CAP. 1. PREZENTAREA SOCIETII COMERCIALE BOROMIR PROD S.A.

1.1. Constituirea firmei i transformrile ulterioare pe care le-a cunoscut

Denumire : SC Boromir Prod SA Buzu;
Sediul : Judeul Buzu, Localitatea Buzu, Strada antierului, Numrul 37;
Forma juridic : societate pe aciuni;
Codul fiscal : RO1145077;
Numrul de nregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J10/184/1991;
Data nfiinrii : n anul 1991, pe baza H.G. nr. 1353/1990, prin preluarea integral a patrimoniului IMP
Buzau sub denumirea SC Spicul SA Buzu;
Durata de funcionare : nelimitat;
Pagina de internet : www.boromir.ro;
Date de contact : telefon : 0238446705, fax : 0238436646;
Adresa de e-mail : secretariat.buzau@boromir.ro
SC BOROMIR PROD SA BUZU, a fost nfiinat ca societate comercial pe aciuni n baza
legii 15/1990 prin preluarea activului i pasivului fostei Intreprinderi de Morrit i Panificaie Buzu.
nfiinarea SC BOROMIR PROD SA Buzu (sub denumirea SC SPICUL SA Buzu) s-a facut prin
Hot. Guvern nr. 1353/1990, act normativ care stabilete i statutul iniial al societii.
La data de 11.06.2002, prin actul aditional nr. 2241 s-a modificat denumirea societii n SC
BOROMIR PROD SA.
Societatea Boromir Prod SA Buzu face parte din grupul Boromir, din care mai fac parte i
urmtoarele societi: SC Boromir IND SRL, SC Hardwood SRL, SC Comcereal SA Valcea, SC
Moara Cibin SA, SC Amylon SA, SC Extrasib SA, SC Comcereal SA, Eurostar Invest SRL.
Nscut n respectul tradiiei, dar cu o perspectiv modern asupra acestui domeniu, att de
vechi i totui att de puin exploatat, societatea s-a dezvoltat i i-a diversificat activitatea oferind
pieei att produse tradiionale, ct i produse noi, de care piaa romneasc avea nevoie.
Istoric Grup Boromir
1994 : Ia fiin societatea comerciala S.C. BOROMIR IND Rm. Vlcea. Obiectul principal de
activitate l constituie achiziia, prelucrarea cerealelor, precum i valorificarea superioar a finurilor
prin seciile proprii de panificaie i patiserie.

1998 : Moara Cibin din SIBIU a fost preluat de ctre grupul Boromir, iar la sfritul anului
2001, S.C. BOROMIR IND Rm. Vlcea a devenit acionar majoritar. Moara Cibin este dotat cu mori
performante ce proceseaz gru moale, gru dur i porumb.
2000 : A fost preluata moara de gru din Buzu. Moara produce n special finuri superioare,
putnd realiza ntreaga gam sortimental de produse de morrit i panificaie.
1999 2002 : n aceast perioad S.C. BOROMIR IND Rm. Vlcea achiziioneaz uniti de
tip Comcereal, avnd ca obiect principal activitatea de achiziie, pstrare i valorificare a cerealelor.
2011 : Pe lng cele trei societi, BOROMIR IND Rm. Vlcea, BOROMIR PROD SA Buzu
i Moara Cibin din SIBIU, Grupul Boromir mai deine puncte de lucru la Deva, Hunedoara, Iai,
Slobozia.
Pe parcursul a 16 ani, Boromir s-a dezvoltat ntr-un ritm dinamic, pentru ca n prezent s ajung
s controleze 10% din activitatea de morrit de pe piaa de profil din Romania, cu o capacitate de
mcinare de 1500 t/zi. Acest lucru a fost posibil att n urma achiziionrii de noi fabrici de morrit i
panificaie aflate n zone ale rii cu potenial de dezvoltare din Sibiu, Buzu, Deva, Slobozia, ct i
prin retehnologizarea i reutilarea tuturor facilitilor de producie din patrimoniu.
Societatea dispune de o reea de magazine specializate "Boromir Pan Caf" (magazine cu
suprafee cuprinse ntre 50 i 150 mp), acestea constituind un proiect lansat n aprilie 2008, bazat pe rebranduirea tradiionalelor brutrii Boromir existente n oraul Rm. Vlcea nc din anul 1996.
In municipiile Buzu si Rm. Srat isi desfasoara activitatea o reea proprie de desfacere de 20
de magazine, din care 16 sunt situate n municipiul Buzu iar 4 n oraul Rm. Srat.
Pe lng acestea, Boromir mai deine 3 benzinrii n Rm. Vlcea si fabrica de cherestea
Hardwood .
Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morrit are o pondere de 55%, urmat de cea de
dulciuri i prjituri care deine 20%, apoi de divizia de panificaie cu o pondere de 15% iar restul
activitilor sunt reprezentate de magazine, distribuie i benzinrii care acoper 10% din afaceri.
Acestea au reprezentat o cifra de afaceri de 110 mil Euro pentru 2010.
Pentru a veni n ntmpinarea nevoilor pieei i pentru a rspunde ct mai bine exigenelor
clienilor, societatea a dezvoltat i diversificat activitatea pentru ca, mbinnd inovaia cu tradiia, s
ofere produse care s satisfac cele mai nalte standarde de calitate, sntate i siguran.
Boromir plaseaz n centrul preocuprilor sale satisfacia deplin a clientului, un client care se
rentoarce de fiecare dat la un produs de calitate, conceput i oferit cu profesionalism, astfel nct s
rspund tuturor exigenelor i aspiraiilor acestuia.

1.2. Domeniul de activitate si modificarile pe care le-a inregistrat in decursul timpului

(nomenclatura produselor)
Socieatea desfaoar activiti conform cu obiectul de activitate aprobat de ctre acionari,
respectiv:
a) producerea i comercializarea produselor de morrit;
b) producerea i comercializarea produselor de panificaie, patiserie;
c) comercializarea en-gross si en-detail a mrfurilor;
d) prestarea de servicii (activiti de consultan pentru afaceri i management)
e) fabricarea i comercializarea de furnire i panouri.
Principalele produse, mrfuri i servicii prestate sunt:
-

produse de morrit;

produse de panificaie;

mrfuri diverse (dulciuri, cafea);

prestri servicii ( morrit, transport).

Cozonaci

Cozonac de sarbatori

Cozonac de Paste

Cozonac de zi cu zi

Croissante
o

Croissant

Piccolina

Tortina

Cornulete
o

Covrigi
o

Covrigei buzoieni

Saleuri

Panificatie
o

Paine si specialitati

Paste fainoase
o

Cornulete fragede

Paste

Piscoturi
o

Blaturi de tort
5

Piscoturi

Morarit
o

Faina industriala

Faina retail

ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR

1.3.Organizarea structural

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE
DIRECTOR GENERAL

DIRECTOR PRODUCTIE

DIRECTOR
PRODUCTIE

DEPARTAMENT

COMPARTIMENT FRANCIZE/CHIRII
DEPARTAMENT APROVIZIONARE

SERVICIUL

DEPARTAMENT

INTERN DE PREVENIRE SI
PROTECTIE

PRODUCTIE MORARIT

INTRETINERE, REPARATII,
MODERNIZARI
INFRASTRUCTURA TEHNICA

DEPARTAMENT

DEPARTAMENT

SERVICIUL
PENTRU SITUATII DE
URGENTA

PRODUCTIE
PANIFICATIE

EXPLOATARE INFRASTRUCTURA
TEHNICA

Directia tehnica

DEPARTAMENT
COMPARTIMENT
ADMINISTRATIV, PROTOCOL,
SECRETARIAT, PAZA

DIRECTOR COMERCIAL

SEF DEPARTAMENT
APROVIZIONARE

COMPARTIMENT
JURIDIC, CONSILIERI, CFI,
ARHIVA

PRODUCTIE
PATISERII-COFETARII

SERVICIU
APROVIZIONARE
MORARIT, PANIFICATIE,
PATISERII,COFETARII

Punct de lucru RUSETU

Punct de lucru OGOANELE

SERVICIU APROVIZIONARE MARKET

Directia productie

DEPARTAMENT VANZARI

COMPARTIMENT

SERVICIU
FINANCIAR

COMPARTIMENT
RESURSE UMANE,
SALARIZARE

SERVICIU
CONTABILITATE

CASIERIE

COMPARTIMENT
SISTEME INFORMATICE

DIRECTOR TRANSPORTURI

COMPARTIMENT

AUTOCOLOANE

CTC - LABORATOARE

ATELIER
INTRETINERE
REPARATI
AUTO

DIRECTIA GENERALA

DIRECTIA TRANSPORTURI

DIRECTIA ECONOMICA

SERVICIU VANZARI MORARIT

SERVICIU VANZARI PANIFICATIE, PATISERIE, COFETARIE
SERVICIU VANZARI PRODUSE GRUP
DEPOZIT
GRUP

PRODUSE

SERVICIU VANZARI MARKET

SEF SERVICIU VANZARI MARKET

DIRECTOR ECONOMIC

SEF DEPARTAMENT VANZARI

MANAGEMENTUL CALITATII
SI PROTECTIEI MEDIULUI

MAGAZIN
23 BUZAU

MAGAZIN
31 BUZAU

MAGAZIN
60 BUZAU

MAGAZIN
62 BUZAU

MAGAZIN
99 BUZAU

MAGAZIN
107 BUZAU

MAGAZIN
114 BUZAU

MAGAZIN
121 BUZAU

MAGAZIN
47 BUZAU

MAGAZIN
B90
BUZAU

MAGAZIN
BAZAR

MAGAZIN
CRANG
BUZAU

MAGAZIN
SUD BUZAU

MAGAZIN 28
RM. SARAT

MAGAZIN 24
RM. SARAT

MAGAZIN P.
LACTATE
BUZAU

MAGAZIN P.
HALELOR 67
RM. SARAT
BUZAU

MAGAZIN
12 BUZAU

MAGAZIN
23 BUZAU

MAGAZIN 21
RM. SARAT

SERVICIU MARKETING

DIRECTIA COMERCIALA

1.4. Capitalul social si structura acestuia

Ca structura , persoanele juridice detin 88.57%, din capitalul social, iar persoanele fizice detin
11,43%.

1.5. Relatiile desfasurate cu amontele (furnizorii de materii prime) si cu avalul (beneficiarii

produselor sale)

1.6. Relatiile cu instutiile financiare

CAP. 2. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIAR I MANAGERIAL A

S.C. BOROMIR PROD S.A.
Analiza activitii economico-financiare constituie o etap de mare importan i complexitate
n procesul de fundamentare i elaborare a strategiei firmei, dat fiind faptul c, prin intermediul su, se
realizeaz o radiografie complet a firmei. fapt ce permite identificarea punctelor forte, a punctelor
slabe i a cauzelor care le genereaz. n cadrul su, diagnosticul economic-financiar este o etap
deosebit de important care permite managerilor formularea unor judeci de valoare calitative i/sau
cantitative privind starea, dinamica i perspectivele societii pe care o conduc.

2.1. Analiza diagnostic a domeniului financiar

Necesitatea cunoaterii situatiei economice a S.C. BOROMIR PROD S.A. n vederea elaborrii
unor masuri de eficientizare a activitii implic folosirea mijloacelor de investigare ale analizei
economic-financiare.
Pentru aceasta analiza se folosesc date din bilanturile contabile si conturile de profit de pierderi
din anii 2008-2011.

Tabel nr.1
Situatia bilantului firmei S.C. BOROMIR PROD S.A. pentru perioada 2008-2011
- lei Denumirea elementului bilantier

Soldul la sfarsitul anului

2008

2009

2010

2011

95.323.940

94.277.221

93.389.688

129.786.144

68.550

31.000

227.183

13.505.373

Imobilizari corporale

89.075.190

87.958.120

86.881.291

97.552.402

Imobilizari financiare

6.180.200

6.288.101

6.281.214

18.728.369

II. ACTIVE CIRCULANTE

47.716.929

53.179.059

44.592.242

44.128.347

Stocuri

11.541.806

9.720.889

9.077.181

17.845.624

Creante

32.622.705

40.617.331

34.030.225

23.132.351

Lichiditati

3.552.418

2.840.839

1.484.836

3.150.372

III. CHELTUIELI IN AVANS

23.012

124. 119

93.939

159.470

I. ACTIVE IMOBILIZATE
Imobilizari necorporale

TOTAL ACTIVE

143.063.881 147.456.280 138.075.869 174.073.961

9

IV. CAPITALURI PROPRII

91.052.084

97.781.873

Capital social

12.358.950

12.358.950

12.358.950

23.306.374

Rezerve din reevaluare

60.861.031

61.871.023

63.150.980

68.737.851

Rezerve

15.242.032

19.429.030

23.008.042

35.580.109

2.590.071

4.122.870

6.707.143

3.150.845

28.787.785

27.413.165

14.664.053

22.678.247

Credite pe termen scurt

3.046.000

2.073.000

2.070.000

2.000.000

Datorii comerciale

1.600.785

3.940.165

3.940.165

3.940.165

Salarii

24.141.000

21.400.000

8.500.000

16.738.082

VI. DATORII PE TERMEN LUNG

23.201.000

22.153.000

17.964.597

20.582.262

Credite pe termen lung

23.201.000

22.153.000

17.964.597

20.582.262

DATORII TOTALE

51.988.785

49.566.165

32.628.650

43.260.509

23.012

57.242

48.014

38.273

51.000

174.090

Rezultatul exercitiului
V. DATORII PE TERMEN SCURT

VII. VENITURI IN AVANS

VIII. PROVIZOANE

105.225.115 130.775.179

TOTAL CAPITAL PROPRIU + DATORII 143.063.881 147.456.280 138.075.869 174.073.961

Sursa datelor: Ministerul Finanelor, www.boromir.ro

Extinderea reelei de distribuie a dus i la meninerea unui trend ascendent n ceea ce privete
creanele, acestea ns nregistrnd o rat mai redus de cretere comparativ cu cifra de afaceri.
n totalul imobilizrilor financiare, ponderea majoritar este dat de titlurile de participare
deinute la alte societi din cadrul grupului (entiti afiliate), precum i la Bursa Monetar- Financiar i
de Mrfuri Sibiu (BMFMS).
Datele referitoare la venituri, cheltuieli si cifra de afaceri ale societatii comerciale BOROMIR
S.A. din perioada analizata, respectiv intre anii 2008 si 20011, sunt cuprinse in tabelul nr. 2, dupa cum
urmeaza:
Tabel nr. 2
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI ntocmit pentru perioada 2008-2011
- lei Denumire

31.12.2008

31.12.2009

31.12.2010

31.12.2011

CIFRA DE AFACERI

120.260.833 162.445.501 133.668.621 126.690.959

Venituri din exploatare

170.752.000 128.538.000 200.837.417 160.525.495

Cheltuieli din exploatare

164.950.000 124.817.000 195.758.505 158.386.600

REZULTATUL EXPLOATARII

5.802.000

3.721.000

5.078.912

2.138.895

Venituri financiare

1.112.686

72.402.093

5.860.954

1.235.149
10

Cheltuieli financiare
REZULTATUL FINANCIAR

3.171.795

80.440.758

6.792.100

1.727.431

-2.059.109

-8.038.665

- 931.146

- 492.282

7.861.109

11.759.665

4.147.766

1.646.613

716.687

52.402.092

1.171.795

40.440.757

-455.108

11.961.335

REZULTATUL CURENT
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
REZULTATUL EXTRAORDINAR
VENITURI TOTALE

172.581.373 253.342.185 206.698.371 161.760.644

CHELTUIELI TOTALE

169.293.590 245.698.515 202.550.605 160.114.031

3.287.783

Profit brut

2.748.440
Profit net
Sursa datelor: Ministerul Finanelor, www.boromir.ro
Fig. 2.1.1. Evolutia veniturilor totale si
a cheltuielilor totale

7.643.670

4.147.766

1.646.613

6.707.173

3.150.845

507.082

Fig. 2.1.2. Evolutia profitului net

(lei)

300,000,000

6,707,173

250,000,000

LEI

200,000,000
150,000,000
100,000,000

Venituri totale

2,748,440

Cheltuieli totale

50,000,000

3,150,845

507,082

2008

2009

2010

2011

Conform graficelor, se poate observa ca veniturile si cheltuielile facute in cadrul societatii nu au

avut o evolutie constanta. Acestea inregistreaza valori maxime n anul 2009 de 253.342.185 lei, in
cazul veniturilor, respectiv de 245.698.515 lei, cazul cheltuielilor efectuate de societate. In acest an se
inregistreaza i ce mai mare profit net al firmei, 6.707.173 lei. Cele mai mici cifre le arata anul 2011.
Anul aduce atat venituri mici, cat si cheltuieli mici. In consecinta profitul din acest an inregistreaza
valoarea cea mai mica din perioada analizata, respectiv 507.082 lei, de aproximativ 13 ori mai mic
decat cel inregistrat in anul 2009.

2.1.1. Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei

Caracterizarea dinamicii elementelor bilantiere de activ, respectiv de pasiv, presupune utiilizarea
marimilor absolute, dar si a celor relative. Analiza structurii patrimoniale presupune investigarea
acelorasi elemente cu ajutorul metodei ratelor.

11

Dinamica elementelor din activul bilantier contabil este prezentata in tabelul nr. 3, cu ajutorul
indicilor elementelor de activ cu baza fixa in anul 2008 si arata cu cat a crescut sau a scazut activul
respectiv fata de anul de baza.
Tabelul nr. 3
Dinamica elementelor din activul bilantier contabil fata de valorile
inregistrate in anul 2008
-%Denumirea elementului bilantier
ACTIVE IMOBILIZATE
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari financiare
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL
Stocuri
Creante
Disponibilitati
CHELTUIELI IN AVANS
TOTAL ACTIV

Indicele fata de anul 2008 in anul:

2009
98,90
45,22
98,75
101,75
111,45
84,22
124,51
79,97
539,37
103,07

2010
97,97
331,41
97,54
101,63
93,45
78,65
104,31
41,80
408,22
96,51

2011
136,15
19701,49
109,52
303,04
92,48
154,62
70,91
88,68
692,99
121,68

In tabelul nr. 4 sunt prezentate ratele de strucura ale activului S.C. BOROMIR PROD S.A.
pentru perioada 2008-2011, care reflect compoziia patrimoniului economic al societii, nivelul
thnologiilor utilizate n procesul productiv, constrngerile de ordin tehnic i juridic.

Tabel nr. 4
Principalele rate de structura ale activului
-%Anul
Denumirea

Modul de calcul
2008

Rata activelor imobilizate

100

Rata imobilizarilor necorporale

100

2009

2010

2011

66,63 63,94 67,64 74,56

0,05

0,02

0,16

7,76

Rata imobilozarilor coporale

100

62,26 59,65 62,92 56,04

Rata imobilizarilor financiare

100

4,32

Rata activelor circulante

100

4,26

4,55

10,76

33,35 36,06 32,30 25,35

Rata stocurilor

100

8,07

Rata creantelor

100

22,80 27,55 24,65 13,29

Rata disponibilitatilor

100

2,48

6,59

1,93

6,57

1,08

10,25

1,81
12

Fig. 2.1.3. Evoluia principalelor rate de structur ale

activului
70

60

62.92

62.26
59.65

56.04
Rata imobilizarilor
necorporale

50

Rata imobilizarilor
corporale
40

Rata imobilizarilor
financiare
Rata stocurilor

30
27.55
24.65

22.8

Rata creantelor

20
Rata disponibilitatilor
10

8.07
4.32
2.48
0.05
2008

6.59
4.26
1.93
0.02
2009

6.57
4.55
1.08
0.16
2010

13.29
10.76
10.25
7.76
1.81
2011

In figura 2.1.3. se poate vedea c ponderea cea mai mare o au imobilizrile corporale, valoarea
mxim de 62,92% n anul 2010, asta nsemnand c societatea beneficiaz de o infrastructur important
n vederea realizrii obiectului de activitate (morrit, panificaie), iar cele necorporale cea mai mic
(societatea nu utilizeaz intens aceste categorii de activ-retete). Scderea ratei imobilizrilor corporale
n anul 2011 reflect fie cesiunea elementelor de activ imobilizat, fie schimbarea politicii de amortizare
(accelerarea ritmului de amortizare). Cel mai bun barometru al relaiilor financiare pe care societatea le
are cu alte societi (investiii de portofoliu, participarea la capitalul altor societi) l reprezint Rata
imobilizrilor financiare. De aceea mrimea ratei variaz n funcie de intensitatea relaiilor financiare
ale societii comerciale Boromir S.A. cu mediul ei extern, de la 4,32 la 10,76%.

In tabelul nr. 5 este prezentata dinamica pasivului societatii, folosind metoda utilizata si pentru
caracterizarea dinamicii activului, respectiv cea a indicilor cu baza fixa ai dinamicii.
13

Tabel nr. 5
Dinamica elementelor din pasivul bilantier contabil fata de valorile
inregistrate in anul 2008
-%Denumirea elementului bilantier
IV. CAPITALURI PROPRII
Capital social
Rezerve din reevaluare
Rezerve
Rezultatul exercitiului
V. DATORII PE TERMEN SCURT
Credite pe termen scurt
Datorii comerciale
Salarii
VI. DATORII PE TERMEN LUNG
Credite pe termen lung
DATORII TOTALE
VII. VENITURI IN AVANS
VIII. PROVIZOANE
TOTAL CAPITAL PROPRIU + DATORII

Indicele fata de anul 2008 in anul:

2009
107,39
100,00
101,66
127,47
159,18
95,22
68,06
246,14
88,65
95,48
95,48
95,34
248,75
103,07

2010
115,57
100,00
103,76
150,95
258,96
50,94
67,96
246,14
35,21
77,43
77,43
62,76
208,65
96,51

2011
143,63
188,58
112,94
233,43
121,65
78,78
65,66
246,14
69,33
88,71
88,71
83,21
166,32
121,68

Urmatorul tabel, tabelul nr.6, cuprinde date referitoare la ratele de structura ale pasivului
societatii comerciale BOROMIR S.A. Datele din acest tabel reflect evoluia structurii finanrilor
firmei, gradul de autonomie i de stabilitate al acesteia.
Tabel nr. 6
Principalele rate de structura ale pasivului
-%Anul
Denumirea
Rata stabilitatii
financiare
Rata autonomiei
financiare globale
Rata autonomiei
financiare la termen
Rata de indatorare
globala
Rata de indatorare la
termen

Modul de calcul
2008

2009

2010

2011

79,88

81,41

89,38

86,97

63,64

66,31

76,21

75,13

79,68

81,46

85,26

86,38

36,34

33,61

23,63

24,85

100

20,30

18,45

14,56

13,60

100

25,48

22,66

17,07

15,74

100
100
100
100

14

Fig. 2.1.4. Evoluia principalelor rate de structur ale

pasivului

79.88
79.68

81.46
81.41

63.64

66.31

89.38
85.26

86.97
86.38

76.21

75.13

Rata stabilitatii financiare

Rata autonomiei financiare
globale
Rata autonomiei financiare la
termen

36.34

33.61

20.3

18.45

2008

2009

Rata de indatorare globala

23.63

24.85

14.56

13.6

2010

Rata de indatorare la termen

2011

Reprezentarea datelor din tabelul nr. 6 ne indic faptul c societatea are un grad de
independen financiar mare, dat de valorile 79,68% din anul 2008 ce crete pn la 86,38% n anul
2011, dar i o stabilitate financiar mare. Celalte rate, ratele de ndatorare, nregistreaz valori mai
mici.

2.1.2. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor

Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor se va efectua prin aceleasi metode ca si
cea a patrimoniului, adica prin metoda indicilor, pentru dinamica, respectiv a ratelor, pentru structura.
Pentru a afla in ce fel au evoluat veniturile firmei in perioada analizata, se va calcula, pentru
fiecare categorie de venituri, indicii.
a) Analiza dinamicii si structurii veniturilor
Tabel nr. 7
Dinamica categoriilor de venituri ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in
perioada 2008-2011
-%Denumirea elementului bilantier
Venituri din exploatare
Venituri financiare
Venituri extraordinare
VENITURI TOTALE

Indicele fata de anul 2008 in anul:

2009
75,28
6506,97
7311,71
146,80

2010
117,62
526,74
119,77

2011
94,01
111,01
93,73
15

Tabel nr. 8
Structura veniturilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011
-%Anul
Denumirea
2008 2009 2010 2011
Venituri din exploatare 98,94 50,74 97,16 99,24
0,64 28,58 2,84 0,76
Venituri financiare
Venituri extraordinare 0,42 20,68
100
100
100
100
TOTAL VENITURI

Fig. 2.1.2.1. Structura veniturilor in

anul 2008

Fig. 2.1.2.2. Structura veniturilor in

anul 2011

99%

1%
Venituri din
exploatare

Venituri din
exploatare

Venituri
financiare

Venituri
financiare

Venituri
extraordinare
0%

Venituri
extraordinare

99%

1%

Aceste grafice reflect ponderea fiecarui tip de venit in total venituri. Astfel se observa c
ponderea cea mai mare, n toi anii analizai, o au veniturile din exploatare, ns ponderea acestora nu
este aceeai. Scderea se nregistrez n anul 2009, an n care capt proporii veniturile extraordinare,
care, n ceilali ani, aproape c nu exist. Pondere mic au i veniturile financiare.
Tabel nr. 9
Dinamica veniturilor din exploatare si a cifrei de afaceri ale S.C.
BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011
-%Denumirea elementului bilantier

Indicele fata de anul 2008 in anul:

2009

2010

2011

CIFRA DE AFACERI, din care:

Venituri din vanzarea marfurilor
Productia vanduta
Venituri din productia stocata
16

Venituri din productia de imobilizari

Alte venituri din exploatare
TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

Tabel nr. 10
Structura veniturilor din exploatare si a cifrei de afaceri ale S.C.
BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011
-%Anul

Denumirea elementului bilantier

2008 2009 2010 2011

CIFRA DE AFACERI, din care:

Venituri din vanzarea marfurilor
Productia vanduta
Venituri din productia stocata
Venituri din productia de imobilizari
Alte venituri din exploatare
TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

b) Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor

Tabel nr. 11
Dinamica cheltuielilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A.
in perioada 2008-2011
-%Denumirea elementului bilantier

Indicele fata de anul 2008 in anul:

2009

2010

2011

75,67

118,68

96,02

Cheltuieli financiare

2536,13

214,14

54,46

Cheltuieli extraordinare

3451,18

145,13

119,64

94,58

Cheltuieli din exploatare

CHELTUIELI TOTALE

Tabel nr. 12
17

Structura cheltuielilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A.

in perioada 2008-2011
-%Anul

Denumirea

2008

2009

2011

Cheltuieli din exploatare

97,43 50,80 96,65 98,92

Cheltuieli financiare

1,87

32,74

3,35

1,08

Cheltuieli extraordinare

0,69

16,46

TOTAL CHELTUIELI

100

100

100

100

Fig. 2.1.2.4. Structura cheltuielilor in

anul 2008

Fig. 2.1.2.5. Structura cheltuielilor in

anul 2011

2%
1%

97%

2010

1%
Cheltuieli din
exploatare

Cheltuieli din
exploatare

Cheltuieli
financiare

Cheltuieli
financiare

Cheltuieli
extraordinare

99%

Cheltuieli
extraordinare

Ca i n cazul veniturilor, cheltuielile comport aproape aceeai structur. Din aceste grafice
putem observa c din anul 2008 pn n anul 2011, structura este aproximativ aceeai, excepie, i n
acest caz, face anul 2009, an n care se nregistreaz cheltuieli extraordinare, cu o pondere de 16,46% .
Pondere mic, dar deloc nensemnat, o au i cheltuielile financiare, datorate diferenelor de schimb
valutar.

Tabel nr. 13
Dinamica cheltuielilor de exploatare ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in
perioada 2008-2011
-%-

18

Denumirea elementului bilantier

Indicele fata de anul 2008 in anul:

2009

2010

2011

Cheltuieli privind marfurile

Cheltuieli materiale, din care:
- Cu materii prime
- Cu materiale consumabile
- Cu energia si apa
- Altele
Alte cheltuieli din exploatare
TOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

Tabel nr. 14
Structura cheltuielilor de exploatare ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in
perioada 2008-2011
-%Denumirea elementului bilantier

Indicele fata de anul 2008 in anul:

2008

2009

2010

2011

Cheltuieli privind marfurile

Cheltuieli materiale, din care:
- Cu materii prime
- Cu materiale consumabile
- Cu energia si apa
- Altele
Alte cheltuieli din exploatare
TOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

2.1.3. Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment (FR) reprezint partea din capitalul permanent care depete valoarea
activului imobilizat i care este destinat i utilizat pentru finanarea activelor circulante. De
asemenea, acest indicator se poate exprima ca fiind excedentul activelor circulante peste valoarea
obligaiilor pe termen scurt.
Necesarul fondului de rulment (NFR) reprezint activele circulante care trebuie s fie finanate
din fondul de rulment. Daca fondul de rulment, la inchiderea exercitiului financiar, este superior nevoii
de fond de rulment, atunci excedentul se va regasi sub forma trezoreriei nete (TN), concretizat in
disponibiliti bneti, n conturi bancare i n casa.
Analiza fondului de rulment pe baza bilantului este o analiza statica si, din acest motiv, sumele
folosite vor fi cele curente. In tabelul nr. 15 sunt prezente valorile fondului de rulment, si trezoreriei
nete pentru intervalul 2008-2011.
19

Tabel nr. 15
Evoluia n mrimi absolute neactualizate a FR, a NFR i a TN
- lei Anul

Indicator

2008

2009

2010

2011

18.952.156 25.765.894 30.022.128 21.609.570

Fondul de rulment

Necesarul de fond de rulment 18.422.726 24.998.055 30.513.353 20.299.728

529.430

Trezoreria neta

767.839

-491.225

1.309.842

Fig. 2.1.3.1. Evoluia n mrimi absolute neactualizate a Fondului

de Rulment, a Nevoii Fondului de Rulment i a Trezoreriei Nete
35,000,000
30,000,000
25,000,000

Lei

20,000,000

FR

15,000,000

NFR

10,000,000

TN

5,000,000
0
-5,000,000

2008

2009

2010

2011

Anul

Conform graficului, anul 2010 este anul n care fondul de rulment i necesarul de fond de
rulment nregistreaz cele mai mari valori , 30.022.128 lei, respectiv 30.513.353 lei. ns, nevoia de
fond de rulment, activele circulanete ce trebuie s fie finanate din fondul de rulment, nu este acoperit.
n ceilali ani acest lucru este realizat, iar excedentul realizat se regsete sub forma trezoreriei nete.
Astfel cea mai mare valoare a trezoreriei nete se nregistreaz n anul 2009, 767.839 lei.

2.1.4. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

Activele circulante reprezint acea parte a patrimoniului societii care are cel mai mare grad de
mobilitate. Utilizarea eficient a acestora const n eliberarea fondurilor imobilzate de acestea i
replasarea acestor sume, n scopul obinerii de noi ctiguri.
Analiza eficienei folosirii activelor circulante se realizeaz prin intermediul vitezei de rotaie,
indicator ce este exprimat prin durata n zile a unei rotaii (Dz) sau prin numr de rotaii (n). Calculul
acestora presupune:
20

a) n =

b) Dz =

, T=360 zile ;
Tabel nr. 16

Evoluia vitezei de rotaie a activelor circulante

- zile Anul
2008 2009 2010 2011
ACTIVE CIRCULANTE, din care: 133 112 118 117
Stocuri
35
22
24
51
Creante
98
90
92
66
Durata de rotatie pentru:

Fig. 2.1.4.1. Evoluia vitezei de rotaie a activelor

circulante
- zile 120
100

98

90

80

92
66
51

60
40

35
22

20

Stocuri
Creante

24

0
2008

2009

2010

2011

Conform graficului, cele dou durate de rotaie, viteza de rotaie a stocurilor, respectiv viteza de
rotaie a creanelor, exprimate n durata n zile, au evoluii opuse. Astfel, viteza de rotaie a creanelor
este mai mare dect cea a stocurilor i scade de la 98 de zile, n anul 2008, la 66 de zile n anul 2011,
n timp ce viteza de rotaie a stocurilor, mai mic n mrime, n toat perioada, crete de la 35 de zile n
2008, la 51 de zile n 2011.
2.1.5. Analiza lichiditii i solvabilitii
Lichiditatea reprezint proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma n bani, iar
solvabilitatea reprezint capacitatea firmei de a face fa obligaiilor bneti, respectiv de a-i onora
plile la termen.
Principalii indicatori de lichiditate si solvabilitate ai S.C. BOROMIR S.A. pentru anii 20082011 sunt reprezentai n tabelul nr. 17.
21

Tabel nr. 17
Evolutia principalilor indicatori de lichiditate si solvabilitate
-%2008

Anul
2009
2010

2011

Rata autonomiei
financiare globale

63,64

66,31

75,13

Rata solvabilitatii la
termen

392,45 441,39 585,74 635,38

Rata lichiditatii
generale

165,75 193,99 304,09 194,58

Rata lichiditatii
partiale

125,66 158,53 242,19 115,89

Rata lichiditatii
imediate

12,34

Indicatori

Formula de calcul

10,36

76,21

10,13

13,89

Fig. 2.1.5.1. Evolutia indicatorilor de lichiditate si solvabilitate

635.38
585.74

Rata autonomiei
financiare globale
Rata solvabilitatii la
termen

441.39
392.45

Rata lichiditatii generale

304.09
242.19
165.75
125.66
63.64
12.34
2008

194.58

193.99
158.53
66.31
10.36
2009

76.21
10.13
2010

115.89
75.13
13.89

Rata lichiditatii partiale

Rata lichiditatii imediate

2011

n urma analizei se poate observa cum capacitatea firmei de a face fa obligaiilor bneti,
respectiv de a-i onora plile la termen este singurul indicator a crui mrime este ntr-o ascensiune
vizibil mai mare dect a celorlali indicatori analizai, de la 392,45%, la 635,38%.

22

2.1.6. Analiza rentabilitii

Indicatorii de profitabilitate reflect eficiena economic a firmei, sub diferite aspecte: al
consumului de resurse-materiale, umane, financiare, informationale-angajate in procesul de productie,
al comercializarii productiei fabricate, al gradului n care capitalul propriu aduce profit, dar i la nivel
global sub aspectul performanelor economice ale firmei i, implicit, al interesului investitorilor.

Marja de profit =

Rata rentabilitii resurselor consumate =

Rata profitului =

Randamentul activelor =

Rentabilitatea economic =

Rata rentabilitii financiare =

Indicatori de rentabilitate

Anul
2008 2009 2010 2011

Marja de profit

2,29

4,13

2,36

0,40

Rata rentabilitii resurselor consumate

1,62

2,73

1,56

0,32

Rezerva de profit net

2,73

4,71

3,10

1,30

Randamentul activelor

2,30

5,18

3,00

0,95

Rentabilitatea economic

1,92

4,55

2,28

0,29

Rata rentabilitii financiare

3,61

7,82

3,94

1,26

23

Evoluia indicatorilor de rentabilitate

9
8

Marja de profit

7.82

Rata rentabilitii
resurselor consumate

6
5.18
4.71
4.55
4.13

5
4

3.61

2.73
2.3
2.29
1.92
1.62

2.73

Rezerva de profit net

3.94
3.1
3
2.36
2.28
1.56

1
0
2008

2009

2010

Randamentul activelor
3.1
Rentabilitatea economic
1.3
1.26
0.95
0.4
0.29

Rata rentabilitii
financiare

2011

2.1.7. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul financiar

PUNCTE FORTE

CAUZE

Structura bine dimensionata a activului

- politica financiara a societatii

- efectuarea de investitii in constructii speciale si modernizarea
utilajelor de productie
- corelarea nivelului activelor circulante cu nevoile de resurse ale
societatii

Cresterea capitalurilor proprii

Cresterea surselor de finantare

- diminuarea veniturilor din productia stocata

Cresterea ponderii cifrei de afaceri in - cresterea vanzarilor de marfuri
totalul veniturilor
- redresarea volumului vanzarilor de produse proprii
- cererea constant
- modernizarea utilajelor
Ajustarea cheltuielilor de exploatare cu - reducerea consumului de materii prime si utilitati
evolutia veniturilor
- existenta unor bune relatii cu furnizorii
- restructurarea personalului
PUNCTE SLABE

CAUZE

Scaderea activelor

Evolutia descrescatoare a creantelor

Cresterea datoriilor pe termen lung

Apelarea la credite pe termen lung pentru achizitionarea unor instalatii

si utilaje folosite in procesul de productie

Cresterea capitalurilor proprii

Cresterea surselor de finantare

Rata datoriilor peste 35%

- capacitate moderata a firmei de a-si onora obligatiile fata de terti pe

24

seama activelor
Scaderea profitului i a rentabilitii
- Scaderea cifrei de afaceri datorita vanzarilor de marfuri
firmei
Scderea valorii patrimoniulu

- deprecierea valorii cladirilor

- nerealizarea unor investitii sustinute

Scderea vitezei de rotaie a creanelor

- cresterea numarului de facturi neincasate

Scderea lichiditii firmei

- Cresterea datoriilor pe termen scurt

- Scaderea valorii creantelor si disponibilitatilor

2.2. Analiza diagnostic a domeniului comercial

Necesitatea efectuarii unei analize diagnostic a domeniului commercial al firmei se justifica
prin importanta pe care o au informatiile obtinute pentru formularea strategiei economice. Aceste
informatii se refera la:
- identificarea caracteristicilor cererii si ofertei de pe piata pe care activeaza societatea;
- efectuarea comparatiei preturilor produselor societatii cu preturile practicate de alte unitati
economice;
- determinarea modurilor de organizare a aprovizionarii si desfacerii;
- existenta unor tehnici de promovare a produselor si a imaginii societatii.

2.2.1. Piete principale

Produsele realizate de SC Boromir Prod SA Buzau sunt valorificate atat pe piata locala, cat si
pe cea nationala prin politici de vanzare diversificate. Produsele de morarit se valorifica cu precadere in
zona geografica a Moldovei si cea a Munteniei.
Produsele de patiserie sunt valorificate atat pe piata locala, cat si pe cea nationala pe
urmatoarele canale de distributie: mjagazine proprii de desfacere, distribuitori, en-gross, lanturi
magazine.
Produsele de panificatie sunt valorificate in proportie de 90% pe piata locala si judeteana, iar
diferenta de 10% pe piata nationala prin intermediul retelelor.
Pentru produsele de panificatie societatea detine 60% din cota de piata la nivel de judet, iar
pentru produsele de morarit detine 10% din cota de piatam tot la nivel judetean.

25

2.2.2. Produsele
Din grupa de panificaie, patiserie i cofetrie, societatea realizeaz o gam diversificat de
produse, ponderea principal fiind deinut de pinea alb de gramaj redus, respectiv peste 70% din
totalul produselor de panificaie. Grupa produselor de morrit cuprinde tot gama de finuri. Jumtate
din cantitatea realizat este destinat utilizrii n cadrul grupului.
Cozonacii Boromir sunt produi cu ajutorul unor procedee i echipamente moderne, dar care
pstreaz caracterul tradiional al procesului, pentru ca fiecare cozonac s aduc spiritul i bucuria
specifice srbtorilor. Savoarea i aroma lor sunt date att de calitatea ingredientelor, ct i de timpul
dedicat preparrii.
Croissantul Boromir este o gustare ideal pe toat durata zilei: la micul dejun, la scoal, la
serviciu sau n timpul liber. Realizat prin dospire natural, aceasta i confer produsului o calitate
deosebit pe care o regseti n miezul su pufos i aromat, plin cu o umplutur delicioas de
ciocolat, sampanie sau caise. Piccolina - Briosa picolina un produs realizat prin dospire natural, ce ii
confer garantia unei caliti deosebite. Tortina - un dulce delicat i aromat Prjitura tortina cu
ciocolat, cu crem de lapte sau gem de caise.
Cornulete fragede - Gustul minunat al cornuletelor fragede de acas este acum completat cu
arome noi i surprinztoare: umpluturi de nuca i gem, mere, caise i rahat. Cadou fin i dulce,
cornuletele Boromir cu unt i umpluturi diverse, ambalate ntr-o cutie special, sunt ideale pentru
momente speciale.
Covrigi respectand strvechea reteta a covrigeilor de Buzu i adugnd cu pricepere
savoarea celor mai alese ingrediente i mirodeni - Covrigeii de Boromir sunt caracterizati de puritatea
retetelor. Covrigei buzoieni - Covrigii de Buzu i cei superiori cu condimente se comercializeaz i
n cutii de 3 i 5 kg.
Saleuri : Saleuri cu cascaval si chimen; Saleuri cu cascaval si susan
Panificatie : Paine si specialitati - Pinea Boromir este obinut din diverse tipuri de faina
Boromir, gama cuprinznd o varietate larga de produse: pine, painici, baghete, specialitati, paine
ambalata, pine traditionala.
Pastele finoase, sunt produse natural, cu rol benefic asupra bunei functionari a organismului.
Produsele sunt sub marca Giani, paste scurte i lungi din amestec de gru moale i gru dur, iar sub
marca Boromir paste din gru dur n totalitate, care la fierbere nu las sediment, nu se lipesc,
pstrndu-si culoarea galben aurie i aspectul sticlos. Pastele finoase Boromir se comercializeaz i n
ambalaje pentru consum colectiv.

26

Piscoturi - Calitatea piscoturilor Boromir este garantat de ingredientele 100% naturale i

proaspete. Pentru a prepara savurosul desert italian Tiramisu, Boromir ofer celor mai pretentiosi
oaspeti piscoturi delicate i fine. Produsul este oferit fie la pachete moderne de 200g, 400g , 500g sau
la cutii de 2,5 kg, fcndu-l ideal pentru reteaua de hoteluri, restaurante i catering.
Blaturi de tort : Blat de tort cu cacao 400g, Blat de tort simplu 400 g, Foi cremsnit.
Morarit - Boromir pune la dispozitia clientilor si o gam diversificat de fin superioar i
integral, att pentru consumul industrial, cat i pentru retail. Gama cuprinde fin specializat pentru
patiserie i panificatie: faina pentru cozonac, faina pentru produse foietate, pentru pine i produse de
panificatie, fin integral. Produsele ambalate sunt oferite n saci i vrac.

2.2.3. Preul
Preul reprezint o variabil complex de marketing, cu ajutorul creia se pot concretiza
obiectivele strategice ale firmei.
Preul este singurul element al mixului de marketing care aduce venituri, toate celelalte
elemente reprezentand costuri. Pretul este de asemenea unul dintre elementele cele mai flexibile ale
mixului de marketing. Spre deosebire de produs i canalele de distributie, preul poate fi modificat
rapid.
Costurile constituie elemental de baz al preului pe care compania l cere pentru un produs.
Firma dorete s stabileasc un pre care, pe de-o parte, s acopere toate costurile de producie,
distribuie, vnzare, iar pe de alt parte s aduc un profit pe msura eforturilor i riscurilor asumate.
Compania trebuie s urmreasc foarte atent costurile cu care opereaz. Dac producerea i
vnzarea produsului cost mai mult dect pe concureni, ea va trebui s practice un pre mai mare sau
s se mulumeasc cu profituri mai mici.
n cadrul S.C.BOROMIR PROD S.A. organizarea activitii de stabilire a preurilor este
realizat de compartimentul economic prin intermediul oficiului de calcul, pe baza datelor primare de
la directorii de produs. Pe pieele industriale, agenilor comerciali li se permite s negocieze cu clienii
ntre anumite limite de pre. Chiar i aa conducerea este cea care stabilete obiectivele i politicile de
pre, aprobnd preurile propuse de managerii de la nivelurile inferioare sau de agenii de vnzri.
Cnd stabilesc preurile, companiile trebuie s in seama de modul n care consumatorii percep
aceste preuri i de influena pe care o exercit percepiile respective asupra comportamentului de
cumprare. Deciziile legate de pre trebuie s fie orientate spre consumator.
Un alt factor extern care influeneaz deciziile referitoare la stabilirea preurilor le constituie
costurile i preurile concurenilor.
27

tiind care sunt preurile i ofertele concurenilor firma le poate utilize ca punct de plecare n
stabilirea propriilor preuri.S.C. BOROMIR PROD S.A. apeleaz la serviciile unei firme specializate,
McCann Erickson, pentru a afla informaii referitoare la ofertele concurentilor, preurile practicate de
acetia, cotele de pia ala concurenilor. De asemenea, aceast firm efectueaz pentru societatea
Boromir :cercetri, sondaje, studii de pia pentru a putea analiza evoluia cererii de produse de morrit
i panificaie ct i pentru a cunoate notorietatea mrcilor S.C. BOROMIR PROD S.A. pe piaa
comparative cu ale concurenilor.
Cnd stabilete preul, compania trebuie s ia n considerare i condiiile economice, avnd n
vedere c Romnia trece printr-o perioad de criz economic. Factorii economici precum inflaia, rata
dobnzii influeneaz deciziile de pre prin aceea c ei produc efecte asupra mrimii costurilor de
producie i a modului n care consumatorii percep valoarea i preul produsului. Statul reprezint alt
factor extern important care influeneaz deciziile legate de pre. De asemenea trebuie luate in
considerare i aspectele sociale. Atunci cnd se stabilesc preurile, obiectivele imediate referitoare la
volumul desfacerilor, cota de pia i mrimea profitului trebuie s in seama de contextul social
general.
Modul de calcul al preurilor la S.C. BOROMIR PROD S.A.
Preurile practicate de societate nu sunt mici, pentru a se putea obine profit, dar nici prea mari,
pentru a se putea atrage cumparatorii. Costurile de producie marcheaz limita minim a preului, iar
valoarea produsului, aa cum este ea perceput de consummator, reprezint limita maxim. Pentru a
putea determina preul optim, firma trebuie s ia n calcul preurile concurenilor, precum i ali factori
interni i externi.
Compania ii stabilete preurile utiliznd o metod bazat pe costuri, dar totodat, innd cont
de preurile concurenilor i de percepiile consumatorilor.
n tabelul urmator vom prezenta preurile la urmtoarele produse:

Tabel nr.12
Denumire produs

Gramaj (grame/kg) Pret (ron)

Paste scurte Giani filini

400

4,33

Paste scurte cu ou

200

3,60

Spaghete Giani

500

2,19

Spaghete Boromir

400

2,00

Fidea

200

1,59

1,83

Faina tip 650

28

Faina tip 000

2,45

Graham

650

4,94

Covrigi

400

3,00

Cozonac cu nuca

500

6,84

2,9

Malai

2.2.4. Furnizorii, beneficiarii si concurentii

Furnizori
Principalele materii prime folosite de Boromir Prod SA Buzau sunt:
- Graul pentru sectorul morarit,
- Grasimi (margarine, uleiuri), zahar, oua, branza, drojdie, rahat, nuci, creme
pentru umpluturi, pentru sectorul panificatir, patiserie.
Pentru produsele cerealiere, principalii furnizori sunt: Cargill Agricultura SRL, RO Agroital
SRL, Alfred C. Toepfer International SRL, SC Agricover SA, SC Somalex SRL, SC A&S International
SRL, SC Acvila SRL.
Pentru panificatie, respectiv patiserie, principalii furnizori sunt: SC Cope SA Costisa Neamt,
SC Enzime si Derivate Costisa, SC Orkla Foods SA Craiova, SC Slik Impex SRL Buzau, SC Esarom
Romania SRL Sibiu, SC Lesafffre Romania SRL Otopeni.
Ambalajele necesare sunt furnizate de: SC Malvina Com Impex SRL Pantelimon, SC Electron
SRL Braila, SC Living Plastic Industry SA Buzau, SC Barleta SRL Bacau, SC Bavost SRL Buzau.
Clienti
In functie de produsele vandute, cea mai mare pondere o detin clientii pentru produsele de
panificatie si morarit. Pe segmentul panificatie, clientii au o pondere de 45,64%, printre ei numaranduse: SC Rewe Romania, SC Luxor SRL, SC Agricola International SRL, SC Gimar Com SRL, SC
Superalexander SRL, SC Mertic SRL, SC Alice SRL.
Pe segmentul morarit, clientii detin o pondere de 44,39%, iar printre ei se regasesc: SC Can
Serv SRL, SC San Pauli Com SRL, SC Cuptorul de Aur SRL, SC Melisa Prod SRL, SC Comfruct
SRL, SC Madexport SRL, SC Superpan Lux SRL.

2.2.5. Activitatea promoional

29

n sistemul relaiilor cu mediul economico-social, cu piaa, eforturile de marketing ale

ntreprinderii moderne nu se pot limita la producerea i distribuia de bunuri i servicii; ele implic
totodat o permanent i complex comunicare cu mediul extern, cu piata, care presupune o informare
atenta a consumatorilor potentiali si a intermediarilor, actiuni specific de influentare a
comportamentului de cumparare si de consum, de sprijinire a procesului de vanzare. Toate aceste
activitati, cu obiective si mijloace de actiune extreme de variate, alcatuiesc politica promotionala a
intreprinderii.
In conditiile economiei contemporane, ale sporirii si diversificarii neintrerupte a bunurilor si
serviciilor destinate satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societatii, ale cresterii schimburilor
economice international si in contextual globalizarii economiei si a pietelor, problemele comunicarii cu
consumatorii interni sau cu partenerii externi devin din ce in ce mai dificile, necesita eforturi de
cunoastere si informare reciproca mult mai insemnate si mai variate. Solutia adoptata de intreprinderile
moderne pentru satisfacerea acestor cerinte consta in instituirea unui sistem care sa asigure o
permanenta comunicare intre producatori si comercianti, pe de-o parte, si consumatori pe de alta parte.
Firmele nu trebuie sa se limiteze la a oferi bunuri sau servicii de calitate. Ele trebuie sa-i
informeze pe consumatori in legatura cu avantajele produsului sau serviciului oferit si sa pozitioneze cu
grija aceste avantaje in constiinta fiecaruia. Pentru aceasta este necesar ca firmele sa utilizeze in mod
corespunzator instrumentele de promovare in masa ale publicitatii, promovarii vanzarilor si relatiilor
publice.
Publicitatea este o variabil important a politicii promoionale a S.C. BOROMIR PROD S.A.,
ea reprezentnd unul din mijloacele cele mai utilizate n activitile de pia.
S.C. BOROMIR PROD S.A. folosete publicitatea pentru a transmite publicului mesaje
referitoare la ea insasi, la produsele si serviciile ei, cu scopul de a determina un raspuns din partea
acestuia. Ca marea majoritate a firmelor mari si S.C. BOROMIR PROD S.A. a apelat la o agentie
specializata de publicitate -McCann Erickson.
BOROMIR este o marc din domeniul morritului i panificatiei susinut puternic prin
campanii de marketing. Cele mai importante lansari de produse au fost de asemenea sustinute prin
campanii TV.
Promovarea vanzarilor reprezinta pentru compania Boromir acordarea de stimulente pe
termen scurt, n plus fa de avantajele oferite de produsele pe care le detin, cu scopul de a incuraja
achizitia sau vanzarea acestora. Tehnicile de promovare a vanzarilor servesc scopului de completare a
actiunilor publicitare, contribuind astfel la integrarea si intarirea imaginii si prestigiul firmei in cadrul
mediului sau socio-economic in cadrul pietei.
30

Obiectivele acestor campanii publicitare in cadrul companiei Boromir sunt:

-Intarirea loialitatii fata de marca;
-Cresterea vanzarilor la unele produse;
-Atragerea de noi clienti;
-Contracararea concurentilor;

Activitatile de vanzari promotionale sunt directionate catre:

-Clientii existenti ai firmei
-Clientii firmelor concurente
-Persoanelor care nu consuma in mod current produsele firmei Boromir
Daca publicitatea ofera motivele necesare cumpararii unui produs sau serviciu, promovarea
vanzarilor le ofera pe cele care stau la baza vanzarii imediate a acesteia.
Promovarea orientate spre consumator cuprinde reduceri de preturi, cupoane, premii, concursuri
si altele.
Promovarea comercial include o varietate de mijloace respective credite, servicii gratuite,
instruire, mostre gratuite, rabaturi pentru cantitati mari, rabaturi pentru plata timpurie, posibilitatea
returnarii marfii cat si prime de fidelitate.
Promovarea orientat spre fora de vnzare cuprinde prime, comisioane.
In general, actiunile de promovare a vnzarilor trebuie s fie orientate spre atragerea
preferintelor consumatorilor. Va trebui ca ele sa comunice pozitia ocupata de produs in cadrul pietei si
sa contina un mesaj care sa indemne la achizitionarea lui. Ideal ar fi ca obiectivul sa-l reprezinte
crearea unei cereri de consum pe termen lung, nu doar trecerea temporara de la utilizarea unei marci la
alta.
Relatiile publice reprezint o alt tehnic de promovare n mas a produselor. Ea presupune
stabilirea unor relatii bune cu diferite organism publice, prin obtinerea unei publcitati favorabile din
partea acestora, crearea unei imagini de firma corespunzatoare si preintampinarea sau dezmintirea
zvonurilor si a stirilor nefavorabile.
S.C. BOROMIR PROD S.A.folosete mai multe instrumente specific relaiilor publice:

Relatiile cu presa. Difuzarea de informatii importante prin mijloacele de comunicare,cu

scopul de a atrage atentia catre un produs sau un serviciu

Reclama produselor. Promovarea anumitor produse

Comunicatiile firmei. Realizarea unor comunicatii interne si externe cu scopul de a face

cunoscuta firma.
31

Lobby-ul.Stabilirea unor legaturi cu legiuitorii si cu functionarii de stat,in vederea

promovarii sau anularii legislatiei si reglementarilor

Consultanta. Recomandarile conducerii in legatura cu problemele societatii,atitudinea si

imaginea firmei.

2.3. Analiza diagnostic a domeniului tehnic i tehnologic

2.3.1. Amplasamentul S.C. BOROMIR PROD S.A.
Sediul societatii se afla n Buzu pe strada antierului, Numrul 37. Sediul cuprinde structura
de productie, depozitele de materii prime si produse finite, garajul parcului auto, cladirea
administrativa si alte structuri anexe. Societatea mai are centre de lucru n urmtoarele localiti:
Ramnicu Srat, Pogoanele, Rueu.

2.3.2. Caile de acces si mijoacele de transport

Accesul in cadrul sediului central al S.C. BOROMIR PROD S.A. se efectueaza pe cale rutiera.
2.3.3. Resursele energetice i utilitile
Pentru realizarea obiectului sau de activitate S.C. BOROMIR PROD S.A. are acces la resurse
energetice si utilitati asigurate atat prin amenajari proprii, cat si prin cumpararea de la alte unitati
economice.
Alimentarea cu apa se realizeaz din reteaua de potabila apartinand S.C. BOROMIR PROD
S.A. Apa necesara pentru stingerea incendiilor este inmagazinata intr-un rezervor din beton armat,
montat semiingropat, cu V=200 mc, apartinand S.C. BOROMIR PROD S.A..
Consumul specific de apa pentru procesul tehnologic la moara este : q sp = 0,060 mc/t.
Dedurizarea apei se efectueaza prin statia proprie de dedurizare;
Evacuarea apelor uzate
Evacuarea apelor uzate si a celor pluviale se face in reteaua de canalizare apartinand S.C.
BOROMIR PROD S.A., pe baza contractului de inchiriere nr.14707 din 31.12.2007 si apoi in reteaua
de canalizare oraseneasca prin intermediul racordului R1 (la 14 m de poarta de acces in unitate).
Utilizarea eficienta a energiei electrice
Energia electrica este furnizata pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007 si al
contractului de subfurnizare a energiei electrice nr.14717/31.12.2007. incheiate cu S.C. BOROMIR
PROD S.A., in calitate de titular al contractului incheiat cu Filiala de distributie si furnizare a energiei
32

electrice Electrica Muntenia Sud nr.M112/30.12.2004. Consumul specific de energie electrica este : q
sp = 63 kwh/t.
Energia termica
Energia termica necesara pentu asigurarea incalzirii spatiilor de lucru este furnizata de S.C.
BOROMIR PROD S.A. pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007.
Necesarul de abur si apa pentru scopuri tehnologice este furnizat de o centrala dotata cu doua
cazane Metalica, cu o capacitate de 120m3/h fiecare. Aceasta centrala produce 3t de abur pe ora si
alimenteaza procesul de productie in fazele de dospire si coacere.
Alimentarea cu combustibil a mijloacelor de transport
Combustibilul necesar deplasarii mijloacelor de transport (aproximativ 9t lunar) este
achizitionat de la S.C. Petrom S.A. si depozitat in rezervorul propriu cu o capacitate de 15mc.
Serviciile de telefonie si internet
Societatea dispune de o centrala telefonica proprie racordata la reteaua S.C. Romtelecom S.A.
si de conectare la reteaua Internet;
Serviciile de salubrizare
Ridicarea deseurilor rezultate din activitatea de productie, precum si celelalte activitati de
salubrizare sunt servicii prestate de catre S.C. RER S.A. .

2.3.4. Descrierea procesului de productie

2.3.4.1. Organizarea productiei
Procesul tehnologic se desfasoara dupa diagrame tehnologice si cuprinde :
-precuratirea graului ;
-curatirea graului ;
-conditionarea graului ;
-macinarea propriu-zisa ;
-depozitarea si ambalarea produselor de morarit.
Principalele faze si operatii tehnologice sunt :
- precuratirea graului se realizeaza cu tarar cu o capacitate de 60 tone/h si instalatie de
aspiratie si magneti ;
- curatarea graului capacitatea curatatoriei este de 14t/h si se realizeaza folosind diferenta de
masa specifica : separarea impuritatilor dupa marime si proprietati aerodinamice si a pietrelor,
separarea impuritatilor dupa forma si separarea impuritatilor feroase ;

33

- conditionarea graului se face cu apa rece si consta in adaugarea unei anumite cantitati de apa
in trei etape pentru a obtine o umiditate corespunzatoare si stationarea la odihna, timpul de odihna fiind
astfel stabilit incat la srotul I graul sa aiba umiditate optima si invelis cat mai elastic, astfel ca prin
sfaramare sa se realizeze o separare eficienta a invelisului de partea fainoasa a bobului ;
- macinarea graului ;
- depozitarea si ambalarea produselor de morarit :
- depozitarea produselor rezultate din fabricatie se face in silozul de produse finite
- faina se ambaleaza in saci cu valva in greutate de 50 kg si in pungi de 1 3 kg
- grisul se ambaleaza in pungi de 0,5 kg, iar taratele pot fi brichetate si apoi livrate vrac .

2.3.4.2. Echipamentele si procesele tehnologice

Societatea S.C. BOROMIR PROD S.A. este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la
nivelul performantelor din Europa.
1.Sectia de paste fainoase
Capacitatea de productie:60 tone/24 ore
Tehnologia de ultima generatie a firmei elvetiene BUHLER folosita pe cele doua linii
de productie de mare capacitate pe care se produc paste fainoase scurte si lungi prezinta o serie de
avantaje deosebit de importante care se reflecta in calitatea superioara a produselor finite. Aceste
avantaje sunt:

Toate componentele utilajelor care vin in contact direct cu produsul sunt confectionate din
otel inoxidabil, ceea ce asigura un grad sporit de igiena

Sistemul de amestecare rapida asigura o perfecta omogenizare a materiilor prime folosite si

conduce la obtinerea unor paste fainoase cu o comportare buna la fierbere

Particularitatile sistemului de uscare la temperaturi foarte inalte, pe linga distrugerea

microorganismelor patogene, influenteaza pozitiv caracteristicile pastelor fainoase fierte:
-pastele nu se lipesc intre ele,nu se aglomereaza
-mentinerea formei si stabilitatea culorii
-se asigura o buna aderenta a celorlalte ingredient si a sosurilor
-textura placuta la masticatie
-lipsa pierderilor in apa in care s-au fiert pastele
-gust placut

Conducerea si urmarirea computerizata a parametrilor procesului tehnologic garanteaza

obtinerea unor produse finite de calitate constanta
34

In afara de avantajele acestei dotari tehnice de exceptie, la calitatea buna a produselor

Boromir mai contribuie si:

Folosirea unei faini grifice - special fabricata in moara proprie, care ne confera certitudinea
obtinerii unei culori placute a pastelor si o mai buna comportare la fierbere;

Folosirea unor adaosuri care sa ridice valoarea nutritiva a produselor : oua, vitamine,
tomate, spanac;

Ambalarea produselor cu ajutorul unor masini automatizate care sa asigure respectarea

greutatii nominale si mentinerea conditiilor de igiena;

Urmarirea caracteristicilor semifabricatelor si produselor finite la intervale regulate, din ora

in ora, pentru a se asigura un nivel calitativ constant;

Respectarea riguroasa a unui program de curatenie si igienizare care sa asigure conditii

corespunzatoare cu normele de igiena in vigoare;

Echipa tnar i bine pregatit profesional.

2.3.4.3. Capacitatea de producie

Capacitatile de productie si comerciale de care dispune societatea sunt:
- In judetul Buzau:
- Moara de grau, capacitate 300tone/24h, formata din doua linii macinis, una cu o capacitate de
200tone/24h Buhler si una cu o capacitate de 100tone/24h- Reggiane, situata in Buzau;
- Siloz pentru grau, capacitate de 5.000 tone, situat in Buzau;
- Linie ambalat faina (pachete de 1 kg), capacitate 40tone/24h, situata in Buzau;
- Siloz depozitare faina vrac, capacitate 1.000 tone, situat in Buzau;
- Depozit faina ambalata, capacitate 600 tone, situat in Buzau;
- Depozit grau, capacitate 4.000 tone, situat in orasul Pogoanele;
- Depozit grau, capacitate 1.000 tone, situat in localitatea Rusetu, judetul Buzau;
- Fabrica pentru produse de panificatie, specialitati de patiserie si cofetarie, capacitate 70 tone/24h
pentru produse de panificatie si 6 tone/24h pentru produse de patiserie;
- Fabrica pentru produse de panificatie (Fabrica Nord), capacitate produse de panificatie, 20 tone/24h si
5 tone produse simigerie, situate in Buzau;
- Fabrica pentru produsele de panificatie, cu o capacitate de 10 tone/24h, situata in Rm Sarat;
- Subunitate integrata Patiseria Central, capacitate 3 tone/24h, situata in Buzau;
- Subunitate integrata Patiseria Select, capacitate 3 tone/24h, situata in Buzau.

35

Societatea dispune de o retea proprie de magazine de desfacere, un numar de 19 magazine si 2

supermarket-uri situate in cnetrul orasului, respectiv pe unul din principalele bulevarde.

2.3.4.4. Calitatea produselor

Pentru supravegherea calitatii productiei, S.C. BOROMIR PROD S.A. dispune de laboratoare
ultramoderne, in care specialistii verifica in mod continuu atat materia prima care se receptioneaza, cat
si produsul finit.
Societatea este certificat ISO 22000 , conform certificatului nregistrat la data de 20.05. 2008,
din august 2006. De asemenea, deine certificare SR EN ISO 140001/2004, cu privire la managementul
mediului, precum i SR EN ISO 18001/2005, cu privire la sntatea i sigurana ocupaional n
munc, Sistem de Management al Sntii i Securitii Ocupaionale conform OHSAS 18001/2007,
certificat nr. AJAEU /09/90342 - Scopul certificrii:

Producie i vnzare produse de morrit, panificaie, cofetrie-patiserie i pizza;

Vnzare produse petroliere;

Comercializare produse alimentare i nealimentare.

Sistem de Management al Siguranei Alimentelor conform ISO 22000/2005, certificat nr. AJAEU
/08/10984 - Scopul certificrii:

Producie i vnzare produse de morrit, panificaie, cofetrie-patiserie i pizza

Laboratorul Boromir executa urmatoarea gama de analize pentru terti:

Determinari pentru GRAU:

-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate
-Continutul de corpuri straine
-Masa hectolitrica
-Umiditatea
-Continutul de gluten umed si indicele de deformare
-Indicele de cadere
-Continutul de substante proteice
-Caracteristicile alveografice

Determinari pentru FAINA:

-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate si Bacillus Mezentericus
-Continutul de corpuri straine
36

-Umiditatea
-Aciditatea
-Continutul de gluten umed si indicele de deformare
-Continutul de substante proteice
-Caracteristicile alveografice
-Continutul de cenusa
-Granulozitatea
-Absorbtia apei si proprietatile reologice
-Indicele de cadere

Determinari pentru PAINE, PRODUSE DE PANIFICATIE SI PRODUSE DE PATISERIE:

-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate si Bacillus Mezentericus
-Umiditatea
-Aciditatea
-Porozitatea, elasticitatea si volumul painii

Determinari pentru PASTE FAINOASE:

-Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate
-Umiditatea
-Aciditatea
-Continutul de substante proteice
-Comportarea la fierbere

2.3.4.5. Intretinerea si repararea utilajelor

Activitatea de intretinere se efectueaza de catre personalul serviciului mecano-energetic prin
revizii si curatari zilnice ale instalatiilor de transport pneumatic a fainii si ale tuturor utilajelor din
sectiile de productie. Pentru intretinerea si repararea utilajelor S.C. Boromir Prod S.A. mai apeleaza si
la serviciile altor firme specializate.
Aceasta firma dispune de o dotare tehnica si specialisti cu o inalta pregatire profesionala, care
pot executa lucrari din mai multe domenii de activitate in aceeasi perioada, raspunzand cu promtitudine
urmatoarei oferte de servicii:
-Proiectare si engineering
-Reparatii curente, accidentale, capitale masini unelte si agregate
-Modernizari si automatizari, asistenta tehnica la P.I.F.
37

-Service, planificarea, executia,supravegherea reparatiilor capitale

- Executie piese de schimb echipamente si componente
-Diagnoza pentru echipamente tehnice
La S.C. Boromir Prod S.A. aceasta firma executa urmatoarele lucrari si reparatii:
- Reparatie capitala la instalatii de ridicat tip electrovinci, la trolii manuale, la strung SN 321, la
fierastraie alternative
- Reparatie si intocmire documentatie in vederea verificarii si autorizarii de functionare anuala la vinci
electromecanic
-Reparatie freza "MARGHITA
-Reparatie si punere in functiune vinciuri mecanice si electromecanice
-Remedierea recipientului de apa - capacitate 5.000l/3,5 BARR -2 buc.
-Reparatie strung SN 381

2.3.4.6. Igiena si protecia muncii

Pentru incadrarea muncii in conditiile normale de igiena si protectie, in cadrul societatii sunt
prevazute urmatoarele masuri:
- in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor de praf de faina (silozurile si
buncarele din sectiile de productie) este interzis accesul cu surse deschise de foc. Aceasta masura
previne accidentele de munca datorate combustiei prafului de faina cu o concentratie de 1,5-2kg/m3 in
prezenta unei surse de caldura de 800-900oC;
- legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de
electricitate statica;
- capsularea motorului electric al cernatoarelor de faina;
- dotarea sectiilor de productie cu instalatii pentru evacuarea prafului de faina si a bioxidului de
carbon rezultat in urma fermentatiei, precum si cu hote de absorbtie a caldurii la gurile cuptoarelor;
- predospitoarele si dospitoarele sunt prevazute cu panouri laterale de protectie, pentru a nu
permite accesul in spatiul utilajelor in miscare;
- exploatarea si supravegherea cuptoarelor este executata de personal specializat. De asemenea,
stingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

2.3.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic

PUNCTE FORTE

CAUZE
38

- amplasament pe platforma industriala

- capacitate mare de stocare
- racordare la retea feroviara
- furnizori de faina ce detin o parte din capitalul societatii
- asigurarea apei si a aburului tehnologic din resurse proprii
Stabilitate in realizarea productiei curente - existenta in cadrul sectiei de panificatie a 6 linii de productie
independente intre ele
- conditii bune de munca
- proiectarea liniilor in cadrul unui sistem integrat de productie
Flexibilitate relative mare a liniilor de
- automatizarea partiala a liniilor de productie
fabricatie
- buna specializare a personalului care lucreaza in productie
- modernizarea utilajelor
- preocuparea prioritara a conducerii societatii de a mentine in stare
Activitate organizata de intretinere a
buna de functionare utilajele existente
echipamentelor de lucru
- dependenta firmei de activitatea de produ ctie
-modernizarea utilajelor
- folosirea framantarii intensive
Calitate superioara a produselor fabricate
- conditii optime de depozitare
- continutul bogat in elemente nutritive al produselor
- testarea materiilor prime si a produselor finite in cadrul
laboratorului C.T.C.
Posibilitati de aprovizionare cu cantitati
mari de materii prime

Analizand datele de mai sus putem spune ca S.C. Boromir Prod S.A. dispune de utilaje si
instalatii moderne, performante, ceea ce a dus la cresterea capacitatilor de productie, la diversificarea
sortimentelor si imbunatatirea radical a calitatii produselor finite.

2.4. Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

2.4.1. Structura si dinamica personalului

Este cunoscut faptul ca orice intreprindere are prin functiunile sale si pe cea de personal care
cuprinde numeroase activitati. In cazul intreprinderilor moderne, cum este cazul si la S.C. Boromir
Prod S.A. si in contextul perfectionarii managementului, avand in vedere contributia sa la
imbunatatirea performantelor economice ale acestora, functiunea de personal cunoaste o abordare noua,
pornind de la rolul deosebit care revine resurselor umane in orice organizatie. Se urmareste pe de-o
parte asigurarea aportului acestora la realizarea obiectivelor intreprinderii, iar pe de alta parte,
dezvoltarea lor sub diverse aspecte.
Se apreciaza ca resursele umane reprezinta una din cele mai importante investitii ale
intreprinderii: este vorba de un capital aparte, care prin activitatea sa, prin comportament si creativitate,
poate contribui in mod decisiv la succesul unei intreprinderi, oferindu-i o pozitie avantajoasa in
competitia in care se afla cu intreprinderi similare.
39

Conducerea S.C. Boromir Prod S.A. acorda o importanta deosebita selectarii fortei de munca,
pregatirii acesteia, asigurarii conditiilor corespunzatoare de lucru si masurarii gradului de satisfactie a
personalului.
In urma privatizarii, dimensiunea si structura personalului S.C. Boromir Prod S.A. s-au
modificat in mod continuu. Prin aceste restructurari s-au indeplinit simultan urmatoarele obiective:
scaderea cheltuielilor cu forta de munca, rationalizarea structurii organizatorice si cresterea
productivitatii muncii.

2.4.2. Remunerarea si motivarea perasonalului

Programul de lucru al unitatilor de productie ale S.C. Boromir Prod S.A. este organizat conform
tabelului urmator. In cazul sectiilor de productie, programul de lucru se poate prelungi si in schimbul
2,in functie de volumul comenzilor.

Pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal, precum si cele lucrate in zilele de
sambata, duminica si de sarbatori legale, personalului societatii ii este acordat timp liber corespunzator
in urmatoarele 30 de zile.
Prezenta in sectiile de productie se realizeaza cu ajutorul fiselor de pontaj colective zilnice.
In cadrul societatii se practica urmatoarele sisteme de salarizare:
- sistemul de salarizare in acord direct pe baza normei de timp pentru muncitorii direct productivi;
- sistemul de salarizare in regie pentru personalul de conducere, tehnic si administrativ si pentru
muncitorii indirect productivi;
Adaosurile si sporurile de care beneficiaza personalul societatii sunt urmatoarele:
- participarea la profit, intr-o cota care este stabilita anual de Consiliul de administratie:
- sporul pentru vechime in munca se acorda pe doua transe de vechime, si anume: 3% pentru vechimea
cuprinsa intre 2-5 ani si 6% pentru vechimea cuprinsa intre 5-10 ani;
- sporul pentru conditii nocive se acorda personalului care lucreaza la locurile de munca in perimetrul
carora se dezvolta, in procesul de productie, diferite pulberi nocive sau un complex de noxe care pot fi
nocive. Valoarea acestor sporuri este o suma fixa, care se multiplica cu timpul (numarul de ore) cat
persoana respectiva a lucrat in astfel de conditii;
- sporul pentru timpul lucrat in timpul noptii are o valoare de 25% si se acorda persoanelor care
lucreaza in schimbul de noapte cel putin jumatate din programul de lucru.
O alta forma de retributie a personalului o constituie acordarea lunara de tichete de masa si a
unei ratii zilnice nominale de 2 paini.
40

2.4.3. Productivitatea muncii

In tabelul urmator este evidentiata prin analiza comparativa a evolutiei numarului de salariati cu
evolutia cifrei de afaceri,respectiv productivitatea muncii calculata ca raport intre cifra de afaceri si
numarul de salariati (in perioada 2008-2011).

2.4.4. Conditiile de munca

Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale de igiena si
protectie, sunt prevazute urmatoarele masuri:
- sectiile de productie sunt prevazute cu vestiare si grupuri sanitare;
- in cadrul sediului central exista un cabinet medical dotat cu mijloace de acordare a primului ajutor in
caz de accidente;
- in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor cu praf de faina este interzis accesul cu
surse deschise de foc;
- legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de electricitate
statica;
- dotarea sectiilor de productie cu instalatii de evacuare a prafului de faina si a bioxidului de carbon
rezultat in urma fermentatiei, precum si cu hote de absorbtie a caldurii la gurile cuptoarelor;
- exploatarea si supravegherea cuptoarelor este executata de personal specializat. De asemenea,
stingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

2.4.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

PUNCTE FORTE
Conditii corespunzatoare de munca
Structura corespunzatoare a personalului pe
activitati
Valoare subunitara a indicelui de corelatie a
salariului cu productivitatea muncii

Cresterea productivitatii muncii

CAUZE
- gradul ridicat de mecanizare si automatizare al procesului
tehnologic
- asigurarea unui microclimat industrial corespunzator
- restructurarea societatii
- asigurarea cu peste 50% din personal a departamentului tehnic
- conditii bune de munca
- cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor
- sporirea productiei
- scaderea influentei factorului uman in procesul de productie
- evitarea cresterii exagerate a salariilor
- cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor si a
spatiilor de productie
- sporirea productiei intr-un ritm mai accelerat decat cresterea
41

personalului
- cresterea complexitatii activitatii societatii - cresterea vanzarilor de
produse proprii si marfuri

Angajarea de specialisti economisti

PUNCTE SLABE

CAUZE

Salariul mediu brut al angajatilor mai redus decat

cel mediu pe economie
Salariul mediu brut al angajatilor mai redus decat
cel mediu pe economie

-nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile

- nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea
produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe
-nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile
- nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea
produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe

2.5. Analiza diagnostic a domeniului a domeniului managementului

2.5.1. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului

PUNCTE FORTE
Structura organizatorica bine definita

Sistem informational bine organizat

Eficienta sistemului decizional

Stil de management participativ

CAUZE
- structura de tip ierarhic-functional
- procesul de restructurare a societatii a
fost efectuat in mod rational
- utilizarea calculatorului pentru
prelucrarea datelor
- stil de conducere participativ
- folosirea coordonarii bilaterale
- centrala interna de telefonie
- utilizarea comunicarii verbale
- folosirea coordonarii bilaterale
- structura organizatorica de tip
ierarhic-functional
- stilul de management participativ
- atragerea personalului
tehnicoadministrativ si in procesul de
adoptare a deciziilor
- relatii neconflictuale intre conducere
si ceilalti salariati

Autonomie in obtinerea informatiilor

despre piata

- compartiment de marketing puternic

dezvoltat

Preocuparea pentru promovarea

produselor

- compartiment de marketing puternic

dezvoltat

EFECTE
- un nivel ridicat al productivitatii
muncii
- respectarea principiului unitatii de
decizie si actiune
- prelucrarea rapida a datelor
- acces rapid la informatii si rapoarte
- adoptare rapida a deciziilor
- adoptarea rapida a deciziilor
- cresterea cifrei de afaceri
- satisfacerea comenzilor clientilor
- asigurarea aprovizionarii continue
cu materii prime si marfuri
- cresterea productivitatii muncii
- cresterea cifrei de afaceri
- echilibrarea stocurilor
- satisfacerea cererii clientilor
- asigurarea unor conditii
corespunzatoare de munca
- avantaj concurential
- reducerea timpului de adoptare a
deciziilor
- avantaj concurential

2.6. Analiza SWOT

42

Puncte tari:
Apartenenta la un grup insemnat din industria
alimentara;
Detine o cota de piata insemnata in special la
nivel local;
Derularea unor programe investitionale de
modernizare;
Mentinerea marimii activelor circulante chiar
in conditiile cresterii insemnate a cifrei de
afaceri;
Societatea fiind cotata la BVB poate atrage
surse de finantare care comporta cheltuieli mai
reduse.
Cresterea gamei de produse de panificatie in
ultimii ani.

Puncte slabe:
Marje de profitabilitate reduse;
Cheltuielile cu dobanzile influenteaza in mod
semnificativ rezultatul net al companiei;

Oportunitati:
Rata de crestere a sectorului se mentine la un
nivel ridicat;
Numar redus de competitori insemnati la
nivelul sectorului;
Risc sectorial redus;

Amenintari:
Tendinta descendenta a consumului de paine la
nivel national;
Deprecierea monedei nationale ar putea aduce
scumpiri ale materiei prime folosite.
Cresterea presiunii salariale in ultimii ani.

43