CAP. 1. PREZENTAREA SOCIETII COMERCIALE BOROMIR PROD S.A. 1.1.

Constituirea firmei i transformrile ulterioare pe care le-a cunoscut Denumire : SC Boromir Prod SA Buzu; Sediul : Judeul Buzu, Localitatea Buzu, Strada antierului, Numrul 37; Forma juridic : societate pe aciuni; Codul fiscal : RO1145077; Numrul de nregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J10/184/1991; Data nfiinrii : n anul 1991, pe baza H.G. nr. 1353/1990, prin preluarea integral a patrimoniului IMP Buzau sub denumirea SC Spicul SA Buzu; Durata de funcionare : nelimitat; Pagina de internet : www.boromir.ro; Date de contact : telefon : 0238446705, fax : 0238436646; Adresa de e-mail : secretariat.buzau@boromir.ro SC BOROMIR PROD SA BUZU, a fost nfiinat ca societate comercial pe aciuni n baza legii 15/1990 prin preluarea activului i pasivului fostei Intreprinderi de Morrit i Panificaie Buzu. nfiinarea SC BOROMIR PROD SA Buzu (sub denumirea SC SPICUL SA Buzu) s-a facut prin Hot. Guvern nr. 1353/1990, act normativ care stabilete i statutul iniial al societii. La data de 11.06.2002, prin actul aditional nr. 2241 s-a modificat denumirea societii n SC BOROMIR PROD SA. Societatea Boromir Prod SA Buzu face parte din grupul Boromir, din care mai fac parte i urmtoarele societi: SC Boromir IND SRL, SC Hardwood SRL, SC Comcereal SA Valcea, SC Moara Cibin SA, SC Amylon SA, SC Extrasib SA, SC Comcereal SA, Eurostar Invest SRL. Nscut n respectul tradiiei, dar cu o perspectiv modern asupra acestui domeniu, att de vechi i totui att de puin exploatat, societatea s-a dezvoltat i i-a diversificat activitatea oferind pieei att produse tradiionale, ct i produse noi, de care piaa romneasc avea nevoie. Istoric Grup Boromir 1994 : Ia fiin societatea comerciala S.C. BOROMIR IND Rm. Vlcea. Obiectul principal de activitate l constituie achiziia, prelucrarea cerealelor, precum i valorificarea superioar a finuri lor prin seciile proprii de panificaie i patiserie.

1998 : Moara Cibin din SIBIU a fost preluat de ctre grupul Boromir, iar la sfr itul anului 2001, S.C. BOROMIR IND Rm. Vlcea a devenit acionar majoritar. Moara Cibin este dotat cu mori performante ce proceseaz gru moale, gru dur i porumb. 2000 : A fost preluata moara de gru din Buzu. Moara produce n special finuri superioare, putnd realiza ntreaga gam sortimental de produse de morrit i panificaie. 1999 2002 : n aceast perioad S.C. BOROMIR IND Rm. Vlcea achiziioneaz uniti de tip Comcereal, avnd ca obiect principal activitatea de achiziie, pstrare i valorificare a cerealelor. 2011 : Pe lng cele trei societi, BOROMIR IND Rm. Vlcea, BOROMIR PROD SA Buzu i Moara Cibin din SIBIU, Grupul Boromir mai deine puncte de lucru la Deva, Hunedoara, Iai, Slobozia. Pe parcursul a 16 ani, Boromir s-a dezvoltat ntr-un ritm dinamic, pentru ca n prezent s ajung s controleze 10% din activitatea de morrit de pe piaa de profil din Romania, cu o capacitate de mcinare de 1500 t/zi. Acest lucru a fost posibil att n urma achiziionrii de noi fabrici de morrit i panificaie aflate n zone ale rii cu potenial de dezvoltare din Sibiu, Buzu, Deva, Slobozia, ct i prin retehnologizarea i reutilarea tuturor facilitilor de producie din patrimoniu. Societatea dispune de o reea de magazine specializate "Boromir Pan Caf" (magazine cu suprafee cuprinse ntre 50 i 150 mp), acestea constituind un proiect lansat n aprilie 2008, bazat pe rebranduirea tradiionalelor brutrii Boromir existente n oraul Rm. Vlcea nc din anul 1996. In municipiile Buzu si Rm. Srat isi desfasoara activitatea o reea proprie de desfacere de 20 de magazine, din care 16 sunt situate n municipiul Buzu iar 4 n oraul Rm. Srat. Pe lng acestea, Boromir mai deine 3 benzinrii n Rm. Vlcea si fabrica de cherestea Hardwood . Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morrit are o pondere de 55%, urmat de cea de dulciuri i prjituri care deine 20%, apoi de divizia de panificaie cu o pondere de 15% iar restul activitilor sunt reprezentate de magazine, distribuie i benzinrii care acoper 10% din afaceri. Acestea au reprezentat o cifra de afaceri de 110 mil Euro pentru 2010. Pentru a veni n ntmpinarea nevoilor pieei i pentru a rspunde ct mai bine exigenelor clienilor, societatea a dezvoltat i diversificat activitatea pentru ca, mbinnd inovaia cu tradiia, s ofere produse care s satisfac cele mai nalte standarde de calitate, sntate i siguran. Boromir plaseaz n centrul preocuprilor sale satisfacia deplin a clientului, un client care se rentoarce de fiecare dat la un produs de calitate, conceput i oferit cu profesionalism, astfel nct s rspund tuturor exigenelor i aspiraiilor acestuia.

1.2. Domeniul de activitate si modificarile pe care le-a inregistrat in decursul timpului (nomenclatura produselor) Socieatea desfaoar activiti conform cu obiectul de activitate aprobat de ctre acionari, respectiv: a) producerea i comercializarea produselor de morrit; b) producerea i comercializarea produselor de panificaie, patiserie; c) comercializarea en-gross si en-detail a mrfurilor; d) prestarea de servicii (activiti de consultan pentru afaceri i management) e) fabricarea i comercializarea de furnire i panouri. Principalele produse, mrfuri i servicii prestate sunt:

produse de morrit; produse de panificaie; mrfuri diverse (dulciuri, cafea); prestri servicii ( morrit, transport). Cozonaci
o o o

Cozonac de sarbatori Cozonac de Paste Cozonac de zi cu zi

Croissante
o o o

Croissant Piccolina Tortina

Cornulete
o

Cornulete fragede

Covrigi
o o

Covrigei buzoieni Saleuri

Panificatie
o

Paine si specialitati

Paste fainoase
o

Paste

Piscoturi
o

Blaturi de tort
5

Piscoturi

Morarit
o o

Faina industriala Faina retail

ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR

1.3.Organizarea structural

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE DIRECTOR GENERAL

COMPARTIMENT
JURIDIC, CONSILIERI, CFI, ARHIVA

DIRECTOR PRODUCTIE

DIRECTOR PRODUCTIE DEPARTAMENT

DIRECTOR COMERCIAL COMPARTIMENT FRANCIZE/CHIRII DEPARTAMENT APROVIZIONARE

SEF DEPARTAMENT APROVIZIONARE SERVICIU APROVIZIONARE MORARIT, PANIFICATIE, PATISERII,COFETARII
Punct de lucru RUSETU

SERVICIUL
INTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE

DEPARTAMENT
PRODUCTIE MORARIT

INTRETINERE, REPARATII, MODERNIZARI INFRASTRUCTURA TEHNICA

DEPARTAMENT SERVICIUL
PENTRU SITUATII DE URGENTA PRODUCTIE PANIFICATIE

DEPARTAMENT
EXPLOATARE INFRASTRUCTURA TEHNICA

Punct de lucru OGOANELE

DEPARTAMENT COMPARTIMENT
ADMINISTRATIV, PROTOCOL, SECRETARIAT, PAZA PRODUCTIE PATISERII-COFETARII

Directia tehnica

SERVICIU APROVIZIONARE MARKET

Directia productie
COMPARTIMENT
SEF DEPARTAMENT VANZARI
MANAGEMENTUL CALITATII SI PROTECTIEI MEDIULUI

DEPARTAMENT VANZARI

DIRECTOR ECONOMIC
SERVICIU FINANCIAR SERVICIU CONTABILITATE

SERVICIU VANZARI MORARIT SERVICIU VANZARI PANIFICATIE, PATISERIE, COFETARIE SERVICIU VANZARI PRODUSE GRUP DEPOZIT GRUP PRODUSE

COMPARTIMENT
RESURSE UMANE, SALARIZARE

CASIERIE

SISTEME INFORMATICE

DIRECTOR TRANSPORTURI

SEF SERVICIU VANZARI MARKET

COMPARTIMENT

SERVICIU VANZARI MARKET

MAGAZIN 23 BUZAU MAGAZIN 31 BUZAU MAGAZIN 60 BUZAU MAGAZIN 62 BUZAU MAGAZIN 99 BUZAU

DIRECTIA ECONOMICA

COMPARTIMENT
CTC - LABORATOARE

AUTOCOLOANE

ATELIER INTRETINERE REPARATI AUTO

MAGAZIN 107 BUZAU

MAGAZIN 114 BUZAU

MAGAZIN 121 BUZAU

MAGAZIN 47 BUZAU

MAGAZIN B90 BUZAU

MAGAZIN 24 RM. SARAT

DIRECTIA GENERALA

MAGAZIN BAZAR

MAGAZIN CRANG BUZAU

MAGAZIN SUD BUZAU

MAGAZIN 28 RM. SARAT

DIRECTIA TRANSPORTURI

MAGAZIN P. LACTATE BUZAU

MAGAZIN P. HALELOR 67 RM. SARAT BUZAU

MAGAZIN 12 BUZAU

MAGAZIN 23 BUZAU

MAGAZIN 21 RM. SARAT

SERVICIU MARKETING

DIRECTIA COMERCIALA

1.4. Capitalul social si structura acestuia Ca structura , persoanele juridice detin 88.57%, din capitalul social, iar persoanele fizice detin 11,43%.

1.5. Relatiile desfasurate cu amontele (furnizorii de materii prime) si cu avalul (beneficiarii produselor sale)

1.6. Relatiile cu instutiile financiare

CAP. 2. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIAR I MANAGERIAL A S.C. BOROMIR PROD S.A. Analiza activitii economico-financiare constituie o etap de mare importan i complexitate n procesul de fundamentare i elaborare a strategiei firmei, dat fiind faptul c, prin intermediul su, se realizeaz o radiografie complet a firmei. fapt ce permite identificarea punctelor forte, a punctelor slabe i a cauzelor care le genereaz. n cadrul su, diagnosticul economic-financiar este o etap deosebit de important care permite managerilor formularea unor judeci de valoare calitative i/sau cantitative privind starea, dinamica i perspectivele societii pe care o conduc.

2.1. Analiza diagnostic a domeniului financiar Necesitatea cunoaterii situatiei economice a S.C. BOROMIR PROD S.A. n vederea elaborrii unor masuri de eficientizare a activitii implic folosirea mijloacelor de investigare ale analizei economic-financiare. Pentru aceasta analiza se folosesc date din bilanturile contabile si conturile de profit de pierderi din anii 2008-2011.

Tabel nr.1 Situatia bilantului firmei S.C. BOROMIR PROD S.A. pentru perioada 2008-2011 - lei Denumirea elementului bilantier I. ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare II. ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Creante Lichiditati III. CHELTUIELI IN AVANS TOTAL ACTIVE Soldul la sfarsitul anului 2008 95.323.940 68.550 89.075.190 6.180.200 47.716.929 11.541.806 32.622.705 3.552.418 23.012 2009 94.277.221 31.000 87.958.120 6.288.101 53.179.059 9.720.889 40.617.331 2.840.839 124. 119 2010 93.389.688 227.183 86.881.291 6.281.214 44.592.242 9.077.181 34.030.225 1.484.836 93.939 2011 129.786.144 13.505.373 97.552.402 18.728.369 44.128.347 17.845.624 23.132.351 3.150.372 159.470

143.063.881 147.456.280 138.075.869 174.073.961

9

IV. CAPITALURI PROPRII Capital social Rezerve din reevaluare Rezerve Rezultatul exercitiului V. DATORII PE TERMEN SCURT Credite pe termen scurt Datorii comerciale Salarii VI. DATORII PE TERMEN LUNG Credite pe termen lung DATORII TOTALE VII. VENITURI IN AVANS VIII. PROVIZOANE

91.052.084 12.358.950 60.861.031 15.242.032 2.590.071 28.787.785 3.046.000 1.600.785 24.141.000 23.201.000 23.201.000 51.988.785 23.012 -

97.781.873 12.358.950 61.871.023 19.429.030 4.122.870 27.413.165 2.073.000 3.940.165 21.400.000 22.153.000 22.153.000 49.566.165 57.242 51.000

105.225.115 130.775.179 12.358.950 63.150.980 23.008.042 6.707.143 14.664.053 2.070.000 3.940.165 8.500.000 17.964.597 17.964.597 32.628.650 48.014 174.090 23.306.374 68.737.851 35.580.109 3.150.845 22.678.247 2.000.000 3.940.165 16.738.082 20.582.262 20.582.262 43.260.509 38.273 -

TOTAL CAPITAL PROPRIU + DATORII 143.063.881 147.456.280 138.075.869 174.073.961 Sursa datelor: Ministerul Finanelor, www.boromir.ro

Extinderea reelei de distribuie a dus i la meninerea unui trend ascendent n ceea ce privete creanele, acestea ns nregistrnd o rat mai redus de cretere comparativ cu cifra de afaceri. n totalul imobilizrilor financiare, ponderea majoritar este dat de titlurile de participare deinute la alte societi din cadrul grupului (entiti afiliate), precum i la Bursa Monetar- Financiar i de Mrfuri Sibiu (BMFMS). Datele referitoare la venituri, cheltuieli si cifra de afaceri ale societatii comerciale BOROMIR S.A. din perioada analizata, respectiv intre anii 2008 si 20011, sunt cuprinse in tabelul nr. 2, dupa cum urmeaza:
Tabel nr. 2 CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI ntocmit pentru perioada 2008-2011 - lei Denumire CIFRA DE AFACERI Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare REZULTATUL EXPLOATARII Venituri financiare 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

120.260.833 162.445.501 133.668.621 126.690.959 170.752.000 128.538.000 200.837.417 160.525.495 164.950.000 124.817.000 195.758.505 158.386.600 5.802.000 1.112.686 3.721.000 72.402.093 5.078.912 5.860.954 2.138.895 1.235.149
10

Cheltuieli financiare REZULTATUL FINANCIAR REZULTATUL CURENT Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare REZULTATUL EXTRAORDINAR VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE Profit brut

3.171.795 -2.059.109 7.861.109 716.687 1.171.795 -455.108

80.440.758 -8.038.665 11.759.665 52.402.092 40.440.757 11.961.335

6.792.100 - 931.146 4.147.766 -

1.727.431 - 492.282 1.646.613 -

172.581.373 253.342.185 206.698.371 161.760.644 169.293.590 245.698.515 202.550.605 160.114.031 3.287.783 7.643.670 6.707.173 4.147.766 3.150.845 1.646.613 507.082

2.748.440 Profit net Sursa datelor: Ministerul Finanelor, www.boromir.ro Fig. 2.1.1. Evolutia veniturilor totale si a cheltuielilor totale
300,000,000 250,000,000 200,000,000

Fig. 2.1.2. Evolutia profitului net

(lei)
6,707,173

LEI

150,000,000 100,000,000 50,000,000 0

Venituri totale Cheltuieli totale

2,748,440

3,150,845

507,082

2008

2009

2010

2011

Conform graficelor, se poate observa ca veniturile si cheltuielile facute in cadrul societatii nu au avut o evolutie constanta. Acestea inregistreaza valori maxime n anul 2009 de 253.342.185 lei, in cazul veniturilor, respectiv de 245.698.515 lei, cazul cheltuielilor efectuate de societate. In acest an se inregistreaza i ce mai mare profit net al firmei, 6.707.173 lei. Cele mai mici cifre le arata anul 2011. Anul aduce atat venituri mici, cat si cheltuieli mici. In consecinta profitul din acest an inregistreaza valoarea cea mai mica din perioada analizata, respectiv 507.082 lei, de aproximativ 13 ori mai mic decat cel inregistrat in anul 2009.

2.1.1. Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei Caracterizarea dinamicii elementelor bilantiere de activ, respectiv de pasiv, presupune utiilizarea marimilor absolute, dar si a celor relative. Analiza structurii patrimoniale presupune investigarea acelorasi elemente cu ajutorul metodei ratelor.

11

Dinamica elementelor din activul bilantier contabil este prezentata in tabelul nr. 3, cu ajutorul indicilor elementelor de activ cu baza fixa in anul 2008 si arata cu cat a crescut sau a scazut activul respectiv fata de anul de baza.
Tabelul nr. 3 Dinamica elementelor din activul bilantier contabil fata de valorile inregistrate in anul 2008 -%Denumirea elementului bilantier ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare ACTIVE CIRCULANTE TOTAL Stocuri Creante Disponibilitati CHELTUIELI IN AVANS TOTAL ACTIV Indicele fata de anul 2008 in anul: 2009 98,90 45,22 98,75 101,75 111,45 84,22 124,51 79,97 539,37 103,07 2010 97,97 331,41 97,54 101,63 93,45 78,65 104,31 41,80 408,22 96,51 2011 136,15 19701,49 109,52 303,04 92,48 154,62 70,91 88,68 692,99 121,68

In tabelul nr. 4 sunt prezentate ratele de strucura ale activului S.C. BOROMIR PROD S.A. pentru perioada 2008-2011, care reflect compoziia patrimoniului economic al societii, nivelul thnologiilor utilizate n procesul productiv, constrngerile de ordin tehnic i juridic.

Tabel nr. 4 Principalele rate de structura ale activului -%Anul Denumirea Rata activelor imobilizate Rata imobilizarilor necorporale Rata imobilozarilor coporale Rata imobilizarilor financiare Rata activelor circulante Rata stocurilor Rata creantelor Rata disponibilitatilor Modul de calcul 2008 100 100 100 100 100 100 100 100 2009 2010 2011 66,63 63,94 67,64 74,56 0,05 0,02 0,16 7,76

62,26 59,65 62,92 56,04 4,32 4,26 4,55 10,76

33,35 36,06 32,30 25,35 8,07 6,59 6,57 10,25

22,80 27,55 24,65 13,29 2,48 1,93 1,08 1,81

12

Fig. 2.1.3. Evoluia principalelor rate de structur ale activului

70 62.26 59.65 56.04 50 Rata imobilizarilor necorporale Rata imobilizarilor corporale 40 Rata imobilizarilor financiare Rata stocurilor 27.55 22.8 20 Rata disponibilitatilor 10 13.29 10.76 10.25 7.76 1.81 2011 24.65 Rata creantelor 62.92

60

30

8.07 4.32 2.48 0.05 2008

6.59 4.26 1.93 0.02 2009

6.57 4.55 1.08 0.16 2010

In figura 2.1.3. se poate vedea c ponderea cea mai mare o au imobilizrile corporale, valoarea mxim de 62,92% n anul 2010, asta nsemnand c societatea beneficiaz de o infrastructur important n vederea realizrii obiectului de activitate (morrit, panificaie), iar cele necorporale cea mai mic (societatea nu utilizeaz intens aceste categorii de activ-retete). Scderea ratei imobilizrilor corporale n anul 2011 reflect fie cesiunea elementelor de activ imobilizat, fie schimbarea pol iticii de amortizare (accelerarea ritmului de amortizare). Cel mai bun barometru al relaiilor financiare pe care societatea le are cu alte societi (investiii de portofoliu, participarea la capitalul altor societi) l reprezint Rata imobilizrilor financiare. De aceea mrimea ratei variaz n funcie de intensitatea relaiilor financiare ale societii comerciale Boromir S.A. cu mediul ei extern, de la 4,32 la 10,76%.

In tabelul nr. 5 este prezentata dinamica pasivului societatii, folosind metoda utilizata si pentru caracterizarea dinamicii activului, respectiv cea a indicilor cu baza fixa ai dinamicii.
13

Tabel nr. 5 Dinamica elementelor din pasivul bilantier contabil fata de valorile inregistrate in anul 2008 -%Denumirea elementului bilantier IV. CAPITALURI PROPRII Capital social Rezerve din reevaluare Rezerve Rezultatul exercitiului V. DATORII PE TERMEN SCURT Credite pe termen scurt Datorii comerciale Salarii VI. DATORII PE TERMEN LUNG Credite pe termen lung DATORII TOTALE VII. VENITURI IN AVANS VIII. PROVIZOANE TOTAL CAPITAL PROPRIU + DATORII Indicele fata de anul 2008 in anul: 2009 107,39 100,00 101,66 127,47 159,18 95,22 68,06 246,14 88,65 95,48 95,48 95,34 248,75 103,07 2010 115,57 100,00 103,76 150,95 258,96 50,94 67,96 246,14 35,21 77,43 77,43 62,76 208,65 96,51 2011 143,63 188,58 112,94 233,43 121,65 78,78 65,66 246,14 69,33 88,71 88,71 83,21 166,32 121,68

Urmatorul tabel, tabelul nr.6, cuprinde date referitoare la ratele de structura ale pasivului societatii comerciale BOROMIR S.A. Datele din acest tabel reflect evoluia structurii finanrilor firmei, gradul de autonomie i de stabilitate al acesteia.
Tabel nr. 6 Principalele rate de structura ale pasivului -%Anul Denumirea Rata stabilitatii financiare Rata autonomiei financiare globale Rata autonomiei financiare la termen Rata de indatorare globala Rata de indatorare la termen Modul de calcul 2008 100 100 100 100 100 100 79,88 63,64 79,68 36,34 20,30 25,48 2009 81,41 66,31 81,46 33,61 18,45 22,66 2010 89,38 76,21 85,26 23,63 14,56 17,07 2011 86,97 75,13 86,38 24,85 13,60 15,74

14

Fig. 2.1.4. Evoluia principalelor rate de structur ale pasivului

89.38 85.26 76.21 86.97 86.38 75.13
Rata autonomiei financiare globale Rata autonomiei financiare la termen

79.88 79.68 63.64

81.46 81.41 66.31

Rata stabilitatii financiare

36.34 20.3

33.61 18.45 23.63 14.56 24.85 13.6

Rata de indatorare globala Rata de indatorare la termen

2008

2009

2010

2011

Reprezentarea datelor din tabelul nr. 6 ne indic faptul c societatea are un grad de independen financiar mare, dat de valorile 79,68% din anul 2008 ce crete pn la 86,38% n anul 2011, dar i o stabilitate financiar mare. Celalte rate, ratele de ndatorare, nregistreaz valori mai mici.

2.1.2. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor se va efectua prin aceleasi metode ca si cea a patrimoniului, adica prin metoda indicilor, pentru dinamica, respectiv a ratelor, pentru structura. Pentru a afla in ce fel au evoluat veniturile firmei in perioada analizata, se va calcula, pentru fiecare categorie de venituri, indicii. a) Analiza dinamicii si structurii veniturilor
Tabel nr. 7 Dinamica categoriilor de venituri ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011 -%Denumirea elementului bilantier Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri extraordinare VENITURI TOTALE Indicele fata de anul 2008 in anul: 2009 75,28 6506,97 7311,71 146,80 2010 117,62 526,74 119,77 2011 94,01 111,01 93,73
15

Tabel nr. 8 Structura veniturilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011 -%Anul Denumirea 2008 2009 2010 2011 Venituri din exploatare 98,94 50,74 97,16 99,24 0,64 28,58 2,84 0,76 Venituri financiare Venituri extraordinare 0,42 20,68 100 100 100 100 TOTAL VENITURI

Fig. 2.1.2.1. Structura veniturilor in anul 2008

99% Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri extraordinare 0% 1%

Fig. 2.1.2.2. Structura veniturilor in anul 2011

1% Venituri din exploatare Venituri financiare 99% Venituri extraordinare

Aceste grafice reflect ponderea fiecarui tip de venit in total venituri. Astfel se observa c ponderea cea mai mare, n toi anii analizai, o au veniturile din exploatare, ns ponderea acestora nu este aceeai. Scderea se nregistrez n anul 2009, an n care capt proporii veniturile extraordinare, care, n ceilali ani, aproape c nu exist. Pondere mic au i veniturile financiare.
Tabel nr. 9 Dinamica veniturilor din exploatare si a cifrei de afaceri ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011 -%Denumirea elementului bilantier CIFRA DE AFACERI, din care: Venituri din vanzarea marfurilor Productia vanduta Venituri din productia stocata
16

Indicele fata de anul 2008 in anul: 2009 2010 2011

Venituri din productia de imobilizari Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

Tabel nr. 10 Structura veniturilor din exploatare si a cifrei de afaceri ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011 -%Denumirea elementului bilantier CIFRA DE AFACERI, din care: Venituri din vanzarea marfurilor Productia vanduta Venituri din productia stocata Venituri din productia de imobilizari Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE Anul 2008 2009 2010 2011

b) Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor

Tabel nr. 11 Dinamica cheltuielilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011 -%Denumirea elementului bilantier Cheltuieli din exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinare CHELTUIELI TOTALE Indicele fata de anul 2008 in anul: 2009 75,67 2536,13 3451,18 145,13 2010 118,68 214,14 119,64 2011 96,02 54,46 94,58

Tabel nr. 12
17

Structura cheltuielilor ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011 -%Denumirea Cheltuieli din exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinare TOTAL CHELTUIELI Anul 2008 2009 2010 2011

97,43 50,80 96,65 98,92 1,87 0,69 100 32,74 16,46 100 3,35 100 1,08 100

Fig. 2.1.2.4. Structura cheltuielilor in anul 2008

2% 1% Cheltuieli din exploatare Cheltuieli financiare 97% Cheltuieli extraordinare

Fig. 2.1.2.5. Structura cheltuielilor in anul 2011

1% Cheltuieli din exploatare Cheltuieli financiare 99% Cheltuieli extraordinare

Ca i n cazul veniturilor, cheltuielile comport aproape aceeai structur. Din aceste grafice putem observa c din anul 2008 pn n anul 2011, structura este aproximativ aceeai, excepie, i n acest caz, face anul 2009, an n care se nregistreaz cheltuieli extraordinare, cu o pondere de 16,46% . Pondere mic, dar deloc nensemnat, o au i cheltuielile financiare, datorate diferenelor de schimb valutar.

Tabel nr. 13 Dinamica cheltuielilor de exploatare ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011 -%-

18

Denumirea elementului bilantier Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli materiale, din care: - Cu materii prime - Cu materiale consumabile - Cu energia si apa - Altele Alte cheltuieli din exploatare TOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

Indicele fata de anul 2008 in anul: 2009 2010 2011

Tabel nr. 14 Structura cheltuielilor de exploatare ale S.C. BOROMIR PROD S.A. in perioada 2008-2011 -%Denumirea elementului bilantier Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli materiale, din care: - Cu materii prime - Cu materiale consumabile - Cu energia si apa - Altele Alte cheltuieli din exploatare TOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE Indicele fata de anul 2008 in anul: 2008 2009 2010 2011

2.1.3. Analiza fondului de rulment Fondul de rulment (FR) reprezint partea din capitalul permanent care depete valoarea activului imobilizat i care este destinat i utilizat pentru finanarea activelor circulante. De asemenea, acest indicator se poate exprima ca fiind excedentul activelor circulante peste valoarea obligaiilor pe termen scurt. Necesarul fondului de rulment (NFR) reprezint activele circulante care trebuie s fie finanate din fondul de rulment. Daca fondul de rulment, la inchiderea exercitiului financiar, este superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul se va regasi sub forma trezoreriei nete (TN), concretizat in disponibiliti bneti, n conturi bancare i n casa. Analiza fondului de rulment pe baza bilantului este o analiza statica si, din acest motiv, sumele folosite vor fi cele curente. In tabelul nr. 15 sunt prezente valorile fondului de rulment, si trezoreriei nete pentru intervalul 2008-2011.
19

Tabel nr. 15 Evoluia n mrimi absolute neactualizate a FR, a NFR i a TN - lei Indicator Fondul de rulment Trezoreria neta Anul 2008 2009 2010 2011 18.952.156 25.765.894 30.022.128 21.609.570 529.430 767.839 -491.225 1.309.842

Necesarul de fond de rulment 18.422.726 24.998.055 30.513.353 20.299.728

Fig. 2.1.3.1. Evoluia n mrimi absolute neactualizate a Fondului de Rulment, a Nevoii Fondului de Rulment i a Trezoreriei Nete
35,000,000 30,000,000 25,000,000 20,000,000 Lei 15,000,000 10,000,000 5,000,000 0 -5,000,000 2008 2009 Anul 2010 2011 FR NFR TN

Conform graficului, anul 2010 este anul n care fondul de rulment i necesarul de fond de rulment nregistreaz cele mai mari valori , 30.022.128 lei, respectiv 30.513.353 lei. ns, nevoia de fond de rulment, activele circulanete ce trebuie s fie finanate din fondul de rulment, nu este acoperit. n ceilali ani acest lucru este realizat, iar excedentul realizat se regsete sub forma trezoreriei nete. Astfel cea mai mare valoare a trezoreriei nete se nregistreaz n anul 2009, 767.839 lei.

2.1.4. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante Activele circulante reprezint acea parte a patrimoniului societii care are cel mai mare grad de mobilitate. Utilizarea eficient a acestora const n eliberarea fondurilor imobilzate de acestea i replasarea acestor sume, n scopul obinerii de noi ctiguri. Analiza eficienei folosirii activelor circulante se realizeaz prin intermediul vitezei de rotaie, indicator ce este exprimat prin durata n zile a unei rotaii (Dz) sau prin numr de rotaii (n). Calculul acestora presupune:
20

a) n =

b) Dz =

, T=360 zile ;
Tabel nr. 16

Evoluia vitezei de rotaie a activelor circulante - zile Anul 2008 2009 2010 2011 ACTIVE CIRCULANTE, din care: 133 112 118 117 Stocuri 35 22 24 51 Creante 98 90 92 66 Durata de rotatie pentru:

Fig. 2.1.4.1. Evoluia vitezei de rotaie a activelor circulante - zile 120 100 80 60 40 20 0 2008 2009 2010 2011 35 22 24 98 90 92 66 51 Stocuri Creante

Conform graficului, cele dou durate de rotaie, viteza de rotaie a stocurilor, respectiv viteza de rotaie a creanelor, exprimate n durata n zile, au evoluii opuse. Astfel, viteza de rotaie a creanelor este mai mare dect cea a stocurilor i scade de la 98 de zile, n anul 2008, la 66 de zile n anul 2011, n timp ce viteza de rotaie a stocurilor, mai mic n mrime, n toat perioada, crete de la 35 de zile n 2008, la 51 de zile n 2011. 2.1.5. Analiza lichiditii i solvabilitii Lichiditatea reprezint proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma n bani, iar solvabilitatea reprezint capacitatea firmei de a face fa obligaiilor bneti, respectiv de a-i onora plile la termen. Principalii indicatori de lichiditate si solvabilitate ai S.C. BOROMIR S.A. pentru anii 20082011 sunt reprezentai n tabelul nr. 17.
21

Tabel nr. 17 Evolutia principalilor indicatori de lichiditate si solvabilitate -%Indicatori Rata autonomiei financiare globale Rata solvabilitatii la termen Rata lichiditatii generale Rata lichiditatii partiale Rata lichiditatii imediate Formula de calcul 2008 63,64 Anul 2009 2010 66,31 76,21 2011 75,13

392,45 441,39 585,74 635,38 165,75 193,99 304,09 194,58 125,66 158,53 242,19 115,89 12,34 10,36 10,13 13,89

Fig. 2.1.5.1. Evolutia indicatorilor de lichiditate si solvabilitate

635.38 585.74

Rata autonomiei financiare globale Rata solvabilitatii la termen Rata lichiditatii generale

441.39 392.45 304.09 242.19 165.75 125.66 63.64 12.34 2008 193.99 158.53 66.31 10.36 2009 76.21 10.13 2010 194.58 115.89 75.13 13.89 2011

Rata lichiditatii partiale Rata lichiditatii imediate

n urma analizei se poate observa cum capacitatea firmei de a face fa obligaiilor bneti, respectiv de a-i onora plile la termen este singurul indicator a crui mrime este ntr-o ascensiune vizibil mai mare dect a celorlali indicatori analizai, de la 392,45%, la 635,38%.

22

2.1.6. Analiza rentabilitii Indicatorii de profitabilitate reflect eficiena economic a firmei, sub diferite aspecte: al consumului de resurse-materiale, umane, financiare, informationale-angajate in procesul de productie, al comercializarii productiei fabricate, al gradului n care capitalul propriu aduce profit, dar i la nivel global sub aspectul performanelor economice ale firmei i, implicit, al interesului investitorilor. Marja de profit = Rata rentabilitii resurselor consumate = Rata profitului = Randamentul activelor = Rentabilitatea economic = Rata rentabilitii financiare =

Indicatori de rentabilitate Marja de profit Rata rentabilitii resurselor consumate Rezerva de profit net Randamentul activelor Rentabilitatea economic Rata rentabilitii financiare

Anul 2008 2009 2010 2011 2,29 1,62 2,73 2,30 1,92 3,61 4,13 2,73 4,71 5,18 4,55 7,82 2,36 1,56 3,10 3,00 2,28 3,94 0,40 0,32 1,30 0,95 0,29 1,26

23

Evoluia indicatorilor de rentabilitate

9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 2008 2009 2010 3.61 2.73 2.3 2.29 1.92 1.62 2.73 5.18 4.71 4.55 4.13 7.82 Marja de profit Rata rentabilitii resurselor consumate Rezerva de profit net 3.94 3.1 3 2.36 2.28 1.56 3.1 Rentabilitatea economic 1.3 1.26 0.95 0.4 0.29 2011 Rata rentabilitii financiare Randamentul activelor

2.1.7. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul financiar

PUNCTE FORTE

CAUZE - politica financiara a societatii - efectuarea de investitii in constructii speciale si modernizarea utilajelor de productie - corelarea nivelului activelor circulante cu nevoile de resurse ale societatii Cresterea surselor de finantare

Structura bine dimensionata a activului

Cresterea capitalurilor proprii

- diminuarea veniturilor din productia stocata Cresterea ponderii cifrei de afaceri in - cresterea vanzarilor de marfuri totalul veniturilor - redresarea volumului vanzarilor de produse proprii - cererea constant - modernizarea utilajelor Ajustarea cheltuielilor de exploatare cu - reducerea consumului de materii prime si utilitati evolutia veniturilor - existenta unor bune relatii cu furnizorii - restructurarea personalului PUNCTE SLABE Scaderea activelor Cresterea datoriilor pe termen lung Cresterea capitalurilor proprii Rata datoriilor peste 35% CAUZE Evolutia descrescatoare a creantelor Apelarea la credite pe termen lung pentru achizitionarea unor instalatii si utilaje folosite in procesul de productie Cresterea surselor de finantare - capacitate moderata a firmei de a-si onora obligatiile fata de terti pe
24

seama activelor Scaderea profitului i a rentabilitii - Scaderea cifrei de afaceri datorita vanzarilor de marfuri firmei Scderea valorii patrimoniulu Scderea vitezei de rotaie a creanelor Scderea lichiditii firmei - deprecierea valorii cladirilor - nerealizarea unor investitii sustinute - cresterea numarului de facturi neincasate - Cresterea datoriilor pe termen scurt - Scaderea valorii creantelor si disponibilitatilor

2.2. Analiza diagnostic a domeniului comercial Necesitatea efectuarii unei analize diagnostic a domeniului commercial al firmei se justifica prin importanta pe care o au informatiile obtinute pentru formularea strategiei economice. Aceste informatii se refera la: - identificarea caracteristicilor cererii si ofertei de pe piata pe care activeaza societatea; - efectuarea comparatiei preturilor produselor societatii cu preturile practicate de alte unitati economice; - determinarea modurilor de organizare a aprovizionarii si desfacerii; - existenta unor tehnici de promovare a produselor si a imaginii societatii.

2.2.1. Piete principale Produsele realizate de SC Boromir Prod SA Buzau sunt valorificate atat pe piata locala, cat si pe cea nationala prin politici de vanzare diversificate. Produsele de morarit se valorifica cu precadere in zona geografica a Moldovei si cea a Munteniei. Produsele de patiserie sunt valorificate atat pe piata locala, cat si pe cea nationala pe urmatoarele canale de distributie: mjagazine proprii de desfacere, distribuitori, en-gross, lanturi magazine. Produsele de panificatie sunt valorificate in proportie de 90% pe piata locala si judeteana, iar diferenta de 10% pe piata nationala prin intermediul retelelor. Pentru produsele de panificatie societatea detine 60% din cota de piata la nivel de judet, iar pentru produsele de morarit detine 10% din cota de piatam tot la nivel judetean.

25

2.2.2. Produsele Din grupa de panificaie, patiserie i cofetrie, societatea realizeaz o gam diversificat de produse, ponderea principal fiind deinut de pinea alb de gramaj redus, respectiv peste 70% din totalul produselor de panificaie. Grupa produselor de morrit cuprinde tot gama de finuri. Jumtate din cantitatea realizat este destinat utilizrii n cadrul grupului. Cozonacii Boromir sunt produi cu ajutorul unor procedee i echipamente moderne, dar care pstreaz caracterul tradiional al procesului, pentru ca fiecare cozonac s aduc spiritul i bucuria specifice srbtorilor. Savoarea i aroma lor sunt date att de calitatea ingredientelor, ct i de timpul dedicat preparrii. Croissantul Boromir este o gustare ideal pe toat durata zilei: la micul dejun, la scoal, la serviciu sau n timpul liber. Realizat prin dospire natural, aceasta i confer produsului o calitate deosebit pe care o regseti n miezul su pufos i aromat, plin cu o umplutur delicioas de ciocolat, sampanie sau caise. Piccolina - Briosa picolina un produs realizat prin dospire natural, ce ii confer garantia unei caliti deosebite. Tortina - un dulce delicat i aromat Prjitura tortina cu ciocolat, cu crem de lapte sau gem de caise. Cornulete fragede - Gustul minunat al cornuletelor fragede de acas este acum completat cu arome noi i surprinztoare: umpluturi de nuca i gem, mere, caise i rahat. Cadou fin i dulce, cornuletele Boromir cu unt i umpluturi diverse, ambalate ntr-o cutie special, sunt ideale pentru momente speciale. Covrigi respectand strvechea reteta a covrigeilor de Buzu i adugnd cu pricepere savoarea celor mai alese ingrediente i mirodeni - Covrigeii de Boromir sunt caracterizati de puritatea retetelor. Covrigei buzoieni - Covrigii de Buzu i cei superiori cu condimente se comercializeaz i n cutii de 3 i 5 kg. Saleuri : Saleuri cu cascaval si chimen; Saleuri cu cascaval si susan Panificatie : Paine si specialitati - Pinea Boromir este obinut din diverse tipuri de faina Boromir, gama cuprinznd o varietate larga de produse: pine, painici, baghete, specialitati, paine ambalata, pine traditionala. Pastele finoase, sunt produse natural, cu rol benefic asupra bunei functionari a organismului. Produsele sunt sub marca Giani, paste scurte i lungi din amestec de gru moale i gru dur, iar sub marca Boromir paste din gru dur n totalitate, care la fierbere nu las sediment, nu se lipesc, pstrndu-si culoarea galben aurie i aspectul sticlos. Pastele finoase Boromir se comercializeaz i n ambalaje pentru consum colectiv.

26

Piscoturi - Calitatea piscoturilor Boromir este garantat de ingredientele 100% naturale i proaspete. Pentru a prepara savurosul desert italian Tiramisu, Boromir ofer celor mai pretentiosi oaspeti piscoturi delicate i fine. Produsul este oferit fie la pachete moderne de 200g, 400g , 500g sau la cutii de 2,5 kg, fcndu-l ideal pentru reteaua de hoteluri, restaurante i catering. Blaturi de tort : Blat de tort cu cacao 400g, Blat de tort simplu 400 g, Foi cremsnit. Morarit - Boromir pune la dispozitia clientilor si o gam diversificat de fin superioar i integral, att pentru consumul industrial, cat i pentru retail. Gama cuprinde fin specializat pentr u patiserie i panificatie: faina pentru cozonac, faina pentru produse foietate, pentru pine i produse de panificatie, fin integral. Produsele ambalate sunt oferite n saci i vrac. 2.2.3. Preul Preul reprezint o variabil complex de marketing, cu ajutorul creia se pot concretiza obiectivele strategice ale firmei. Preul este singurul element al mixului de marketing care aduce venituri, toate celelalte elemente reprezentand costuri. Pretul este de asemenea unul dintre elementele cele mai flexibile ale mixului de marketing. Spre deosebire de produs i canalele de distributie, preul poate fi modificat rapid. Costurile constituie elemental de baz al preului pe care compania l cere pentru un produs. Firma dorete s stabileasc un pre care, pe de-o parte, s acopere toate costurile de producie, distribuie, vnzare, iar pe de alt parte s aduc un profit pe msura eforturilor i riscurilor asumate. Compania trebuie s urmreasc foarte atent costurile cu care opereaz. Dac producerea i vnzarea produsului cost mai mult dect pe concureni, ea va trebui s practice un pre mai mare sau s se mulumeasc cu profituri mai mici. n cadrul S.C.BOROMIR PROD S.A. organizarea activitii de stabilire a preurilor este realizat de compartimentul economic prin intermediul oficiului de calcul, pe baza datelor primare de la directorii de produs. Pe pieele industriale, agenilor comerciali li se permite s negocieze cu clienii ntre anumite limite de pre. Chiar i aa conducerea este cea care stabilete obiectivele i politicile de pre, aprobnd preurile propuse de managerii de la nivelurile inferioare sau de agenii de vnzri. Cnd stabilesc preurile, companiile trebuie s in seama de modul n care consumatorii percep aceste preuri i de influena pe care o exercit percepiile respective asupra comportamentului de cumprare. Deciziile legate de pre trebuie s fie orientate spre consumator. Un alt factor extern care influeneaz deciziile referitoare la stabilirea preurilor le constituie costurile i preurile concurenilor.
27

tiind care sunt preurile i ofertele concurenilor firma le poate utilize ca punct de plecare n stabilirea propriilor preuri.S.C. BOROMIR PROD S.A. apeleaz la serviciile unei firme specializate, McCann Erickson, pentru a afla informaii referitoare la ofertele concurentilor, preurile practicate de acetia, cotele de pia ala concurenilor. De asemenea, aceast firm efectueaz pentru societatea Boromir :cercetri, sondaje, studii de pia pentru a putea analiza evoluia cererii de produse de morrit i panificaie ct i pentru a cunoate notorietatea mrcilor S.C. BOROMIR PROD S.A. pe piaa comparative cu ale concurenilor. Cnd stabilete preul, compania trebuie s ia n considerare i condiiile economice, avnd n vedere c Romnia trece printr-o perioad de criz economic. Factorii economici precum inflaia, rata dobnzii influeneaz deciziile de pre prin aceea c ei produc efecte asupra mrimii costurilor de producie i a modului n care consumatorii percep valoarea i preul produsului. Statul reprezint alt factor extern important care influeneaz deciziile legate de pre. De asemenea trebuie luate in considerare i aspectele sociale. Atunci cnd se stabilesc preurile, obiectivele imediate referitoare la volumul desfacerilor, cota de pia i mrimea profitului trebuie s in seama de contextul social general. Modul de calcul al preurilor la S.C. BOROMIR PROD S.A. Preurile practicate de societate nu sunt mici, pentru a se putea obine profit, dar nici prea mari, pentru a se putea atrage cumparatorii. Costurile de producie marcheaz limita minim a preului, iar valoarea produsului, aa cum este ea perceput de consummator, reprezint limita maxim. Pentru a putea determina preul optim, firma trebuie s ia n calcul preurile concurenilor, precum i ali factori interni i externi. Compania ii stabilete preurile utiliznd o metod bazat pe costuri, dar totodat, innd cont de preurile concurenilor i de percepiile consumatorilor. n tabelul urmator vom prezenta preurile la urmtoarele produse:

Tabel nr.12 Denumire produs Paste scurte Giani filini Paste scurte cu ou Spaghete Giani Spaghete Boromir Fidea Faina tip 650 Gramaj (grame/kg) Pret (ron) 400 200 500 400 200 1 4,33 3,60 2,19 2,00 1,59 1,83
28

Faina tip 000 Graham Covrigi Cozonac cu nuca Malai

1 650 400 500 1

2,45 4,94 3,00 6,84 2,9

2.2.4. Furnizorii, beneficiarii si concurentii Furnizori Principalele materii prime folosite de Boromir Prod SA Buzau sunt: - Graul pentru sectorul morarit, - Grasimi (margarine, uleiuri), zahar, oua, branza, drojdie, rahat, nuci, creme pentru umpluturi, pentru sectorul panificatir, patiserie. Pentru produsele cerealiere, principalii furnizori sunt: Cargill Agricultura SRL, RO Agroital SRL, Alfred C. Toepfer International SRL, SC Agricover SA, SC Somalex SRL, SC A&S International SRL, SC Acvila SRL. Pentru panificatie, respectiv patiserie, principalii furnizori sunt: SC Cope SA Costisa Neamt, SC Enzime si Derivate Costisa, SC Orkla Foods SA Craiova, SC Slik Impex SRL Buzau, SC Esarom Romania SRL Sibiu, SC Lesafffre Romania SRL Otopeni. Ambalajele necesare sunt furnizate de: SC Malvina Com Impex SRL Pantelimon, SC Electron SRL Braila, SC Living Plastic Industry SA Buzau, SC Barleta SRL Bacau, SC Bavost SRL Buzau. Clienti In functie de produsele vandute, cea mai mare pondere o detin clientii pentru produsele de panificatie si morarit. Pe segmentul panificatie, clientii au o pondere de 45,64%, printre ei numaranduse: SC Rewe Romania, SC Luxor SRL, SC Agricola International SRL, SC Gimar Com SRL, SC Superalexander SRL, SC Mertic SRL, SC Alice SRL. Pe segmentul morarit, clientii detin o pondere de 44,39%, iar printre ei se regasesc: SC Can Serv SRL, SC San Pauli Com SRL, SC Cuptorul de Aur SRL, SC Melisa Prod SRL, SC Comfruct SRL, SC Madexport SRL, SC Superpan Lux SRL.

2.2.5. Activitatea promoional

29

n sistemul relaiilor cu mediul economico-social, cu piaa, eforturile de marketing ale ntreprinderii moderne nu se pot limita la producerea i distribuia de bunuri i servicii; ele implic totodat o permanent i complex comunicare cu mediul extern, cu piata, care presupune o informare atenta a consumatorilor potentiali si a intermediarilor, actiuni specific de influentare a comportamentului de cumparare si de consum, de sprijinire a procesului de vanzare. Toate aceste activitati, cu obiective si mijloace de actiune extreme de variate, alcatuiesc politica promotionala a intreprinderii. In conditiile economiei contemporane, ale sporirii si diversificarii neintrerupte a bunurilor si serviciilor destinate satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societatii, ale cresterii schimburilor economice international si in contextual globalizarii economiei si a pietelor, problemele comunicarii cu consumatorii interni sau cu partenerii externi devin din ce in ce mai dificile, necesita eforturi de cunoastere si informare reciproca mult mai insemnate si mai variate. Solutia adoptata de intreprinderile moderne pentru satisfacerea acestor cerinte consta in instituirea unui sistem care sa asigure o permanenta comunicare intre producatori si comercianti, pe de-o parte, si consumatori pe de alta parte. Firmele nu trebuie sa se limiteze la a oferi bunuri sau servicii de calitate. Ele trebuie sa-i informeze pe consumatori in legatura cu avantajele produsului sau serviciului oferit si sa pozitioneze cu grija aceste avantaje in constiinta fiecaruia. Pentru aceasta este necesar ca firmele sa utilizeze in mod corespunzator instrumentele de promovare in masa ale publicitatii, promovarii vanzarilor si relatiilor publice. Publicitatea este o variabil important a politicii promoionale a S.C. BOROMIR PROD S.A., ea reprezentnd unul din mijloacele cele mai utilizate n activitile de pia. S.C. BOROMIR PROD S.A. folosete publicitatea pentru a transmite publicului mesaje referitoare la ea insasi, la produsele si serviciile ei, cu scopul de a determina un raspuns din partea acestuia. Ca marea majoritate a firmelor mari si S.C. BOROMIR PROD S.A. a apelat la o agentie specializata de publicitate -McCann Erickson. BOROMIR este o marc din domeniul morritului i panificatiei susinut puternic prin campanii de marketing. Cele mai importante lansari de produse au fost de asemenea sustinute prin campanii TV. Promovarea vanzarilor reprezinta pentru compania Boromir acordarea de stimulente pe termen scurt, n plus fa de avantajele oferite de produsele pe care le detin, cu scopul de a incuraja achizitia sau vanzarea acestora. Tehnicile de promovare a vanzarilor servesc scopului de completare a actiunilor publicitare, contribuind astfel la integrarea si intarirea imaginii si prestigiul firmei in cadrul mediului sau socio-economic in cadrul pietei.
30

Obiectivele acestor campanii publicitare in cadrul companiei Boromir sunt: -Intarirea loialitatii fata de marca; -Cresterea vanzarilor la unele produse; -Atragerea de noi clienti; -Contracararea concurentilor;

Activitatile de vanzari promotionale sunt directionate catre: -Clientii existenti ai firmei -Clientii firmelor concurente -Persoanelor care nu consuma in mod current produsele firmei Boromir Daca publicitatea ofera motivele necesare cumpararii unui produs sau serviciu, promovarea vanzarilor le ofera pe cele care stau la baza vanzarii imediate a acesteia. Promovarea orientate spre consumator cuprinde reduceri de preturi, cupoane, premii, concursuri si altele. Promovarea comercial include o varietate de mijloace respective credite, servicii gratuite, instruire, mostre gratuite, rabaturi pentru cantitati mari, rabaturi pentru plata timpurie, posibilitatea returnarii marfii cat si prime de fidelitate. Promovarea orientat spre fora de vnzare cuprinde prime, comisioane. In general, actiunile de promovare a vnzarilor trebuie s fie orientate spre atragerea preferintelor consumatorilor. Va trebui ca ele sa comunice pozitia ocupata de produs in cadrul pietei si sa contina un mesaj care sa indemne la achizitionarea lui. Ideal ar fi ca obiectivul sa-l reprezinte crearea unei cereri de consum pe termen lung, nu doar trecerea temporara de la utilizarea unei marci la alta. Relatiile publice reprezint o alt tehnic de promovare n mas a produselor. Ea presupune stabilirea unor relatii bune cu diferite organism publice, prin obtinerea unei publcitati favorabile din partea acestora, crearea unei imagini de firma corespunzatoare si preintampinarea sau dezmintirea zvonurilor si a stirilor nefavorabile. S.C. BOROMIR PROD S.A.folosete mai multe instrumente specific relaiilor publice: Relatiile cu presa. Difuzarea de informatii importante prin mijloacele de comunicare,cu scopul de a atrage atentia catre un produs sau un serviciu Reclama produselor. Promovarea anumitor produse Comunicatiile firmei. Realizarea unor comunicatii interne si externe cu scopul de a face cunoscuta firma.
31

Lobby-ul.Stabilirea unor legaturi cu legiuitorii si cu functionarii de stat,in vederea promovarii sau anularii legislatiei si reglementarilor Consultanta. Recomandarile conducerii in legatura cu problemele societatii,atitudinea si imaginea firmei.

2.3. Analiza diagnostic a domeniului tehnic i tehnologic 2.3.1. Amplasamentul S.C. BOROMIR PROD S.A. Sediul societatii se afla n Buzu pe strada antierului, Numrul 37. Sediul cuprinde structura de productie, depozitele de materii prime si produse finite, garajul parcului auto, cladirea administrativa si alte structuri anexe. Societatea mai are centre de lucru n urmtoarele localiti: Ramnicu Srat, Pogoanele, Rueu.

2.3.2. Caile de acces si mijoacele de transport Accesul in cadrul sediului central al S.C. BOROMIR PROD S.A. se efectueaza pe cale rutiera. 2.3.3. Resursele energetice i utilitile Pentru realizarea obiectului sau de activitate S.C. BOROMIR PROD S.A. are acces la resurse energetice si utilitati asigurate atat prin amenajari proprii, cat si prin cumpararea de la alte unitati economice. Alimentarea cu apa se realizeaz din reteaua de potabila apartinand S.C. BOROMIR PROD S.A. Apa necesara pentru stingerea incendiilor este inmagazinata intr-un rezervor din beton armat, montat semiingropat, cu V=200 mc, apartinand S.C. BOROMIR PROD S.A.. Consumul specific de apa pentru procesul tehnologic la moara este : q sp = 0,060 mc/t. Dedurizarea apei se efectueaza prin statia proprie de dedurizare; Evacuarea apelor uzate Evacuarea apelor uzate si a celor pluviale se face in reteaua de canalizare apartinand S.C. BOROMIR PROD S.A., pe baza contractului de inchiriere nr.14707 din 31.12.2007 si apoi in reteaua de canalizare oraseneasca prin intermediul racordului R1 (la 14 m de poarta de acces in unitate). Utilizarea eficienta a energiei electrice Energia electrica este furnizata pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007 si al contractului de subfurnizare a energiei electrice nr.14717/31.12.2007. incheiate cu S.C. BOROMIR PROD S.A., in calitate de titular al contractului incheiat cu Filiala de distributie si furnizare a energiei
32

electrice Electrica Muntenia Sud nr.M112/30.12.2004. Consumul specific de energie electrica este : q sp = 63 kwh/t. Energia termica Energia termica necesara pentu asigurarea incalzirii spatiilor de lucru este furnizata de S.C. BOROMIR PROD S.A. pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007. Necesarul de abur si apa pentru scopuri tehnologice este furnizat de o centrala dotata cu doua cazane Metalica, cu o capacitate de 120m3/h fiecare. Aceasta centrala produce 3t de abur pe ora si alimenteaza procesul de productie in fazele de dospire si coacere. Alimentarea cu combustibil a mijloacelor de transport Combustibilul necesar deplasarii mijloacelor de transport (aproximativ 9t lunar) este achizitionat de la S.C. Petrom S.A. si depozitat in rezervorul propriu cu o capacitate de 15mc. Serviciile de telefonie si internet Societatea dispune de o centrala telefonica proprie racordata la reteaua S.C. Romtelecom S.A. si de conectare la reteaua Internet; Serviciile de salubrizare Ridicarea deseurilor rezultate din activitatea de productie, precum si celelalte activitati de salubrizare sunt servicii prestate de catre S.C. RER S.A. .

2.3.4. Descrierea procesului de productie 2.3.4.1. Organizarea productiei Procesul tehnologic se desfasoara dupa diagrame tehnologice si cuprinde : -precuratirea graului ; -curatirea graului ; -conditionarea graului ; -macinarea propriu-zisa ; -depozitarea si ambalarea produselor de morarit. Principalele faze si operatii tehnologice sunt : - precuratirea graului se realizeaza cu tarar cu o capacitate de 60 tone/h si instalatie de aspiratie si magneti ; - curatarea graului capacitatea curatatoriei este de 14t/h si se realizeaza folosind diferenta de masa specifica : separarea impuritatilor dupa marime si proprietati aerodinamice si a pietrelor, separarea impuritatilor dupa forma si separarea impuritatilor feroase ;

33

- conditionarea graului se face cu apa rece si consta in adaugarea unei anumite cantitati de apa in trei etape pentru a obtine o umiditate corespunzatoare si stationarea la odihna, timpul de odihna fiind astfel stabilit incat la srotul I graul sa aiba umiditate optima si invelis cat mai elastic, astfel ca prin sfaramare sa se realizeze o separare eficienta a invelisului de partea fainoasa a bobului ; - macinarea graului ; - depozitarea si ambalarea produselor de morarit : - depozitarea produselor rezultate din fabricatie se face in silozul de produse finite - faina se ambaleaza in saci cu valva in greutate de 50 kg si in pungi de 1 3 kg - grisul se ambaleaza in pungi de 0,5 kg, iar taratele pot fi brichetate si apoi livrate vrac .

2.3.4.2. Echipamentele si procesele tehnologice Societatea S.C. BOROMIR PROD S.A. este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul performantelor din Europa. 1.Sectia de paste fainoase Capacitatea de productie:60 tone/24 ore Tehnologia de ultima generatie a firmei elvetiene BUHLER folosita pe cele doua linii de productie de mare capacitate pe care se produc paste fainoase scurte si lungi prezinta o serie de avantaje deosebit de importante care se reflecta in calitatea superioara a produselor finite. Aceste avantaje sunt: Toate componentele utilajelor care vin in contact direct cu produsul sunt confectionate din otel inoxidabil, ceea ce asigura un grad sporit de igiena Sistemul de amestecare rapida asigura o perfecta omogenizare a materiilor prime folosite si conduce la obtinerea unor paste fainoase cu o comportare buna la fierbere Particularitatile sistemului de uscare la temperaturi foarte inalte, pe linga distrugerea microorganismelor patogene, influenteaza pozitiv caracteristicile pastelor fainoase fierte: -pastele nu se lipesc intre ele,nu se aglomereaza -mentinerea formei si stabilitatea culorii -se asigura o buna aderenta a celorlalte ingredient si a sosurilor -textura placuta la masticatie -lipsa pierderilor in apa in care s-au fiert pastele -gust placut Conducerea si urmarirea computerizata a parametrilor procesului tehnologic garanteaza obtinerea unor produse finite de calitate constanta
34

In afara de avantajele acestei dotari tehnice de exceptie, la calitatea buna a produselor Boromir mai contribuie si: Folosirea unei faini grifice - special fabricata in moara proprie, care ne confera certitudinea obtinerii unei culori placute a pastelor si o mai buna comportare la fierbere; Folosirea unor adaosuri care sa ridice valoarea nutritiva a produselor : oua, vitamine, tomate, spanac; Ambalarea produselor cu ajutorul unor masini automatizate care sa asigure respectarea greutatii nominale si mentinerea conditiilor de igiena; Urmarirea caracteristicilor semifabricatelor si produselor finite la intervale regulate, din ora in ora, pentru a se asigura un nivel calitativ constant; Respectarea riguroasa a unui program de curatenie si igienizare care sa asigure conditii corespunzatoare cu normele de igiena in vigoare; Echipa tnar i bine pregatit profesional. 2.3.4.3. Capacitatea de producie Capacitatile de productie si comerciale de care dispune societatea sunt: - In judetul Buzau: - Moara de grau, capacitate 300tone/24h, formata din doua linii macinis, una cu o capacitate de 200tone/24h Buhler si una cu o capacitate de 100tone/24h- Reggiane, situata in Buzau; - Siloz pentru grau, capacitate de 5.000 tone, situat in Buzau; - Linie ambalat faina (pachete de 1 kg), capacitate 40tone/24h, situata in Buzau; - Siloz depozitare faina vrac, capacitate 1.000 tone, situat in Buzau; - Depozit faina ambalata, capacitate 600 tone, situat in Buzau; - Depozit grau, capacitate 4.000 tone, situat in orasul Pogoanele; - Depozit grau, capacitate 1.000 tone, situat in localitatea Rusetu, judetul Buzau; - Fabrica pentru produse de panificatie, specialitati de patiserie si cofetarie, capacitate 70 tone/24h pentru produse de panificatie si 6 tone/24h pentru produse de patiserie; - Fabrica pentru produse de panificatie (Fabrica Nord), capacitate produse de panificatie, 20 tone/24h si 5 tone produse simigerie, situate in Buzau; - Fabrica pentru produsele de panificatie, cu o capacitate de 10 tone/24h, situata in Rm Sarat; - Subunitate integrata Patiseria Central, capacitate 3 tone/24h, situata in Buzau; - Subunitate integrata Patiseria Select, capacitate 3 tone/24h, situata in Buzau.

35

Societatea dispune de o retea proprie de magazine de desfacere, un numar de 19 magazine si 2 supermarket-uri situate in cnetrul orasului, respectiv pe unul din principalele bulevarde.

2.3.4.4. Calitatea produselor Pentru supravegherea calitatii productiei, S.C. BOROMIR PROD S.A. dispune de laboratoare ultramoderne, in care specialistii verifica in mod continuu atat materia prima care se receptioneaza, cat si produsul finit. Societatea este certificat ISO 22000 , conform certificatului nregistrat la data de 20.05. 2008, din august 2006. De asemenea, deine certificare SR EN ISO 140001/2004, cu privire la managementul mediului, precum i SR EN ISO 18001/2005, cu privire la sntatea i sigurana ocupaional n munc, Sistem de Management al Sntii i Securitii Ocupaionale conform OHSAS 18001/2007, certificat nr. AJAEU /09/90342 - Scopul certificrii:

Producie i vnzare produse de morrit, panificaie, cofetrie-patiserie i pizza; Vnzare produse petroliere; Comercializare produse alimentare i nealimentare.

Sistem de Management al Siguranei Alimentelor conform ISO 22000/2005, certificat nr. AJAEU /08/10984 - Scopul certificrii:

Producie i vnzare produse de morrit, panificaie, cofetrie-patiserie i pizza

Laboratorul Boromir executa urmatoarea gama de analize pentru terti: Determinari pentru GRAU: -Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate -Continutul de corpuri straine -Masa hectolitrica -Umiditatea -Continutul de gluten umed si indicele de deformare -Indicele de cadere -Continutul de substante proteice -Caracteristicile alveografice

Determinari pentru FAINA: -Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate si Bacillus Mezentericus -Continutul de corpuri straine
36

-Umiditatea -Aciditatea -Continutul de gluten umed si indicele de deformare -Continutul de substante proteice -Caracteristicile alveografice -Continutul de cenusa -Granulozitatea -Absorbtia apei si proprietatile reologice -Indicele de cadere Determinari pentru PAINE, PRODUSE DE PANIFICATIE SI PRODUSE DE PATISERIE: -Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate si Bacillus Mezentericus -Umiditatea -Aciditatea -Porozitatea, elasticitatea si volumul painii

Determinari pentru PASTE FAINOASE: -Caracteristicile organoleptice, starea de sanatate -Umiditatea -Aciditatea -Continutul de substante proteice -Comportarea la fierbere

2.3.4.5. Intretinerea si repararea utilajelor Activitatea de intretinere se efectueaza de catre personalul serviciului mecano-energetic prin revizii si curatari zilnice ale instalatiilor de transport pneumatic a fainii si ale tuturor utilajelor din sectiile de productie. Pentru intretinerea si repararea utilajelor S.C. Boromir Prod S.A. mai apeleaza si la serviciile altor firme specializate. Aceasta firma dispune de o dotare tehnica si specialisti cu o inalta pregatire profesionala, care pot executa lucrari din mai multe domenii de activitate in aceeasi perioada, raspunzand cu promtitudine urmatoarei oferte de servicii: -Proiectare si engineering -Reparatii curente, accidentale, capitale masini unelte si agregate -Modernizari si automatizari, asistenta tehnica la P.I.F.
37

-Service, planificarea, executia,supravegherea reparatiilor capitale - Executie piese de schimb echipamente si componente -Diagnoza pentru echipamente tehnice La S.C. Boromir Prod S.A. aceasta firma executa urmatoarele lucrari si reparatii: - Reparatie capitala la instalatii de ridicat tip electrovinci, la trolii manuale, la strung SN 321, la fierastraie alternative - Reparatie si intocmire documentatie in vederea verificarii si autorizarii de functionare anuala la vinci electromecanic -Reparatie freza "MARGHITA -Reparatie si punere in functiune vinciuri mecanice si electromecanice -Remedierea recipientului de apa - capacitate 5.000l/3,5 BARR -2 buc. -Reparatie strung SN 381 2.3.4.6. Igiena si protecia muncii Pentru incadrarea muncii in conditiile normale de igiena si protectie, in cadrul societatii sunt prevazute urmatoarele masuri: - in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor de praf de faina (silozurile si buncarele din sectiile de productie) este interzis accesul cu surse deschise de foc. Aceasta masura previne accidentele de munca datorate combustiei prafului de faina cu o concentratie de 1,5-2kg/m3 in prezenta unei surse de caldura de 800-900oC; - legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de electricitate statica; - capsularea motorului electric al cernatoarelor de faina; - dotarea sectiilor de productie cu instalatii pentru evacuarea prafului de faina si a bioxidului de carbon rezultat in urma fermentatiei, precum si cu hote de absorbtie a caldurii la gurile cuptoarelor; - predospitoarele si dospitoarele sunt prevazute cu panouri laterale de protectie, pentru a nu permite accesul in spatiul utilajelor in miscare; - exploatarea si supravegherea cuptoarelor este executata de personal specializat. De asemenea, stingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

2.3.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic

PUNCTE FORTE CAUZE
38

- amplasament pe platforma industriala - capacitate mare de stocare - racordare la retea feroviara - furnizori de faina ce detin o parte din capitalul societatii - asigurarea apei si a aburului tehnologic din resurse proprii Stabilitate in realizarea productiei curente - existenta in cadrul sectiei de panificatie a 6 linii de productie independente intre ele - conditii bune de munca - proiectarea liniilor in cadrul unui sistem integrat de productie Flexibilitate relative mare a liniilor de - automatizarea partiala a liniilor de productie fabricatie - buna specializare a personalului care lucreaza in productie - modernizarea utilajelor - preocuparea prioritara a conducerii societatii de a mentine in stare Activitate organizata de intretinere a buna de functionare utilajele existente echipamentelor de lucru - dependenta firmei de activitatea de produ ctie -modernizarea utilajelor - folosirea framantarii intensive Calitate superioara a produselor fabricate - conditii optime de depozitare - continutul bogat in elemente nutritive al produselor - testarea materiilor prime si a produselor finite in cadrul laboratorului C.T.C. Posibilitati de aprovizionare cu cantitati mari de materii prime

Analizand datele de mai sus putem spune ca S.C. Boromir Prod S.A. dispune de utilaje si instalatii moderne, performante, ceea ce a dus la cresterea capacitatilor de productie, la diversificarea sortimentelor si imbunatatirea radical a calitatii produselor finite.

2.4. Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

2.4.1. Structura si dinamica personalului Este cunoscut faptul ca orice intreprindere are prin functiunile sale si pe cea de personal care cuprinde numeroase activitati. In cazul intreprinderilor moderne, cum este cazul si la S.C. Boromir Prod S.A. si in contextul perfectionarii managementului, avand in vedere contributia sa la imbunatatirea performantelor economice ale acestora, functiunea de personal cunoaste o abordare noua, pornind de la rolul deosebit care revine resurselor umane in orice organizatie. Se urmareste pe de-o parte asigurarea aportului acestora la realizarea obiectivelor intreprinderii, iar pe de alta parte, dezvoltarea lor sub diverse aspecte. Se apreciaza ca resursele umane reprezinta una din cele mai importante investitii ale intreprinderii: este vorba de un capital aparte, care prin activitatea sa, prin comportament si creativitate, poate contribui in mod decisiv la succesul unei intreprinderi, oferindu-i o pozitie avantajoasa in competitia in care se afla cu intreprinderi similare.
39

Conducerea S.C. Boromir Prod S.A. acorda o importanta deosebita selectarii fortei de munca, pregatirii acesteia, asigurarii conditiilor corespunzatoare de lucru si masurarii gradului de satisfactie a personalului. In urma privatizarii, dimensiunea si structura personalului S.C. Boromir Prod S.A. s-au modificat in mod continuu. Prin aceste restructurari s-au indeplinit simultan urmatoarele obiective: scaderea cheltuielilor cu forta de munca, rationalizarea structurii organizatorice si cresterea productivitatii muncii.

2.4.2. Remunerarea si motivarea perasonalului Programul de lucru al unitatilor de productie ale S.C. Boromir Prod S.A. este organizat conform tabelului urmator. In cazul sectiilor de productie, programul de lucru se poate prelungi si in schimbul 2,in functie de volumul comenzilor.

Pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal, precum si cele lucrate in zilele de sambata, duminica si de sarbatori legale, personalului societatii ii este acordat timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile. Prezenta in sectiile de productie se realizeaza cu ajutorul fiselor de pontaj colective zilnice. In cadrul societatii se practica urmatoarele sisteme de salarizare: - sistemul de salarizare in acord direct pe baza normei de timp pentru muncitorii direct productivi; - sistemul de salarizare in regie pentru personalul de conducere, tehnic si administrativ si pentru muncitorii indirect productivi; Adaosurile si sporurile de care beneficiaza personalul societatii sunt urmatoarele: - participarea la profit, intr-o cota care este stabilita anual de Consiliul de administratie: - sporul pentru vechime in munca se acorda pe doua transe de vechime, si anume: 3% pentru vechimea cuprinsa intre 2-5 ani si 6% pentru vechimea cuprinsa intre 5-10 ani; - sporul pentru conditii nocive se acorda personalului care lucreaza la locurile de munca in perimetrul carora se dezvolta, in procesul de productie, diferite pulberi nocive sau un complex de noxe care pot fi nocive. Valoarea acestor sporuri este o suma fixa, care se multiplica cu timpul (numarul de ore) cat persoana respectiva a lucrat in astfel de conditii; - sporul pentru timpul lucrat in timpul noptii are o valoare de 25% si se acorda persoanelor care lucreaza in schimbul de noapte cel putin jumatate din programul de lucru. O alta forma de retributie a personalului o constituie acordarea lunara de tichete de masa si a unei ratii zilnice nominale de 2 paini.
40

2.4.3. Productivitatea muncii In tabelul urmator este evidentiata prin analiza comparativa a evolutiei numarului de salariati cu evolutia cifrei de afaceri,respectiv productivitatea muncii calculata ca raport intre cifra de afaceri si numarul de salariati (in perioada 2008-2011).

2.4.4. Conditiile de munca Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale de igiena si protectie, sunt prevazute urmatoarele masuri: - sectiile de productie sunt prevazute cu vestiare si grupuri sanitare; - in cadrul sediului central exista un cabinet medical dotat cu mijloace de acordare a primului ajutor in caz de accidente; - in zonele cu probabilitate mare de aparitie a concentratiilor cu praf de faina este interzis accesul cu surse deschise de foc; - legarea la pamant a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumularii de electricitate statica; - dotarea sectiilor de productie cu instalatii de evacuare a prafului de faina si a bioxidului de carbon rezultat in urma fermentatiei, precum si cu hote de absorbtie a caldurii la gurile cuptoarelor; - exploatarea si supravegherea cuptoarelor este executata de personal specializat. De asemenea, stingerea accidentala a flacarii de la arzatoare este semnalizata optic si acustic.

2.4.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

PUNCTE FORTE
Conditii corespunzatoare de munca Structura corespunzatoare a personalului pe activitati Valoare subunitara a indicelui de corelatie a salariului cu productivitatea muncii

CAUZE
- gradul ridicat de mecanizare si automatizare al procesului tehnologic - asigurarea unui microclimat industrial corespunzator - restructurarea societatii - asigurarea cu peste 50% din personal a departamentului tehnic - conditii bune de munca - cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor - sporirea productiei - scaderea influentei factorului uman in procesul de productie - evitarea cresterii exagerate a salariilor - cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor si a spatiilor de productie - sporirea productiei intr-un ritm mai accelerat decat cresterea
41

Cresterea productivitatii muncii

personalului Angajarea de specialisti economisti - cresterea complexitatii activitatii societatii - cresterea vanzarilor de produse proprii si marfuri

PUNCTE SLABE
Salariul mediu brut al angajatilor mai redus decat cel mediu pe economie Salariul mediu brut al angajatilor mai redus decat cel mediu pe economie

CAUZE
-nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile - nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe -nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile - nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe

2.5. Analiza diagnostic a domeniului a domeniului managementului 2.5.1. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului

PUNCTE FORTE
Structura organizatorica bine definita

CAUZE
- structura de tip ierarhic-functional - procesul de restructurare a societatii a fost efectuat in mod rational - utilizarea calculatorului pentru prelucrarea datelor - stil de conducere participativ - folosirea coordonarii bilaterale - centrala interna de telefonie - utilizarea comunicarii verbale - folosirea coordonarii bilaterale - structura organizatorica de tip ierarhic-functional - stilul de management participativ - atragerea personalului tehnicoadministrativ si in procesul de adoptare a deciziilor - relatii neconflictuale intre conducere si ceilalti salariati - compartiment de marketing puternic dezvoltat - compartiment de marketing puternic dezvoltat

EFECTE
- un nivel ridicat al productivitatii muncii - respectarea principiului unitatii de decizie si actiune - prelucrarea rapida a datelor - acces rapid la informatii si rapoarte - adoptare rapida a deciziilor - adoptarea rapida a deciziilor - cresterea cifrei de afaceri - satisfacerea comenzilor clientilor - asigurarea aprovizionarii continue cu materii prime si marfuri - cresterea productivitatii muncii - cresterea cifrei de afaceri - echilibrarea stocurilor - satisfacerea cererii clientilor - asigurarea unor conditii corespunzatoare de munca - avantaj concurential - reducerea timpului de adoptare a deciziilor - avantaj concurential

Sistem informational bine organizat

Eficienta sistemului decizional

Stil de management participativ

Autonomie in obtinerea informatiilor despre piata Preocuparea pentru promovarea produselor

2.6. Analiza SWOT

42

Puncte tari: Apartenenta la un grup insemnat din industria alimentara; Detine o cota de piata insemnata in special la nivel local; Derularea unor programe investitionale de modernizare; Mentinerea marimii activelor circulante chiar in conditiile cresterii insemnate a cifrei de afaceri; Societatea fiind cotata la BVB poate atrage surse de finantare care comporta cheltuieli mai reduse. Cresterea gamei de produse de panificatie in ultimii ani. Oportunitati: Rata de crestere a sectorului se mentine la un nivel ridicat; Numar redus de competitori insemnati la nivelul sectorului; Risc sectorial redus;

Puncte slabe: Marje de profitabilitate reduse; Cheltuielile cu dobanzile influenteaza in mod semnificativ rezultatul net al companiei;

Amenintari: Tendinta descendenta a consumului de paine la nivel national; Deprecierea monedei nationale ar putea aduce scumpiri ale materiei prime folosite. Cresterea presiunii salariale in ultimii ani.

43