Serviciile agroturistice si calitatea vietii.

Conceptul de calitate a vietii pune accent atat pe resursele economice care contribuie la satisfacerea nevoilor populatiei cat si pe resursele non-economice cum sunt: natura, familia, invatarea, sportul, cultura, arta, etc. Calitatea vietii este reflectata si masurata de un numar mare de indicatori cum ar fi : - calitatea mediului social-politic ; - nivelul si evolutia veniturilor ; - nivelul si structura consumului ; - conditiile de munca si satisfactia muncii ; - calitatea conditiilor de locuit ; - gradul de dezvoltare a invatamantului ; - nivelul de cultura ; - raportul dintre timpul de munca si timpul liber ; - modul de utilizare a timpului liber ; - calitatea mediului inconjurator ; - starea de sanatate a populatiei etc. Continutul indicatorilor de evaluare a calitatii vietii pun in evidenta faptul ca aproape nu exista componenta a calitatii vietii asupra careia serviciile sa nu aiba un rol determinant. In consecinta, se poate aprecia ca o crestere a consumului de servicii conduce nemijlocit la o imbunatatire a calitatii vietii. Asigurarea unei calitati a vietii la un standard cat mai ridicat determina o crestere si o dezvoltare economica pe masura. Prin procesul dezvoltarii, al efectelor ce le produce si, implicit, al cresterii economice are loc o sporire a veniturilor populatiei, a consumului de bunuri si servicii, asiguranduse astfel satisfacerea cererii la cote ridicate, cresterea gradului de cultura si civilizatie, sporirea masurilor de protectie si securitate, deci a calitatii vietii. Viitorul spatiului rural e o problema pe care Uniunea Europeana a constientizat-o de mai bine de zece ani. Problemele create de situatia zonelor rurale ( reducerea veniturilor din agricultura, exodul rural, pierderea traditiilor ) recomanda, printre alte masuri importante, dezvoltarea turismului rural ca stimulator al economiei rurale. In urma reformei politicii agricole comune, dezvoltarea rurala a capatat un rol tot mai important in ansamblul actiunilor prin care sunt sprijinite zonele rurale pentru a face fata provocarilor secolului XXI in materie de economie, politica sociala si mediu. Zonele rurale constituie 90% din teritoriul uniunii extinse. Noul cadru juridic evidentiaza cresterea economica si crearea de locuri de munca in zonele rurale, in conformitate cu strategia de la Lisabona, precum si

imbunatatirea dezvoltarii durabile, in conformitate cu obiectivele stabilite la Gteborg in acest sens. Romania detine un mediu natural in cadrul caruia se integreaza vaste arii rurale care se remarca, in general, printr-o buna stare de conservare a resurselor naturale de sol si apa, prin varietatea peisajelor traditionale si printr-o remarcabila diversitate biologica. Cu toate acestea, abandonul activitatilor agricole si practicile agricole inadecvate aparute ca urmare a lipsei de cunostinte de specialitate ori a resurselor financiare limitate au influentat in mod negativ biodiversitatea si au determinat aparitia sau accentuarea fenomenului de eroziune a solului. Pentru perioada 2007-2013, Programul National de Dezvoltare Rurala urmareste o abordare strategica prin care sa se atinga obiectivele nationale si comunitare, avand in vedere necesitatile specifice ale spatiului rural romanesc. Turismul rural este un tip de servicii turistice practicat n zone rurale, de cazare si servire a mesei, caracterizat printr-o oferta de servicii localizate n mici centre rurale. Practicarea turismului rural i agroturismul este o mare oportunitate pentru creterea economiei locale, prin creterea veniturilor populaiei rurale. Agroturismul este o form a turismului rural care utilizeaz pentru cazare i servirea mesei numai pensiunile turistice i fermele agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluant i pitoresc, de atraciile turistice naturale i de valorile cultural-istorice, de tradiiile i obiceiurile prezente n mediul rural. Spaiul rural prin componentele sale satisface o palet larg de motivaii: odihn i recreere, cunoatere, cultur, practicarea sportului, cur de aer sau balnear, vntoare i pescuit. Beneficiarii activitatii de agroturism Dupa viata agitata si stresul marilor orase, turistul romn sau strain si doreste o vacanta linistita n contact cu natura, cu traditionalul (un european din patru si petrece vacanta la tara). Datorita noii distributii sociale, o mare parte dintre oameni vor fi potentialii consumatori ai turismului rural pentru ca nu toti pot sa-si permita o vacanta de lux. Europa n aceasta noua criza se ndreapta spre zonele rurale, ceea ce ofera o sansa buna celor interesati n turismul rural. Patrimoniul cultural al satului romnesc reprezint o surs important de dezvoltare att la nivel regional ct i la nivel local, capitalul simbolic fiind esenial pentru identitatea cultural reprezentat prin valori, obiceiuri i ndeletniciri, credine i simboluri mprtite de ctre comunitate. Conservarea tradiiilor, culturii, obiceiurilor din mediul rural i promovarea specialitilor culinare i a buturilor tradiionale reprezint mijloace de cretere a potenialului turistic n multe alte ri. Dintre factorii care stimuleaza afirmarea tot mai sustinuta a turismului rural, se remarca: -Cresterea timpului afectat pentru recreere - care reprezinta n general un factor important al dezvoltarii turismului rural. Un aspect particular cu consecinte asupra turismului rural este multiplicarea perioadelor scurte de timp alocate recreerii. La acestea se adauga si posibilitatea efectuarii esalonate a concediilor de odihna. Corelnd acest fapt cu alti factori, precum durata perioadei de transport, costul sejurului, deficitul de solutii turistice de scurta durata, rezulta ca perspectivele selectarii mediului rural ca spatiu de vacanta sunt tot mai mari, cel putin pentru perioadele scurte de timp.

- Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii nregistreaza o crestere spectaculoasa. Chiar daca n prezent, n tara noastra, modul de obtinere a alimentelor este, din fericire mai putin artificializat comparativ cu tarile puternic industrializate, nu este mai putin adevarat ca factorii de stres generati de precaritatea economica, hipertrofierea, disfunctionalitatea si poluarea marilor orase, afecteaza tot mai evident starea de sanatate a populatiei. Orientarea tot mai vadita a scopului sejurului spre activitati de recreere, sportive, de decuplare de la tensiunea cotidiana este fireasca si se nscrie ntr-o strategie mai mult sau mai putin deliberata de mentinere a sanatatii .Zone rurale sunt excelent plasate pentru a oferi satisfactii celor mai diverse si sofisticate optiuni, de la promenadele pedestre sau cicliste n aer curat la escalade sau excursii temerare, de la partidele linistite de pescuit, la satisfactiile oferite de degustarea bauturilor si mncarurilor traditionale. - Autenticitatea Este o calitate din ce in ce mai solicitata. Provenind n majoritatea cazurilor dintr-un mediu saturat de audiovizual, dominat de produse puternic industrializate, cartiere de blocuri anoste, relatii colective impersonale, turistul apreciaza tot mai mult autenticitatea, naturaletea vietii de la tara, caldura sufleteasca specifica micilor comunitati rurale. Anchetele efectuate de catre Oficiul Britanic de Turism, releva ca aceasta calitate se plaseaza pe locul secund dupa calitatea peisajelor, ntre motivatiile care stau la baza optiunii pentru sejurul la tara. - Linistea si confortul psihic Linistea si confortul psihic sunt elemente tot mai cautate de numerosi turisti, fapt deloc surprinzator, dat fiind nivelul de stres, specific majoritatii lucratorilor. Mecanismele care stau la originea deplasarii sunt diverse si adeseori subtile. Survine frecvent aspiratia voluntara de a parasi cadrul de viata citadin. Ideea de evadare n natura se regaseste aproape unanim ntre dorintele citadinului de azi, iar materializarea ei se produce adeseori n mediul rural. Omul doreste de obicei o alternare a trairilor calme cu cele animate si, ca atare, nu este surprinzator abandonul domiciliului n favoarea posibilitatii de a se putea regasi cu placere ntr-un mediu linistit, nepoluat, departe de constrangerile activitatilor citadine, mediul rural fiind cel care i poate raspunde la toate aceste dorinte. ntelegerea faptului ca turismul nseamna n primul rand oferta de servicii, ne orienteaza atentia catre procesul de servire. Acesta nseamna planificarea, organizarea, coordonarea si controlul, ntr-un cuvant management, la nivelul ntregului sistem care contribuie la oferta turistica. Acest sistem este compus, pe langa prestatorii de servicii de cazare, transport, alimentatie si agrement, si de autoritatile cu competenta n domeniile turistice, ale ordinii si linistii publice, ale infrastructurii, ale serviciilor medicale. Din acest sistem, mai fac parte banci si societati de asigurari, mici artizani care si vand produsele, societati nationale ale cailor ferate, operatorii de servicii de telefonie fixa si mobila, retelele de magazine, prestatorii de servicii pentru populatie ( frizerie, coafura), presa, radio si televiziune, si multi altii. Satenii trebuie sa fie actorii privilegiati si primii beneficiari ai turismului rural. Ospitalitatea spontana este importanta, dar trebuie nsotiita de o formare turistica. Cladirile au capacitate redusa, de obicei prezinta interes arhitectonic, fiind decorate ntr-un stil rustic, care aminteste de locuintele traditionale. Se acorda o atentie deosebita gastronomiei locale traditionale si de cele mai multe ori sunt conduse ntr-un sistem familial. n ciuda faptului ca zona rurala se transforma permanent, trebuie admis faptul ca trasaturi de ruralitate, cum ar fi de exemplu prezenta unor dovezi apartinand activitatii primare traditionale

(agricultura, cresterea animalelor, exploatarea lemnului) sunt necesitati esentiale pentru a putea vorbi despre o zona rurala pregatita pentru exploatarea turistica. Conservarea tradiiilor, culturii, a specialitilor culinare i a buturilor precum i diversitatea resurselor turistice rurale ofer potenial pentru dezvoltarea acestui sector. La fel ca si turismul rural, agroturismul este o activitate economica complexa, cu o larga sfera de cuprindere, care pune n evidenta printr-un mecanism propriu circulatia turistica rurala. Prin dezvoltarea serviciilor de gazduire si valorificare a produselor proprii si locale, agroturismul ofera o solutie de viitor pentru gospodariile rurale. Agroturismul este capabil sa valorifice excedentul de cazare existent n gospodaria taraneasca, pregatit si amenajat special pentru primirea de oaspeti si sa ofere o serie de activitati care graviteaza n jurul gospodariei taranesti. Agroturismul se realizeaza prin valorificarea cadrului natural, a ofertei si a diverselor servicii agroturistice n scopul obtinerii de venituri complementare, veniturile de baza provenind din activitatea agricola. Turismul rural si agroturismul au drept scop ridicarea nivelului de trai n regiunile rurale, ajutand la pastrarea culturii mostenite si la reducerea fenomenul de migratie. Turismul rural i agroturismul (specific legate de activitile din ferm) sunt activiti generatoare de venituri alternative, ceea ce ofer posibiliti de dezvoltare a spaiului rural, datorit peisajelor unice, ariilor seminaturale vaste, ospitalitii nnscute a locuitorilor din mediul rural. Acest tip de turism prezinta o serie de avantaje: valorifica spatiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural, traditiile satesti, produsele agricole, realizeaza schimburi ntre veniturile urbane si cele rurale, creaza direct si indirect locuri de munca, mbunatateste infrastructura. Exista o serie de motive economice, sociale si culturale care recomanda dezvoltarea initiativelor turistice n zone rurale ca si stimulator al economiei rurale. Turismul rural nu s-a nascut ntr-o forma spontana, ci a fost creat n urma cercetarilor si proiectat de catre Guvernele si Ministerele Agriculturii si Turismului din tarile Comunitatii Europene pentru a da raspunsuri la o serie de probleme create de situatia zonelor rurale si anume: - reducerea puternica a veniturilor din agricultura; - mbatrnirea populatiei si abandonarea agriculturii; - noua cerere privind mediul; - stabilitatea populatiei. Motivatiile principale ale turismului rural sunt cele de ordin social, cultural si economic, putnd fi sintetizate astfel: Motive sociale criza agriculturii: noile conditii economice si legislative din Europa determina tendinta de disparitie pe care o manifesta gospodariile mici si traditionale abandonarea pamnturilor de cultura, precum si a sarcinilor cu specific rural cresterea somajului n rndul tinerilor exodul rural: familiile taranilor pleaca la oras pentru asi cauta de lucru Motive culturale cresterea numarului de case din spatiul rural care nu sunt ocupate sau ntretinute

slaba folosire a claidirilor traditionale disparitia mestesugurilor distrugerea mostenirii de arta locala pierderea traditiilor abandonarea grijii si preocuparii fata de locurile frumoase din natura care sunt oferite de spatiul rural Motive economice veniturile foarte mici provenite din agricultura dificultati n comercializarea produselor agricole furnizate de gospodariile taranesti evolutia preturilor surplusul de produse agricole

Agroturismul, prin specificul su de consum agroalimentar intern n gospodria unde s-au produs alimentele, are funcia de potenare economic a capacitii gospodriilor rneti. n cazul turitilor strini care i petrec vacanele n pensiunile agroturistice agroturismul constiruie o form de export intern de produse agroalimentare. Faptul c majoritatea alimentelor consumate n activitatea de agroturism provin din producia proprie, determin, pe de o parte, ca rentabilitatea activitii de agroturism s fie ridicat, iar preurile serviciilor agroturistice s fie sub nivelul celorlalte forme de turism. Activitatea turistica poate sa rezolve unele dintre problemele economice si de munca n care este implicata populatia rurala. Avantajele care se obtin n urma practicarii turismului rural pot fi de natura economica si de natura socio-culturala. Dintre acestea putem mentiona: Stabilizarea populatiei prin fixarea fortei de munca. Aceasta este o consecinta extrem de importanta pentru majoritatea zonelor rurale, confruntate n general cu fenomenul de depopulare, survenit n special ca urmare a absentei unei perspective materiale certe a locuitorilor. Aportul de lichiditati provenite din prestatii turistice pot ajuta la conservarea locurilor de munca n servicii precum comertul, cazarea turistica, transport local, asistenta medicala. Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor, muncitorilor silvici, pescarilor. Chiar daca conservarea locurilor de munca reprezinta un obiectiv mai putin atragator dect crearea de noi locuri de munca, ea poate contribui la viabilitatea comunitatilor rurale si n special a celor de tip marginal, care nu beneficiaza de efectele de polarizare urbana. Studiile efectuate n zonele rurale au confirmat rolul turismului n conservarea locurilor de munca si diminuarea fenomenului de poluare. Crearea de noi locuri de munca. Crearea de noi locuri de munca este posibila n conditiile n care implementarea locala a turismului rural este realizata cu succes. Acest fapt este asociat n special practicilor hoteliere si de restaurant. n spatiul rural, reusita acestora creaza perspective pentru cazarea turistilor la localnici, ceea ce va duce implicit la amplificarea activitatilor legate de comertul cu produse alimentare, de artizanat, transport, valorificarea patrimoniului local etc.

Diversificarea modului de utilizare a fortei de munca. Marea majoritate a zonelor rurale prezinta o slaba diversitate n modul de utilizare a fortei de munca, ocupata aproape n totalitate n sectorul agricol. Diversificarea activitatilor ntr-un context turistico-economic favorabil poate atrage dupa sine de asemenea stabilizarea populatiei rurale. Diversitatea locurilor de munca sporete societatea ruralului i ajuta n meninerea nivelului de via a populaiei. Pluriactivitatea Pluriactivitatea este o alta consecinta benefica a agroturismului si turismului rural. Ea desemneaza situatia n care, la nivel individual sau familial, asigurarea existentei se realizeaza prin prestarea unor activitati suplimentare (cel putin una), n completarea activitatii de baza. Astfel, un agricultor poate avea disponibilitatea de a nchiria camere, de a ajuta administratia locala prin prestarea unor servicii turistice (ghid, animator, monitor de schi s.a.). Pluriactivitatea permite realizarea unor venituri suplimentare, att n contextul declinului unui tip de activitate, ct si n cel al constrngerilor generate de ritmicitatea sezoniera a activitatilor agricole. De asemenea este important n contextul rural deoarece da o importanta familiei ca unitate n societatea tradiional. De exemplu familia poate prevedea cazare i masa pentru vizitatori, poate activa n serviciile de administrare locala, etc. Promovarea si dezvoltarea serviciilor Promovarea si dezvoltarea serviciilor este un aspect esential, cu att mai mult cu ct numeroase colectivitati rurale sunt grevate nca frecvent de absenta unor facilitati de servicii corespunzatoare. Cererea suplimentara de produse, cauzata de cresterea numerica a clientelei (inclusiv a celei turistice) poate permite expansiunea retelei comerciale, sustinerea unor lucrari de ameliorare a habitatului (modemizarea drumurilor, canalizari, electrificari, semnalizari rutiere si turistice), dezvoltarea transportului n comun, a serviciilor postale si de comunicatie . n cazul asezarilor rurale izolate, care nu au disponibilitatea de a asigura si sustine servicii numeroase, turismul rural poate ajuta la mentinerea viabilitatii lor. Evident, este de presupus ca respectivele asezari sa posede elemente particulare de atractie turistica, iar fenomenul de circulatie turistica sa fie stimulat si amplificat prin comercializarea adecvata a ofertei turistice. Sustinerea economica a agricultorilor este o problema majora n mediile economice si politice. Numeroase studii efectuate n tari cu traditie n turism rural au evidentiat ca veniturile medii ale agricultorilor pot fi marite prin oferirea diferitelor forme de cazare, prin promovarea vizitelor n fermele agricole care poseda diverse functii de atractie (echitatie, vinificatie, legumicultura, apicultura etc.), prin vnzarea produselor specifice gospodariei sau satului. Pe lnga beneficiile de ordin economic care pot incita agricultorii sa se angajeze n activtatiti turistice, nu pot fi ignorate beneficiile de ordin social. Ca urmare a contactelor cu citadinii, pe langa aportul de varietate in modul de viata specific, adeseori solitar, satenii pot deveni mai bine informati despre o serie de probleme de actualitate care pot avea impact favorabil asupra propriei lor conditii social-economice si culturale.

Promovarea si sustinerea artei populare, a industriei locale de artizanat Arta si artizanatul rural ocupa un loc important n patrimoniul cultural al fiecarei tari. Turismul rural poate ajuta aceste activitati att prin recunoasterea importantei lor, ct si prin comercializarea produselor de artizanat. ara noastra este privilegiata din acest punct de vedere, date fiind enorma diversitate si autenticitate a creatiilor artistice rurale .. Pe lnga dimensionarea economica pe care o implica, aceste preocupari reprezinta mesaje de exceptionala valoare asupra vocatiilor spirituale ale comunitatilor rurale romnesti si nemijlocit, mijloace ideale de promovare a imaginii favorabile si de stimulare a interesului turistic. Festivalurile de arta populara si de productie artizanala sunt mecanisme ideale care faciliteaza comercialiarea si promovarea creatiei turistice rurale si contureaza atractia turistica. Existenta acestora, dublata de o mediatizare adecvata, poate constitui prima parghie apta sa asigure nscrierea unei asezari rurale n sfera activitatii turistice. Pe lnga faptul ca realizeaza o extindere a aportului cultural propriu, festivalurile si alte manifestari de acest gen, faciliteaza accesul n mediul respectiv a altor colectivitati artistice, ceea ce contribuie la mbogatirea vietii culturale. Reabilitarea patrimoniului edilitar Reabilitarea patrimoniului edilitar se realizeaza n conditiile existentei unui flux turistic, n principal pe doua cai. n primul rnd conservarea sau restaurarea obiectelor de interes istoric sau cultural poate fi obtinuta prin practicarea unor taxe de acces. n al doilea rnd, crearea unui potential de cazare implica restaurarea si repunerea n circuit a imobilelor parasite ca urmare a fenomenului de depopulare. Sporirea gradului de confort la nivelul cladirilor care au camere disponibile pentru nchiriat, executarea unei infrastcturi de recreere (spatii verzi, amenajari pentru pescuit, promenade, circuite pentru cicloturism si echitatie etc.), pe termen lung, sunt initiative benefice pentru comunitatea nsasi, ca beneficiara a investitiilor facute. Toate acestea diminueaza motivatiile de stramutare ale generatiei tinere si pot contribui la revenirea emigrantilor sau chiar la instalarea de noi locuitori. - turismul rural, ecologic i cultural la lansarea produsului su complementar pe Piaa Internaional, va deveni un ambasador cultural educaional, un instrument constant i nu costisitor de progres social al satului, i anume: continuitatea activitilor agricole ntr-un mediu slab productiv; prevenirea, respectiv decompresarea oraelor de creterea ratei omajului; dezalienarea societii urbane a generaiilor nscute i crescute n blocuri de beton i reluarea contactului acestora cu pmntul; contribuia major la ridicarea gradului general de civilizaie a unei mari categorii de populaie, se are n vedere ranii, care sunt mai izolai, mai ales prin ameliorarea condiiilor igienico- sanitare, a comportamentului social i cultivarea gustului estetic. Atragerea de noi investitii Turismul rural prezinta avantajul ca actioneaza n sensul deschiderii de noi perspective investitionale. Astfel, turismul nlesneste o punere n contact a oamenilor proveniti din cele mai diverse medii, iar ideile si actiunile, dirijate spre valorificarea superioara a diverselor resurse locale, survin inerent. ntre turistii potentiali ai mediului rural se pot nscrie si oameni de afaceri care au abilitatea de a sesiza mai rapid perspectivele implantarii de noi activitati si perspectivele

financiare ale acestora, aspecte care pot fi benefice prin efectele lor pentru comunitatea rurala (locuri de munca, modernizarea infrastructurii si a serviciilor, patrunderea n circuitul informational etc.). Evident ca pastrarea unor amintiri placute despre vacantele rurale poate incita oamenii de afaceri la demararea investitiilor n mediul respectiv. Ca orice activitate de tip productiv, si turismul rural poate antrena efecte sinergetice de crestere, prin atragerea de noi variabile n procesul de proiectare si n strategia de functionare. Practicarea adiacent de ctre rani a turismului conduce la realizarea unei dezvoltri superioare a zonelor steti, att prin aportul adus de ncasrile din cazare ct mai ales prin valorificarea unor altor produse agricole locale, prin includerea lor n consumul turistic. Este bine de precizat c o parte dintre veniturile realizate n activitile de agroturism sunt utilizate pentru investiii i modernizare, n acest fel activitatea turistic contribuind nemijlocit la dezvoltarea i susinerea gospodriei rneti i a zonei nii. Suport pentru ferme Multe studii arata ca veniturile fermei pot fi susinute de agroturism , prin veniturile realizate din cazare, masa, creterea vnzrilor produselor din fermele proprii, dezvoltarea de diverse atracii, creterea numrului de activiti adresate femeilor. ncurajarea activitilor locale, cu precdere artizanatul, dar i cele care pot determina dezvoltarea unui comer specific i crearea de noi locuri de munc. Creterea veniturilor locuitorilor din aezrile rurale generate prin valorificarea resurselor locale, produse agroalimentare ecologice pentru consumul turitilor sau vnzarea ctre acetia. Prevede venituri adiionale pentru fermieri i comunitatea rural, mbuntirea nivelului cultural a populaie rurale ca urmare a diverilor turiti. Datorita faptului ca majoritatea alimentelor consumate n activitatea de agroturism provin din producia proprie determina o rentabilitate ridicata a activitii de agroturism, iar preurile serviciilor agroturistice s fie sub nivelul turismului organizat. De exemplu, preul unui dejun agroturistic este mai mic cu 40-50% fata de un dejun servit intr-un restaurant din reeaua hotelurilor turistice. Explicaia acestui fenomen este simpla. Preul produsului agricol consumat n gospodria agroturistic nu are nici un adaus comercial, TVA, accize, cheltuieli de transport, nmagazinare, pstrare etc.