1

Turismul montan este destul de bine reprezentat, avand caracter national si international. In zona montana exista numeroase statiuni balneoclimaterice unde se gasesc ape termale de mare valoare sau ape minerale carbogazoase: Herculane, Felix,Vatra Dornei, Borsec, Olanesti, Calimanesti, Caciulata, Covasna, Sovata (care dispun de o baza materiala buna cu capacitati de cazare in hoteluri, cu personal calificat, cu drumuri de acces si de agrement: Predeal, Sinaia, Pioana Brasov, etc.(amenajate pentru trasee montane, schi si alte sporturi de iarna, ce dispun de intreaga gama de instalatii moderne: teleferice, telescaune, baby-schi). In ultimul timp, in mod special dupa 1990, a inceput o miscare tenace pentru dezvoltarea turismului rural si a agroturismului montan, care se bucura de o larga apreciere din partea turistilor romani si straini. In ultima perioada, ca urmare a sprijinului financiar acordat prin Programul SAPARD, se prevede o crestere a numarului pensiunilor agroturistice din mediul rural montan.Principalele bogatii ale zonei montane trebuie sa ramana: padurile care reprezinta o sursa de materie prima si energie, suprafetele agricole pentru cresterea animalelor si productia de marfuri alimentare de calitate, apa pentru energie si apa potabila, populatia care trebuie sa fie sanatoasa si energica si care trebuie sa asigure continuitatea satului romanesc.In vederea dezvoltarii rurale a zonei montane, se impune o abordare pluridisciplinara a problematicii muntelui, pentru a se putea mentine echilibrul om-natura. Pentru aceasta, zonele de munte trebuie sa beneficieze de o politica specifica, definita conform dezvoltarii durabile. Integrarea europeana a zonei montane a Romaniei, presupune dezvoltarea in ecosisteme echilibrate pe baza gospodariilor familiale si proprietatii private, in continuitate traditionala, pluriactivitate, si in limite ecologice. 5.2.Strategii si obiective ale dezvoltarii zonei montane Agricultura este elementul determinant al dezvoltarii rurale in majoritatea spatiilor rurale, dar aceasta nu inseamna ca dezvoltarea rurala se rezuma doar la dezvoltarea agriculturii. Trebuie imbunatatite conditiile de viata ale intregii populatii care traieste in spatiul rural, cu conditii defavorabile, dar nu numai al celor care lucreaza in agricultura. Dezvoltarea durabila montana rurala presupune ca omul trebuie sa fie partener al naturii, pentru ca fiecare sa aiba sansa unei vieti mai bune, armonizarea relatiilor intercomunitare, integrarea strategiilor de dezvoltare cu cerintele Comunitatii Europene , avand urmatoarele obiective: protejarea, conservarea si ameliorarea mediului; cresterea calitatii vietii; gestiunea responsabila si valorificarea adecvata a resurselor naturale; gospodarirea familiala montana; dezvoltarea infrastructurii, a serviciilor si dotarilor adecvate; procesul de educatie, invatamant, informare, instruire; valorificarea patrimoniului natural, conservarea biodiversitatii, protejarea speciilor rare si a celor amenintate cu disparitia din zonele protejate; conservarea si valorificarea culturii locale, a traditiilor etnografice,protejarea monumentelor istorice. In tara noastra, regiunile montane reprezinta o zona foarte importanta din punct de vedere economic, si in acelasi timp este o regiune care trebuie protejata.Aceste regiuni au o economie rurala mixta, formata 2

din agricultura,exploatarea padurilor si prelucrarea lemnului, culesul si prelucrarea fructelor de padure, precum si diferite intreprinderi mici si mijlocii de tip industrial sau mestesuguri diferite. In multe zone montane un loc important in economia rurala il ocupa agroturismul montan.In Romania nu s-a practicat niciodata o politica montana distincta si se manifesta tendintele de continuare a marginalizarii muntelui. Eforturile pentru practicarea in Romania a unei politici montane reprezinta un proces continuu, la care pe langa efortul national si in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, este necesar si un sprijin comunitar adecvat obiectivelor dezvoltarii rurale, protectiei populatiei si mediului montan. Zonele de munte trebuie sa beneficieze de o politica specifica, definita conform dezvoltarii durabile, care asigura necesitatile prezentului, fara a compromite sansele generatiilor viitoare. Se urmareste stabilirea unor conditii de viata paritare intre populatiile regiunilor mai favorizate si cele montane, vizand ansamblul problemelor economice, sociale, culturale si de mediu.In Romania, nivelul de dezvoltare economica si sociala este diferentiat de la o zona la alta, iar in cadrul acestora, de la o comunitate la alta. In prezent, unele zone sunt declarate, din punct de vedere social, ca zone defavorizate, intrucat nu au fost pregatite pentru alternative sau reconversii economice. In aceasta categorie de zone sunt considerate: regiunile montane, regiuni ramase in urma din punct de vedere al dezvoltarii rurale (zone subdezvoltate), zone rurale in dificultate. Politicile locale de dezvoltare a zonei montane intaresc eficacitatea diferitelor politici sectoriale, vizand sprijinirea si coordonarea acestora pentru integrarea in politica globala. Pentru dezvoltarea durabila a zonei montane, dupa modelul european, este necesara o evaluare adecvata a politicii agricole si a dezvoltarii durabile cu referire la urmatoarele principii de baza: omul - partener al naturii; o sansa pentru fiecare (conditiile de viata paritare cu locuitorii altor regiuni); armonizarea relatiilor intercomunitare; integrarea strategiei cu cerintele Comunitatii Europene; pastrarea sanatatii si a sigurantei umane din zona montana, pastrarea sanatatii animalelor; asigurarea pentru agricultorii montani de venituri care sa le garanteze stabilitatea gospodariilor; asigurarea specificitatii si viabilitatii comunitatilor rural-montane, cu asigurarea de servicii corespunzatoare si crearea unei societati rurale atractive; conservarea resurselor naturale, a solului, a apei, a aerului, a diversitatii biologice si productivitatii acestor resurse naturale; implementare de programe pentru sprijinirea zonelor ramase in urma ca dezvoltare, eliminarea decalajelor intre urban si rural; masuri pentru consolidarea economiei rural montane, cresterea veniturilor populatiei si combaterea saraciei. Declararea acestor zone defavorizate este o masura politica care vizeaza crearea de facilitati care sa stimulze investitorii sau sa antreneze programe de dezvoltare economico-sociala, pentru stoparea declinului social si stimularea cresterii economice, prin realizarea unor programe integrate, care sa imprime zonelor un ritm de dezvoltare durabila. Dezvoltare durabila rurala trebuie inteleasa ca un mecanism care actioneaza in directia orientarii 3

evolutiei fenomenelor economico-sociale a spatiului rural, spre o dezvoltare individuala si comunitara avand ca efect ameliorarea nivelului de bunastare rurala si a mentinerii echilibrelor de mediu. Zonele de munte se disting de alte regiuni prin dezavantajele naturale, ce nu pot fi schimbate - altitudine, clima, pante, fertilitate scazuta a solului, izolare fata de caile de comunicatie si pietele de desfacere si prin dezavantajele structurale -imbatranirea populatiei active si tendintele de exod, ocupatii restrictive, distantele mari fata de centrele decizionale, infrastructuri insuficiente, structuri administrative defavorabile. In acest sens, zonele de munte trebuie sa beneficieze de o politica specifica,definita conform dezvoltarii durabile, care sa asigure necesitatile prezentului, fara a copromite sansele generatiilor viitoare. Se urmareste stabilirea unor conditii de viata pantare intre populatiile regiunilor mai favorizate si cele montane, vizand ansamblul problematicii economice, sociale, culturale si de mediu inconjurator. Politicile reale de dezvoltare a zonei montane intaresc eficacitatea diferitelor politici sectoriale, vizand sprijinirea si coordonarea acestora pentru integrarea in politica globala. Obiectivele politicii montane sunt: valorificarea optima a resurselor proprii, agricole, forestiere, pastorale,industriale si energetice, in mod echilibrat; diversificarea activitatilor economice si sociale, dezvoltarea turismului si agroturismului; adaptarea si imbunatatirea echipamentelor si serviciilor; realizarea sau modernizarea infrastructurii; infaptuirea de politici locale montane, recunoasterea dreptului la o dezvoltare specifica si luarea in considerare a diferentierilor; dezvoltarea activitatilor agricole, pastrarea activitatilor artizanale etc.. Scopul politicii de dezvoltare montana este de a permite populatiei montane sa atinga un nivel de viata decent, corespunzator cu cel din regiunile ne-montane.Pentru aceasta principalele directii de dezvoltare pentru zona montana din Romania, trebuie sa fie legate de resursele naturale si de o forta de munca energica,si privesc: ameliorarea si diversificarea productiilor vegetale, cu mentinerea selectivaa tehnologiilor traditionale si modernizarea la limita ecologicului si durabilitatii, cu evitarea exceselor chimizarii; cresterea de bovine, ovine si alte animale din rase ameliorate si directionate spre productiile de lapte-carne, in sisteme extensive de exploatare cu harnire pe baza de iarba, obtinuta in baza ingrasamintelor naturale si a florei spontane; Principalele obiective ale unei strategii a U.E. pentru zonele montane ar fi: asigurarea unei compensatii echitabile pentru serviciile ecologice oferite societatii; dezvoltarea, nu a unei continue asistente, ci a capacitatii populatiilor montane pentru o auto-dezvoltare sustinuta, cu accent pe sansele de viitor si nu numai pe handicapuri, intr-un context al unei competitivitati si al unei coeziuni europene in crestere.Sansele si nevoia de schimb international si interregional de know-how si comunicare, in special la nivelul comunitatilor locale, trebuie sa fie sprijinite pentru ca sunt cheia unei viitoare dezvoltari montane durabile sustinute in Europa, in special pentru a mari capacitatea populatiilor montane sa-si creasca competenta pe piata mondiala. 4

U.E. a dezvoltat o politica pentru zonele mai putin favorizate si considera zonele rurale in general ca fiind o prioritate pentru viitoarele initiative. Aceste orientari sunt foarte importante pentru viitorul regiunilor montane. Zonele montane merita o atentie speciala si o strategie politica la nivelul U.E.,din motive sociale, economice si ecologice. Nici nu se pune problema aici sa opunem zonele montane altor categorii de zone sensibile din punct de vedere economic, cum ar fi cele mai putin favorizate, sau cele rurale sau zone sensibile din punct de vedere ecologic cum ar fi terenurile ude (mlastini) sau zonele de coasta(nisipoase). Toate aceste zone au nevoie de o evaluare atenta a impactelor si a adaptarilor necesare a politicilor U.E. si raspunsuri adecvate in ceea ce priveste dezvoltarea potentialului, protejarea mediului si pastrarea coeziunii la nivelul U.E. De asemenea nu toate zonele montane sunt in aceleasi conditii naturale,sociale si economice. Unele au conditii fizice mai dificile decat altele, precum unele sunt mai bogate si altele mai sarace. Orice strategie la nivelul uniunii ar trebui sa fie indeajuns de flexibila pentru a se adapta la aceasta diversitate, in conformitate cu principiul subsidiaritatii.Mai ales nu se pune problema dezvoltarii unei noi politici structurale sau de coeziune cu aceleasi criterii aplicabile tuturor zonelor montane, dar exista nevoia unei mai bune adaptari a instrumentelor existente la contextele locale, pentru coeziunea sociala si economica.In comparatie cu alte zone mai putin defavorizate din punct de vedere rural sau ecologic, zonele montane au nevoie de o strategie specifica la nivel european. Dezvoltarea sustinuta cere eficienta economica, integritate ecologica si echitate sociala. Principalele dezavantaje, pe de o parte, si avantaje, pe de alta, cu care se confrunta zonele montane sunt: din punct de vedere social avem pe de-o parte o mare amenintare in ceea ce priveste depopularea gradata dar ireversibila; distributia inechitabila de infrastructuri in comparatie cu zonele joase, lipsa compensarii serviciilior oferite de catre populatia montana intregii societati in ceea ce priveste conducerea si protejarea resurselor umane, peisajelor si ecosistemelor, dar pe de alta parte avem capacitatea de a asigura agrementul si confortul locuitorilor de la oras si iesirea in intampinarea cererii tot mai mari de dezvoltare a altor stiluri de viata in medii bine pastrate din punct de vedere natural si ecologic; din punct de vedere economic avem pe de o parte o incertitudine din ce in ce mai mare in ceea ce priveste activitatile traditionale, cum ar fi:agricultura, padurile si turismul dar pe de alta parte, avem noi conditii de viata oferite de dezvoltarea noilor tehologii, in special in ceea ce priveste informarea si comunicarea, pentru a trece peste handicapurile viitoare si sa avem sansa unei dezvoltari economice si a unor noi tipuri de activitati; din punct de vedere ecologic avem o presiune in zonele sensibile datorita abandonarii terenurilor, conducerea proasta a hidro-resurselor,concentrarea sezonala masiva de vizitatori, traficul blocat, dar, pe de alta parte, avem noi perspective create de tehnologiile avansate (in ceea ce priveste energiile, transporturile si sistemele de informare geografica) si de o mutare generala catre partenerii dinamici in locul unei opuneri intre mediu si dezvoltare; Posibilele raspunsuri pentru a face fata acestor provocari pot fi gasite:

din punct de vedere social: in asigurarea unei compensatii echitabile si infrastructurii pentru serviciile oferite intregii societati de catre populatia montana in conducerea resurselor naturale si a serviciilor pentru vizitatori; din punct de vedere economic: in sprijinirea initiativelor locale pentru o dezvoltare inzestrata prin diversificarea si crearea activitatilor, cu productii bazate pe o calitate si o identitate adevarata, pentru a asigura o valoare adaugata acceptabila de auto-dezvoltare; din punct de vedere ecologic: in raspandirea cunostintelor de rigoare,marirea atentiei si intarirea indemanarii mandatarilor pentru multifolosinta sanatoasa a resurselor naturale; Zonele montane reprezinta: mostenire ecologica pentru intreaga Europa, atat din punct de vedere natural cat si cultural; asigura resursele vitale pentru bunastarea economica si sociala a Uniunii,bunastare ce trebuie pastrata si crutata.Pentru protejarea mostenirii unice, mentinerii hidrologice si echilibrului peisagistic, dar si a rolului protectiv al padurilor, biodiversitatii deschiderii spatiilor si capacitatii de acomodare a vizitatorilor ce cauta odihna, relaxare si recreere, iar mentinerea unei populatii permanent viabila este esentiala. Strategia de dezvoltare a zonei montane are la baza urmatoarele principii: omul partener al naturii; o sansa pentru fiecare (conditii de viata paritare cu ale locuitorii altor regiuni); armonizarea relatiilor intercomunitare; integrarea strategiei cu cerintele Comunitatii Europene. Obiectivele fundamentale ale strategiei de dezvoltare a zonei montane sunt: dezvoltarea durabila echilibrata; protectia, conservarea si ameliorarea mediului; cresterea calitatii vietii; gestiunea responsabila si valorificarea adecvata a resurselor naturale. Obiectivele generale ale strategiei de dezvoltare a zonei montane sunt: cresterea responsabilitatilor societatii, la nivel central si local pentru destinul si gestiunea speciala a zonei montane, prin infiintarea structurilor adecvate; mentinerea populatiei agricole montane in mediul rural montan si promovarea, in plan national si regional a unei politici de sustinere a zonelor montane si armonizarea cu principiile europene de recunoastere si sprijin compensatoriu a zonelor de munte, defavorizate natural si structural; dezvoltarea, consolidarea si asigurarea prosperitatii gospodariei familiale montane de tip integrat, celula economica sociala de baza a asezarilor montane; asigurarea si modernizarea infrastructurii si echipamentelor tehnico edilitare, a cailor de acces in zonele montane, a serviciior si a dotarilor necesare locuitorilor; asigurarea educatiei, invatamantului, informarii si instruirii populatiei montane; valorificarea patrimoniului natural, conservarea biodiversitatii, protectia speciilor rare si amenintate din zonele protejate; 6

conservarea si valorificarea culturilor locale, a traditiilor etnografice,protectia monumentelor istorice si introducerea acestora in circuitul public de valori; asigurarea planificarii fizice a dezvoltarii zonelor montane. Obiectivele specifice sunt: Mentinerea patrimoniului si specificului natural: Recunoasterea explicita a zonei montane si a specificului ei natural;crearea responsabilitatii societatii pentru destinul zonei montane; Promovarea metodelor agricole de productie menite sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural; Conservarea terenurilor agricole, in special a pajistilor naturale,mentinerea si modernizarea activitatilor agricole, specifice de baza ;protectia padurii si asigurarea echilibrului agrosilvic; Protectia, conservarea si refacerea patrimoniului natural al zonelor de interes stiintific si a patrimoniului cultural-istoric. Punerea in valoare a potentialului zonei montane si ridicarea nivelului de competitivitate in acest areal. Sprijinirea investitiilor in exploatatiile agricole montane in scopul imbunatatirii venitului agricol si a conditiilor de viata, de munca si de productie; Sprijinirea investitiilor de crestere a animalelor la nivelul fermei, in vederea imbunatatirii constructiilor din ferma si dotarii ei cu utilaje si/sau animale cu valoare genetica; Conservarea resurselor montane si punerea in valoare a produsului montan agroalimentar si turistic, de calitate. Inlaturarea decalajelor si evitarea depopularii zonei montane prin: Asigurarea calitatii vietii populatiei rurale montane prin dezvoltarea si imbunatatirea infrastructuri; Stabilizarea populatiei montane si combaterea exodului tineretului. Cresterea gradului de informare si instruire a populatiei montane, pe baze stiintifice. Crearea structurilor institutionale specifice pentru zona montana. Crearea cadrului institutional, organizatoric si legislativ, guvernamental si neguvernamental, specializat pentru zona montana. Obiectivele strategice pentru dezvoltarea zonei montane sunt: Recunoasterea explicita a zonei montane si a specificului ei; cresterea responsabilitatii societati pentru destinul zonei montane; Consolidarea, dezvoltarea si prosperitatea gospodariei familiei montane prin agricultura si pluriactivitate; Adaptarea invatamantului destinat ruralului montan, a formarii profesionale, la conditii specifice mediului montan; Dezvoltarea cercetarii stiintifice aplicative si a inovatiei pentru zona montana; Cresterea gradului de informare si instruire a popuatiei montane, pe baze stiintifice; Asigurarea calitatii vietii populatiei rurale montane prin implantarea sau modernizarea infrastructurilor si a echipamentelor; Mentinerea unui contingent optim de populatie rurala montana activa,limitarea surplusului si/sau exodului tineretului rural prin dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii si a agroturismului, cu ameliorarea graduluide civilizatie in localitatile de munte; 7

Conservarea terenurilor agricole, in special a pajistilor naturale,mentinerea si modernizarea activitatilor agricole, specifice de baza; Valorificarea resurselor montane in perspectiva dezvoltarii durabile prin: conservarea si dezvoltarea gospodariei montane prin selectarea si conservarea traditiilor, modernizarea activitatilor agricole specifice si dezvoltarea de activitati creatoare de venituri complementare; valorificarea superioara a resurselor montane prin cresterea valorii adaugate, punerea in valoare a produsului agroalimentar si turistic, de calitate; asigurarea echilibrului agro-silvic si al protectiei mediului montan, cu practicarea unei agriculturi durabile. Sprijinirea agricultorilor de munte, a tineretului rural prin: acordarea de credite avantajoase pentru proiecte proprii de dezvoltare; acordarea de indemnizatii compensatorii de handicapuri naturale(ICHN) dupa sistemul practicat in UE prin plati directe vizand vacile cu lapte, oile mulgatoare, protectia mediului (fanete si pasuni naturale); acordarea de sprijin din partea statului pentru realizarea reproductiei si ameliorarii efectivelor de animale si asistentei sanitar-veterinare,adaptate conditiilor specifice montane; largirea accesului animalelor la resursele furajere din fondul forestier, cu respectarea unor restrictii silvice strict necesare; acordarea unor ajutoare nerambursabile (granturi) pentru dezvoltarea de obiective creatoare de noi locuri de munca in mediul rural montan; instituirea unui sistem de pensionare timpurie pentru agricultorii care transmit proprietatea agricola fortei de munca tinere; acordarea diferentiata a unor facilitati fiscale pentru gospodariile taranesti si pentru organizatiile profesionale ale agricultorilor de munte. Sustinerea largirii dimensiunii medii a gospodariilor montane si gruparea terenurilor in loturi compacte prin schimburi liber consimtite intre agricultori; Identificarea zonelor sensibile si a surselor de alterare a mediului montan si luarea de masuri pentru prevenirea si inlaturarea acestora; Protectia, conservarea si refacerea patrimoniului natural al zonelor de ineres stiintific si a patrimoniului cultural stiintific; Crearea cadrului institutional, organizatori si legislativ, guvernamental si neguvenamental, specializat pentru zona montana; Actualizarea periodica a strategiilor si programelor de dezvoltare durabila locale pe bazine si regiuni montane; Sprijinirea infiintarii si functionarii diverselor forme de asociere(sindicate, asociatii ale alesilor muntilor, federatii si confederatii, s.a.) ca instrumente democratice necesare sustinerii intereselor specifice montane; Armonizarea strategiei de dezvoltare a zonei montane din Romania cu metodologiile practicate in U.E.. Prioritatile si actiunile necesare pentru dezvoltarea zonei montane sunt: Crearea unui sector agricol competitiv; Reducerea costurilor de productie; Accesul la piete noi; Imbunatatirea calitatii produselor agricole respectand standardele minime de calitate practicate in Uniunea Europeana; Promovarea diversificarii activitatilor agricole; Cresterea numarului tinerilor fermieri stabiliti in mediul rural montan Dezvoltarea serviciilor in ruralul montan; 8

Dezvoltarea unei retele agroturistice in ruralul montan; Valorificarea locala a produselor forestiere; Mentinerea si dezvoltarea industriilor traditionale si mestesugaresti; Punerea in valoare a diversitatii peisajului montan, a patrimoniuluitraditional si cultural. Protectia mediului si a mentinerii peisajului natural, care se poate realiza prin: Asigurarea protectiei si gestiunii mediului montan, conservarea florei,faunei si habitatelor; Delimitarea zonelor care necesita limitarea sau interzicerea constructiilor,instalatiilor, circulatiei etc., care afecteaza mediul; instalatii pentru protectia mediului (canalizare-epurare apa, alimentare apa); Inventarierea zonelor periculoase si luarea de masuri de prevenire a riscurilor naturale : torenti, alunecari de teren, avalanse, incendii; Difuzarea sistemelor de protectie contra eroziunii hidrologice si de prevenire si lupta impotriva incendiilor forestiere; Dezvoltarea retelei montane de arii protejate si protectia biotopurilor amenintate; Stabilirea unei cooperari internationale stiintifice, tehnice si politice pentru asigurarea gestiunii si protectiei mediului montan, in Europa. Educatie, instruire, cercetare si publicitate: Dezvoltarea invatamantului sectorial cu specific montan; Programe de formare pentru specialisti si de instruire pentru agricultorii tineri; Diversificarea cercetarii montanologice, mai ales in domeniile biotehnologiilor, economiei si sociologiei; Cresterea gradului de constientizare privind importanta muntilor,fragilitatea resurselor, folosirea durabila a acestora, impactul schimbarilor climatice, conservarea biodiversitatii, managementul zonelor protejate,economia montana durabila.Mentinerea bogatiei si diversitatii patrimoniului cultural montan prin: Inventarierea patrimoniului istoric si punerea lui in valoare; Protejarea traditiilor si formelor de expresie culturala a tuturor regiunilor montane; Consolidarea identitatii culturale a populatiei montane si stimularea vietii asociative.In Romania, este imperativ necesara o politica montana care sa sustina principiile si masurile de dezvoltare durabila a mediului montan, urmand exemplul tarilor din Uniunea Europeana. Guvernul trebuie sa acorde o atentie deosebita promovarii unei politici de sustinere a regiunilor de munte si armonizarii cu principiile europene prin asigurarea unei evolutii echilibrate a zonelor montane.Rezultatele scontate aplicarii unei strategii de dezvoltare a zonei montane conform dezvoltarii durabile au in vedere in primul rand valorificarea mai completa a resurselor naturale, dezvoltarea agroturismului si turismului rural, producerea bunurilor specifice de marca locala pastrand traditia, cooperarea la nivel bilateral si international pentru dezvoltarea montana, modernizarea infrastructurilor, atragerea fondurilor PHARE, ISPA, SAPARD, FEOGA, in scopul dezvoltarii economico-sociale si in mod deosebit protejarea mediului natural al zonei montane. Studiu de caz privind dezvoltarea zonei montane n judetul Prahova Caracteristicile generale ale zonei montane 9

Zona montan a judetului Prahova, este situat n partea de nord a acestuia, de la altitudinea de peste 600 m i pn la culmile Carpatilor de curbur, pe linia imaginarde separatie ntre judetele Dmbovita, Braov, Buzu i respectiv latura vestic, nordic i estic a acestora. Rurile Prahova, Doftana, Teleajen, cu directiilelor nord-sud, fragmenteaza tinutul muntos n cteva masive bine individualizate cu particularitti evidente. Zona montan este zon defavorizat natural datorit conditiilor naturale (altitudine, clim, soluri cu fertilitate scazut), ct i ca urmare a exodului populatiei tinere i ramnerii n zonele montane a unei populatii mbatrnite, gradului sczut de echipare a gospodriilor, infrastructurii insuficiente etc. Pn n anul 2002* in delimitarea zonei montane a judetului Prahova, s-a tinut cont de criteriile stabilite de catre Comisia Zonei Montane din Romania,cuprinzandu-se in aceasta zona un numar de 37 de localitati, din care 8 orase(Azuga, Breaza, Busteni, Campina municipiu, Comarnic, Sinaia, Slanic, Valenii de Munte) si 29 de comune (Adunati, Alunis, Aricesti Zeletin, Bertea, Brebu,Carbunesti, Cerasu, Cornu, Cosminele, Drajna, Izvoarele, Maneciu, Poiana Campina, Posesti, Predeal Sarari, Provita de Jos, Provita de Sus, Secaria,*Conform Delimitarea Zonei Montane, 1995 M.A.A. Dimensiunile spatiului montan Zona montana, este definita ca zona defavorizata natural, atat prin handicapurile naturale ale muntelui (clima, altitudine, fertilitate scazuta a asolurilor), cat si pentru cele structurale (exodul populatiei tinere, active,imbatranirea populatiei ramase, infrastructurii insuficiente, gradului de echipare precar al gospodariilor, distantele mari fata de centrele administrative), toate aceste fenomene, ducand la: involutia satului montan, depopularea acestuia, degradarea treptata a mediului, pierderea unui imens potential economic.Muntii din judetul Prahova, ofera avantajul de a fi utilizabili din punt de vedere economic, asigurand pajisti valoroase pentru cresterea unui important numar de animale (bovine, ovine, caprine) si prelucrarea produselor animaliere, practicarea mestesugurilor traditionale, iar in ultimul timp aparitia unui nou tip de turism agroturismul montan. Structura terenurilor agricole si neagricole din zona montana* a judetului, se prezinta astfel: Pentru localitatile propuse s-a estimat o suprafata de: 74815 ha teren agricol (din care: 32681 ha pasuni si 32077 ha fanete) si 95185 ha teren neagricol (din care 90798 ha il reprezinta padurile); Din totalul de 471587 ha fond funciar al judetului Prahova, zona montana reprezint aproximativ 170000 ha, adica un procent de 36%. Efectivele de animale, din zona montana,*se estimeaza astfel: 22000 capete bovine; 56000 capete ovine; 33000 capete porcine; 4500 capete cabaline; 371000 capete pasari. In vederea dezvoltarii rurale a zonei montane, se impune o abordare pluridisciplinara a problematicii muntelui, pentru a se putea mentine echilibrul om-natura.Pentru aceasta, zonele de munte trebuie sa beneficieze de o politica specifica,definita conform dezvoltarii durabile, avand urmatoarele obiective: protejarea, conservarea si ameliorarea mediului; cresterea calitatii vietii; gestiunea responsabila si valorificarea adecvata a resurselor naturale; 10

gospodarirea familiala montana; dezvoltarea infrastructurii, a serviciilor si dotarilor adecvate; procesul de educatie, invatamant, informare, instruire; valorificarea patrimoniului natural, conservarea biodiversitatii, protejarea speciilor rare si a celor amenintate cu disparitia din zonele protejate; conservarea si valorificarea culturii locale, a traditiilor etnografice,protejarea monumentelor istorice. *Conform datelor din lucrarea Delimitarea Zonei Montane a judetului Prahova 2003, avizata deM.A.A.P.

Turismul montan - direcii strategice de dezvoltare

Aceast lucrare este o cercetare teoretic ce prezint viziunile anumitor autori cu privire la turismul naional i la cel internaional. Opiniile acestor autori ne ajut s facem o comparaie ntre aceste dou tipuri de turism, identificnd deosebirile i asemnrile dintre acestea.

REZUMAT Turismul montan este destul de bine reprezentat, avnd caracter naional i internaional. n ara noastr, condiiile naturale deosebite mpreun cu ali factori au dus la dezvoltarea a numeroase staiuni ce reprezint astzi adevrate surse importante din punct de vedere economic. Diversitatea regiunilor montane fac ca Romnia s se apropie de celelalte regiuni montane internaionale. Lanul Carpatic este cel mai reprezentativ pentru ara noastr. La nivel internaional turismul montan este cel mai bine reprezentat n: Frana, Elveia, Austria, Italia, Norvegia, Bulgaria etc. Aceste ri depun eforturi deosebite pentru a-i menine tradiiile i ncearc s-i pun n valoare resursele naturale, prin acest mod dorind s atrag ct mai muli clieni. Turismul legat de practicarea sporturilor de iarn necesit implicarea unui complex de factori pornind de la condiiile naturale existente n specificul montan i prelucrarea acestora n produs prin dotri, amenajri i servicii. Condiiile naturale au importana cea mai mare, asigurnd calitatea de integrare a amplasamentului n cadrul montan i oferind condiiile prielnice pentru practicarea sporturilor de iarn, n special a schiului, motivaia principal a clientelei turistice.

CUVINTE CHEIE: turism naional, turism internaional, turism montan.

11

INTRODUCERE Muntele a exercitat din totdeauna atracie pentru oameni, graie mreiei i peisajelor sale, atractivitii n tot cursul anului, oferind o palet larg de modaliti de petrecere a vacanelor. n zilele noastre, mai mult ca oricnd, pentru omul de pretutindeni, dar mai ales pentru cel care triete n mediul urban, muntele reprezint locul n care acesta se ndreapt n orice anotimp al anului, n cutarea naturii. Turismul reprezint astzi, prin coninutul i rolul su, un domeniu distinct de activitate, o component de prim importan a vieii economice i sociale pentru un numr tot mai mare de ri ale lumii. Receptiv la prefacerile civilizaiei contemporane, turismul evolueaz sub impactul acestora, dinamica sa integrndu-se procesului general de dezvoltare. La rndul su, prin vastul potenial uman i material pe care l antreneaz n desfurarea sa, ca i prin efectele benefice asupra domeniilor de interferen, turismul acioneaz ca un factor stimulator al progresului, al dezvoltrii. TURISMUL MONTAN NAIONAL I INTERNAIONAL n ara noastr, regiunile montane reprezint o zon foarte important din punct de vedere economic, i n acelai timp este o regiune care trebuie protejat. Aceste regiuni au o economie rural mixt, format din agricultur, exploatarea pdurilor i prelucrarea lemnului, culesul i prelucrarea fructelor de pdure, precum i diferite ntreprinderi mici i mijlocii de tip industrial sau meteuguri diferite. n anumite zone montane un loc important n economia rural l ocup agroturismul montan. n Romnia, condiiile naturale deosebite alturi de ali factori, au determinat dezvoltarea a trei staiuni- Poiana Braov, Sinaia i Predeal. Pentru practicarea sporturilor de iarn, aceste staiuni dispun de o ofert satisfctoare cerinelor turismului internaional. Turismul montan pentru practicarea sporturilor de iarn se realizeaz i n numeroase alte staiuni din ara noastr unde, n decursul timpului, a fost amenajat o baz material adecvat, dar de mai mic amploare, comparativ cu cele trei staiuni amintite. De exemplu: Pltini, Semenic, Bora, Duru, Buteni, etc. Dotrile din aceste staiuni au perspective de a fi lansate n turismul internaional prin amenajarea valorosului lor potenial natural. n funcie de tradiiile existente i innd seama de dezvoltarea turismului, n general, a celui montan, n special, de potenialul turistic al Carpailor romneti, de realizrile noastre de pn acum n domeniul turismului montan i pentru practicarea sporturilor de iarn, de utilizarea

12

resurselor materiale i umane n profil teritorial, se pot desprinde principalele obiective ale strategiei dezvoltrii turismului montan n Romnia dup cum urmeaz: - valorificarea superioar, tiintific a potenialului turistic al ntregului lan carpatic; - dezvoltarea staiunilor existente i crearea altora noi, echiparea lor cu dotri de baz material de cazare, alimentaie public i agrement n scopul desfurrii activitii turistice n tot cursul anului; - extinderea colaborrii i cooperrii cu firme specializate din rile vecine i din rile alpine pentru realizarea n comun a unor dotri de baz material i atragerea de noi segmente ale cererii turistice; includerea Romniei n circuite turistice mondiale; - diversificarea ofertei de programe turistice n scopul creterii ncasrilor; atenuarea sezonalitii activitii de turism. - creterea volumului ncasrilor, n special la ncasrile valutare, sporirea eficienei economice a turismului montan. Lanul Carpailor Romneti formeaz osatura spaiului romnesc. Mulimea drumurilor europene transcarpatice, folosite de foarte muli turiti europeni n cadrul tranzitului turistic, mulimea staiunilor balneare i montane, potenialul natural deosebit justific rolul Carpailor n dezvoltarea fenomenului turistic, a turismului montan cu o mare diversitate de forme care beneficiaz de un climat moderat. Turismul montan este caracterizat de o puternic pia concurenial disputat n special n Europa Occidental prin lideri deja consacrai (Frana, Austria, Elveia, Italia), cele mai importante staiuni fiind cele cu profil diversificat. Dac fluxurile de turiti care reprezint un segment de pia peste medie sunt polarizate de Frana, Italia, Austria, Elveia, n Europa Central i de Est, Romnia i Bulgaria deservesc turitii amatori de sporturi de iarn, dar cu venituri reduse, atrgnd puini schiori pe an, de pe pieele occidentale. Avnd n vedere experiena internaional n domeniul amenajrii muntelui i dezvoltrii sporturilor de iarn (n special n ri europene, ca de exemplu: Bulgaria, Cehia i Slovacia, Frana ,Austria), se impune amenajarea i dotarea staiunilor Poiana Braov, Sinaia i Predeal cu uniti de cazare, alimentaie public, agrement, mijloace de transport pe cablu i prtii de schi la nivelul exigenelor turismului internaional competitiv i lansarea lor n circuitul staiunilor organizatoare de concursuri de schi cu participare internaioanal. Din analiza experienei internaioanle (ri europene), n domeniul valorificrii potenialului turistic montan i dezvoltrii sporturilor de iarn, s-au desprins cteva aspecte: rile europene (Frana, Elveia, Austria, Italia, Cehia, Slovacia, Iugoslavia, Bulgaria), depun eforturi deosebite pentru dezvoltarea staiunilor montane pornind n amenajarea turistic a 13

muntelui, de la o concepie proprie, menit s pun n valoare resursele naturale, tradiia, n scopul atragerii clientelei de pe piaa internaional a sporturilor de iarn i creterii rentabilitii. n Frana, de exemplu, s-au aplicat o mulime de programe turistice nc din anii 60, la elaborarea lor contribuind specialitii din cele mai variate domenii (economiti, geografi, arhiteci). n cadrul programului Plan Neige, mai multe societi franceze s-au afirmat n construcia de staiuni integrate ntre care: Les Arcs, La Plagne, Flaine etc. n topul staiunilor dup numrul de prtii de schi alpin se afl: La Plagne, Alpe dHuez, Les Arcs, Meribel i Courchevel. Apariia unor astfel de staiuni, de mare capacitate, a dus la o intervenie aproape brutal n mediul geografic ceea ce ridic probleme de protecie a mediului, mai ales n sezonul de vrf. Pentru Austria, noiunea de sporturi de iarn, n afar de schi, mai cuprinde: toboganul, bobsleight-ul, schibob-ul, jocuri de iarn tipice, etc. Din cele mai importante regiuni turistice remarcm- Regiunea Voralberg, n partea de vest, cu cteva staiuni mai importante ca Bregenz sau Galtur. n Elveia peisajul alpin, ofer prin altitudini i forme specifice, un mare potenial de atractivitate turistic. Datorit altitudinilor mari, sectoare montane nalte prezint zpezi permanente, ceea ce favorizeaz dezvoltarea schiului i vara (pe gheari). n ceea ce privete staiunile pentru sporturi de iarna se disting, n profil teritorial, mai multe regiuni. O prim regiunue este Valais care cuprinde marele masiv al Maternhornului i masivul Monte Rosa. n Italia turismul montan s-a dezvoltat mai trziu i nu cunoate aceeai amploare ca n Frana. Un punct forte n amenajarea acestui spaiu montan l constituie accesibilitatea. Norvegia s-a lansat pe piaa european a sporturilor de iarn prin dezvoltarea i amenajarea ctorva staiuni, dar dotate la nivelul exigenelor marilor concursuri internaionale (Heilo- cea mai mare staiune de schi). n Bulgaria primeaz concepia potrivit creia au fost fortificate trei staiuni de valoare european- Borove, Pamporovo i Vitoa- lansate puternic n turismul internaional. Pentru creterea notorietii staiunilor bulgare de sporturi de iarn, acestea s-au oferit s gzduiasc etape i concursuri de schi din Cupa Europei i Cupa Mondial, ca i Universitatea alb. Scopul cercetrii a fost analizarea situaie turismului montan att la nivel naional ct i internaional, identificnd astfel numeroase deosebiri n ceea ce const strategiile de dezvoltare ale acestora. n elaborarea cercetrii am pornit de la urmtoarele obiective: -nelegerea conceptelor de turism montan naional i turism montan internaional; 14

-Cunoaterea celor mai reprezentative puncte de atracie att pe plan naional ct i pe plan internaional ; CONCLUZII n toat Europa, regiunile de munte constituie o motenire natural i cultural unic. Turismul montan este destul de bine reprezentat, att la nivel naional ct i internaional. Regiunile montane reprezint o zon foarte important din punct de vedere economic, i n acelai timp sunt regiuni ce trebuie protejate. Zonele montane au fost totdeauna spaiul predilect destinat constituirii parcurilor naionale, datorit valorilor siturilor i peisajelor, dar i densitii reduse a populaiei. Atracia spaiilor montane a variat de-a lungul timpului, dar s-a impus prin forme specifice de petrecere a timpului liber care sunt n expansiune n rile bogate dat fiind caracterul ecologic(aer pur, ozonat) i puternica rezonan sportiv-recreativ. BIBLIOGRAFIE 1. George Erdeli, Aurel Gheorghiula, Amenajri turistice, Editura Universitar, Bucureti, 2006, pag. 83-109 2. Ionel Muntele, Corneliu Iau, Geografia turismului-concepte, metode i forme de manifestare spaio-temporal, Editura Sedcom, Libris, 2006, pag. 130-131 3. Irina Teodora Manolescu, Amenajarea turistic a teritoriului, Editura Pim, Iai, 2007, pag. 96-103 4. J.Herbin, Le tourisme au Tyrol Autrichien ou le montagne aux montagnards , Ed des cahiers de lAlpes, Grenoble, 1980 5. Melinda Cndea, George Erdeli, Daniel Peptenatu, Tamara Simion , Potenialul turistic al Romniei i amenajarea turistic a spaiului, Editura Universitar, Bucureti, 2003, pag. 306-307 6. Nicolae Albu, Turism i eficien, principii generale, Editura Lux Libris, Braov, 2001, pag. 45

Partea I TURISM MONTAN

Aspecte generale privind turismul montan - o problema importanta si de certa actualitate pentru dezvoltarea turismului romanesc este legata de turismul montan precum si de statiunile montane ca centre ale unor prestatii turistice specifice si totodata componente cu reale perspective in
15

dinamica activitatii de turism din tara noastra. - apreciat deseori ca un perimetru cu o activitate restransa muntele nu a reprezentat o prioritate pentru progresele de valorificare a resurselor naturale de turism , fapt atestat in tara noastra de echiparea relativa modesta atat calitativ cat icantitativ, atat in infrasturctura cat si in alte domenii, unitati de cazare, de agreement, de alimentatie si in acelasi timp prezenta neconvingatoare in statiunile turistice cu real specific montan. - in acest context pornind de la necesitatea reconsiderarii zonei montane in prezentul curs vom incerca o jalonare de ansamblu a principalelor directii de actiune in vederea inscrierii produsului turistic montan intre componentele de competitivitate ale turismului romanesc. 1.1 Statiunea montana- locul desfasurarii si dezvoltarii activitatii de turism - localitatea turistica este destinata primirii turistilor pentru sejururi de scurta si lunga durata - in limbajul curent o asemenea asezare poarta numele de statiune a) turistul gaseste aici un loc de cazare b) mai gaseste in acelasi timp toate serviciile si produsele turistice necesare sejurului sau - privita din acest punct de vedere si definite din punct de vedere economic statiunea turistica este o unitatea spatiala bine organizata si dotata cu echipamentele care ofera un ansamblu diversificat de produse si prestatii servicii turistice assimilate unei localitati si reducand totodata diferiti agenti economici - din punct de vedere social, dar si cultural statiunea turistica ofera o gama de activitati bazate pe valorificarea unor resurse naturale si anrtopice , care permit diferitelor categorii de turisti sa se intalneasca, a se cunoasca si sa comunice intre ei. - din punct de vedere turistic orice statiuni reprezinta nucleul desfasurarii efective a unor activitati de turism in care se creeaza o noua valoare, dar unde se inregistreaza totodata si efectuarea unor cheltuielidar si obtinerea de venituri -literatura de specialitate ofera o paleta extinsa de concepte si definitii fie cu un caracter general sau particular al statiunii turistice - in acest context OMT si Academia Internationala de Turism definesc statiunea turistica ,ca o localitate, reprezinta un ansamblu de elemente de atractie turistica si care este dotata in acelasi timp cu mijloace de cazare, de alimentatie si de agreement pentru turisti pentru o anumita perioada de timp. - in tara noastra specialistii au adoptat: Def.1: statiunea turistica montana este o localitate prin care turismul reprezinta ramura preponderenta ca volum de activitate economica cat si un grad de concentrarea populatiei locale care dispune de potential turistic si din aceasta, statiune turistica atrage populatia nerezidentiala ca beneficiara a produselor si serviciilor turistice pe care le ofera. Def.2 : o alta definitie este data de hotararea guvernului nr.77/1966 pentru aprobarea normelor privind atestarea statiunilor turistice: localitatea cu functii turistice specifice dotate cu resurse naturale si antropice, dar si cu structurile necesare valorificarii si practicarii turismului
16

- se poate spune a in tara noastra statiunea turistica face obiectul unei atetari oficiale, in schimbul crearii cadrului propic pentru valorificarea, protejarea si conservarea atractiilor turistice naturale si antropice, dar si satisfacerea la nivel optim a necesitatilor de odihna si recreere al populatiei. 2.2 Tipologia statiunilor turistice (subiect de lucrare) - in functie de caracteristicile specifice fiecarei statiuni in activitatea practica sunt identificate urmatoarele tipuri de statiuni turistice Tipuri de statiuni turistice a) statiuni balneare b) statiuni limaterice c)statiuni termale d) statiuni pentru sportul de iarna - de asemenea, in functie de indeplinirea criteriilor prevazute in normele de atestare a statiunilor turistice, ele se impart in doua categorii: a) statiuni de interes national b) statiuni de interes local - de asemenea, in functie de elementele de diversificare si de natura resurselor turistice o alt clasificare care este deseori abordata in literature de specialitate, dar mai ales in activitati de turism, grupeaza statiunile turistice in urmatoarele categorii: 1. statiuni de litoral- sunt localitati sau parte a unei localitati smplasate pe litoralul Marii Negre, care beneficiaza de toate resursele naturale, dar si de structurile si dotarile specifice corespunzatoare. 2. statiuni balneare- localitati sau parte a unei localitati care dispune din belsug de factori naturali de cura (ape minerale, saruri), dar si de alti factori ambientali recunoscuti stiintific si totodata de toate structurile si mijloacele de dotare necesare alimentarii produsului turistic balnear. 3. statiunile montane- localitate sau parte a unei localitati care dispune de ambiata Montana pitoreasca si nepoluata de factori naturali de mediu, dar si cu structuri turistice si dotari specifice (partii de ski, transport pe cablu) care presupun produsul turistic de tip montan. - criteriile de clasificare ale statiunilor turistice pot fi multiple si se pot grupa dupa functia turistica, asezare geografica, dimensiunea localitatilor. - baza activitatii unei statiuni turistice o constituie servicii de cazare, alimentatie, agreement, transport, acesta aflandu-se intr-o stransa legatura cu functiunile economice , sociale, juridice si politice, dar si culturale ale activitatii respective. - calitatea acesteia, modul in care corespund cererii turistice conditioneaza si fluxurile turistice sub aspectul marimii si structurii lor.

Partea II
Mutatii si tendinte in evolutia turismului montan -muntele a fost din totdeauna cea mai sugestiva dovada a maretiei naturii, de aceea el a devenit astazi una dintre principalele destinatii de vacanta fiind considerat in esenta pentru multe popoare ca un simbol al spiritualitatii
17

-dezvoltarea de ansamblu a turismului in general si transformarea lui intr-o miscare de masa a facut ca muntele sa se impuna tot mai mult prin atentia investitorilor si promotorilor turismului montan -astfel in prezent efectele dezvoltarii turismului montan in plan ecomonic, social si cultural desi sunt foarte greu de cuantificat, sunt tot mai mult apreciate datorita importantei lor 2.1 Aspecte ale motivatiei in turismul montan -cererea pentru turismul montan a cunoscut atat pe plan mondial, cat si in tara noastra o evolutie continuu ascendenta cu importante mutatii mai ales in privinta motivatiei de traseu -in acest sens , la inceputul secolului XX muntele era solicitat pentru sezonul estival, iar motivatia de baza a clientelei consta in dorinta acesteia de a beneficia din timp de conditiile climatice pentru odihna si tratament, pentru practicarea drumetiei sau pentru satisfacerea unor curiozitati -spre sfarsitul secolului XX se constata o crestere spectaculoasa a numarului amatorilor sportului de iarna, iar practicarea acestor sporturi a devenit motivatia de baza a circulatiei turistice in sezonul de iarna -privitor la intensitatea motivatiilor in turismul montan, potrivit unor anchete realizate de institutul de studii pentru amenajarea muntelui din Franta, in majoritatea statiunilor montane din Europa, preferintele turistilor se distribuie astfel: -in sezonul de iarna: -80% practica ski-ul -60% patinajul -4% sanius, bob -10% drumetia, alpinismul -in sezonul de vara: -65% drumetia -25% alpinismul 10% practica diferite sporturi de vara -imaginea zonei montane difera radical de la o tara la alta in carul aceleiasi tari, de la o zona la alta -in functie de siturile de referinta, actuala diversificare a motivatiilor si practicarii unor sporturi de iarna in zonele turistice montane, ridica specialistilor din domeniu, probleme tot mai frecvente de adaptare si orientare, de satisfacerea segmentelor de turisti din sezonul de iarna 2.2Locul turismului montan in economia locala si nationala -activitatea turistica are implicatii numeroase si forme diferite asupra mediului uman daca efectele economice directe sunt evidentiate in general, cuantificarea si evaluarea lor ramane extrem de dificila -in literatura de specialitate in randul informatiilor prin care se atesta locul turismului montan in economia locala si nationala este detinut de indicatori ponderea PIB-ului -dintre ramurile care beneficiaza cel mai mult de pe urma turismului montan putem mentiona constructiile, productia materialelor sportive si
18

dezvoltarea cailor de acces catre zonele montane 2.3Efectele turismului montan asupra fenomenului socio-demografic -sustinerea dezvoltarii turismului montan a avut la baza crearea de noi locuri de munca, dar si schimbarile structural demografice la nivel national si local -prin dezvoltarea turismului montan s-au putut crea nu numai locuri de munca, dar s-au dezvoltat intensiv serviciile publice si comerciale, imbogatirea infrastructurii locale, toate conducand practic la cresterea nivelului de trai, dar dezvoltarea turismului montan a exercitat totodata si unele efecte negative cu referire mai ales la cresterea rapida a preturilor (pentru produsele agricole), la scumpirea imobilelor si chiar la ingreunarea accesului -in timp, turismul montan a contribuit la modificarea unor reguli sociale -au aparut profesii noi, s-au modificat structuri sociale, si in general a sporit nivelul de trai material si cultural al populatiei in zonele montane -dezvoltarea turismului montan a avut efecte nemijlocite in sub aspect socio-cultural, atat pe plan european cat si in tara noastra.

Partea III Principii de proiectare si dezvoltare a statiunilor turistice montane

-destinul turistic al zonei montane depinde n mare masura de dorintele si nevoile clientelei potentiale dar si de imaginea pe care o au diferitele situri in zona montana -in acest sens implementarea unei statiuni montane reprezinta o decizie conditionata de interdependenta complexa dintre cadrul natural, infrastructura generala si fluxurile turistice -acesti factori sunt esentiali in selectarea stilului ce urmeaza a fi amenajat si in elaborarea si realizarea amenajarii statiunilor -de la un munte la altul, de la o tara la alta, solutiile de amenajare si gestiune a zonelor montane pot sa difere foarte mult in functie de conditiile geografice, economice, sociale, dar totodata de imaginatia sau experienta cercetatorilor -teoria si practica ultimelor decenii in domeniulk amenajarii turistice montane au scos in evidenta principii ale conceperii unei statiuni montane dar au constat in acelasi timp si anumite tehnici de determinare a capacitatilor de primire ale statiunii astfel incat aceasta sa isi realizeze scopurile pentru care au fost create -experienta cercetatorilor francezi este luata drept model de referinta in literatura de specialitate si in practica turistica -astfel conform serviciului de studii pentru amenajarea turistica a muntelui, la baza conceptiei unei statiuni montane trebuie sa stea urmatoarele principii: -1. principiile satisfacerii nevoilor clientelei -inaintea proiectarii unei statiuni de turism montan sunt necesare studii aprofundate asupra comportamentului si asteptarii clientelei in vederea luarii masurilor de atragere a turistilor, dar si de prelungire a frecventarii statiunii -fiecare statiune trebuie sa isi elaboreze o strategie proprie de stabilire a criteriilor la alegere conform rezultatelor din studiile de piata realizate in Franta prin care se evidentiaza urmatoarele criterii: a)zapada asigurata b)preturi competitive c)lipsa cozilor la mijloacele mecanice de urcat 19

d)ambianta e)calitatea peisajului si a arhitecturii f)soare g)calitatea terenului schiabil -inainte de abordarea acestor aspecte este absolut o problema luarea in considerare a urmatoarelor aspecte ca: -1.pretentiile schiorului determinate la randul lor de costul ridicat al sejurului, de durata sejurului si de dorintele nelimitate ale turistului de a obtine o satisfacere cat mai mare prin: a)un schiat confortabil si piste regulate pentru schiat b)schiat fara constrangeri pe piste omogene cu schiori de nivel asemanator c)schiat in deplina securitate pe piste bine organizate si usor de schiat d)schiat la soare -multi turisti pretinzand bronzarea -2.luarea in calcul a persoanelor care nu practica schiul, scop in care trebuie organizat: a)itinerarii pentru plimbare si drumetie b)cadru rural atractiv c)realizarea unor contracte culturale d)activitati sportive inafara schiului e)diferite forme de divertisment cat si activitati pentru intretinerea sanatatii si a formei fizice f)asigurarea unui nivel ridicat al calitatii tuturor serviciilor turistice 2.principiul asigurarii calitatii factorilor naturali -pentru asigurarea calitatii factorilor naturali trebuie indeplinite unele conditii de ordin: 1)climaterice care presupun zapada, 120 zile/an, lipsa vantului, a cetei, a avalanselor si soare cat mai mult timp 2)conditii de ordin morfologic se refera la capacitatea muntelui de a avea cat mai multe partii de schi cu o legatura coerenta intre ele 3)conditii de ordin geologic presupun absenta riscului de remodelare a spatiului pentru schiat !!! Realizarea accesului la partia de schi trebuie sa fie asigurata atat din punct de vedere tehnic cat si din punct de vedere financiar 3.principiul amenajarii optime a partiilor -schiul este exploatabil din punct de vedere comercial pe partii cu o panta medie cuprinsa intre 10 si 45 -majoritatea schiorilor prefera pantele sub 30 pe cand incepatorii prefera pantele sub 45 -de aceea reteaua de partii trebuie sa fie variata pentru a se separa de schiori cu nivelul de pregatire diferita -acest lucru reduce riscurile de accidente si creeaza satisfactii la cat mai multi turisti 4.principiul urbanizarii -in toate situatiile amenajarii statiunile turistice montane, locul amenajarii, dicteaza atat optiunile cat si modelele de urbanizare -pentru aceasta cauza totdeuna se au in vedere: a)configuratia domeniului schiabil b)marimea domeniului schiabil amenajat sau potentiat d)configuratia sitului, a locului de unde se organizeaza partiile -situl trebuie sa fie cu o configuratie cat mai extinsa si o orientare cat mai deschisa d)calitatea sitului care este data de modul de expunere a partiilor de gradul de 20

urbanizare a unei statiunii, de capacitatea de impadurire, toate aceste trebuie sa asigure: a)acces la partie, circulatia usoara a schiorilor , dar si posibilitati de de stationare b)servicii urbane de calitate (cazare, alimentatie, agrement) c)deplasarea comoda a turistilor d)legatura stransa a turistilor cu domeniu schiabil -in acest context cele mai importante principii de urbanizare se refera la: a)reducerea deplasarilor schiorului, dar si a pietonilor b)separarea functiilor (asigurarea circulatiei schiorilor, dar si a pietonilor si a vehiculelor c)posibilitati de expunere la soare d)crearea unui centru atractiv pentru distractii e)urbanizarea in potcoava- in general amplasarea partiilor se face in jurul unitati de receptie, dar si a unitatilor de comerciale si de servicii f)trebuie sa existe legaturi flexibile intre diferitele constructii din statiunea montana prin ridicarea unor galerii pietonale g)circulatia si stationarea mijloacelor de transport trebuie sa se faca prin spatele cladirilor de cazare, alimentatie, agrement -pe baza principiilor stabilite in luarea in considerare a serviciului pentru amenajarea turistica a muntelui, constituit din specialisti francezi, specialisti din tara noastra cunoscand particularitatile si specificul zonei montane pe baza urmatoarelor principii: a)asigurarea accesibilitatii in statiunile montane in cele mai moderne mijloace de transport b)amenajarea domeniului schiabil dar si crearea condtiilor optime pentru practicarea altor sporturi de iarna c)crearea mijloacelor de transport pe cablu atat pentru acces agrement, cat si pentru acces efectiv la partia de schi d)dimensionarea , structurarea si amplasarea dotariilor pentru serviciile de baza (cazare, alimentatie, agrement) in functie de caracteristicile domeniului schiabil si de transport e)conjugarea optima a activitatilor turistice pentru sporturile de iarna cu dotarile si amenajarile de agrement f)implacarea statului ca autoritate si coordonator garant de credite pentru realizarea ofertelor de prestigiu (concursuri internationale, festivaluri, etc) -partiile si telefericele reprezinta oferta de iarna, iar realizarea lor trebuie sa preceada finalizarea celorlalte echipamente (de cazare, alimentatie, agrement).

Partea IV
Amenajarea domeniului schibil si crearea mijloacelor de transport pe cablu - este coordonata strategic ace trebuie apreciata ca avand prioritate absoluta in amenajarea turismului montan deoarece partiile si telefericele reprezinta esenta ofertei de iarna, iar realizarea lor trebuie totdeauna sa preceada finalizarea celorlalte echipamente (de cazare, agreement, alimentatie) - in functie de aceste coordinate sip e baza unor norme si indici de corelatie vor fi dimensionate amplasate si structurate toate elementele functionale ale unei statiuni montane in conditiile respectarii urmatoarelor cerinte: 1. incadrarea partiilor de schi in normele tehnice in normele tehnice internationale elaborate cu federatia internationala a schiorilor 2. asigurarea unor partii si a unor raporturi ideala intre structura partiilor (ca grad de dificultate si structura cererii)
21

- se apreciaza ca trebuie sa predomine partiile foarte usoare, usoare si medii deoarece practica a demonstrate ca structura turistilor sositi iarna intr-o statiune montana se prezinta astfel: - neschiori 20% - schiori de plimbare 5% - schiori de scoli de schi 15% schiori alpini 60% - din cauza schiorilor alpini 10% foarte buni 30% buni 30% avansati 30% incepatori 3. amenajarea si extinderea suprafetelor pentru practicarea schiului de fond si al celui de plimbare care are tot mai multi adepti 4. orientarea spre Nord a partiilor de schi este absolut obligatorie la altitudinea de 1600-1800m Determinarea capacitatii de primire a statiunilor montane si corelarea dimensiunilor echipamentelor sale - in orice proiect de amanajare turistica o etapa importanta este determinarea marimii optime a acesteia - in functie de anumite norme de utilizare trebuie sa se respecte 3 cerinte fundamentale: a) gradul de toleranta este un element de caracterizare a mediului b) gradul de confort reprezinta limita de densitate a turistilor si a constructiilor turistice pentru a se putea evita supraaglomerarea c) pragul fizic reprezinta o limita pentru expansiunea turismului in zona, adica o cota de exploatare a zonei montane - pentru asigurarea unui echilibru complex, economic, social si ecologic al zonei montane specialistii au conceput tehnici de determinare a capacitatii optime de primire dintre care retinem: Q= S x K N Q reprezinta capacitatea optima S suprafata supusa amenajarii K coefficient de corectie (0.5-1) in functie de gradul de incarcare a zonei N norma de suprafata pentru o persoana - un alt model de amenajare turistica a zonei montane are in vedere corelarea capacitatii partiei in raport cu debitul instalatiei de transport pe cablu pe baza formulei: Q= Qt x Kt x Th Z Q- capacitatea partiei la un moment dat Qt- capacitatea orara a telefericului Kt- coeficientul de incarcare a instalatiei(0.3-1) T- tipul de functionare a instalatiei (telefericului)
22

h- diferenta de nivel al partiei Z- diferenta de nivel parcurs de un schior - in ceea ce priveste determinarea capacitatii de cazare a statiunii (nr. locuri) ea se va face in stransa corelatie cu marimile calculate anterior - utilizandu-se in acest scop o serie de mai multi indicatori fie de corelatie, fie indici de functionalitate a) gradul de mobilitate al schiorului se calculeaza cu formula A= Lp Nl A- gradul de mobilitate a schiorului Lp- lungimea instalatiilor Nl- numarul de paturi de cazare - pe plan mondial A=3 pana la 6 m loc de cazare b) gradul de satisfacere a cercetarii turistice se determina pe baza relatiei Cs= Qt Nl Cs gradul de satisfacere al acelui indice Qt capacitatea instalatiilor de transport pe cablu Nl- numarul locurilor de cazare - pe plan mondial Cs= 1.25 Factorii de succes a unei statiuni montane (atractivitatea statiunii) -succesul unei statiuni montane va fi dat de componentele principale al produsului turistic continut in amenajarea zonei montane - acestea sunt: a) domeniul schiabil si dotarile aferente b) serviciil de cazare si de alimentatie c) serviciile suplimentare d) protectia mediului - dupa parerea specialistilor cele 4 componente ale produsului turistic constituie in fapt factorii de marketing specifici statiunii montane care trebuie sa tina seama de tendintele manifestate de cererea turistica - factorii de marketing specific statiunii montane sunt urmatorii: 1. lungimea si calitatea partiilor de schi 2. indicatorul metri/ partie/loc de cazare 3. numarul si calitatea tehnica a mijloacelor de transport pe cablu correlate cu capacitatea de cazare 4. structura si diversitateaamenajarilor pentru practicarea sporturilor de iarna (partii pentru schi, sanius, bob, trambuline pentru sarituri, partii pentru schi fond si patinuar) 5. structura si diveristatea amenajarilor pentru sportul de vara (tennis, baschet, volei, natatie, ecitatie, tirul cu arcul, minigolf) 6. volumul si gradul de confort al capacitatilor de cazare 7. originalitatea ofertei produselor si serviciilor turistice precum si calitatea lor
23

- toti acesti factori se constituie concret in elementele care confera atractivitatea statiunii montane - evaluarea atractivitatii unei statiuni montane se poate face tot pe baza diferitelor modele respectandu-se obligatoriu urmatoarele etape: a) selectarea factorilor de mk ai statiunii b) stabilirea importantei relative a fiecarui factor prin acordarea unei note de la 1 la 10 c) determinarea nivelului calitativ al fiecarui factor si apoi cuantificarea (marimea) acestuia d) insumarea contributiilor fiecarui factor cu nivelul sau calitativ e) insumarea contributiilor tuturor factorilor de marketing care trebuie sa dea o valoare sub 500 puncte - atractivitatea maxima se apropie de 500 puncte - in practica atractivitatea unei statiuni montane depinde pe langa elementele de atractie naturala si de echipamentele pe care le ofera si animatia ce asigura turistilor participanti la sejururile montane - in principal zonele montane amenajate sunt considerate cele care imbina o buna accesibilitate pentru turistii cu o puternica atractivitate a elementelor naturale de atractie precum si elementeleor de cazare, alimentatie, agreement.

Partea V
Oferta turismului montan in tara noastra - in tara noastra numeroase grupari asociatii si societati de turism care au functionat incepand cu secolul XIX, au avut contributii remarcabile la echiparea turistica a zonei montane - de activitatea acestora se leaga de fapt propagarea si dezvoltarea turismului montan - odata cu reorganizarea activitatii de turism prin infiintarea oficiului national de turism si mai ales dupa al II lea Razboi Mondial, s-au realizat numeroase investitii pentru dezvoltarea statiunilor montane: Sinaia, Predeal, Paltinis, Borsa, Semenic, Stana de Vale - in acelasi timp au fost construite alte puncte de distractie turistica in zonamontana, concretizate in cabane, hanuri, popasuri turistice, zone de agreement - in acest fel zona turistica a muntilor Carpati si-a sporit atractivitatea prin echipamentele si amenajarile specifice menite sa atraga cat mai multi turisti - oferta turistica montana din tara noastra prezinta caracteristici conferite de particularitatile fizico geografice ale Carpatilor care ii diferentiaza de alte lanturi montane europene - astfel principala trasatura a ofertei montane romanesti o constituie discrepanta intre valoarea si atractivitatea potentialului turistic si gradul actual de valorificare care inregistreaza sensibile minusuri cantitative dar mai ales calitative I Potentialul turistic montan - zona montana, una dintre cele 3 componente definitorii a structurii peisagistice din tara noastra, alaturi de unare, Marea Neagra contribuie intr-o foarte
24

mare masura la diversitatea potentialului turistic al Romaniei - muntii Carpati ocupa o treime din suprafata tarii (66 700 km) -oferind o mare diversitate de atractii tursitice originale si deosebit de valoroase - printr-o serie de caracteristici, muntii Carpati se diferentiaza atat de Alpi cat si de Balcani mai ales prin: a) altitudini ce depasesc 2500 m pe alocuri b) ca latime au intindere maxima de 160 km Carpatii Orientali (intre Baia Mare si Tacica) c) o intindere minima de 35 km Carpatii Orientali in Fagaras (intre orasul Victoria si comuna Nucsoara) - de asemenea podisurile de culme intre 1000 si 2000 m multitudinea depresiunilor intracarpatice confera lantului carpatic o larga accesibilitate din toate colturile tarii - potentialul turistic al zonei carpatice este dat de o multitudine de obiective naturale sau antropice variate si valoroase A. relieful specific zonei Carpatilor - se remarca prin: a) peisaje alpine situate la peste 2000m b) peisajele cu relief glaciar unde se remarca lacurile glaciare c) platourile, defileele, cheile, stancile si pietrele muntilor ofera de asemenea un peisaj deosebit d) pesterile- Romania ocupa locul III in Europa cu peste 10900 pesteri) e) peretii stancosi ai Carpatilor favorizeaza practicarea alpinismului (in Bucegi- Babele si Sfinxul), in Ciucas ( Ciupercile, Turnul lui Goliat, Tigaile Mari) g) relieful volcanic ofera obiective naturale interesante cum ar fi Detunata Goala in Metaliferi, Creasta Cocsului in Gutai, Conurile vulcanice in Tibles, precum si crestele vulcanice din muntii vulcanici Caliman, Gurghiu. Harghita h) domeniile schiabile intre 800-2000 m sunt lipite de avalanse de zapada si ferrite de viscole puternice B.conditiile climatice favorizeaza practicarea turismului tot timpul anului - exista 40 de zile annual cu cer senin si temperaturi medii intre 0-6C -stratul de zapada depaseste 20m anual la inaltimi de peste 1500m - grosimea stratului de zapada favorabile practicarii schiului se muntine 4-5 luni/ an C. resurele hidrografice - muntii nostri adapostesc numeroase rauri si parauri, lacuri glaciare, vulcanice, de baraj natural si artificial - totodata in zonele depresionare din interiorul muntilor se intalnesc izvoare de ape minerale D. elemente de fauna - sunt foarte diversificate de la animale sinegetice de interes vnatoresc la pasari de munte precum si un fond piscicol (pastravul si linul) E.parcurile nationale cele mai vestite, sunt Retezat, Pietrosul Rodnei, cetatile Ponorului, Muntele Domogled, Codrii Caprioarei (Rarau)
25

II. Potentialul turistic antropic -completeaza in mod armonios frumusetea cadrului natural - astfel in zona montana prezinta un deosebit interes: a) vestigiile arheologice de la Bretcu, Costesti, Sarmisegetusa Ulpia Traiana, Rosia Montana, Baile Herculane b) constructiile feudal: castele si cetati cu valoare istorica si arhitecturala intalnita la Codlea, Bran, Oravita, Caransebes, Sighisoara c) manastirile - adevarate monumente istorice si de arta raspandite in intreg lantul Carpatic, cele mai vestite fiind Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore - biserici din lemn din Maramures si alte zone din Ardeal - catedrale catolice din Miercurea Ciuc, Alba Iulia d) muzeele si castelele memoriale: Peles, Sinaia, Bran, Hunedoara, Deva, Resita, Petrosani, Baia Mare e) elemente etnografice si folclor incepand cu arhitectura populara, mestesugurile artizanale, cusaturi populare, creatii si credinte populare, porturi specifice f) obiective turistice tehnico- economice create de mana omului dupa al II lea razboi mondial - predomina barajele Vidraru, Vidra, Bicaz si Izvorul Muresului - drumurile Trans Carpatice- Transfagarasanul 2050 m strabate un tunnel de 890m g) asezarile urbane si rurale situate atat pe principalele vai cat si in interiorul muntilor pana la 1200-1300m/alt cu oameni harnici, gospodari, primitori.

Partea VI
Protectia mediului in zona montana - mediul ca si calitatea lui reprezinta conditia fundamentala a desfasurarii eficiente a activitatii de turism - de aceea si dezvoltarea turismului montan reclama in permanenta protejarea si conservarea resurselor naturale si antropice a integritatii mediului ambient inteles in toata complexitatea sa I. Probleme legate de degradarea mediului - in zona montana din tara noastra probleme legate de degradarea mediului apar cu deosebire in zonele cu circulatie intense - astfel ca pe Valea Prahovei, dar si in zona muntilor Ceahlau, Rodnei, Parnag, Ciucas putem usor remarca unele din consecintele lipsei protectiei patrimoniului natural ca: a) fenomene vizibile de eroziune in zonele inalte ale platformelor montane datorate pistelor de acces catre partiile de schi, instalatiilor mecanice de urcat (transporturi pe cablu), pasunatului intens etc. b) degradarea padurilor prin defrisari necontrolate
26

c)degradari ale peisajului natural datorate exploatarilor economice (miniere, roci de constructii, lucrari forestiere) d) prezenta resturilor menajere lasate de turisti e) multitudinea vetrelor de focpe vai sau zone deluroase f) taieri nerationale de brazi si alti copaci g) intretinerea necorespunzatoare a potecilor si traseelor turistice, fenomen cu aspecte directe asupra mediului inconjurator h) lipsa de control asupra bunei desfasurari a activitatilor turistice si asupra normelor de protectie a mediului i) lipsa unei educatii si culture pentru turismul montan mai ales in randul tineretului II Rolul statului in protectia mediului - statul nu a fost indifferent la necesitatea protectiei mediului motiv pentru care in anul 1995 emite legea protectiei mediului nr. 137 prin care defineste cadrul general al conservarii naturii pe baza principiilor si elementelor strategice in scopul asigurarii unei dezvoltari durabile - astfel in articolul 3 al acestei legi sunt impuse urmatoarele principii: 1. precautie in luarea deciziilor 2. prevenirea riscurilor ecologice si a producerii daunelor 3. conservarea biodiversitatii si a ecosistemelor specifice mediului natural 4. cel ce polueaza, plateste 5. inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza direct si grav sanatatea oamenilor 6. crearea sistemului national de monitorizare a mediului 7. utilizarea durabila a resurselor naturale 8. mentinerea si ameliorarea calitatii mediului prin reconstructia zonelor deteriorate 9. crearea unui cadru de participare a organizatiilor neguvernamentale dar si a populatiei la elaborarea si aplicarea deciziilor 10. dezvoltarea colaborarii internationale pentru asigurarea calitatii mediului - in aces fel prin lege statul roman recunoaste tuturor cetatenilor dreptul la un mediu sanatos, iar obligatia expresa de a proteja mediul revine autoitatilor administrative centrale (ministerul apelor si padurilor), unitati administrative locale si tuturor persoanelor fizice si juridice - protejarea patrimoniului turistic e influentata in mare masura de constiinta ecologica
27

a populatiei, de respectful acesteia pentru natura, pentru locuri istorice pentru monumente de arta, pentru arhitectura, toate create de-a lungul timpului - s-a putut constata ca educarea turistilor este necesara nu numai pentru protejarea naturii ci si pentru siguranta lor deoarece in munti necunoasterea unor reguli sau a unor potentiale pericole poate avea urmari grave - de aceea in tara noastra preocupari de declarare ale unor zone protejate au existat inca de la inceputul secolului XX, iar in present exista 586 de obiective si arii protejate adica 4.8% din tertoriul tarii, iar cele mai multe situate in zona montana, dintre acestea un interes aparte il detin parcurile nationale care conform statisticilor sunt in numar de 12 - desi au fost declarate ca atare, aceste zone protejate nu functioneaza in prezent, iar activitatea turistica in interiorul lor nu se defasoara dupa niste principii ecologice bine precizate - turismul montan dispune de largi posibilitati de dezvoltare printr-o valorificare superioara a potentialelor zone carpatice prin amenajarea unor masive montane inca neexploatate dar si printr-o consolidare si imbunatatire a intregii oferte turistice montane la care trebuie adaugata activitate sustinuta de promovare si de satisfacere inalta a cerintelor turistilor pentru turismul montan.

Partea VII
Specificitatea turismului montan - baza tehnico meteriala a turismului montan s-a dezvoltat in mai multe etape ale unor statiuni turistice in masivele montane care includeau cele mai valoroase resurse turistice si in acelasi timp dispuneau de o accesibilitate relativ lejera - pana in prezent eforturile de investitii turistice in zona montana au fost concentrate cu precadere in muntii Bucegi, Postavaru, Semenic, Muntii Lotrului, Rodnei, Capatanii, fiind valorificat tot mai mult potentialul turistic al acestora I. Tipologia unitatii taxonomice amenajate pentru turism montan - in literatura de specialitate sunt facute unele clasificari ale unitatilor teritoriale in functie de marimea si importanta lor definite dupa cum urmeaza : a) regiune turistica reprezentata de o mare suprafata in care intreaga viata economico- sociala e marcata intr-o masura importanta de activitate turistica : Muntii Carpati b) zona turistica reprezentata de un teritoriu intins care include mai multe subzone sau localitati cu atractii antropice, echipamente si servicii turistice care au o
28

functionalitate independenta, o anumita omogenitate si confera zonei un caracter unitar c) areal turstic reprezinta o parte componenta a unei zone relativ omogena din punct de vedere al resurselor turistice dar si a infrastructurii existand o legatura stransa intre localitatile sau centrele pe care le includ ex. Valea Prahovei, Poiana Brasov, Culoarul Rucar Bran care pot fi considerate areale turistice d) complexul turistic reprezinta o grupare a mai multor obiective turistice relative omogene care include cel putin o localitate sau mai multe regiuni turistice (ex. Muntele Mic) impreuna cu Poiana Marului impreuna cu nucleele Pestera, Zanoaga pot forma reale complexe turistice e) centre turstice sunt reprezentate de un conglomerate urban sau rural care include in teritoriu sau unele atractii turistice, echipamente si servicii capabile sa motiveze deplasarea si sejurul turistilor - concret, centrul turistic poate fi socotit: 1. de distributie din atractiile turistice se concentreaza in imprejurimile localitatii (Brasov, Miercurea Ciuc) 2.centrul turistic de sejur coincide cu statiunea turistica 3. centrul turistic de escala in principiu situat pe mari artere rutiere 4. centrul turistic de excursii care primeste vizitatori de o zi f) nucleul turistic reprezinta o lucrare teritoriala care include un numar restrans de obiective turistice si prezinta o functionare modesta din cauza slabelor dotari - aici pot fi incluse Vaisoara, Crivaia, Balea Lac, Trei Ape g) punct turistic de un element de atractie turistica suficient de interesant pentru a motiva deplasarea turistilor si care dispune de o minima echipare turistica (ex. Voineasa, Cheia de Prahova) II Clasificarea statiunilor turistice montane - este considerate de catre specialisti pe cat de oportuna tot pea tat de necesara pentru definirea tuturor strategiilor posibile de dezvoltare - clasificarea statiunilor turistice montane are drept criterii de baza atractivitatea statiunilor, iar principalele criterii de evaluare a atractivitatii factorilor de succes sunt urmatoarele : 1. accesibilitatea d.p.d.v fizico geografic si al starii drumurilor de acces 2. potential turistic respectiv varietatea si calitatea tuturor resurselor turistice naturale antropice 3. domeniul sciabil potential- modalitatile de amenajare a domeniului schiabil atat pentru schi alpin cat si pentru schi fond 4. echipamentele turistice de baza concretizate in capacitatea de cazare, gradul de confort, lungimea si calitatea partiilor de schi, numarul si calitatea telefericelor 5. corelarea lungimii partiilor cu capacitate de cazare
29

- corelarea lungimii telefericelor cu capacitate de cazare - corelarea debitelor telefericelor cu capacitate de cazare - structura si diversitatea agrementurilor 6. activitatea de promovare pe plan extern, toti acesti factori detin fiecare ponderi diferite in activitatea statiunilor turistice montane - pe baza evaluarii atractivitatii statiunilor turistice montane din tara noastra, pe baza stabilirii unei importante relative a fiecarui factor s-a putut concretiza un scor final care sta la baza calsificarilor statiunilor montane din Romania astfel : 1. statiuni de interes national si international au obtinut scoruri in valoare mai mare decat trebuie si sunt la randul lor de 3 categorii : a) statiuni lansate deja in turismul international ca Poiana Brasov, Sinaia, Predeal cu scoruri cuprinse intre 4 si 5 b) statiuni cu perspective bune de lansare in turismul international ca Semenic, Stana de Vale, Borsa, Paltinis, Busteni, Vatra Dornei c) statiuni noi amenajate in zone de mare atractie turistica care pot fi promovate pe piete internationale precum Capra, Parang, Arieseni, Pestera, Padina cu scoruri cuprinse intre 3 si 4 2. statiuni cu interes national : Cheia, Durau, Voineasa, Vidra, Muntele Mic, Izvorul Muresului etc. care au intalnit scoruri intre 2.50 si 3 3. statiuni de interes local sau nuclee turistice, un mare potentialde dezvoltare dintre care mentionam : Harghita Bai, Sambata su scoruri intre 2 si 2.50.

Partea VIII
Principalele statiuni turistice din tara noastra I. Statiuni de renume in turismul montan 1. Borsa - mai include Baile Borsa si satele cu Gura Repede, Poiana Borsa si Fantana - este situata in judetul Maramures fiind asezata la poalele muntilor Rodnei si Maramures - climatul general este temperat-continental cu influente reci si umede in Nord precum si prezenta unor forme de relief mai inalt 2. Busteni - situata in judetul Prahova, fiind asezata la confluenta raurilor Valea Cerbului si valea Prahovei, include si localitatea Poiana Tapului - altitudine medie 900m -sattiunie Buseteni se afla intre Bucegi si Baiului - principalele inaltimi depasesc 1700-200m - climatul general este temperat continental cu influente reci si umede ce dau specificul climatului alpin si montan - elemente de atractie turistica naturala, precum si potentialul turistic exceptional permit prcticarea unei mari varietati de forme de turism ca : odihna, recreere, alpinism, speologie, turism de week-end 3. Durau - se afla in judetul Neamt, pe teritoriul comunei Ceahlau incluzand si satele Paraul Mare si Bistricioara, se afla la o distanta de 390km de Bucuresti - este situata la poalele muntilor Ceahlau, la o altitudine de 780-800m si la 9 km de Izvorul Muntelui din Bicaz 30

- dispune de o paleta extinsa a elementelor de atractie turistica -climatul general este temperat continental predominand climatul montan - potentialul turistic favorizeaza practicarea celor mai variate forme de turism 4. Paltinis - face parte din judetul Sibiu - este situata la cea mai mare altitudine din tara, cca.1400m - este situata la poalele muntilor Cindrel si a culmilor montane Paltinis- 1410m, culmea Poplaca la 1447m si varful Onesti - prin fata statiunii Paltinis curge paraul Daneasa, afluent al Raului Mare, care la punctul rapizi formeaza Cheile si Gandul - clima temperat continentala cu influente reci si umede aduse de masele de aer nord boreale - favorizeaza practicarea unor forme variate de turism : odihna si recreere, statiunea fiind inconjurata de sate turisice pitoresti si primitoare 5. Poiana Brasov - situata in judetul Brasov, este cea mai moderna si cea mai solicitata statiune montana din tara noastra - este asezata la poalele muntilor Postavaru si a muntilor Poiana Brasov - altitudinea e cuprinsa intre 950 si 1050 m - climatul general este temperat continental cu influente reci si umede datorate circulatiei - profilul consacrat al statiunii este turismul pentru practicarea sportului de iarna - exista 13 partii amenajate , 10 echipamente de transport pe cablu, 1 patinuar, trasee de schi fond si o scoala de schi. - dispunde de un potential turistic nepus in valoare 6. Predeal - situat in judetul Braso, orasul Predeal se afla la 1100m - manastirea Predeal a favorizat aparitia statiunii Predeal - este situate de-a lungul cursului superior al raului Prahova la poalele muntilor Bucegi, Clabucet, Predeal, iar in S-V la poalele muntilor Baiului si Postavaru -clima temperat continentala -numarul mediu al zilelor de vara este cuprins intre 25-30, iar cele de iarna intre - dispun de de un real potential turistic nevalorificat avand noi perspective de dezvoltare 7. Semenic - situata in Caras Severin pe teritoriul comunie Garama la altitudinea de 1400m - distanta pana la Bucuresti este de 440 km - climat temperat continental cu influente mai calde umede mediteraneene -potentialul turistic si elementele de atractie turistica permit in continuare dezvoltarea zonei printr-o valorificare mai complexa 8. Sinaia - situata in judetul Prahova - atestata documentar din 1690 odata cu ctitorirea manastirii Sinaia -este situata la poalele muntilor Bucegi in SE si muntilor Baiul la SV - este situata de-a lungul raului Prahova la o altitudine de 800m - climatul general este temperat continental cu influente mai reci si umede aduse de masele de aer alpin -- e considerata Perla Carpatilor - dotarile pentru sporturile de iarna ofera posibilitati multiple pentru turistii amatori - aici se afla scoli pentru schi fond , scoli pentru schi alpin si snowboard 31

- dispunde de peste 12 partii de schi , 2telecabine, 2 telescaune, o partie pentru sanius si o partie pentru bob - are o capacitate de cazare superioara - domeniul schiabil este intr-o continua dezvoltare 9. Stana de Vale - este situata in judetul Bihor - se intinde intr-o poiana larga intre culmile mai joase ale muntilor Vladeasa si Piatra Craiului - climat continental moderat cu ierni blande si veri umede - o mare atractie a statiunii o constituie Izvorul Minunilor - potentialul turistic este nevalorificat - dispune de o partie de schi amenajata si altele neamenajate - favorizeaza promovarea tuturor formelor turistice 10. Vatra Dornei - este situata in judetul Suceava, in tara Dornelor, la confluenta raurilor Dorna si Bistrita Aurie - desi dateaza de la sfarsitul anului 1790, abia in 1806 sunt puse in valoare apele minerale, namolurile de turba, iar in 1845 se construiesc primele cabinete balneara - din 1908 capata statut de asezare urbana, incluzand si localitatile Todireni, Rotu si Algescu - e inconjurata de munti josi de altitudine mijlocie din Carpatii Orientali ca masivul Suhard, muntele Runh - climat de depresiune submontana cu ierni lungi si reci (130 zile cu ninsoare) se caracterizeaza prin existenta a 37 de iszvoare minerale carbogazoase. - trece Bistrita Aurie cu o lungime de 12 km - dispunde de echipamente turistice variate - dispunde de mari posibilitati de dezvoltare II. Alte statiuni, nuclee, puncte turistice in zona montana 1. Izvorul Muntelui - fosta ani in sir gazda sarbatorilor zapezii - se afla la poalele muntilor Hasmasu Mare si Depresiunea Ciucului 2. Lacul Rosu - se afla situata la poalele muntilor Hasmas, prin mijlocul ei trecand Bicazul 3. Izvoarele - se afla in Maramures la poalele muntilor Gutai 4.Statiunea Cheia - se afla in judetul Prahova la poalele muntilor Ciucas 5. Voineasa - amenajata dupa 1981, situata la altitudinea de 680m 6.Vidra - situata pe Valea Oltului la 1400m altitudine 7. Harghita Bai - cu profil balnear, situata in muntii Harghitei - oferta de cazare este necorespunzatoare - centrul turistic Azuga este intr-o continua dezvoltare 8. Pestera Padina - situate pe Valea superioara a Ialomitei, in judetul Prahova, este intr-o continua dezvoltare 9. Nucleul turistic Muntele Mic si Poiana Marului se afla in Caras Severin 10. Nucleul turistic Mogasa si Suiod - situate in muntii Gutai la 1246 m altitudine 11. Nucleele turistice Arieseni si Baisoara 32

- in Baisoara functioneaza mai multe partii de schi 12. Nucleul turistic Sambata - la 700 m altitudine 13. Nucleul turistic Ranca - situate pe soseaua Novci Sebes 14. Nucleul turistic Straja - situate la poalele muntilor Straja din grupa muntilor Valcani in judetul Hunedoara- 1441m altitudine - dispune de o partie de schi, telescaun si 2 teleschiuri 15. Nucleul turistic Tihuta - situat intre Bargau si Calimani la 1200 m altitudine 16. Nucleul turistic Balea Lac din Fagaras - situat pe Transfagarasan 17. Nucleul turistic Rusu Parang - situat langa Petrosani la poalele muntilor Parang , are 4 partii de schi, un telescaun de 3 km lungime si 3 teleschiuri - in zona montana mai functioneaza in prezent o serie de alte puncte turistice de interes local cu mari perspective de dezvoltare si promovare pe plan national si international - cele mai cunoscute sunt Cobilita in muntii Calimani la 828m altitudine - punctul turistic Valea de Pesti, situat in judetul Hunedoara in muntii Valcani la 910 m altitudine - Fantanele situat in judetul Cluj cu o partie de schi, un teleschi foarte solicitat la sfarsit de saptamana - alte centre turistice montane : Rausor, Gentiana, Capra, Cumpana.

Partea IX
Oportunitati si limite ale dezvoltarii turismului montan - zona montana reprezinta pentru tara noastra un element marcant al potentiatlului turistic de care dispune constituindu-se astfel ca un produs turistic competitiv pe piata interna si internationala - necesitatea dezvoltarii turismului montan decurge din multiplele posibilitati pe care le detine muntele in satisfacerea motivatiilor turistice deosebit de diverse dar mai ales din tendinta de crestere a cererii pentru practicarea sporturilor de iarna precum si de posibilitatea obtinerii unor incasari ridicate/zi turist si realizarii unor eficiente economice si sociale ridicate - un mod util de analiza pentru stabilirea directiilor de dezvoltare il constituie matricea SWOT I. Pncte forte ale turismului montan a) un potential turistic montan deosebit de valoros de o mare complexitate si o varietate a resurselor naturale si antropice precum si o natura virgina in mare parte b) un important domeniu schiabil garantat de prezenta zapezii la altitudini joase (10001500m) si circa 5 luni pe an favorizeaza practicarea sporturilor de iarna c) imbinarea armonioasa a resurselor turistice montane cu factorii naturali terapeutici (izvoare minerale, izvoare termale, saline, namoluri terapeutice) fapt ce permite amenajarea si dezvoltarea unor statiuni cu profil complex si atractiv d) mare accesibilitate in zonele din masivele montane si o retea intensa de comunicatii rutiere si feroviare care ingaduie accesul in oricare dintre masivele montane din toate directiile e) existenta unui patrimoniu cultural, religios si istoric foarte valoros f) un mediu natural in general lipsit de surse majore de poluare g) experienta importanta ina menajarea si dezvoltarea unor statiuni montane pentru odihna, recreere si tratament, dar si pentru practicarea sporturilor de iarna h) conceperea si promovarea pe piata externa si interna a unor produse turistice originale deja consacrate (circuitul dracula, turul manastirilor , vizitarea cetatilor si monumentelor istorice, 33

practicarea sporturilor de iarna) i) cerere turistica potetiala foarte importanta si in continua crestere j) preturi si tarife relativ scazute fata de puterea de cumparare a turistilor k) retea de comunicatiesi de mk deja operationala atat in tara cat si in strainatateincluzand agentiile romanesti dar si ofociul pentru promovarea turismului (peste 20 de birouri in strainatate) - exista si nenumarate dezavantaje in acest domeniu care au impiedicat dezvoltarea potentialului turistic montan pe masura posibilitatilor de care dispune sau in comparatie cu amenajarile renumite din Alpi II Punctele slabe ale turismului montan din tara noastra a) repartizarea spatiala inegala a resurselor turistice montane - din punct de vedere al structurii, al volumului, al valorii si a posibilitatilor de valorificare turistica b) amplitudinile moderate ale muntilor Crapati precum si morfologia reliefului montan nu permit in general amenajarea unor partii pentru marile concursuri de schi c) lipsa unei evaluari precise a intrgului domeniu schiabil potential sin tara noastra d) slaba dezvoltare a retelei de unitati turistice de cazare, alimentatie, agrement] e) slabele performante tehnice ale amenajarilor pentru practicarea sporturilor de iarna si mai ales necorelarea acestora ca lungime si capacitate cu capacitatea de cazare a statiunii f) inegala repartitie a investitiilor turistice, a eforturilor de amenajare a unei zone montane g) proasta intretinere a cailor de acces rutier in zona montana mai ales a drumurilor secundare precum si a traseelor montane, a partiilor de schi h) proasta gestionare a domeniului schiabil amenajat i) zona relative redusa a produselor tursitce promovate atat pe piata interna cat sip e piata externa j) neconcordanta evidnta intre nivelul platilor si tarifelor practicte si calitatea serviciilor oferite k) vizibila degradare a mediului natural in ariile de circulatie interna fie prin eroziunea solului dar mai ales neglijenta si liposa educatiei turistilor III Oportunitatile si limitele turismului montan din Romania a) o crestere relativa a interesului pentru tara noastra din partea tarilor europene dezvoltate, fapt ce ar contribui la o atragre mai importanta a investitiilor b) o liberalizare mai accentuata a activitatii economice privita ca o conditie a accelerarii procesului de privatizare si incurajare a liberei initiative - dintre limitele cele mai pregnante intalnite in turismul din tara noastra mentionam : 1. Concurenta puternica pe piata europeana a turismului montan manifestata in tari ca : Austria, Franta, Italia, Elvetia, Germania, Polonia 2. Implementarea relativ lenta a practicilor manageriale modern in conducerea turismului la toate nivelele 3. Slaba implicare a autoritatilor locale in dezvoltarea turismului montan datorita lipsei de experienta 4. Lipsa infrastructurii corespunzatoare pentru dezvoltarea turismului montan 5. Absenta unei politici de investitii care sa modernizeze structura materiala in domeniul turismului montan - toate aceste elemente de analiza trebuie luate in considerare la elaborarea conceptiei globale de valorificare superioara a zonei turistice montane din tara noastra.

34

Turismul montan Europa > Romania S-a observat ca strabaterea itinerariilor montane atrage cea mai numeroasa categorie de turisti, mai ales tineri. Este si firesc sa fie asa, daca ne gndim la marea varietate si frumusete a peisajelor, la satisfactia celor ce urca spre marile naltimi, la efortul placut si reconfortant, datator de sanatate, ce trebuie depus, care contribuie la activarea metabolismului si la calirea organismului. Muntele poate fi strabatut n toate anotimpurile, dar, toamna, este de preferat organizarea excursiilor montane pentru stabilitatea conditiilor meteorologice. Vara ofera avantajul unor zile lungi indicate pentru parcurgerea unor trasee care depasesc 56 ore de mers pna la punctul de nnoptare. Si mbracamintea este mai usoara n acest anotimp. Iarna se merge cu atentie, pe drumuri scurte si numai dupa ce au fost consultati ghizii locali n privinta conditiilor specifice. Excursiile se fac numai n grupuri si se evita cazarea n corturi daca majoritatea turistilor nu poseda o experienta verificata. Echipamentul va fi stabilit n functie de dificultatea traseului, durata excursiei si n parte de vrsta excursionistilor. n orice caz, nu se porneste pe munte n haine de plimbare pe strada, ci ntotdeauna se va folosi un echipament adecvat, care sa apere corpul de intemperii si pericole, mentinndu-i sanatatea si rezistenta la efort. Acest echipament trebuie sa fie usor si rezistent, calduros si comod. Va fi evitata mbracamintea strmta (n special pantalonii), care stnjeneste miscarile, provoaca rosaturi, oboseste muschii si nu pastreaza caldura corpului. Vor fi preferate obiectele de mbracaminte din lna si bumbac. Puloverele si camasile din materiale sintetice nu snt indicate. Ele snt mai putin calduroase si nu absorb transpiratia. Aceleasi inconveniente le prezinta si hanoracul tesut din fire sintetice, n plus el se sfsie cu usurinta daca este agatat. Numai contra apei de ploaie este folositoare o pelerina impermeabila lucrata din folie de material plastic, nu din tesatura (cum snt fisurile) prin care apa patrunde usor. Bagajul ales cu mult discernamnt pentru a nu depasi necesarul strict, dar fara a omite obiectele esentiale va fi pastrat n rucsac, nu n sacosa de mna si n nici un caz n geamantan! Astfel se va face un efort mai mic si, avantaj major, minile vor fi libere. RECOMANDARI SUPLIMENTARE: pentru a preveni eventuala udare si a gasi usor obiectele de care aveti nevoie, ambalati-le n pungi din material plastic, pe categorii: lenjerie, mbracaminte groasa, mbracaminte pe timp de ploaie, batiste si ciorapi, mbracaminte pentru plaja, obiecte de toaleta, trusa medicala, trusa pentru reparatii vestimentare, vesela si tacmuri etc.; evitati mbracamintea care se nchide cu fermoare, caci se pot deteriora si snt dificil de reparat; pantalonii vor fi confectionati din stofa groasa, rezistenta, croiti dupa modelul celor pentru schiori (spre a putea fi introdusi cu capetele n bocanci), dar fara a fi strmti pe corp; puloverul de turist va fi mai lung dect cel obisnuit. Hanoracul va avea buzunare n care se pot pastra la ndemna: briceagul, lanterna, harta, busola, unele alimente (zahar, glucoza, ciocolata, biscuiti); pe munte se poarta doua perechi de ciorapi odata: mai nti ciorapii de lna si peste ei cei de bumbac Ciorapii de lna vor fi pe masura, fara crpituri n relief (eventualele reparatii se fac tesute). nainte de a mbraca ciorapii e bine sa tamponati talpile si pielea dintre degete cu pudra de talc. Astfel veti evita transpiratia excesiva, rosaturile, degeraturile si veti pastra o buna circulatie a sngelui. Ciorapii vor fi purtati bine ntinsi si rasfrnti peste bocanc, pentru a permite aerisirea picioarelor. Schimbati zilnic ciorapii! dupa ce faceti o baie calda la picioare. Pentru a preveni transpiratia excesiva, turnati n apa de clatit doua linguri de formol la 78 litri de apa calduta. Tineti picioarele n aceasta baie 810 minute. Nu stergeti picioarele ude, ci tamponati-le usor cu prosopul; ncaltamintea va protejeaza picioarele de traumatisme si de frig. Ea trebuie sa fie comoda si deja purtata cel putin 67 zile n mersul obisnuit prin oras. Nu plecati niciodata la munte (ca si n orice alta excursie) cu bocanci noi! Daca snt prea largi, bocancii vor produce rosaturi; cei prea strmti jeneaza la mers, ncetinesc 35

circulatia sngelui, fac bataturi sau basici dureroase, iar iarna permit aparitia degeraturilor. Nu mergeti cu bocanci cu clame pentru schiori, care par mai rezistenti; desi impermeabili, snt incomozi si foarte obositori. Vara, preferati ghete sau, pe drumuri mai usoare, ghete de baschet, nu tenisi. Pentru protectia pielii si talpii bocancilor sau ghetelor, vara, acestea se ung cu unsoare speciala, lichida si se expun la soare. Operatia se repeta de doua-trei ori. Iarna vor fi ceruiti si lustruiti cu crema de ghete obisnuita. Daca s-au udat, lasati-i sa se usuce la temperatura camerei; nu lnga surse de caldura, fiindca se scorojesc. Alimentatia turistului la munte trebuie sa fie variata, bogata n calorii si vitamine, fara un consum mare, cantitativ. Se va mnca bine dimineata si seara, iar la prnz mai usor, cam un sfert din ratia zilnica totala. Vor fi evitate alimentele care se digera greu si conservele cu sosuri. Foarte indicate snt compoturile diferite ambalate n cutii de metal. Zeama lor poate fi dublata cu apa chiar rece la care se mai adauga putin zahar sau glucoza si zeama unei lami sau portocale (ori suc mbuteliat). Se va consuma mncare calda cel putin la o masa pe zi. Dimineata se va bea ceai cald, bine ndulcit si cu lamie, sau o cafea ori cacao slabe, dar ndulcite. La urcus mai ndelungat (peste doua ore) se vor face scurte popasuri si se vor consuma: glucoza, zahar, ciocolata, rahat, bomboane, napolitane, lami, portocale, mere care combat setea si satisfac nevoia organismului de vitamine si saruri minerale (nlocuind pe cele care se pierd prin transpiratie abundenta). Se va bea, de preferinta, apa minerala. Nu carati la drum prea multe alimente; n nici un caz mezeluri! Completati-va aprovizionarea cu alimente de la cabane, magazinele muncitorilor forestieri, stne. Un adaos util si delicios l constituie fructele padurii: fragi, mure, zmeura, afine, catina, macese, alune bogate n vitamina C. n zonele de deal puteti gasi cirese (amare), mere si pere (asanumite padurete"), iar uneori chiar nuci. n timpul popasurilor scurte evitati sa beti apa; e suficient daca va clatiti gura si daca acolo unde aveti posibilitatea va spalati pe fata, pe mini si pe picioare. Daca sn-teti ncalzit si transpirat, dupa ce ati depus un efort, nu beti apa rece de izvor sau din termos. Abia dupa un popas de un sfert de ora, beti ncet un pahar de apa, chiar mai putin daca mai aveti de mers. Daca apa gasita pe traseu ntr-o sursa naturala vi se pare impurificata, ste-rilizati-o cu un dezinfectant, chiar daca acesta i modifica putin gustul. Astfel, puteti folosi o pastila de hi-permanganat de potasiu la doi litri de apa sau cinci picaturi de tinctura de iod. Si mai bine este daca aveti posibilitatea sa o fierbeti n clocot timp de 1520 minute. Iata reteta unui ceai concentrat, care poate fi transportat ntr-o butelie pentru toata echipa. Se opareste, cu 250 ml apa clocotita, un amestec n parti egale (cte 5 grame de planta uscata) din urmatoarele plante: menta, sunatoare, gentiana, macese maruntite si numai 0,5 g pelin sau frunze de anghinare. Daca trebuie pastrat mai mult de 24 ore, i se adauga 25 ml rom sau coniac. Pe traseu, pentru a prepara ceaiul, se toarna 25 ml din aceasta esenta ntr-un litru de apa calda sau rece si se mai adauga, dupa plac: zahar, suc de lamie sau portocala. Desi usor amarui, ceaiul are gust placut si calitati medicinale. Baut fara zahar este racoritor si taie setea. Pe munte, apa minerala poate fi nlocuita cu apa potabila obisnuita n care se adauga 35 g sare la litru. ATENTIE! nu faceti baie n apele reci ale rurilor si lacurilor de munte, fie chiar vara; nu va avntati la not n apa lacurilor de munte; pot surveni accidente mortale ca urmare a socului pe care-l resimte organismul din cauza diferentelor bruste si mari de temperatura; daca pe traseu va surprind norii sau ceata, si va nvaluie, asteptati pna cnd trec, sau continuati-va drumul cu multa prudenta, numai pe poteci marcate; ultimul coechipier va ramne lnga semnul vechi de marcaj pna cnd aude semnalul celui din fata ca a fost descoperit un nou semn; pe timp de ploaie cu descarcari electrice nu va continuati drumul, dar nici nu va adapostiti sub arbori sau n clai cu fn, ci n scobiturile de sub stnci sau asezati ct mai aproape de pamnt, acoperiti cu pelerine impermeabile sau cu folii din material plastic. Nu ramneti n picioare, ci stati asezati ghemuiti, ca broasca. Nu folositi umbrele cu parti metalice. Abandonati toate obiectele metalice pe care le purtati, la distanta de cel putin 100 metri; pentru a evita ntlnirile cu animale salbatice, n timpul mersului, e bine sa discutati cu voce tare, spre a va face simtita prezenta. Aceasta nu nseamna nsa exces de zgomote si o comportare necivilizata fata de natura, prin strigate, vociferari, casetofoane sau aparat de radio date la maximum etc. La mersul prin zone mpadurite sau cu tufisuri se va purta un mic ciomag cu care se va lovi n copaci sau tufe. n 36

acest fel, animalele prevenite, inclusiv viperele, fug. O primejdie poate fi ntlnirea cu o ursoaica cu pui. n acest caz cautati sa ramneti nemiscati, calmi, pentru ca animalul sa nu se nfurie. De obicei, ursul e pasnic si pleaca singur imediat ce adulmeca omul. Uneori ntlnirile relativ apropiate (510 metri) se petrec prin zone cu multa vegetatie, n special tufe de zmeura sau mure. Daca animalele snt zarite la vreme vor fi evitate, cu calm. Daca nu, grupul va ramne unit; nimeni nu paraseste grupul lund-o la fuga! Strigati tare si amenintati cu batul sau toporisca. Ramneti mpreuna si daca totusi snteti atacati, asezati-va spate la spate si aparati-va cu ciomegele, toporisca, cutitul, tevile cortului, pietre. Iata cum s-au descurcat ntr-o atare mprejurare Calistrat Hogas si tovarasul sau de drum atunci cnd au fost atacati de dulaii unei stne din Muntii Neamtului: Ct te-ai sterge la ochi, furam mpresurati din toate partile de o mie de colti gata sa ne sfsie. Planul nostru de lupta era nsa mai nainte hotart; potrivit acestui plan, ne puseram deci spate la spate si, cu vnjoasele bete de drum, ncepuram a descrie cercuri de aparare ametitor de repezi; marimea primejdiei ne dadea puterea si agerimea trebuitoare; un duel n adevar original se ncinsese n ntunericul noptii, sub lumina stelelor Halaucei, ntre cinii ntartati cu coltii lor de fier si ntre animalul cu doua fete njghebat n pripa de noi; dar, n tot timpul acestei lupte deznadajduite, noi nu ncetaram de a ne apropia laturis de stna." Noaptea, cea mai buna arma de aparare este focul, care nspaimnta toate animalele; avalansele se produc mai ales la nclinari ale pantelor de peste 18. Se va evita strabaterea crestelor la scurt timp dupa ce a nins mult, fiindca s-au asezat mase mari de zapada afnata, nestabila. Pericolul e mult mai mare primavara. Daca trebuie sa treceti totusi prin zone unde banuiti ca este pericol de avalansa (mai ales n pante de forma concava), nu mergeti n grup, ci pastrnd o distanta de aproximativ o suta de metri ntre persoane. Astfel, n caz de accident, cei ramasi n afara zapezii vor putea sa-i salveze pe cei blocati. Iarna evitati circulatia pe creste, unde zapada se aduna depasind stnca si formnd o treapta" care ramne suspendata n aer. Este indicat sa se sondeze terenul cu batul de schi (sau un bat oarecare), chiar la fiecare pas n zone suspecte; porniti la drum dimineata numai daca ati dormit cel putin opt ore; culcati-va seara devreme si scu-lati-va, vara, la ora 56 dimineata. Zilele cu vnt puternic snt periculoase pentru ascensiuni; asteptati pna cnd vremea se linisteste; e daca urcati n grup, mai ales cu mai mult de patru excursionisti, nu va razletiti, naintati n formatie, mereu aceeasi, pentru a se putea verifica usor daca vreun coechipier lipseste. Ultimul din grup va avea grija ca nimeni sa nu ramna n urma; la coborri de pante repezi fara poteca sau pe terenuri surpate se merge n zigzag. Se pastreaza o distanta mai mare ntre coechipieri si se are deosebita grija a nu se pravali pietre de pe drum peste cei din fata, nu se sprijina mna sau piciorul pe pietre, vrfuri de stnca sau radacini de plante dect dupa ce le-a fost verificata soliditatea; daca cineva trebuie sa coboare ntr-o prapastie (pentru a recupera un obiect pierdut sau a culege un esantion de roca, ori o planta, pentru a fotografia sau filma), se va lega cu un nod dublu de frnghie n jurul pieptului, iar capatul frnghiei va fi bine fixat de un arbore solid aflat ct mai aproape de marginea denivelarii. ' Spatiul montan oportunitati de dezvoltare in conformitate cu principiile turismului responsabil 22/02/2013 Pe considerentul turismului responsabil, principalul argument pentru expunerile de mai jos va fi urmatorul: implementarea notiunii de dezvoltare durabila nu se poate realiza decat prin intelegerea relatiei simbiotice dintre activitatea de turism si mediul natural. Astfel, cu cat peisajul de ansamblu se apropie de 37

veleitatile primare, naturale, cu atat circulatia turistilor este mai potentata. Invers, cu cat mediul inconjurator este mai antropizat (in sensul: degradat!), cu atat mai diminuat este fluxul turistic. Carpatii Romanesti constituie cel mai salbatic perimetru montan al Europei si cel mai mare masiv muntos, de pe continent, aflat in cadrul aceleiasi frontiere. Acesti munti ocupa o treime din totalul suprafetei Romaniei (cca 80.000 kmp). Potentialul turistic al Carpatilor Romanesti este dat de: -o mare varietate a cadrului natural; -o consistenta zestre turistica antropica rezultata prin insumarea elementelor si vestigiilor arheologice, patrimoniului etnografic si cultural istoric. In aceasta ordine de idei, interesul crescand al turistilor straini pentru componenta montana romaneasca este dat de diminuarea atractiilor naturale si antropizarea accentuata a spatiului montan in tarile alpine ale spatiului Uniunii Europene, respectiv valentele ridicate ale factorilor de mediu, nealterati, din muntii Romaniei, fapt favorizant pentru deplasarea turistica pe incoming spre arealul carpatic national. Acest cumul de factori favorizanti mentionati anterior, in contextul pietei turistice libere, globale si al unui cadrul managerial si legislativ bine pus la punct poate duce la o dezvoltare socioeconomica si de mediu mai mult decat armonioasa a spatiului montan national. In conditiile economiei de piata, cererea pentru produse turistice montane oscileaza in permanenta, indeosebi in sens ascendent, posibilitatile materiale, facilitatile de transport, nevoia de cunoastere si de activitati extraprofesionale, actionanad ca o parghie emulativa in favorizarea acestui proces. Asfel, apar noi trenduri de manifestare care daca nu-si vor gasi intr-o perioada anume o oferta echivalenta, vor da nastere unei cereri fara piata si vor dirija fluxurile turistice interne spre destinatii de peste hotare. Pentru o tara cum este Romania, in care turismul montan la nivel de masa nu a experimentat multe decenii in evolutie, este obligatorie cunoasterea practicilor de timp liber si a categoriilor sociale cu un orizont deschis spre practicarea turismului montan, scopul fiind determinarea grupurilor tinta de turisti romani (dar si straini) care sa accepte ofertele destinatiilor romanesti si formulele de vacanta de care vor putea beneficia la aceste destinatii. Daca luam in calcul strategia urmarita de palierul turistic montan romanesc sunt de dorit urmatoarele directii de actiune: -o tactica vizand redresarea (in scopul recuperarii pietelor de profil pierdute); -o directie de dezvoltare, in scopul obtinerii, pe parcurs, a unor performante net superioare in acest domeniu, comparativ cu perioada actuala. Implementarea acestor strategii nu se poate realiza decat ca o tinta pe termen mediu si lung, undeva la orizontul anilor 2020-2025. Vorbim aici de data minima la care baza tehnicomateriala, corelata cu infrastructura de transport si vizibilitatea arealelor turistice, poate atinge un nivel mediu de satisfactie comparabil cu cel din Uniunea Europeana. In ceea ce priveste domeniul schiabil ca si principala componenta a turismului montan in sezonul alb desi suprafata eligibila pentru practicarea sporturilor de iarna a crescut simtitor in ultimii 10 ani, ea ramane la o valoare de 300 de ori mai mica, in comparatie cu Franta sau de 100 ori mai mica, in comparatie cu Germania, iar o proportie in jur de 50% din acest domeniu amenajat se regaseste in Muntii Bucegi, Postavaru si Clabucetele Predealului (deci un perimetru foarte restrans). Adaugam la aceste constatari faptul ca majoritatea partiilor au lungimea sub 1 km, multe dintre ele aflandu-se la altitudini joase (unde omatul nu rezista mult timp), iar infrastructura care sustine sporturile de iarna este depasita sau insuficient dezvoltata. Sezonalitatea activitatilor turistice in statiunile montane pe componenta alba este o alta problema delicata din punct de vedere al: -intretinerii echipamentelor de profil in extrasezon; -canalizarii resurselor financiare; -identificarii si dramuirii factorului uman cu competente in turism; -deformarii conditiilor de munca printr-o activitate la cote ridicate in timpul sezonului si lipsa 38

aproape totala a obiectului muncii in restul anului; -dezechilibrelor sociale create de ocuparea locurilor de munca in sezon de catre un numar mare de ne-localnici. Per ansamblu, alinierea turismului romanesc pe componenta sporturilor de iarna la standardele existente in tarile cu traditie in domeniu reprezinta o doleanta ce necesita o politica complexa si sustinuta printr-un program guvernamental de amploare. De asemenea, o ingerinta mai mare a statului in organizarea activitatii operatorilor din turism este de dorit, in scopul corelarii deciziilor luate la nivel macroeconomic cu cele la nivel microeconomic (unitati de cazare si alimentatie publica etc.). Vorbim aici de o mai mare coerenta in ceea ce priveste: politica turistica; canalizarea corecta a fluxurilor de capital si investitii; stimularea cererii; conexiunile cu alte ramuri ale economiei nationale (transport, agricultura locala, silvicultura etc.). In contextul mai sus mentionat, adoptarea de catre stat al unui Plan al Zapezii si crearea unui departament integrat, dupa modelul Comisiei Interministeriale pentru Amenajarea Turistica a Muntelui (C.I.A.M.-1968) din Franta sunt esentiale pentru sustinerea dezvoltarii turismului montan, indeosebi pe componenta alba. Organizarea domeniului schiabil tinand cont de niste parametri moderni este primordiala, avand in vedere experienta globala si tendintele din aceasta sfera, care incetatenesc ideea cum ca practicarea sporturilor de iarna va ramane si pe viitor principala activitate asociata turismului montan. In deplin respect pentru concepte precum turism responsabil sau dezvoltare durabila, este de dorit realizarea unui studiu de specialitate finantat de structurile Ministerului Turismului pentru identificarea si cartarea domeniului schiabil potential al Carpatilor Romanesti (tinandu-se seama de orientarea versantilor, altitudine, persistenta a zapezii in functie de particularitatile climatice, ariile protejate), acesta fiind ulterior inclus intr-un proiect de lege de care sa se tina cont in proiectarea partiilor de schi. Scopul urmarit este eliminarea investiilor nerentabile din partea unor investitori si autoritati locale, precum si a situatiilor jenante in care se amenajeaza partii la altitudini joase, sau in zone cu climat bland, expunere sudica, in care zapada nu rezista etc.; In momentul de fata, canalizarea spre multe din destinatiile spatiului montan romanesc a unor fluxuri de turisti intermediati de tour-operatori consacrati la nivel european (Dertour, Thomas Cook-Neckermann, TUI etc.) nu ar face decat sa creeze discomfort si un feedback negativ tarii noastre per ansamblu, daca ne gandim la gradul de satisfactie scazut dat de nivelul lacunar al factorilor ce converg la crearea produsului turistic. Turismul romanesc functioneaza la un nivel de avarie, avand in vedere gradul scazut de contributie a acestei activitati economice la PIB-ul tarii (cca 5%, in conditiile in care in Croatia turismul contribuie in ultimii ani cu pana la 25% din PIB, iar in Bulgaria cu pana la 14% din PIB!). Pana la la alinierea practicii turismului montan la standardele medii ale Uniunii Europene, este de dorit identificarea si incurajarea acelor categorii de turisti care manifesta interes pentru activitati desfasurate in Carpatii Romanesti, indiferent de gradul de satisfactie oferit de baza tehnico-materiala. In ciuda cresterii numarului de sosiri al turistilor straini in tara noastra, cea mai mare parte a circulatiei turistice montane se realizeaza in spatiul national. In contextul mobilitatii turistilor romani si a diversificarii obiceiurilor acestora in ceea ce priveste bifarea mai multor obiective si activitati turistice intr-o perioada scurta, se constata o fragmentare a timpului petrecut de vizitator intr-un anumit areal turistic, ca si o impartire a timpului alocat concediului, intre perioada de vara si cea de iarna. In aceasta ordine de idei, turismul de scurta durata (in week-end si in zone montane apropiate) capata o amploare deosebita. Este de dorit: -extinderea facilitatilor de acces inspre zonele montane traditional de interes turistic (atat la nivelul infrastructurii, cat si a fluidizarii conditiilor de trafic); -diversificarea ofertei turistice in arealele montane relativ apropiate de marile centre urbane traditional emitatoare de turisti (Bucuresti, Brasov, Sibiu, Cluj, Timisoara, Iasi s.a.);

39

-campanii de educare si canalizare a gustului pentru anumite tipuri de manifestari, pe masura ce cresc posibilitatile financiare ale turistilor. Stratificarea pietei turistice, indeosebi la nivelul practicantilor de turism montan, duce la necesitatea unei viziuni diferentiate, avand in vedere segmentarea cererii in functie de pret si necesitati de manifestare. In acest context, un mai mare interes pentru practica si necesitatile turismului de tip low-budget (backpacking, caravane etc.), de o amploare deosebita la nivel european si global, este de preferat si in arealul carpatic romanesc. Indeosebi la nivelul drumetiei montane (trekking), analiza si cunatificarea fluxurilor turistice din ce in ce mai consistente de la an la an poate aduce plusvaloare in intreaga economie montana. Extinderea retelei de campinguri, sate de vacanta, refugii si cabane alpine pe care se sprijina drumetia ca si component de baza a turismului activ, de petrecere a timpului liber, necesita eforturi investitionale care pot fi foarte bine indreptate spre fondurile de convergenta, avand in vedere accentul care se pune pe relatia dintre turism si dezvoltarea durabila in spatiul Uniunii Europene. In practica turismului montan, independent de gradul de satisfactie oferit de baza materiala si de infrastructura, s-a impus in ultimul timp si componenta off-road-ului (asa-numitul endurism), o adevarata constanta in ceea ce priveste evolutia numarului de amatori care practica aceasta forma de recreere (indeosebi straini) cu masini de teren, motociclete s.a. Paradoxal, slaba dezvoltare a infrastructurii de transport, cumulata cu factorii naturali nealterati creeaza un potential extins de dezvoltare a endurismului, in contrast cu declinul acestei activitati in Europa montana suprapopulata si supradezvoltata la nivelul cailor de transport. Turismul de off-road reprezinta o sursa foarte buna de venit pentru micile comunitati locale din zona montana unde se practica aceasta activitate, acesti amatori cautand facilitati de cazare, alimentatie si activitati cultural-artistice specifice unei vacante active. Problema care se pune la nivelul acestui tip de activitate turistica este nivelul dezorganizat la care se practica, cu efecte greu de determinat asupra mediului si in deplin dezacord cu turismul responsabil ce se doreste a fi promovat. Este nevoie de o lege care sa delimiteze trasee stricte de desfasurare, sa limiteze accesul in parcurile nationale si rezervatiile naturale si sa prevada sanctiuni la nivelul celor existente in Uniunea Europeana pentru cei care se abat de la cadrul reglementat. Simptomatic pentru lipsa cadrului legal bine pus la punct de practicare a off-road-ului, merita amintite aici vorbele unui cetatean german, participant la un raliu in Muntii Apuseni: In Germania legea interzice aa ceva. Nu putem intra cu mainile prin astfel de locuri frumoase. Pedepsele sunt foarte mari. Aici, in Romania, este minunat i nici nu e scump. Cu bani puini totul se aranjeaza cu oficialii (http://www.jurnalul.ro/editorial/44-54-529382.htm). Impactul extinderii amenajarilor turistice si a practicilor turistice, asupra mediului montan, reprezinta o variabila care de multe ori nu este luata in calcul asa cum trebuie, ducand la alterarea resurselor peisagistice pe care s-a cladit aceasta industrie fara fum in spatiul carpatic. Eroziunea solului, defrisarile masive in scopuri lucrative sau pentru extinderea amenajarilor turistice, drumetia, escalada sau schiul in zone protejate, acumularea de deseuri, poluarea aerului printr-o circulatie rutiera in crestere, lipsa mijloacelor de tratare a apelor menajere in zona cabanelor si a statiunilor alpine, acestea sunt doar cateva din efectele negative pe care turismul prost gestionat le poate aduce spatiului montan. Majoritatea acestor activitati negative pentru mediu au fost si sunt experimentate si de tari cu vechime in turismul montan (S.U.A., Franta, Italia, Elvetia etc.), concluzia readucandu-ne spre argumentul de pornire al acestor expuneri, in speta natura cat mai virgina, neafectata de antropizare, favorizeaza deplasarea fluxurilor turistice, pe cand degradarea factorilor de mediu prin turism de masa si alte activitati economice necontrolate poate duce la un recul in circulatia turistica respectiva. Un tipar de succes si demn de urmat in ceea ce priveste perpetuarea activitatii turistice in spiritul dezvoltarii durabile il reprezinta regiunea Tirolului din vestul Austriei, areal al carei politica in ceea ce priveste turismul a dus la cresterea numarului de vizitatori fara a se constata modificari masive la nivelul peisagistic de ansamblu. Se disting cateva linii de actiune principale, ce pot fi 40

incluse cu succes in politica romaneasca privitoare la turismul montan si nu numai: -statiunile montane sa fie dezvoltate in cadrul localitatilor deja existente, diminuandu-se aparitia acestora in spatii virgine; -extinderea retelei de unitati de primire turistica cu dimensiuni reduse, care sa genereze un impact material important pentru locuitorii satului/comunei/regiunii si o satisfactie pe masura in randul turistilor, prin conditiile gasite de acestia din urma, apropiate de specificul zonei; -sustinerea si incurajarea activitatilor pastorale si a traditiilor rurale/culturale, care aduc un plus de autenticitate si se muleaza pe asteptarile turistilor; -incurajarea agriculturii locale, includerea acesteia intr-o relatie simbiotica, complementara, cu turismului din perimetrul respectiv; -reglementarea stricta prin lege a fenomenului caselor de vacanta, pentru a se evita riscul urbanizarii statiunilor; -constientizarea importantei mediului natural nealterat pentru dezvoltarea activitatilor turistice, prin campanii sustinute in randul vizitatorilor si a populatiei locale. Ar mai fi de adaugat aici, ca un must-do la nivel legislativ: adoptarea unui plan integrat la nivel arhitectural si al artei decorative, care sa tina cont de imaginea traditionala a zonei sau a regiunii. In acest fel se elimina kitsch-ul care a capatat o amploare formidabila la nivelul constructiilor si care nu corespunde cu asteptarile in plan cultural si estetic ale vizitatorilor. O particularitate independenta de activitatea turistica montana, dar care afecteaza indirect si acest domeniu, este data de exploatarea intensiva a anumitor resurse, impactul fiind major asupra parametrilor de mediu. Vorbim in primul rand de microhidrocentralele private, lipsa unui control riguros asupra proceselor de sistematizare ducand la situatia unor lucrari de mantuiala, in deplin dezacord cu normele tocmite in documentatia prealabila, turistic vorbind fiind un dezastru prin peisajul alterat care se vadeste in urma acestor activitati. Tot aici, incendiile asa-zis spontane care bantuie in ultimul timp culmile carpatine creeaza un disconfort de mediu, implicit turistic, mai mult decat frapant. Se cuvine un mic rationament si pe aceasta tema, ghidat fiind de informatiile obtinute de la multi adminsitratori de cabane turistice, asociatii montane sau chiar Salvamont. Pe scurt: se pare ca acei interesati de subventiile acordate pentru pasunat prin intermediul APIA (Agentia pentru Plati si Interventii in Agricultura) depun solicitari cu multe zero-uri pentru a primi acesti bani. Conditia este data de intretinerea pajistii la un nivel optim pentru pasunat. Baietii destepti ai multor primarii din zonele montane, declarati in acte mari fermieri pentru a acesa fondurile (desi in realitate este posibil sa nu detina nici un cap de bovina/ ovina!!!) premediteaza incendiile din zonele de pajiste cu tendinta de impadurire spontana, in ideea in care, la un simplu control de rutina, prezenta vegetatiei arboricole poate duce la sistarea platilor din fonduri europene. Astfel, am ajuns sa traim un paradox pe multe meleaguri montane autohtone: in loc sa ne bucuram ca natura se reface prin forte proprii, cautam sa o distrugem si mai abitir! Cu referire la problematica sensibila a industriei lemnului si a defrisarilor ce au atins cote alarmante pe meleaguri romanesti, nu pot aduce decat un argument statistic mai mult decat alarmant pentru situatia de facto: ca stat european ce include cea mai mare catena muntoasa din interiorul aceleiasi frontiere, ca suprafata montana ce atinge 31 % din totalul acestei tari, padurile insumeaza un sfert din teritoriul national (conform unui studiu din anul 2012 al Institutului de Cercetari i Amenajari Silvice ICAS), sub limita europeana de 30 % si sub limita ecologic necesara pentru sustenabilitatea factorilor de mediu!!! O mica paranteza se cuvine a se face si cu privire la Culmea Pricopanului supranumita Fagarasul Dobrogei perimetru cu inaltimi medii de 300 de metri, deosebit de spectaculoase si al carei limite de protectie a fost stabilita, legal, pe curba de nivel de 100 m. Prin demersuri tenebroase s-a reusit mutarea acestei limite pe curba de 200 m pentru a netezi accesul societatilor comerciale cu monopol in exploatarea granitului, cat mai adanc in inima celor mai vechi munti atat din Romania cat si din Europa, injumatatindu-se practic arealul de relief eludata de la practicile comerciale lucrative. Este un caz de suprafata protejata pe hartie, dar intens agresata

41

antropic la nivel concret, fapt pentru care se inscrie in categoria unitatilor montane cu o evolutie rapida spre ceea ce numim dezastru ecologic. Rezulta, asadar, ca responsabilitatea pentru turismul montan nu tine doar de actorii implicati in domeniu (operatori de profil si vizitatori), practic vointa sustinuta politic, normele de echitate, lucrarile efectuate conform studiilor de impact trebuind sa primeze si in domeniile altor activitati care au in prim-plan spatiul geografic in speta. In zona montana, un rol deosebit in reglementarea relatiilor dintre conservarea factorilor de mediu si necesitatile de odihna, recreere si culturalizare, il au parcurile nationale. Daca la nivel teoretic legislatia ce vizeaza cadrul de organizare si functionare a parcurilor nationale si ariilor protejate este bine fundamentata, in practica aplicarea acesteia lasa de dorit, fiind nuantata in functie de nevoile anumitor grupuri de interese. Se recomanda: -infiintarea unei autoritati centrale (in subordinea primului-ministru) care sa administreze intreaga retea de parcuri nationale, prin preluarea acestora de la Romsilva si/sau alte organisme de profil cu rol de asa-zisa gospodarire (nota bene: exista argumente care converg spre concluzia ca demersurile multor organizatii silvice pentru a lua in gestiune ariilor protejate s-au facut tocmai pentru ca aceste organisme ce au ca scop valorificarea resurselor padurii sa nu fie deranjate in exploatarea lor de catre alte asociatii care chiar au in centrul activitatii conservarea naturii si pot ajunge sa controleze respectivele zone cu statut special); -compatibilizarea (armonizarea) pe cai legislative a intereselor operatorilor turistici care actioneaza in zona parcurilor nationale, in scopul crearii unor produse turistice in concordanta cu dezideratele dezvoltarii durabile; -un mai bun control al dispersiei fluxurilor turistice in aceste zone protejate, prin sporirea numarului de rangeri si printr-un sistem integrat de informare (panouri, indicatoare, harti, brosuri) pentru a se evita supraaglomerarile si o presiune antropica ridicata asupra mediului; -studii in vederea aprecierii circulatiei turistice adecvate, de la caz la caz, si definirea capacitatii de primire turistica, sustenabila din punct de vedere al conditiilor naturale. In ultimii ani, iubitorii de natura practicanti ai turismului de relaxare si grupurile de turisti care cauta aventura sunt segmentele de vizitatori cu cea mai rapida crestere in ansamblul fluxurilor de profil, necesitand o atentie deosebita in cadrul strategiei montane pe aceasta nisa, a parcurilor nationale. Datorita faptului ca aceste segmente de turisti tind sa aiba o identitate de grup bine definita si sunt bine organizate, ele pot constitui un important aliat, dar si o resursa in programele de supraveghere ale ariilor protejate. Printr-un manageriat eficient la nivel centralizat se pot dirija in sens convergent interesele celor doua segmente de turisti identificate anterior, cu cele ale conservationistilor, numitorul comun fiind pasiunea pentru munte. Mai concret: -turistii iubitori ai muntelui se pot transforma in mesageri si aliati in eforturile de conservare a naturii, fiind o resursa umana care, gestionata corect, poate substitui o buna parte din personalul necesar administrarii unui parc national (rangeri, ghizi, salvamontisti etc.); -invatand aceste grupe de turisti sa dezvolte un comportament responsabil in ceea ce priveste protejarea resurselor de mediu, ele pot servi efectiv in managerierea unui parc national montan, prin autodeterminarea de care pot da dovada, devenind un fel de asistenti ai parcului, autofinantati; -aceleasi grupe de vizitatori pot constitui un instrument efectiv de popularizare a atractiilor montane in randul altor categorii de turisti. Consider ca aspect esential al problematicii turismului montan necesitatea constientizarii de catre vizitatori a normelor etice si standardelor de comportament ce trebuiesc urmate in momentul intrarii in acest spatiu geografic. Printr-un efort sustinut al factorilor de decizie implicati in problematica turismului montan (in colaborare cu ONG-urile de profil), se va urmari informarea turistilor in ceea ce priveste codurile de conduita, universal acceptate, cum ar fi Declaratia Kathmandu cu privire la Activitatile Montane (1982) si Declaratia Tyrol (2002), ambele 42

documente fiind adoptate si publicate de organizatii internationale de profil, precum Federatia Internationala de Alpinism si Escalada, Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii (IUCN) s.a. Pentru o informare optima, turistii trebuie sa aiba acces la aceste informatii inainte de a pleca de acasa, prin intermediul Internetului, a publicatiilor scrise (brosuri, articole de revista, buletine informative, carti si harti montane), televiziunii sau radioului. Aceasta introducere preliminara trebuie reiterata in cadrul punctelor de acces in zona montana. In ambele cazuri, informatia transmisa trebuie sa accentueze faptul ca insusirea normelor respective de conduita are un efect benefic pentru bunastarea personala, pentru conservarea peisajului in ansamblul sau si pentru delectarea tuturor vizitatorilor cu un cumul de factori de mediu montan care pot ramane nealterati atat in prezent cat si in viitor. Inocularea pe diferite canale a acestor norme etice, poate avea un rol primordial pentru spatiul montan, ca si suport al desfasurarii activitatii de turism. Astfel, printr-o politca de informare bine pusa la punct si un efort bugetar suportabil, se poate reduce semnificativ presiunea antropica asupra muntelui. In ultimii 22 de ani, distrugerea economiei montane (indeosebi a zootehniei) si lipsa unor politici din partea organismelor guvernamentale care sa stopeze declinul ocupatiilor istorice ale locuitorilor din acest spatiu, a generat fenomenul exodului in masa al generatiilor tinere din asezarile spatiului montan. In era globalizarii, in care economia de piata si consumatorismul au atins cote ridicate, traditia rurala idilica, milenara, incepe sa paleasca din cauza nevoilor de emancipare ale individului. Destramarea multor mii de gospodarii, ramanerea pe alocuri doar a unor nuclee de populatie ajunsa la varsta senectutii, toate acestea apar ca niste constante intr-un tablou posomorat ce anunta declinul accentuat al spatiului rural carpatic cu o vechime de mii de ani in contextul goanei accelerate dupa inavutire. Se afla in aceasta situatie asezarile rurale din Muntii Apuseni, Obcinele Bucovinei, Muntii Banatului, Mehedinti, Buzau, Vranceasi exemplele pot continua. Din sumedenia de factori care pot stabiliza si perpetua aceasta civilizatie milenara, turismul isi are rolul sau bine definit. Indeosebi turismul rural poate capata o extindere deosebita, in stransa concordanta cu expansiunea fenomenului urban si a nevoii populatiei de intoarcere spre origini. Prin incurajarea practicarii acestui tip de turism si extinderea unitatilor de cazare apartinatoare localnicilor, se poate da un nou impuls spatiului rural din zona de munte, creandu-se: -o baza economica stabila pentru asezarile rurale; -un nivel optim de conservare a calitatilor naturale si umane ale spatiului montan; -un mod de educatie si de crestere a calitatii vietii pentru cei care practica aceasta activitate; -dezvoltarea unor noi preocupari care sa devina in timp profesii; -perpetuarea unor mestesuguri si obiceiuri aflate in pragul extinctiei. Turismul rural este o activitate economica ce poate exploda in viitor, avand in vedere potentialul existent de civilizatie si obiceiuri populare arhaice, dublate de un cadru natural cu veleitati deosebite si o imagine romantica, de puritate, conservata de-a lungul timpului. Totodata, calitatea de stat membru al Uniunii Europene face din Romania o tara usor de vizitat, numarul strainilor care ne descopera crescand de la an la an. Esential pentru buna functionare a acestui concept ar fi o serie de masuri de incurajare stipulate prin lege: -amenajari turistice care sa apartina in exclusivitate comunitatii rurale, singura in masura sa pastreze nealterat farmecul taranesc; -ridicarea standardelor multor pensiuni private in scopul clasificarii acestora si includerii intr-un circuit turistic recunoscut; -extinderea canalizarilor si a sistemelor de alimentare cu apa potabila, ca si conditie sine qua non pentru un turism civilizat; -inlesniri acordate din partea statului (credite pe termen lung cu dobanda fixa, scutire de impozit pe activitatea desfasurata, sprijin logistic, formare de personal); -incurajarea atelierelor de manufactura locale pentru crearea unui sistem vandabil de produse artizanale cu specific; 43

-consultanta specializata pentru accesarea fondurilor europene; -incurajarea permanenta a afacerilor mici si mijlocii cu capital familial; -sistem de promovare turistica mai agresiv in tara si strainatate; -formarea unor ghizi specializati (pe componenta: vanatoare, turism itinerant, schi, interpreti, drumetie etc.) folosindu-se membrii ai comunitatilor locale; -intelegerea nivelului asteptarilor strainilor, prin obtinerea de consultanta din randul tarilor cu traditie in domeniu (Austria, Germania, Franta, Irlanda); -extinderea facilitatilor de folosire a sistemelor de plata electronice; -extinderea facilitatilor de tip rent-a-car in special pentru turistii straini amatori ai acestei activitati turistice. Existenta Asociatiei Nationale pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) si conectarea acesteia la reteaua EUROGITES (Federatia Europeana de Turism Rural) a deschis calea conlucrarii cu alte organisme din turismul rural european. Pe langa aceasta, in ultimii ani a aparut si Asociatia Cele Mai Frumoase Sate din Romania, deosebit de dinamica in a aduce in atentia turistilor civilizatia rurala autohtona. Raman insa o serie de masuri enuntate mai sus care nu pot fi perpetuate decat printr-o sustinuta vointa politica. Adaugam la cele stipulate anterior o serie de factori perturbatori care franeaza expansiunea turismului rural : -degradarea mediului prin poluare si exploatare intensiva a resurselor de sol si subsol; -infrastructura saraca (drumuri, transporturi etc.); -servicii medicale si de urgenta lacunare; -imagine deseori nefavorabila in anumite tari emitatoare de turisti; -preturi piperate pentru servicii care nu se ridica asteptarilor; -lipsa unui sistem integrat de colectare si procesare a produselor agro-zootehnice locale. Asadar, un cumul de factori pozitivi si negativi actioneaza in zona turismului montan romanesc, cea de-a doua categorie constituind o provocare, in contextul responsabilitatii ce o clamam pentru industria fara fum practicata in respectivul spatiu geografic. Post Scriptum: Este de dorit, chiar necesar, identificarea si includerea unei statiuni/areal montan intr-un proiect pilot de modernizare si extindere a infrastructurii de transport si a bazei tehnico-materiale, in scopul ridicarii acesteia la standarde din tari alpine in ceea ce priveste practicarea sporturilor de iarna (si nu numai), a eficientizarii relatiilor dintre turism si mediu, comunitate locala, agricultura si alte domenii complementare industriei fara fum. Acest lucru poate fi realizat cu sprijin si logistica umana din spatiul francez si austriac (regiunea Tirolului), aceste doua modele de dezvoltare montana constituind varful de referinta pentru toate tarile care si-au dezvoltat componenta alpestra a turismului, atat din Europa, cat si de peste ocean (S.U.A., Canada sau Japonia). Rationamentul pentru acest demers de promovare a unui proiect-pilot este acela de a demonstra pe plan national cum ca se poate realiza, adapta si gestiona un areal montan romanesc la standarde europene si prin contagiune se poate crea o emulatie si in alte areale carpatice in care converg interesele autoritatilor locale/regionale cu cele ale tuturor operatorilor implicati in turism (nota bene: Bulgaria s-a impus pe piata montana a turismului european cu un numar de doar 3 statiuni Borovets, Pamporovo, Bansko ale caror conditii si dotari la nivelul statiunilor similare din Alpi au dus la includerea lor inclusiv in circuitul concursurilor europene sau mondiale de schi). 1 FORUMUL MONTAN DIN ROMNIA Propuneri

STRATEGIA DEZVOLTARII DURABILE A ZONEI MONTANE DIN ROMNIA INTRODUCERE: Mun_ii Romniei constituie o entitate geografica,
economica si sociala definita,avnd relief, clima, patrimoniu natural si socialcultural specifice, identitate recunoscuta n Europa si n lume. Din acest motiv, zona montana necesita o strategie specifica de dezvoltare durabila. 44

Zonele de munte se caracterizeaza prin handicapuri naturale si sociale semnificative, care antreneaza eforturi mai mari, cu restric_ii n exercitarea unor activita_i economice, cu limitarea posibilita_ilor de utilizare a terenurilor si o crestere importanta a costurilor lucrarilor datorita altitudinii, pantelor sau condi_iilor climatice cu perioade de vegeta_ie mai reduse. Zonele montane sunt arii fragile ecologic, ce necesita sprijin pentru protec_ie, dezvoltare si gestionare specifica, determinate de dreptul la diferen_a, recunoscut la nivel european si mondial, fiind un patrimoniu comun, cu valoare care trebuie recunoscuta de to_i si conservata. Principalele resurse ale mun_ilor Romniei sunt reprezentate de fondul forestier si de biodiversitate, de flora furajera a pajistilor naturale, de ape minerale, de peisaje si de factorul antropic autohton, purtator de tradi_ii economice si culturale, determinant pentru punerea responsabila n valoare a resurselor. Exploatarea nera_ionala a resurselor forestiere genereaza catastrofe naturale (inunda_ii, alunecari de terenuri), iar absen_a sau discontinuitatea folosirii ngrasamintelor organice, produse de animale rumegatoare, provoaca degradarea calitativa a pasunilor si fne_elor naturale, cu consecin_e economico-sociale irecuperabile,pentru popula_ie si societate. Protejarea si valorificarea responsbila a resurselor montane n condi_iile efectelor schimbarilor climatice si evolu_iei demografice, reprezinta un interes na_ional prioritar. Strategia de dezvoltare montana durabila trebuie sa permita popula_iilor locale dobndirea mijloacelor si dezvoltarea lor paritara privind veniturile si condi_iile de via_a, fa_a de alte zone. n viziune durabila si _innd cont de noile fenomene climatice si demografice, mun_ii trebuie sa reprezinte un mediu de via_a curat, furnizor constant de energie, biodiversitate si hrana pentru om si animale, prin masuri adecvate de protec_ie si buna gospodarire, cu respectarea permanenta a echilibrului agro-forestier si prevenirea depopularii umane si degradarii tradi_iilor agricole si culturale. Orice regiunea de munte trebuie sa faca obiectul unei politici de planificare si de amenajare a teritoriului pentru dezvoltare, care sa nu le deturneze de la voca_ia lor de baza: agricultura/zootehnia, ca motor al dezvoltarii rurale durabile, silvicultura, artizanatul, mica industrie, turismul, cu accent pe calitate si valoare adaugata, care sa nu afecteze mediul. n zona montana, tehnologiile de cresterea productivita_ii n zootehnie si folosirea terenurilor agricole sunt limitate de factori climatici, pante si de cerin_ele rezisten_ei la factorii naturali si pentru ob_inerea unor produse agroalimentare de calitate, garantate sanitar, n condi_ii ecologice. Pentru men_inerea acestor produc_ii la un nivel satisfacator, sprijinul statului la efortul producatorilor agricoli este indispensabil. Definirea zonei montane, realizata prin acte normative, _ine cont de handicapurile naturale care afecteaza colectivita_ile locale si activita_ile economice, n baza criteriilor recunoscute la nivel na_ional si al U.E. Mun_ii Romniei sunt un 45

areal populat uman, cu extindere/permanentizare spre altitudine, cu utilizarea energiei gravita_ionale si animale, a energiilor neconven_ionale si asigurarea unei bune gospodariri specifice mediului agro-forestier;

Strategia de dezvoltare durabila a zonei montane are la baza urmatoarele principii:

Omul este partenerul n_elept al naturii, din care face parte; Exploatarea judicioasa, controlata a resurselor montane, n folosul comunita_ii locale si societa_ii; Sanse egale pentru locuitori, prin condi_ii de via_a paritare fa_a de alte regiuni; Echilibru constant si supravegheat ntre sectoarele agricol si forestier; Rela_ii intercomunitare armonizate; Politicile pentru zonele montane se stabilesc prin consultarea si acordul comunita_ilor; Prevenirea/combaterea eroziunii umane si saraciei, Conservarea bunele practici si a identita_ii culturale; Reprezentarea comunita_ilor montane la nivel jude_ean, regional si na_ional, cerin_a pentru evitarea dezechilibrelor si asigurarea unei dezvoltari durabile; Integrarea strategiei de dezvoltare durabila a zonei montane cu cerin_ele U.E.; 2

Obiective generale: Dezvoltarea socio-economica echilibrata a tuturor zonelor montane si habitatelor umane prin ocupa_ii tradi_ionale, pluriactivitate, complementaritate si valoare adaugata; Protec_ia factorului antropic autohton si antrenat n exercitarea tradi_iilor de bune practici, combaterea saraciei si eroziunii umane; Crearea responsabilita_ii societa_ii, la nivel central si local, pentru destinul si gestionarea speciala a zonei montane, prin asigurarea reprezentarii comunita_ilor montane si func_ionalita_ii eficiente a structurilor adecvate specificita_ii ruralului montan; Dezvoltarea si consolidarea prosperita_ii gospodariei familiale montane de tip integrat, celula economico sociala de baza a asezarilor montane; Asigurarea necesarului de producatori agricoli montani, a succesiunii genera_iilor, n limitele suportabile de caracteristicile teritoriului; Asigurarea modernizarii infrastructurii si a echipamentelor tehnico-edilitare, a cailor de

46

acces, a serviciilor si dotarilor necesare locuitorilor zonelor montane; Ameliorarea condi_iilor de igiena si confort pentru animale si oameni, prin construc_ii concepute pe baze stiin_ifice, modernizari si dotari adecvate; Valorificarea patrimoniului cultural, conservarea si protejarea biodiversita_ii, a speciilor rare de plante si animale amenin_ate, din zonele protejate; Asigurarea educa_iei, a nva_amntului, informarii si instruirii continue pentru copii, tineri si adul_i, cu diferen_iere pentru mediile rurale si urbane, montane; Implementarea unor politici agricole diferen_iate fa_a de zonele de cmpie si colinare, cu pre_uri stimulatorii pentru lapte si carne - materii prime si pentru sporirea efectivelor de animale rumegatoare domestice, n limitele suportabilita_ii mediului montan; Protec_ia, conservarea si ameliorarea mediului natural si gestionarea si valorificarea adecvata a resurselor naturale, cu participarea si n folosul prioritar al comunita_ilor montane; Conservarea biodiversita_ii vegetale si animale, a speciilor de plante de prima utilitate sociala si a raselor de animale, ameliorarea lor n limitele suportabile de specificul montan. Conservarea si valorificarea culturilor locale, a tradi_iilor etnografice, protec_ia monumentelor istorice, arhitecturii locale si introducerea acestora n circuitul de valori; Asigurarea planificarii fizice a zonei montane, n baza cercetarilor, studiilor si programelor elaborate stiin_ific, corelate cu efectele schimbarilor climatice si cerin_elor sporite de hrana, apa si energie pentru societatea umana; Sporirea veniturilor si calita_ii vie_ii popula_iei rurale montane, ameliorarea sanata_ii si reducerea cheltuielilor pentru sanatatea popula_iei urbane, prin dezvoltarea agroturismului si turismului montan, n toate formele sale, n limita exigen_elor privind mediul montan;
Strategia se realizeaza prin politici si programe pe domenii, responsabilita_i si orizonturi de timp. 47

ntocmit, Prof.dr. Radu REY, Presedinte Conf.dr. Gheorghe IONASCU Vicepresedinte radurey@yahoo.com, 0745507537 gionascu@yahoo.com, 0745902495.

48