Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Student:
Anul III, Seria C, grupa 1310
Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.
CUPRINS:
Planul de afaceri este o lucrare complexă care se întocmeşte atunci când apare o
afacere nouă, o investiţie importantă, când este necesară o restructurare în vederea
constituirii unei societăţi mixte, în caz de fuziune, divizare etc..
El trebuie să fie realist, fiabil, credibil, ambiţios şi să cuprindă indicatori tehnici şi
economico-financiari ce pot fi realizaţi pe termen mediu şi lung. Din stabilirea clară a
obiectivelor strategice şi din fundamentarea indicatorilor trebuie să se contureze soluţii şi
măsuri concrete care permit realizarea scopurilor propuse.
a) Diagnosticul economico-financiar
♦ în sfera aprovizionării :
♦ în sfera livrărilor :
- creşterea ritmului de vânzare, accelerarea ritmului de încasări;
- mecanizarea transportului la livrare;
- organizarea operativă eficientă a formelor de expediere.
“Piaţa de desfacere”
S.C. InterAgro S.A. este o companie privata cu capital mixt romano - britanic,
infiintata in anul 1994, ce are ca principale domenii de activitate cultura cerealelor si a
plantelor tehnice si comertul exterior, indeosebi exportul de ingrasaminte chimice pentru
agricultura. Comertul exterior ca obiect de activitate a fost preluat de S.C. InterAgro S.A.
de la actionarul majoritar, compania mama S.C. Interaction S.R.L., companie privata cu
capital mixt romano-britanic, infiintata în anul 1991.
Incepand cu anul 1995 InterAgro S.A. a devenit unul din principalii producatori
de cereale si plante tehnice din Romania. In prezent, sectorul de activitate agro-industrial
are urmatoarea structura:
Asociaţii sunt persoane fizice, atât foşti proprietari, cât şi moştenitori ai celor care nu au
deţinut pǎmânt, beneficiari ai legii 18/1991. Cea mai mare parte a arendatorilor detin
terenuri mai mici de un hectar. Contractul de arendare se incheie conform legii 16/1994 a
arendarii si 65/1998 cu modificari la legea arendarii.
Plata arendei se face in produse sau in bani. La incheierea contractului de
arendare, arendatorul opteaza pentru una din cele doua posibilitati.
Plata in produse consta in 25% din productia obtinuta la hectar sau din cantitatea
minima ce se poate obtine daca apar boli sau alte calamitati iar plata in bani consta in
echivalentul in lei al arendei in natura.
Forţa de muncǎ de care dispune este formatǎ din muncitori permanenţi şi din
asociaţi care doresc sǎ participe la muncǎ. Structura forţei de muncǎ este diferitǎ atât din
punct de vedere al nivelului de pregǎtire profesionalǎ, cât şi ca vârstǎ şi sex.
Specificare Nr.
Nr.crt
1. Total salariaţi din care 30
cu studii superioare 4
2. Barbaţi din care 20
vârsta peste 42 ani 4
3. Femei din care 10
vârsta peste 47 ani 1
Adunarea Generala a
Actionarilor(AGA)
Manager general
Ferma Ferma
vegetala 1 vegetala 2
Mijloacele fixe existente în cadrul societăţii constau din sediul social şi parcul de
masini agricole. Acesta din urmă cuprinde maşini agricole care au fost achiziţionate, în
ceea mai mare parte a lor, după anul 1995, deci au o durata scurta de utilizare, fapt ce
asigura indici calitativi de lucru, contribuind la cresterea productiei.. Având în vedere
durata scurta de folosire, aceasta asigură indicii calitative de lucru , contribuind la
creşterea producţiei.
Evolutia ascendenta a tehnicii agricole ofera o gama larga de utilaje care pot fi
folosite in scopul realizarii unor lucrari mecanizate necesare in cadrul societatii astfel
incat timpul de munca necesar pe unitatea de produs sa fie cat mai redus. Eficienta
mecanizarii apare conditionata, pe de o parte, de complexul de factori ce definesc
conditiile naturale si economice in care are loc utilizarea tractoarelor si a masinilor
agricole.
Mijloacele fixe existente in societate constau din: sediul central si parcul de
masini si utilaje agricole. Situatia parcului de masini si utilaje este redata in tabelul de
mai jos :
Nr. Valoare
Indicatori
Crt. Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006
1. Stocuri 939,6 1258,0 5384,5
9. Venituri financiare 0 0 0
10 Venituri excepţionale 0 0 0
.
13 Cheltuieli excepţionale 0 0 0
.
Date privind indicatorii financiari şi economici calculaţi pe baza datelor din bilanţ:
4 Indicatori de rentabilitate
- marja de profit 6.06% 7.45% 9.01%
- rata rentabilităţii resurselor 8.79% 9.74% 12.02%
II INDICATORI ECONOMICI
1. Venituri totale 306356.3 326321.9 338940.0
2. Cheltuieli totale 281578.1 297353.5 302562.0
3. Profit brut 24778.2 28968.4 36378.0
4. Impozit pe profit 6194.55 4634.94 5820.48
5. Profit net 18583.65 24333.46 30557.52
6. Rata rentabilităţii financiare 37.46% 44.17% 44.71%
1. Indicatori de lichiditate
2. Indicatori de solvabilitate
3. Indiactori de gestiune
4. Indicatori de rentabilitate
Rata lichiditatii curente inregistreaza valori sub 2, deci lichiditatea nu este buna
pentru societate.
4.INDICATORI DE RENTABILIATE
1) Piata resurselor materiale este mai concentrata, existant un numar mic atat de
producatori cat si de beneficiari. Societatea agricola studiata face parte din unitatile
producatoare, iar beneficiarii produselor sale sunt diversificati : fabrici de panificatie
(grau), fabrici de bere (porumb), fabrici de ulei (floarea soarelui), fabrici de conserve
(mazare si porumb).
2) Cererea de resurse materiale este derivata din cererea de consum final astefel ca inainte
de a se stabili programul de resurse materiale trebuie sa se studieze cererea pentru
produsul final la obtinerea caruia participa respectiva resursa materiala.
4) Tranzactiile pentru resursele materiale necesita o perioada de timp mai lunga pentu ca
la negocieri participa o echipa de specialisti, uneori apelandu-se la societati de
consultanta pentru resursele materiale complexe.
secundare fiind mult mai cuprinzatoare, astfel oferta interna, pana la un anumit grad de
detaliere, putand fi dedusa din date continute in anuarele statistice si din buletinele de
informare. Aceste informatii prezinta insa o serie de inconveniente legate in principal de
gradul lor redus de detaliere, de lipsa unor elemente de ordin calitativ si de faptul ca sunt
obtinute anterior momentului la care se refera. Astfel, restransa ca volum si posibilitati de
plata, piata societatii romanesti este supraaglomerata de agenti economici.
Pentru o buna desfasurare a activitatii de productie, unitatea InterAgro apeleaza la
cei mai buni (avand raportul calitate/ pret supraunitar) furnizori de produse si servicii in
scopul obtinerii celor mai bune produse, cu un minim de resurse materiale.
Dată fiind calitatea produselor, vânzările vor fi realizate după cum urmează :
Tabelul 8: Clienti
NR. CRT. CLIENTI PRODUSE Pret Vanzare %DIN VANZARI
1 S.C. Spicul S.A. GRAU 0,59 100
3 S.C. AlcoZim S.A. porumb 0,5 100
5 S.C. Bunge S.A Fl. soarelui 0,77 100
4 S.C. Sofert S.A. Mazare 0,73 100
Diferenţele dintre producţia fizică totală obţinută vor reprezenta obligaţia societăţi
agricole în calitate de arendaşi de a plăti arendatorului (fie în produse ,fie în bani), arenda
potrivit contractului de arendare încheiat după cum urmează:
• 500 kg grâu la hectar ;
• 700 kg porumb la hectar;
• 300 kg floarea soarelui la hectar;
• 300 kg mazăre la hectar;
• Moara si siloz;
• Brutarie Bucuresti;
• Brutarie Bujoreni;
• Paste fainoase;
• Zaharoase;
In ultimii trei ani s-au realizat la fiecare dintre culturi aproximativ aceleasi
productii : la grau productii de 3000-3500 kg la hectar, la porumb de 4000-4500 kg la
hectar, la floarea soarelui de aproximativ 1750 kg la hectar, iar la mazare 2000 kg la
hectar, toate productiile fiind realizate in conditii de cultura neirigata.
In eleborarea planurilor strategice, a plnului de afaceri cu componenta sa
referitoare la productia de obtinut, un rol important revine stabilirii nivelului productiei
medii. Metodele folosite sunt variate, ele inscriindu-se in randul celor referitoare la
extrapolarea tendintei (mecanice sau analitice) si explicative. Lor li se poate adauga
metoda intuitiva si metoda bazat pe bonitatea terenurilor.
Metoda intitiva se bazeaza pe elemente cum sunt : exeperienta managerilor,
rezultatele din perioada precedenta, conditiile specifice de productie. Se fac diferite
aprecieri ale nivelului productiei cu un anumit grad de aproximare pentru a nu se recurge
Unitatea de masura: kg
Date preluate din Anuarul Statistic
Metoda presupune calcularea productiei medii la hectar in 2007 astfel :
Q1=(3038+1924+1429)/3=6391/3=2130
Q2=(1924+1429+3403)/3=6756/3=2252
Q3=(1429+3403+2965)/3=7797/3=2599
Din aceste calcule observam ca productia anului pentru toate cele grau si porumb este
mai mica decat productia ultimilor 2 ani, iar pentru floarea soarelui si mazare este mai
mica decat in ultimii 3 ani.
Nr. Suprafaţa
Cultura
Crt. Ha %
1. Grâu 200 40
2. Mazăre 50 10
3. Porumb 200 40
4. Floarea-soarelui 50 10
TOTAL 500 100
Se observa din tabelul de mai jos ca a fost introdusa o noua cultura, orzul.
Venitul la hectar pentru fiecare cultura se calculeaza folosind formula Qmedie 2007*pret
Q1= (3335+2202+1966)/3=7503/3=2501
Q2=(2202+1966+3603)/3=7771/3=2590
Q3=(1966+3603+2621)/3=8190/3=2730
Q2007= (2501+2590+2730)/3=7821/3=2607
Pretul de vanzare al orzului este de este 0,42 lei/kg
NR. CRT. Produs Beneficiar Cantitate (tone) Pret Vanzare lei/kg Venituri
1 grau S.C. Spicul S.A. 372.32 0,59 219.7