie, Târgu Lăpuş, Seini, Cavnic, Ulmeni, Maramureş, Săliştea de
Sus, Dragomireşti, Şomcuta Mare, Tăuţii-Măgherăuş.

Populaţia este alcătuită din români (81%), maghiari (10,5 %), ucraineni (6,8 %), romi (1,3 %),
germani (0,6 %) şi alte naţionalităţi. Din suprafaţa de 6.215 kmp a judeţului, zona montană ocupă 43
%, cu Munţii Rodna şi Masivul Pietrosul (2.303 m) - cel mai înalt din Carpaţii Orientali - şi
zona vulcanică cu Munţii Gutâi şi Ţibleş (1.300-1.800 m); 30 % din suprafaţă sunt dealuri şi platouri

3
iar 27 % sunt ocupate de depresiuni, lunci şi terase. Locurile pitoreşti, aflate lângă oraşul Baia Sprie
sunt vizitate de turişti datorită frumuseţii lacului de acumulare de la Firiza. Caracteristic acestui judeţ
sunt resursele hidrominerale (peste 100 de izvoare), în special lângă Baia Borşa, Vişeul de Sus, Băiuţ
şi Poiana Botizii. Judeţul Maramureş are 62 de terenuri de vânătoare cu o suprafaţă de 587.000 ha.
Deasemenea se mai află şi opt rezervaţii naturale.

Maramureşul a fost şi a rămas până astăzi unul dintre nucleele "tari" de civilizaţie şi habitat
aparte în spaţiul geo-spiritual românesc. O călătorie în Maramureş este o încântare pentru turistul
dornic de cunoaşterea valorilor morale şi spirituale ale locurilor, specifice poporului român dar uitate
în alte zone. Maramureşul este prin excelenţă izvorul cel mai bine păstrat al tradiţiilor strămoşeşti.
Este locul în care simplitatea se îmbină armonios cu omenia, conferindu-le acea nobleţe dătătoare de
har. Vizitarea Maramureşului este ca o lecţie de istorie, cultură şi geografie fără profesor. Nu trebuie
decât să priviţi şi să ascultaţi cu mare atenţie spectacolul ce vă înconjoară. Natura se desfăşoară
măiestroasă de jur împrejur, iar viaţa localnicilor , atât de liniştită dar atât de bogată, nu vă va lăsa
indiferenţi.

1.2 Accesibilitate

Judeţul Maramureş oferă un număr de poteci marcate pentru trasee turistice în munţii ce
domină zona Maramureşeană. Creasta principală - bandă roşie (Dealu Ştefăniţei-Şaua Pietrii-
Bătrâna-Rebra-Şaua Puzdrele-Galatu-Gârgălău, iar de aici spre sud în judeţul Bistriţa Năsăud, prin
vârful Ineu până la Pasul Rotundu), punct albastru ( Borşa Complex-Puzdrele-Şaua Laptelui),
triunghiu roşu (Borşa Complex-Cascade Izvorul Cailor-Stiol-Prislop), banda albastră (Borşa
Complex-Cascada Cailor). Din creasta principală se întind alte poteci marcate, înspre sectoarele
sudice şi estice ale masivului.
Judeţul oferă atât turiştilor cât şi localnicilor diferite căi de transport:
Drumuri. Judeţul Maramureş este străbătut de o reţea totală de drumuri de 612 km, 336 m
împărţită astfel :

4
 Drumuri naţionale 225 km, 918 m din care o reţea de 210 km şi 615 m pietruiţi sunt întreţinuţi
de Direcţiunea Generală a Drumurilor, iar oraşul Sighet 4 km 153 m.
Drumuri judeţene 216 km 156 m, din care Administraţia judeţului întreţine o reţea pietruită de
201 km 456m.
Drumuri comunale 170 km 262 m.
Lungimea podurilor este de 4.980,60 m repartizată astfel : poduri naţionale 2.114,70 m,
judeţene 1.962,35 m şi comunale 903.55 m.
Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi : • Câmpulung- Sighet –
Carei • Sighet – Baia Mare • Beclean - Moisei
Calea ferată. Judetul Maramureş este străbătut de o reţea totală de cale ferată de 131 km, din
care 92 km linii secundare simple şi 39 km linii înguste. Pe lânga liniile de mai sus, exploatate de
CFR, mentionam linia particulară Vişeu- Valea Babei.
Itinerarii importante : Accelerate : Valea Vişeului, Dragoş – Vodă (Praga).
Staţii importante : Valea Vişeului, Dragoş Vodă, Sighet, Şugatag.
Căi de acces: aeroport (Baia-Mare, Satu-Mare); cale ferată (Timişoara-Satu-Mare-Baia-Mare;
Bucureşti-Jibou-Baia-Mare; Bucureşti-Sighetul Marmaţiei); drumuri naţionale (din Bihor: DN 1H,
DN 19, DN 19B; din Suceava: DN 18; din Cluj: DN 1C, DN 1F, DN 1G; din Bistriţa-Năsăud: DN
17C).

Transport aerian
Aeroportul Tăuţii-Măgherăuş (la 10 km de Baia Mare) deserveşte transporturile aeriene de
mărfuri şi călători.
Transport feroviar
Regiunea este traversată de magistrala Satu Mare-Baia Mare-Bucureşti cu multiple ramificaţii.
Tronsonul dintre Vişeul de Jos şi Salva prezintă o importanţă turistică mai deosebită (61 km)
scurtând foarte mult drumul dintre Maramureş şi partea de nord a Transilvaniei.
Transport rutier
Existenţa mai multor noduri feroviare demonstrează intensitatea traficului în această regiune:
Sighetul Marmaţiei, Baia Mare, Târgu Lăpuş.
Majoritatea legăturilor cu judeţele învecinate se fac prin pasurile Şetref (817 m) şi Prislop
(1416 m).

5
 1.3Cadrul natural

Maramureşul ascunde frumuseţi ce pot fi apreciate doar strabatând şi analizând fiecare

cadru natural. Varietatea formelor de relief, cum ar fi : conurile vulcanice, stânci abrupte, chei ,
defileuri, depresiuni intramontane, ne dezvaluie o mirifică lume de basm. Extracţia şi prelucrarea
mineralelor neferoase, tăierea şi cioplirea în felurite forme a lemnului, creşterea animalelor,
pomicultura, demonstrază preocupările în timp ale oamenilor acestor locuri.
Pe acest front s-a acumulat un bogat tezaur de cultură populară exprimat prin obiecte de arta,
producţii folclorice autentice şi originale, obiceiuri şi datorii care au răzbatut prin istorie pană în
zilele noastre. Numarul foarte mare de obiective turistice naturale şi antropice conferă
Maramureşului atributul de zonă turistică de interes major.

Resursele atractive ale reliefului:

Maramureşul este un judeţ de munte şi dealuri, deşi părţile joase ale depresiunilor coboară la
135 m pe Someş la Seini si la 204 m pe Tisa. Contrastele de altitudine sunt mari: Petrosul Rodnei cel
mai inalt punct din judeţ(2.303m) domina Depresiunea Maramureşului cu peste 1.600m, iar varful
Ignis se ridică deasupra Depresiunii Baia Mare cu peste 1.000m.
Cea mai mare parte a reliefului , 76%, aparţine Carpaţilor Orientali şi este reprezentata prin Munţii
Rodnei, Munţii Maramureşului, Carpaţii Vulcanci de Nord si Depresiunea Maramureşului. Urmeaza
o zona depresionară, ca un culoar, sub lanţul vulcanic, formata din depresiunile Baia Mare,
Copalnic, Lapus. Acest culoar este inchis spre sud de masive cristaline si de dealuri, uneori cu aspect
de podiş. Ultimele unităţi aparţin dealurilor Someşului si Silvaniei (Preluca, Dealurile Chioarului,
Prisca, Culmea Codrului, Dealurile Salajului si Asuajului), Podişul Someşan (Podişul Boiu,
Dealurile Ciceului), Subcarpaţilor Transilvaniei (Culmea Breaza, Despresiunea Lapus).
Inalţimile mari ale munţilor, combinate cu urme ale reliefului glaciar: circuri,vai glaciare, morene,
formaţiuni cu aspecte stranii (Viju din Pietrosul Rodnei), imprimă
reliefului o tenta de bazar morfologic apreciată de multi turişti. Munţii sunt străbătuţi de
numeroase văi (Vişeu, Campoiasa, Furului, Rea, Bila, Sesuri, Fantanele, Salhoi) de-a lungul cărora

6
turiştii pot urma trasee marcate şi drumuri forestiere spre rezervatiile naturale si puţinele cabane
turistice de la gura Pasului Buhăescu, Fantana Stanchii, Hanul Butinarilor. Pantele Muntilor Rodnei
sunt favorabile practicării schiului.

Încă din antichitate acest judeţ este cunoscut pentru exploatările de minereuri. Baia Mare,
reşedinţa administrativă a judeţului, Baia Sprie, Cavnic şi Baia Borşa s-au dezvoltat având la baza
mineritul. Zona judeţului Maramureş păstrează multe din vechile tradiţii româneşti cum ar fi
folosirea lemnului în construcţii cât şi costumele tradiţionale purtate în zilele de sărbătoare. Spre
exemplu, cele mai faimoase biserici vechi de lemn cu turle înalte, expresie a excepţionalei tehnici
arhitecturale, sunt cele din Surdeşti (cu o turlă înaltă de 53 m), Rozavlea, Bogdan Vodă. Curţile
caselor ţăranilor din Maramureş impresionează vizitatorii prin porţile monumentale din lemn,
sculptate cu motive reprezentând viaţa ce formează o adevarată dantelărie.

Turiştii pot vizita Baia Mare, Satu Mare, Sighetu Marmaţiei, Valea Marei, Valea Izei, Ţara
Lăpuşului, Ţara Chioarului, Săpânţa, Borşa, sau un loc de popas.

1.4 Cadrul socio-economic

Exploatarea pădurilor şi industriile elementare derivate, pomicultura, păstoritul, creşterea

animalelor, sunt principalele activitaţi economice ale judeţului Maramureş.
Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă de 338.100 ha. Suprafaţa arabilă este de 37.528 ha,
adica 11.09% din suprafaţa judeţului si 0,13% din suprafaţa totală a ţarii.
Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 312 ha, adică 0,83%, iar mica
proprietate 37.216 ha, adică 99,17%.
Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 3.555 ha. Din această suprafaţă trifoiul ocupă
1.459 ha, cu o producţie de 47.801 chint. fân (media la ha 32,7 chint.). Alte fâneţe cultivate ocupă
2.074 ha, cu o producţie de 36.406 chint. fân.

7
 Plantele alimentare ocupă 5.730 ha. Din această suprafaţă cartofii ocupă 5.188 ha, cu o
producţie de 178.986 chint. (media la ha 34,5 chint.), în valoare de 22 mil. lei.
Plantele industriale ocupă 555 ha. Din această suprafaţă cânepă ocupă 428 ha, cu o producţie
de 1.513 chint. fuior (media la ha 3,5 chint.), si 1.820 chint. sămânţă.

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (338.100 ha), ogoarele sterpe ocupă
6.676 ha.
Fânetele naturale ocupa 48.583 ha, cu o producţie de 500.404 chint. (prod. medie la ha 10,3
chint.), în valoare de 3 mil. lei.
Industrie. 2 mori sistematice (Viseul de Sus), 1 fabrică de produse făinoase (Sighet), 1 moara
de sare, 1 fabrica de gheată, 1 de basmale şi şaluri, 1 de tricotaje, 1 de carton ondulat si articole de
hârtie (toate la Sighet), 1 de extragerea taninului (Vişeul de Sus), 3 de tăbăcărie, 28 de cherestea, 2
de mobile curbate, 2 de perii şi de articole de lemn, 1 de maturi, 1 de cărămizi şi ţigle, 1 de nasturi şi
1 de şepci (toate la Sighet) şi 1 mina de sare la Ocna Şugatag. Menţionăm şi minele de aur şi argint
ale Asociaţiei maramureşene de mine metalice (comuna Buteşti), precum şi mina de sare CAM de la
Ocna –Şugatag. Majoritatea fabricilor de cherestea din judeţ aparţin Casei Autonome a Padurilor
Statului. Cariere de argilă la Sighet, piatra calcar pentru fabricarea varului la Bisţra, piatra de moară
la Glod, piatra de gresie la Viseul de Sus si Valea Viseului.
La sate este dezvoltată industria casnică (covoare şi pânze de casă).
Comerţ dezvoltat cu lemn, vite, piei şi fructe. Lemne de foc (fag) se exportă în Ungaria,
(7.500-8.000 vagoane anual), lemne de construcţie (scânduri, grinzi şi alte semi-fabricate de lemn
moale) se exporta în Germania, Danzig, Ungaria si Anglia ; parchete de stejar şi lemn pentru furnir
se exportă în Danzig şi Anglia. Un articol special pentru export este lemnul de rezonanţă (de molid,
cel mai bun din Europa). Exportul de fructe în anii buni ajunge pâna la 500 vagoane (20- 25
milioane lei).
Judeţul importa cereale, alimente, textile şi materii prime necesare celor câteva fabrici de
textile şi tricotaje din Sighet.
Poşta, telegraf, telefon. În judeţul Maramureş. sunt 2 oficii P.T.T de stat (amândouă la Sighet)
şi 23 oficii autorizate.

8
 Oficii telefonice la: Sighet, Bacicoiul Mare, Bârsana, Borsa, Costiui, Cuhea, Dragomiresti,
Leordina, Moisei, Ocna Sugatag, Petrova, Poeni-de-sub-Munte, Rona deS, Rozavlea, Ruscova,
Sapânta, Sacel, Strâmtura, Teceul Mic, Valea Viseului, Viseul de Sus.

Staţiuni climatice, balneare, turism.

Coştiui, staţiune balneară, Ocna- Şugatag, staţiune balneară, Breb, staţiune balneo-climatică, Suligul,
ape ferasinoase şi bicarbonate, Borşa, staţiune balneară modestă, Botiza, staţiune balneară de interes
local, Crăciuneşti, staţiune balneară modestă, în valea Tisei, la graniţa cu Ceho- Slovacia,
Dragomireşti, staţiune balneară de interes local, situată pe valea Izei, Ieud, Valea- Vinului, Vişeul-
de-Sus.

1.5 Resurse turistice

Cetate naturală de străvechi aşezări omeneşti, pe care izvoarele scrise, vestitele diplome
maramureşene, o amintesc pentru prima oară cu aproape 800 de ani în urmă, cele nescrise ale
tradiţiei şi legendelor, o situează undeva în primele începuturi de formare a poporului romîn. Despre
frumuseţile sale de neegalat şi oamenii săi minunaţi, despre trecutul zbuciumat ca şi despre viitorul
luminos al Maramureşului, s-au scris şi se vor mai scrie nenumărate pagini, s-au dat şi se vor mai dă
multe şi variate păreri, fiecare dintre probleme constituind izvoare inepuizabile de inspiraţie.
Una şi aceeaşi idee stăruie însă în toate descrierile asupra Maramureşului: asemănarea sa cu o cetate,
imagine datorată zidurilor măreţe ale Carpaţilor, cînd prăpăstioase şi golaşe, cînd teşite şi îmbrăcate,
de la poale pînă în vîrf, în haina întunecată a pădurilor, care o înconjură din toate părţile, încadrînd-
o, după limbajul folosit de geografi, în seria depresiunilor intramontane sau intracarpatice. Nu e prea
uşor să pătrunzi în interiorul depresiunii maramureşene, căci porţile sale sînt puţine şi greu de
străbătut. Totuşi, Maramureşul nu este izolat. El se leagă strîns de Transilvania şi de Moldova, prin
drumuri, uneori milenare, alteori mai recente, de-a lungul cărora îţi poţi da seama cum omul trecînd,
nu o dată, peste obstacole de necrezut a înfrînt îndărătnicia naturii.

9
 Judeţul Maramureş are porţile deschise pentru turiştii care doresc să cunoască originalitatea
culturii populare prin muzeele din Baia Mare si Sighetu Marmaţiei prin cele peste 200 de
monumente de arhitectura popularaă de la Borşa, Izvoarele si Mogosa. Extrem de originale sunt
satele situate pe văile Izei, Marei, Vişeului şi Tisei care formează un adevărat muzeu în aer liber.
Unic in lume este Cimitirul Vesel din satul Sapanţa.
Locurile pitoreşti, aflate langă oraşul Baia Sprie sunt vizitate de turişti datorită frumuseţii
lacului de acumulare de la Firiza. Caracteristic acestui judeţ sunt resursele hidrominerale (peste 100
de izvoare), în special langă Baia Borsa, Vişeul de Sus, Baiuţ si Poiana Botizii.
Arta populară este conservată într-o formă specifică acestei zone: case şi porţi din lemn,
unelte, ceramică, biserici de lemn-unice în lume, obiceiuri populare. Judeţul Maramureş are porţile
deschise pentru turiştii care doresc să cunoască originalitatea culturii populare prin muzeele din Baia
Mare şi Sighetu Marmaţiei; prin cele peste 200 de monumente de arhitectură populară de la Borsa,
Izvoarele şi Mogosa. Extrem de originale sunt satele situate pe văile Izei, Marei, Vişeului şi Tisei
care formează un adevărat muzeu în aer liber. Unic în lume este Cimitirul Vesel din satul Sapanţa. În
acest judeţ se găsesc 8 muzee, 67 de locuri şi monumente istorice, 363 monumente de arhitectură şi
13 zone istorice situate în oraşe şi sate.

Atracţii turistice
Complexe muzeale din Maramureş
Muzeul de Etnografie Sighetu Marmaţiei
Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare
Centrul artistic Baia Mare - Muzeul de Artă
Muzeul Florean
Muzeul de Mineralogie Baia Mare
Muzeul Memorial Sighetu Marmaţiei
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Baia Mare
Monumente de arhitectura şi artă populară din Maramureş
Centrul istoric Baia Mare
Centrul istoric Sighetu Marmaţiei
Turnul Ştefan

10
 Biserici de lemn din Maramureş
Biserici de lemn din Lăpuş
Biserici de lemn din Chioar
Cimitirul Vesel din Săpânţa
Aşezăminte monahale din Maramureş
Mănăstirea Bârsana
Mănăstirea Peri-Săpânţa
Mănăstirea de la Moisei
Mănăstirea Sfânta Ana din Rohia
Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânţa, judeţul Maramureş, faimos pentru
crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentând scene din viaţa şi ocupaţia persoanelor
înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanţe umoristice,
persoanele respective. Cimitirul îşi are originea în câteva cruci sculptate de Stan Ioan Pătraş. Astfel,
în 1935, Pătraş a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu
circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică
şi o atracţie turistică.
Traseul Bisericilor de lemn: Deseşti-Ieud-Bogdan Vodă-Bârsana -Giuleşi - Budeşti - Fereşti-
Vadu Izei-Rozavlea-Rogoz sau pe ruta Sighetu Marmaţiei-Vadu Izei-Fereşti-Corneşti-Călineşti-
Sârbi-Sat Şugatag
Traseul meşteşugurilor populare (confecţionarea de lăzi de zestre, unelte şi obiecte de uz casnic,
cruci sculptate şi pictate, ceramică populară, prelucrarea lânei şi a pieilor de animale s.a.): Deseşti -
Plopiş - Băiţa de sub Codru-Săpânţa-Vişeu de Jos-Sat Şugatag –Botiza-Fereşti-Călineşti.
Turul staţiunilor balneo-climaterice : Ocna Şugata-Băile Cărbunari-Băile Dăneşti - BăileBotiza-
Băile Borşa.
Hora de la Prislop : o serbare câmpenească şi festival de folclor ce reuneşte locuitori şi formaţii
folclorice din judeţele: Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava în luna august în Pasul Prislop, aflat
la 12 km de localitatea Borşa.
Maramureşul este regiunea care a păstrat, de zeci de generaţii, unele dintre cele mai frumoase
obiceiuri legate de muncă, de ciclurile vieţii, sărbători. Din lemn sunt executate artistic şi majoritatea
obiectelor folosite cu ocazia unor sărbători: ploşca naşilor pentru nuntă, prescurnicere sau pecetare,

11
adevărate sculpturi în miniatură, utilizate la imprimarea pe pâine specială pentru biserică şi
cuminecatură.
De asemenea, se cioplesc cruci cu o simbolistică specială dar, încadrate perfect stilului
arhitecturii tradiţionale. Crucile de morminte au ca ornamente, pe lângă crestături în formă de dinte
de lup, şi celebrele frânghii dispuse pe braţele crucii, sau ca un colac marcând centrul de îmbinare al
braţelor.

Judeţul Maramureş reprezintă o zonă turistică aparte, care se oglindeşte in frumuseţea peisagistică
sau staţiunile balneare, dar mai ales in elemente etnografice şi folclorice, arta populară fiind
consevată intr-o formă specifică acestei zone:case şi porţi din lemn, unelte, ceramică, biserici de
lemn-unice in lume, obiceiuri populare.

1.6 Analiza echipamentelor turistice

1.6.1 Unitaţi de cazare

Unitaţi de cazare din judeţul Maramureş: hoteluri, moteluri, pensiuni turistice, agroturism, vile,
cabane, campinguri. Secţiunea cuprinde informaţii despre posibilităţile de cazare din diverse zone
ale Maramureşului : Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Borşa, Tg Lapus, Baia Sprie, Cavnic, Budesti,
Breb, Ocna Sugatag,Sapanta, Botiza, Vadul Izei, Poienile Izei, Viseu.

Tbael 1.1 Unităţile de primire turistică, cu funcţiune de cazare turistică (număr unităţi)
2004 2005 2006 2007 2008
Hoteluri 1167 1664 1537 1716 1716
Hosteluri 24 25 25 95 139
Pensiuni urbane 47 210 21 465 443
Pensiuni rurale 48 492 739 990 1001
Moteluri 95 139 139 181 171
Vile turistice 22 36 49 92 103
Total 1403 2566 2510 3539 3573
Sursa:Institutul Naţional de Statistică
Din Tabelul 1.1. se poate observa că în perioada 2004-2008 a avut loc o creştere a numărului
unităţilor de cazare la nivelul Judeţului Maramureş, de la 1403 la 3573 de unităţi,acest lucru fiind

12
rezultatul ,creşterii cererii pentru turism şi a interesului pentru devoltarea turismului cultural din
acest judeţ în special.

Tabel 2. Indicele de dinamică şi ritmul de creştere al numărului structurilor de cazare

2004 2005 2006 2007 2008

Indicele cu bază fixă 1 182 178 252 254
cu bază în lanţ 0 182 97 140 100,96
dinamicii
Ritmul cu de
bază fixă 0 82 78 152 154
cu bază în lanţ 0 82 -3 40 0,96
creştere

În urma analizei datelor din tabelul 1.2,cu privire la unitatile de primire turistică din anii 2004-
2008, cu ajutorul metodei indicelui de dinamică şi a ritmului de crşetere cu bază fixă a rezultat că
unităţile de cazare sunt într-o continuă ascensiune,în timp ce în urma analizei cu ajutorul indicelui şi
ritmului de creştere cu bază în lanţ se observă că în anul 2005 numărul unităţilor de cazare au
crescut cu 82%,în anul 2006 au scăzut cu 3%,pentru ca în următorii doi ani să se înregistreze o
creştere a acestora de 40 respectiv de 0,96%.

4000
3539 3573
3500

3000
2566 2510
2500
2000
Structuri de cazare
1500 1403

1000

500

0
2004 2005 2006 2007 2008

Fig 1. Numărul structurilor de cazare turistică în Judeţul Maramureş

Din fig.1.1 se poate observa că în perioada 2004-2008 a avut loc o creştere a numărului
unităţilor de cazare la nivelul Judeţului Maramureş, de la 1403 la 3573 unităţi, acest lucru
fiind rezultatul, creşterii cererii pentru turism şi a interesului pentru devoltarea turismului
cultural din acest judeţ în special. Apoi, din cauza scăderii cererii pentru anumite tipuri de

13
 unităţi de cazare şi a falimentării unora dintre acestea, concomitent cu apariţia unor unităţi de
cazare pentru care există cerere mai mare, între anii 2005 şi 2006 se poate observa o scădere a
numărului unităţilor de cazare în Judeţului Maramureş.

Tabelul 1.3 Capacitatea şi activitatea turistică în funcţiune (locuri-zile)

2004 2005 2006 2007 2008
Hoteluri 420345 525444 605576 616338 472137
Hosteluri 8071 9066 9125 15565 34082
Moteluri 45338 56955 50735 62489 46854
Pensiuni urbane 12782 65231 102542 132588 122569
Pensiuni rurale 15608 176641 265196 304419 270784
Vile turistice 8052 8884 17162 21663 26220
Total 510196 842221 1050336 1153062 972646
Sursa:Institutul Naţional de Statistică

Capacitatea turistică în anul 2004 a fost de 510196 locuri-zile.În următorii trei ani, respectiv
2005-2007, se observă o creştere de 642866 de locuri,pentru ca în anul 2008 capacitatea turistica
totală a judeţului Maramureş să scadă pană la valoare de 972646 locuri.
Capacitatea de cazare turistică diferă de la an la an fiind influenţată de cererea locurilor de cazare
venită din partea turiştilor.

Tabel 4. Indicele de dinamică şi ritmul de creştere al numărului locurilor de cazare în

funcţiune
2004 2005 2006 2007 2008
Indicele cu bază fixă 1 125 144 146 112
cu bază în lanţ 0 125 115 101 76
dinamicii
Ritmul cu de
bază fixă 0 25 44 46 12
cu bază în lanţ 0 25 15 1 -24
creştere

14
 În urma analizei datelor din tabelul 1.3,cu privire la capacitatea şi activitatea turistică în
funcţiune din anii 2004-2008, cu ajutorul metodei indicelui de dinamică şi a ritmului de crşetere cu
bază fixă a rezultat că locurile de cazare faţă de anul 2004 sunt în creştere, în timp ce în urma
analizei cu ajutorul indicelui şi ritmului de creştere cu bază în lanţ se observă că în anul 2005
numărul locurilor de cazare au crescut cu 25% faţă de anul 2004,în anul 2006 au scăzut cu 15% faţă
de anul 2005,în anul 2007 se înregistrează o crestere a numarului locurilor de cazare cu doar un
procent,pentru ca în urmăorul an număul acestora să scadă cu 24 de procente.
Toate aceste modificăi fiind influenţate de cererea turistică.

1200000 1153062
1050336 972646
1000000
842221
800000

600000 510196 Locuri în

functiune
400000

200000

0
2004 2005 2006 2007 2008

Fig.2 Numărul locurilor de cazare în funcţiune în Judeţul Maramureş

Din fig. 1.2. reiese că în perioada 2004-2007 a avut loc o creştere a numărului
locurilor de cazare la nivelul Judeţului Maramureş, de la 510196 la 1153062 locuri,iar
în anul 2008 ca urmare a scăderii cererii pentru locurile de cazare se poate observa că
numărul acestora a ajuns pana la 972646.

Tabel 1. Capacitatea şi activitatea de cazare turistică existentă (locuri)

2004 2005 2006 2007 2008
Hoteluri 1167 1664 1537 1716 1716
Hosteluri 24 25 25 95 139

15
 Moteluri 95 139 139 181 171
Pensiuni urbane47 210 290 465 443
Pensiuni rurale48 492 739 990 1001
Vile turistice 22 36 49 92 103
Total 1403 2566 2779 3539 3573

1.6.2 Agrement

Lacul de agrement Bodi – Mogosa, Maramureş

Lacul Bodi – Mogosa, Maramureş, este situat pe raza administrativ-teritoriala a oraşului Baia
Sprie, la o altitudine de peste 730 de metri. Lacul de agrement are o suprafaţă de patru hectare, iar
potrivit autorităţilor sanitare apa acestuia este foarte bună.

Baze de agrement din judeţul Maramureş

Bazinul Olimpic Gheorghe Demeca, Baza de agrement din judeţul Maramureş Descriere:
Bazin de înot.

Complex Hotelier Ambassador ****, Baza de agrement din judeţul Maramureş Descriere:
Hotel. Servicii de cazare. Restaurant. Club. Centru de fitness şi intreţinere fizică.

Complex Turistic Mogosa Sighetu Marmatiei, Baza de agrement din judeţul Maramureş
Descriere: Popas turistic. Centru pentru practicarea sporturilor de iarnă Paranord A.S. Baia Mare
Baza de agrement din judeţul Maramureş Descriere: Servicii de recreere.

Ştrandul municipal Baia Mare este situat in zona stadionului "Dealul Florilor", fiind în
administrarea Clubului Sportiv Municipal (CSM) Baia Mare. Baza de agrement nu este foarte bine
intretinută, în aceasta nefiind făcute investiţii importante de ani buni.
Comuna Ocna Şugatag beneficiază de un potenţial turistic valoros insuficient valorificat.

Staţiunea Ocna Şugatag, care primeşte 25.000 de turişti anual, este situată la o altitudine de 500 m,
având FACTORI NATURALI DE CURĂ :
- ape minerale clorurosodice concentrate

16
- bioclimat sedativ de crutare (atmosfera este încărcată de ioni negativi benefici, datorită prezenţei
pădurilor, livezilor şi lacurilor saline).
Indicaţii terapeutice:
- afecţiuni reumatismale degenerative (spondiloză cervicală, dorsală şi lombară, artroze şi
poliartroze)
- afecţiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, afecţiuni post-
traumatice)
- afecţiuni neurologice periferice
- afecţiuni ginecologice

Servicii şi oportunitaţi:
Baza de tratament a staţiunii oferă două bazine şi trei vane cu ape minerale încălzite, instalaţii
pentru fizioterapie, electroterapie şi termoterapie, sală de masaj şi gimnastică, instalaţii cu aerosoli,
două bazine mari şi unul mic cu apă rece pentru băi şi aerohelioterapie. În zonă există o foarte
bogată şi diversificată pentru toate gusturile, pretenţiile şi buzunarele.

Lacurile sărate:
În zona Băilor Vechi se află lacurile antroposaline, repuse în circuitul turistic prin amenajarea
zonei, devenind locul preferat pentru turiştii veniţi cu cortul. Se remarcă Lacul Gavril (30 metri
adâncime, 2,35 hectare suprafată, cel mai mare lac antroposalin din România), care, în mod curios,
păstrează la suprafată un strat de apă dulce în care trăiesc peşti, şi Tăul fără Fund (33 metri
adâncime, cel mai adânc lac de aici). La malul Lacului Găvril, lângă Băile Vechi, a fost inaugurat în
iunie 2007 Complexul Turistic Lacul Sărat, cu terasă-restaurant, piscină cu apă sărată, iar pe malul
lacului s-a amenajat o plajă cu duşuri, un ponton unde se închiriază bărci, hidrobiciclete şi ski-jet. La
complex se închiriază şi ATV-uri, de toate mărimile pentru toate vârstele.

Medicină naturistă:
Complementar tratamentului din staţiune, Centrul Terapeutic TIBULEAC PLANT oferă
tratamente de medicină naturistă precum fitoterapie, reflexoterapie, presopunctură şi masaje
speciale. Această zonă din Maramureş este cunoscută pentru iniţiativele locale ce valorifică resurse
naturale precum plantele medicinale sau fructele de pădure. Remediile naturale produse din plantele

17
şi fructele de pădure recoltate din această regiune ecologic pură sunt vestite pentru creşterea forţei
vitale şi pentru tratarea diverselor afecţiuni.

Comuna Ocna Şugatag dispune de o reţea vasta de unităţi turistice complementare Staţiunii
Balneoclimaterice, astfel:
• Hoteluri 3 • Moteluri 1 • Cabane 2 • Pensiuni 24

Maramureşul este considerat de mulţi sufletul satului tipic romanesc. Cu aşezările

sale pitoreşti, dealuri înverzite si campii pline de flori sălbatice, Maramureşul concentrează tot ceea
ce inseamnă viaţa la ţară. Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unică de a se intoarce in timp, de a
fi martori ai unor vremuri şi ai unei vieţi mai simple.
Maramureşul este o destinaţie unică, situata in inima Europei, care a pastrat cu mare
grijă cultura, tradiţiile şi stilul de viată al ţăranului din vremuri trecute. Regiunea ţine locul unui
testament al tradiţionalului, al unei ere romantice a simplităţii si a valorilor morale despre care în
zilele noastre doar citim sau auzim de la bunicii noştrii.
Puţine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut. Familiile răman în aceleaşi
sate ca şi stramoşii lor. Meştesugurile şi tradiţiile sunt transmise din generaţie în generaţie.
Îmbracamintea ţesută manual este încă purtată cu mandrie. Biserica este în continuare sufletul
satului. Vecinii se cunosc unii pe altii si se ajută între ei.
Viaţa in Maramureş este învăluită în mister. Vizitatorii lui străbat pasurile montane, coboară în
văile însufleţite, unde tradiţiile rurale se dezvăluie în faţa lor ca un muzeu ce a prins viată, un peisaj
ce este pe placul şi celui mai capricios călător.

BIBLIOGRAFIE

• Botezatu C., Mihălcescu C., Iacob I., Sisteme informatice cu baze de date în
turism, Editura Universitară, Bucureşti, 2007

18
• Dodu P., Tehnici Operaţionale în Agenţia de Turism, Editura Pro Universitaria,
Bucureşti, 2008
• Dodu P., Tehnologie hotelieră – note de curs
• Firoiu D., Peţan I., Gheorghe C., Turismul în Perspectiva Globalizării, Editura
Pro Universitaria, Bucureşti, 2008
• Firoiu D., Dodu P., Dridea C., Gheorghe C., Industria Turismului şi a
Călătoriilor, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2008
• Mihălcescu C., Bazele Informaticii, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2008
• Stănescu D., Voicu L.O., Sztruten G., Particularităţi Tehnologice în Serviciile
de Alimentaţie, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2008
• Zaharia M., Stan R., Vădineanu C., Busuioc M., Economia Serviciilor -
Aplicaţii şi studii de caz, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2006
• Zaharia M., Stan R., Vădineanu C., Busuioc M., Economia Serviciilor -
Aplicaţii şi studii de caz, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2006
• www.Magest.ro
• S.c. Magest Turism S.R.L.,surse interne ale agenţiei.
• www.mfinante.ro

19