SC BOROMIR PROD SA

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Master Contabilitate, Diagnostic, Evaluare

PROIECT
S.C BOROMIR PROD SA – BUZAU

Coordonator:
Prof. dr. Marilena Miron
Realizat :
Ciurca Camelia Marina
Ivanov Ancuta
Munteanu Diana
Nechifor Loredana
Triboi Cristi

Iasi 2016
1
 SC BOROMIR PROD SA

CUPRINS

Capitolul 1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII SC BOROMIR PROD SA

1.1 Scurt istoric

1.2 SC Boromir Prod SA – Profil de companie
1.3 Stadiul afacerii
1.4 Misiune- valori
1.5 Certificări

Capitolul 2. DIAGNOSTICUL PROPRIU-ZIS

2.1 Analiza rezultatului net prin solduri intermediare de gestiune

2.2 Analiza ratelor de rentabilitate

2.3 Analiza performanțelor bursiere

2.4 Analiza ratelor de structură ale activului și pasivului

2.5 Analiza echilibrului financiar

2.6 Diagnosticul riscului de insolvabilitate

Capitolul 3. RAPORTUL DIAGNOSTICULUI

3.1 Introducere

3.2 Prezentarea faptelor constatate

3.3 Concluziile diagnosticului

2
 SC BOROMIR PROD SA

CAPITOLUL 1. Prezentarea societății S.C BOROMIR PROD SA

SC BOROMIR PROD SA BUZĂU, a fost înființată ca societate comercială pe acțiuni în baza

legii 15/1990 prin preluarea activului și pasivului fostei Întreprinderi de Morărit și Panificație
Buzău. Înființarea SC BOROMIR PROD SA Buzău (sub denumirea SC SPICUL SA Buzău) s-a
făcut prin Hot. Guvern nr. 1353/1990, act normativ care stabilește și statutul inițial al societății.

1.1 SCURT ISTORIC

Născută în respectul tradiției, dar cu o perspectivă modernă asupra acestui domeniu, atât de vechi
și totuși atât de puțin exploatat, societatea s-a dezvoltat și și-a diversificat activitatea oferind
pieței atât produse tradiționale, cât și produse noi, de care piața românescă avea nevoie.

Anul 1994

Ia ființă societatea comercială S.C BOROMIR IND Rm Vâlcea. Obiectul principal de activitate
îl constituie achiziția, prelucrarea cerealelor, precum și valorificarea superioară a făinurilor prin
secțiile proprii de panificație și patiserie.

Anul 1998

Moara Cibin din SIBIU a fost preluată de către grupul Boromir, iar la sfârsitul anului 2001, S.C
BOROMIR IND SRL a devenit acționar majoritar. Moara Cibin este dotată cu mori performante
ce procesează grâu moale, grâu dur și porumb.

Anul 2000

A fost preluată moara de grâu din Buzău. Moara produce în special făinuri superioare, putând
realiza întreaga gamă sortimentală de produse de morărit și panificatie.

3
 SC BOROMIR PROD SA

Anul 1999-2000

În această perioadă S.C BOROMIR IND SRL achiziționează unitați de tip Comcereal, având ca
obiect principal activitatea de achiziție, păstrare și valorificare a cerealelor.

Anul 2011

Pe lângă cele trei societăți, BOROMIR IND SRL Rm. Vâlcea, BOROMIR PROD SA Buzău și
Moara Cibin din SIBIU, Grupul Boromir mai deține puncte de lucru la Deva, Hunedoara, Iași și
Slobozia.

1.2 S.C BOROMIR PROD SA - PROFIL DE COMPANIE

Obiect de activitate : Principalele activităţi desfăşurate de către Boromir Prod SA sunt:
măcinarea cerealelor, fabricarea şi comercializarea produselor de morărit şi panificaţie, patiserie,
cofetărie şi comerţ.

Produse realizate: Din grupa de panificaţie, patiserie şi cofetărie, societatea realizează o gamă
diversificată de produse, ponderea principală fiind deţinută de pâinea albă de gramaj redus,
respectiv peste 70% din totalul produselor de panificaţie.

Grupa produselor de morărit cuprinde totă gama de făinuri. Jumătate din cantitatea realizată este
destinată utilizării în cadrul grupului.

Clienți: Analizând relaţiile comerciale ale S.C. Boromir Prod cu clienţii şi furnizorii putem
spune că firma şi-a format câţiva parteneri de afaceri stabili. Boromir îşi desface produsele pe
pieţele unde deţine fabrici de pâine, respectiv în judeţul Vălcea cu o pondere de 60% în vânzările
societăţii având aici 13 magazine, în judeţul Hunedoara are o reţea de 6 magazine, în judeţul
Sibiu deţine 5 magazine, în judeţul Buzău 18 magazine (considerată a doua mare piaţă de
desfacere a produselor Boromir), iar în judeţul Iaşi deţine o reţea de 6 magazine proprii.

Pe lângă reţeaua proprie de vânzare a companiei a cărei ţintă sunt consumatorii în calitatea lor de
persoane fizice, Boromir Prod are în vedere şi piaţa clienţilor persoane juridice, compusă atât din
micii comercianţi cât şi din marii retaileri.

4
 SC BOROMIR PROD SA

În concluzie, clientela societăţii este eterogenă, contribuţia la realizarea cifrei de afaceri este
diferenţiată pe trei trepte : clienţi puternici, medii, mici.

Furnizori: Datorită îndelungatei şi bunei colaborări cu furnizorii, aprovizionarea cu materii

prime se face într-un ritm constant neprezentând riscuri pentru continuitatea procesului
tehnologic de producţie al grupului Boromir.

Furnizorii, sunt în general firme cu care Boromir are relaţii tradiţionale şi care nu au creat
probleme. Totodată, colaborarea cu furnizorii se bazează în principal pe avantajul reciproc al
părţilor, însă în cazul în care preţurile şi cantităţile nu corespund cu cele ale firmei, aceasta
sistează comenzile şi întrerupe activitatea cu furnizorul.

Principalii furnizori a Boromir Prod SA pentru produsele cerealiere sunt Cargill Agricultura
SRL, RO Agroital SRL, Alfred C. Toepfer International SRL, SC Agricover SA, SC Somalex
SRL, SC A&S International SRL, SC Acvila SRL. Pentru panificație, respectiv patiserie,
principalii furnizori sunt: SC Cope SA Costisa Neamt, SC Enzime si Derivate Costisa, SC Orkla
Foods SA Craiova, SC Slik Impex SRL Buzau, SC Esarom Romania SRL Sibiu, SC Lesaffre
Romania SRL Otopeni.

Concurenții: Se observă o largă râspandire teritorială a întreprinderilor de morărit şi panificaţie

în România. În toate zonele există mari complexe de morărit şi panificaţie, dar pe langă acestea
există numeroase firme de dimensiuni mai mici care au ca obiect de activitate fie numai
măcinişul, fie numai producerea de produse de panificaţie. Caracteristic pentru industria
demorărit şi panificaţie este numărul mare al agenţilor economici și
complementarietatea firmelor mari și a celor mijlocii. Intensitatea concurenţei este cu atât mai
mare cu cât există un grad mai redus de concentrare. Piaţa produselor de morărit –
panificaţie este o piaţă descentrată, nu există producători care să dețină cote importante pe
piată, de aceea concurenţa este puternică.

Concurenţa este mai mare dacă nivelul de creştere al cererii este redus sau constant.

5
 SC BOROMIR PROD SA

Principalii concurenţi pe piaţa produselor de panificaţie şi morărit a Boromir Prod S.A. Buzău

sunt:

- Concurenţi direcţi : Vel Pitar Râmnicu Vâlcea, Dobrogea Grup Constanţa, Loulis,

Ravoca Com Agro Pan Vaslui şi Pan Grup Craiova,Transagape, Harmopan, Titan plus câteva

sute de mici producători locali din judeţele unde Boromir deţine capacităţi de producţie.

- Concurenţi indirecţi: magazinele generale de retail – hipermarketurile și magazinele cash

& carry care în ultimii ani au dezvoltat mici brutării pentru a oferi produse de panificație şi

patiserie proaspete (checuri, rulade, torturi, prăjiturile de casă)

1.3 STADIUL AFACERII

Pe parcursul a 16 ani, Boromir s-a dezvoltat într-un ritm dinamic, pentru ca în prezent să ajungă
să controleze 10% din activitatea de morărit de pe piaţa de profil din Romania, cu o capacitate de
măcinare de 1500 t/zi. Acest lucru a fost posibil atât în urma achiziţionării de noi fabrici de
morărit şi panificaţie aflate în zone ale ţării cu potenţial de dezvoltare din Sibiu, Buzău, Deva,
Slobozia, cât şi prin retehnologizarea şi reutilarea tuturor facilităţilor de producţie din
patrimoniu.

Societatea dispune de o reţea de magazine specializate "Boromir Pan Café" (magazine cu

suprafeţe cuprinse între 50 şi 150 mp), acestea constituind un proiect lansat în aprilie 2008, bazat
pe re-branduirea tradiționalelor brutării Boromir existente în orașul Rm. Vâlcea încă din anul
1996.

In municipiile Buzău si Rm. Sărat isi desfasoara activitatea o reţea proprie de desfacere de 20 de
magazine, din care 16 sunt situate în municipiul Buzău iar 4 în orașul Rm. Sărat.

Pe lângă acestea, Boromir mai deţine 3 benzinării în Rm. Vâlcea si fabrica de cherestea
Hardwood .

6
 SC BOROMIR PROD SA

Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%, urmată de cea de
dulciuri şi prăjituri care deţine 20%, apoi de divizia de panificație cu o pondere de 15% iar restul
activităţilor sunt reprezentate de magazine, distribuţie şi benzinării care acoperă 10% din afaceri.
Acestea au reprezentat o cifra de afaceri de 110 mil Euro pentru 2010.

Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pieţei şi pentru a răspunde cât mai bine exigenţelor
clienţilor, societatea s-a dezvoltat şi si-a diversificat activitatea pentru ca, îmbinând inovaţia cu
tradiţia, să ofere produse care să satisfacă cele mai înalte standarde de calitate, sănătate şi
siguranţă.

1.4 MISIUNE/VALORI
Misiunea societatii este aceea de a satisface pe deplin toate cerinţele clientilor, cu maximum de
calitate şi profesionalism.

Calitate şi profesionalism înseamnă pentru ei diversitatea de produse, promptitudinea serviciilor

oferite si o capacitate mare de producţie.

Boromir plasează în centrul preocupărilor sale satisfacţia deplină a clientului, un client care se
reîntoarce de fiecare dată la un produs de calitate, conceput şi oferit cu profesionalism, astfel
încât să răspundă tuturor exigenţelor şi aspirațiilor acestuia.

Confirmarea că isi respectă clienţii a venit tocmai de la aceştia, în anul 2009.

În urma participării la Concursul "Produsul Anului Romania 2009", Cozonacul Boromir cu

Cremă de Nuci a fost desemnat câştigător de către consumatorii români la categoria Produse de
patiserie.

Studiul a fost realizat pe 4000 de persoane de către prestigioasa firmă la nivel internaţional
Nielsen.

7
 SC BOROMIR PROD SA

1.5 CERTIFICARI
Potrivit Boromir , satisfacţia şi siguranţa în alimentaţie este indeplinita prin tehnologia folosită,
condiţiile de prelucrare a materiilor prime şi finite, condiţiile de muncă şi calitatea serviciilor.

Acestea sunt asigurate prin cele trei certificări în sistemul de management în Siguranța
Alimentelor, Sistemul de Management al Mediului şi Sistemul de Management al Sănătăţii şi
Securității Ocupaționale.

1. Sistem de Management al Siguranței Alimentelor conform ISO 22000/2005, certificat nr.

AJAEU /08/10984

Scopul certificării:

-  Producție şi vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie şi pizza

2. Sistem de Management al Mediului conform ISO 14001/2004, certificat nr. AJAEU

/09/90341.

Scopul certificării:

- Producție şi vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie şi pizza;

- Vânzare produse petroliere;
- Comercializare produse alimentare şi nealimentare.

3. Sistem de Management al Sănătăţii şi Securității Ocupaționale conform OHSAS

18001/2007, certificat nr. AJAEU /09/90342.

Scopul certificării:

- Producție şi vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie şi pizza;

- Vânzare produse petroliere;
- Comercializare produse alimentare şi nealimentare.

8
 SC BOROMIR PROD SA

CAPITOLUL 2. Diagnosticul propriu – zis

Diagnosticul financiar (parte componentă a diagnosticului global al firmei) este definit în
literatura de specialitate drept „studiu metodic a situaţiei şi evoluţiei unei întreprinderi sub
aspectul structurii financiare şi a rentabilităţii, plecând de la bilanţ, contul de rezultate şi alte
informaţii oferite de întreprindere, mai ales din anexe şi raportul anual”.

DIAGNOSTICUL PERFORMANTELOR SI A CRESTERII

ECONOMICE A ENTITATII

Conceptul de performanţă, transpus în domeniul întreprinderii, are semnificaţia unei „bune

reuşite” sau a unui „succes”, care este rezultatul unui act de gestiune a activităţii întreprinderii.
El poate fi definit şi cuantificat cu ajutorul unui ansamblu de indicatori sau cu criterii de natură
calitativă sau cantitativa. (profit, rentabilitate, rata de creştere, climat social, imagine de marcă
etc.)

2.1 ANALIZA REZULTATULUI NET PRIN SOLDURI INTERMEDIARE DE

GESTIUNE

Analiza performanţelor economico-financiare ale întreprinderii foloseşte drept sursă principală

de informaţii contul de profit şi pierdere şi se concentrează cu precădere spre evidenţierea
formării rezultatului întreprinderii, respectiv pe studierea structurii lui, ţinând seama de
interdependenţele dintre elementele constitutive şi factorii care au influenţă asupra nivelului
acestor performanţe.

Pe baza contului de profit şi pierdere se pot determina o serie de indicatori valorici, care poartă
numele de solduri intermediare de gestiune sau marje de acumulare, ce se scriu în gama
indicatorilor de apreciere a performanţelor economico-financiare ale întreprinderii.

Soldurile intermediare de gestiune (SIG) reprezintă paliere succesive în formarea rezultatului

final; construcţia indicatorilor se realizează în cascadă , pornindu-se de la exerciţiul financiar sau
marja comercială , şi încheindu-se cu cel mai sintetic indicator care este rezultatul net.

9
 SC BOROMIR PROD SA

Calculul lor se face pentru perioada de gestiune curentă şi pe mai mulţi ani.

În acest mod se evidenţiază tendinţele evolutive ale acestora; se pot face comparaţii cu
întreprinderi similare, cu media pe sector, cu întreprinderi care aplică politici de producţie
comercială, de gestiune, diferite.

Indicatorul care surprinde cel mai bine masura activitatii unei companii este cifra de afaceri.
Cifra de afaceri ( CA ) sau altfel spus rezultatul final al activitatii companiei arata dimensiunea
companiei analizate sau mai exact suma tuturor bunurilor si serviciilor realizare sau prestate. 

Marja comerciala ( Mc ) este unul dintre indicatorii folositi in analiza-diagnostic a rentabilitatii

intreprinderii, calculata ca diferenta intre veniturile obtinute din vanzarea marfurilor si
cheltuielile ocazionate de vanzarea marfurilor. Este principalul indicator de apreciere a
performantelor unei activitati comerciale. 

Productia exercitiului ( Pex ) include valoarea bunurilor si serviciilor fabricate de intreprindere

pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Productia exercitiului este cel mai
cuprinzator indicator, reprezetand volumul total de activitate. Se calculeaza insumand productia
proprie, productia stocata si productia imobilizata. Productia exercitiului este alaturi de marja
comerciala un indicator foarte important in cadrul soldurilor de gestiune si trebuie diferentiata de
cifra de afaceri. 

Valoarea adaugata ( Vad ) exprima cresterea sau plusul de bogatie creat de intreprindere prin
activitatea tehnico-productiva, ca urmare a utilizarii propriilor factori de productie care
reprezinta potentialul productiv al intreprinderii, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenite
de la terti in cadrul activitatii curente a intrepriderii.

Earning Before Interests, Taxes, Depreciation and Amortization ( EBTDA ) reprezinta

fluxul potential de disponibilitati degajat de ciclul de exploatare si se stabileste ca diferenta intre
valoarea adaugata (inclusiv subventii de exploatare), pe de o parte, si impozitele, taxele si
cheltuielile de personal pe de alta parte, ori altfel spus, se determina ca diferenta dintre veniturile
monetare si cheltuielile monetare din exploatare. Veniturile monetare in exploatare cuprind
vanzarile de marfuri, productia vanduta si subventiile acordate pentru ciclul de exploatare.
Cheltuielile de exploatare cuprind consumurile de la terti, cheltuieli cu impozite, taxe si

10
 SC BOROMIR PROD SA

varsaminte si cheltuielile cu personalul. Excedentul/deficitul brut al exploatarii este folosit in

procesul de analiza la efectuarea unor comparatii privind rezultatele obtinute de catre
intreprindere cu rezultatele altor firme din acelasi domeniu de activitate. 

Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere) priveste activitatea de exploatare normala si

curenta a intreprinderii si exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare.
Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat prin influenta atat a rezultatului
exploatarii normale si curente, cat si a rezultatului activitatii financiare, nefiind perturbat de
elemente extraordinare

Rezultatul curent (Rc) reprezintă rezultatul tuturor operaţiilor curente, obişnuite ale
întreprinderii, fiind determinat atât de rezultatul exploatării curente, cât şi de cel al activităţii
financiare, permiţând şi aprecierea impactul politii financiare a întreprinderii asupra rentabilităţii.
Deoarece nu este influenţat de elemente extraordinare, acest sold permite analiza dinamicii
rezultatului curent al întreprinderii pe mai multe exerciţii financiare.

Earning Before Interests and Taxes ( EBIT ) presupune adunarea rezultatului net, cheltuielile
privind dobanzile, impozitul pe profit curent, impozitul pe profit amanat si alte impozite
neprezentate la elementele de mai sus si scaderea veniturilor din impozitul pe profit amanat.

Rezultatul net al exercitiului exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu care vor fi
remunerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise.

11
 SC BOROMIR PROD SA

CALCULUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Nr Elemente de calcul 31.12.2014 31.12.2015 Indici Abateri

crt ( % ) (%)

1 Cifra de afaceri ( CA ) 103222048 92635053 89,74 -10,25

Productia vanduta + 63257525 57313513 90,60 -9,39

Ven. din vanzarea mf - 48712992 37046108 76,05 -23,95

Red. comerciale acordate + 8748469 1724568 19,71 -80,29

Ven. din subv. expl. af. CA 0 0 - -

2 Marja comerciala ( MC ) 7872270 7550232 95,91 -4,09

Venituri din vz. mf - 48712992 37046108 76,05 -23,95

Cheltuieli pr mf 40840722 29495876 72,22 -27,79

3 Productia exercitiului ( Pex ) 65950195 60832881 92,24 -7,76

Productia vanduta + 63257525 57313513 90,60 -9,39

Nr Elemente de calcul 31.12.2014 31.12.2015 Indici Abateri

crt ( % ) (%)

Ven.af.cost.stoc de prod (+SC;-SD) + 2692670 3519368 130,70 30,70

Ven din prod.de imob.si inv. imob 0 0 - -

4 Valoarea adaugata ( Vad ) 22448744 19858210 88,46 -11,54

Productia exercitiului + 65950195 60832881 92,24 -7,76

12
 SC BOROMIR PROD SA

Marja comerciala - 7872270 7550232 95,91 -4,10

Red.comerciale acordate + 8748469 1724568 19,71 -80,29

Red.comerciale primite - 5276162 252661 4,79 -95,21

Consumuri intermediare 47901414 47052996 98,23 -1,78

Earning Before Interests, Taxes,
5 Depreciation and Am. ( EBTDA ) 10278138 6513465 63,37 -36,63

Valoare adaugata + 22448744 19858210 88,46 -11,54

Ven.din active imob.det in vz. + 0 0 0 0

Ven.din reev.imob corp si necorp + 0 0 0 0

Ven.din investitii imobiliare + 44100 797067 1807,41 1707,41

Ven din act boil.si prod.agricole - 0 0 0 0

Ch.cu personalul- 12200965 12291580 100,74 0,74

Ch.cu protect.med.inconjurator- 0 0 0 0

Ch.legate de act.imob det.pt vz.- 0 0 0 0

Ch.din reev.imob.corp si necorp. - 0 1772994 - -

Ch.privind investitiile imob - 0 0 0 0

Ch.pr.activ.biolog.si prod.agricole 13741 77238 562,10 462,10

6 Rezultatul din exploatare ( Rexp) 4218157 1154816 27,38 -72,62

EBTDA + 10278138 6513465 63,37 -36,63

Ven.din subv.expl.calamitati + 10035 29664 295,60 195,60

Nr Elemente de calcul 31.12.2014 31.12.2015 Indici Abateri

crt ( % ) (%)

Alte ven.din exploatare- 76544 46688 60,99 -39,02

Ajust.val.pr.imob.corp,necorp,inv.imo
b 4848204 4021652 82,95 -17,05
si act.biologice ev la cost +/- (ch)

Ajust.de val pr.activ.circulante- -26446 -26784 101,28 1,28

13
 SC BOROMIR PROD SA

Chelt.cu imp,taxe,vars.asimilate - 778877 741923 95,26 -4,75

Ch.pr.calam.si alte ev.similare- 0 0 0 0

Alte cheltuieli+ 568263 371488 65,37 -34,63

Ajustari privind provizioanele (ven) -22338 326722 -1462,63 -1562,63

7 Rezultatul economic ( Rez.ec ) 4474054 1293679 29,92 -71,08

Rezultatul din exploatare+ 4218157 1154816 27,38 -72,62

Ven.financiare totale 255897 138863 54,27 -45,73

Earning Bef.Interest and Taxes
8 (EBIT) 4236879 1137847 26,86 -73,14

Rezultatul net + 3836308 4981648 129,86 29,86

Ch.privind dobanzile + 305038 2704003 88,65 -11,35

Impozitul pe pf curent + 0 0 0 0

Impozitul pe pf. amanat + 177934 0 - -

Alte impozite nep.la elem sus - 0 0 0 0

Ven.din impozit pe pf.amanat 82401 4114204 4992,9 4892,90

9 Rezultatul financiar (R.fin) -286316 -287372 100,36 0,37

Venituri fin.totale- 255897 138863 54,27 -45,73

Cheltuieli fin.totale 542213 426235 78,61 -21,39

10 Rezulatul curent/brut ( R.brut ) 3931841 867444 22,06 -77,98

Venituri totale- 106301294 102369453 96,30 -3,70

Cheltuieli totale 102369453 96299259 94,07 -5,93

Nr Elemente de calcul 31.12.2014 31.12.2015 Indici Abateri

crt ( % ) (%)

SAU

Rezultatul din exploatare + 4218157 1154816 27,38 -72,62

Rezulatul financiar -286316 -287372 100,36 0,37

14
 SC BOROMIR PROD SA

11 Profitul/pierderea neta 3836308 4981648 129,86 29,86

Profitul brut +/ - 3931841 867444 22,06 -77,94

Impozitul pe profit curent - 0 0 0 0

Impozitul pe profit amanat + 177934 0 - -

Ven.din imp pe pf amanat- 82401 4114204 4992,90 4892,91

Alte imp.neprez.la elem de mai sus 0 0 0 0

Interpretarea rezultatelor :

Cifra de afaceri a inregistrat o scădere cu 10,25% în perioada curentă față de cea precedenta.
Această scădere a cifrei de afaceri e determinată în primul rând de scăderea cu 9,39% a
producției vândute, ceea ce are un effect nefavorabil. Diminuarea explicându-se deasemenea și în
scăderea cu 23,95% a veniturilor din vânzarea mărfurilor. Scăderea reducerilor comerciale
acordate cu 80,29% a dus și la reducerea cifrei de afaceri.

Marja comercială a înregistrat o scădere în anul 2015 cu 4,09 % față de anul 2014. Acest
rezultat este explicat de scăderea cu 23,95% a veniturilor din vânzarea mărfurilor ăi de scăderea
cu 27,78% a cheltuielilor privind mărfurile.

Producția exercițiului a înregistrat în perioada curentă față de cea de bază o diminuare cu

7,76%. Datorită creșterii cu 30,70% a veniturilor aferente stocurilor de produse, scăderea cu
9,39% a producției vândute nu afectează atât de tare producția exercițiului din anul curent.

Valoarea adăugată scade cu 11,54% in anul 2015 față de anul precedent. Scăderea producției
exercițiului cu 7,76% are un efect nefavorabil asupra valorii adăugate, la fel ca și diminuarea
înregistrată la marja comercială de 4,09%. Scăderea cu 80,29% a reducerilor comerciale acordate
si a reducerilor primate cu 95,21% contribuie la diminuarea valorii adăugate.

Scăderea semnificativă, cu 36,63 %, a Earning Before Interests, Taxes and Amortization

(EBTDA) se datorează influenței semnificative exercitate de valoarea adăugată, care a înregistrat
o scădere de 11,54 % . Creșterea cheltuielilor cu personalul cu doar 0,74% adduce o puțină
influiență asupra EBTDA.

15
 SC BOROMIR PROD SA

Rezultatul din exploatare înregistrează în perioada de bază o pierdere semnificativă față de

perioada predecentă de 72,62 %. Trecerea la o pierdere semnificatică al profit în anul curest este
explicată în special de scăderea înregistrată de EBTDA, cu 36,63%. Efectul celorlalte elemente
este nesemnificativ (scăderea altor venituri din exploatare cu 39,02%, diminuarea ajustării valorii
imobilizărilor corporale, necorporale, investițiilor imobiliare și activelor imobilizate la cost cu
17,05%, scăderea cheltuielilor cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate și a altor cheltuieli cu
4,78% și a altor cheltuieli cu 34,63 %), însă toate adunate duc la scaderea rezultatului din
exploatare.

Rezultatul economic înregistrează o pierdere de 71,08% în perioada curentă față de cea

precedentă. Această situație este explicată de scăderea cu 72,62 % a rezultatului din exploatare și
a veniturilor financiare totale cu 45,73%. Ambele elemente exercitând o influiență asupra
rezultatului economic explică scăderea semnificativă a acestuia.

Earning Before Interests and Taxes (EBIT) scade cu 73,14% în perioada curentă față de cea
de bază. Creșterea cu doar 29,86% a rezultatului net a influiențat scaderea acestui indicator.
Asupra acestuia o influiență nesemnificativă o are scăderea cheltuielilor privind dobânzilor cu
11,35%.

Rezultatul financiar negativ atât în perioada de bază cât și în perioada curentă duce la o creștere
nesemnificativă de doar 0,37 %. Acest lucru este explicat de dimininuarea veniturilor totale cu
45,73 % intr o procent mai mare decât diminuarea cheltuielilor totale cu 21,39 %.

Rezultatul curent/brut înregistrează în perioada curentă față de perioada precedentă o pierdere

de 77,98 %. Acest lucru este explicat prin diminuarea cheltuielilor într-un procent mai mare
decât diminuarea veniturilor. Scăderea cheltuielilor totale cu 5,93 % are un efect pozitiv asupra
rezultatului curent, iar scăderea veniturilor totale cu 3,70 % are un efect negativ asupra acestui
rezultat. Astfel, efectul pozitiv exercitat de scăderea cheltuielilor totale are o influență mai mare
asupra rezultatului curent, explicând profitul mai mare înregistrat în perioada curentă. În
perioada de bază s-a înregistrat un profit net de 3836308 lei. În perioada curentă lucrurile se
modifică puțin, întreprinderea înregistrând un profit net mai mare de 4981648 lei.

16
 SC BOROMIR PROD SA

2.2 ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE

Rata de rentabilitate reprezintă un raport între un indicator de rezultate (profit sau pierdere) şi un
indicator care reflectă un flux de activitate (cifra de afaceri netă, resurse consumate) sau un stoc
(capital propriu, active totale). Rata rentabilităţii este o mărime relativă care exprimă gradul în
care capitalul în întregul său aduce profit. În ansamblul indicatorilor economico-financiari rata
rentabilităţii se situează printre cei mai sintetici indicatori de eficienţă ai activităţii întreprinderii.
În profit şi rata rentabilităţii se reflectă rezultatele activităţii întreprinderii din toate stadiile
circuitului economic. Comparativ cu costurile pe produs, care reflectă rezultatele din stadiul
producţiei, rata rentabilităţii le sintetizează şi pe cele din stadiul distribuţiei.

Rentabilitatea economică se poate analiza cu ajutorul ratelor:

Rebruta = − EBDTA /Cecb=EBTDA/(CA) X CA /Cecb

Primul raport este numit rata marjei brute din exploatare şi exprimă capacitatea întreprinderii de
a genera excedent brut din exploatare după acoperirea cheltuielilor variabile din cifra de afaceri.
Iar al doilea raport repreyintă rotaţia capitalului economic brut în cifra de afaceri.Rata
rentabilităţii economice se mai poate exprima şi prin:

Rebruta= EBTDA /Cecb=EBTDA /Vad x Vad / Ai x Ai /Cecb

DETERMINAREA RATELOR DE RENTABILITATE ECONOMICA

SC BOROMIR PROD SA

17
 SC BOROMIR PROD SA

SPECIFICARE 31.12.2014 31.12.2015 INDICI ABATERI

(%) (%)
Earning Before Interests, Taxes,
Depreciation and Amortization ( 10278138 6513465 63,37 -36,63
EBTDA ) ( RON )
Capital economic brut ( RON ) 116621311 95707308 82,06 -17,93
Cifra de afaceri ( RON ) 103222048 92635053 89,74 -10,26
Valoarea adăugata ( RON ) 22448744 19858210 88,46 -11,54
Active imobilizate brute pentru
exploatare ( RON ) 98483072 78814761 80,03 -19,97
Rebruta = EBTDA/Cceb ( % ) 8,81 6,80 77,18 -22,81
- rata marjei brute de
exploatare EBTDA/CA 9,95 7,03 70,65 -29,35
(%)
- rata de rotatie a cap
ec.brut în cifra de afaceri 0,86 0,97 112,79 12,79
CA/Cceb (rotatii)
Rebrută = EBTDA/Cceb ( % ) 8,81 6,80 80,03 -22,81
- rata marjei brute asupra
valorii adăugate 45,78 32,79 71,62 -28,37
EBTDA/Vad (%)
- eficienta utilizarii
activelor imobilizate 0,23 0,25 108,69 8,69
Vad/Ai
- coeficientul investițiilor
strategice Ai/Cceb 0,84 0,82 97,62 -2,38

Interpretare :

Ca urmare a analizei s-a constatat diminuarea ratei rentabilităţii activului brut din exploatare de
la valoarea de 8,81 % la o valoare cu 22,81 % mai mică, ajungând până la valoarea de 6,80 % în
anul 2015 față de 2014 după cum urmează:

18
 SC BOROMIR PROD SA

 în cazul primului model de analiză, rezultatul scăderii se datorează diminuării marjei

brute din exploatare cu 29,35 % și al creșterii numărului de rotații al capitalului economic
brut în cifra de afaceri cu doar 12,79 % în perioada analizată față de perioada de referință;
 în cazul celui de-al doilea model de analiză, consecința scăderii ratei marjei brute asupra
valorii adăugate cu 22,81% în perioada analizată față de perioada precedentă, creșterii
eficienței utilizării activelor imobilizate cu doar 8,69% și a diminuării coeficientului
investițiilor strategice cu 2,38% datorită diminuării valorii adăugate care a compensat
diminuarea valorii activelor imobilizate brute pentru exploatare în perioada analizată.

Ratele rentabilitatii financiare

Rentabilitatea financiară, numită și rentabilitatea capitalurilor proprii reprezintă raportul dintre

rezultatul net sau rezultatul brut al exercițiului și capitalurile proprii, sau media acestora dacă în
cursul exercițiului au loc modificări importante ale capitalului prin noi aporturi în numerar.
Acesta se definește prin formulele:

Rf = Rnet/Cpr = Rnet/CA x CA/Cpr = Rnet/CA x Ca/CP xCp/Cpr

DETERMINAREA RATELOR DE RENTABILITATE FINANCIARA

SC BOROMIR PROD SA

SPECIFICARE 31.12.2014 31.12.2015 INDICI ABATERI

19
 SC BOROMIR PROD SA

(%) (%)

Cifra de afaceri ( RON ) 103222048 92635053 89,74 -10,26

Rezultatul net ( RON ) 3836308 4981648 129,86 29,86

Rezultatul din exploatare (RON) 4218157 1154816 27,38 -72,62

Capitaluri proprii ( RON ) 100810843 88221321 8,16 -91,84

Datorii platite intr-o perioadă 7587893 5217758 68,76 -31,24

mai mare de un an ( RON )

Capitaluri permanente ( RON ) 108422171 93462514 86,20 13,79

Activ ( Pasiv ) total ( RON ) 166306047 116496503 70,05 -29,95

Rf = Rnet/Cpr (%) 3,80 5,64 148,42 48,42
- rata marjei nete Rnet/ 3,71 5,37 144,74 44,74
CA (%)
- rata de rotatie a cap
propriu in CA Ca/Cpr 1,02 1,05 102,94 2,94
(rotatii )
- rata de rotație a
capitalului permanent în 0,95 0,99 104,21 4,21
CA - CA/CP (rotatii)
- rata de dependentă față
de structura financiară 1,07 1,05 98,13 -1,87
CP / Cpr = 1+D >1 an /
Cpr
Rf = Rnet / Cpr ( % ) 3,80 5,64 148,42 48,42
- rata rentabilitatii
economice Rexp / At (%) 2,53 0,99 39,13 -60,87
- impactul indatorarii
( Rnet/Rexp ) * ( Pt/Cpr ) = 1,47 5,68 386,39 286,39

20
 SC BOROMIR PROD SA

(Rnet/Rexp) * (1+D/Cpr )

Interpretare:

În urma analizei ratei rentabilității financiare prin lanțuri de rapoarte avem în vedere că:

 primul model de descompunere arată o creștere a ratei rentabilității financiare cu 48 % ,

fiind consecința creșterii marjei nete cu 44,74 % în perioada analizată față de perioada de
bază. Cresterea rata de rotatie a capitalului propriu în cifra de afaceri și a capitalului
permanent în cifra de afaceri (2,94 % respective 4,21 % ) și scăderea ratei de dependentă
față de structura financiară cu 1,87 % au dus la creșterea ratei rentabilității financiare;
 cel de-al doilea model de descompunere explică creșterea ratei rentabilițății financiare
prin scăderea ratei rentabilității de la valoarea de 2,53 la 0,99 , scădere ce reflectă o
performanță a activității de exploatare mai mică in 2015 decât în 2014 , și mărirea
impactului îndatorarii , ce are impact multiplicative asupra ratei rentabilității economice
cu 1,47 in anul 2014 si 5,68 in anul de analiză.

2.3 ANALIZA PERFORMANȚEI BURSIERE

Determinarea ratelor rentabilității bursiere
Nr.
Crt. Elemente de calcul 31.12.214 31.12.2015 Indici %
100
1 Nr. de acţiuni (lei) 233.063.738 233.063.738 .00
2 Cifră de afaceri 103.222.048 92.635.053  
100
3 Preţ pe acţiuni (lei) 0,1 0,1 .00
129
4 Profit net (lei) 3.836.308 4.981.648 .87
5 Activ net contabil ANC 100.810.843 88.221.321 87

21
 SC BOROMIR PROD SA

.51
0.43254623 87
6 ANC acţiuni = ANC/Nr.act. 7 0.378528731 .51
Capitalizarea bursiera=CB = 100
7 Pret*Nr.act. 233.063.738 233.063.738 .00
Rezultatul net pe acţiuni=EPS= Profit 0.01646033 129
8 net /Nr.act. 8 0.021374616 .87
77
9 Coef. de cap.bursiera=PER= P/EPS 60.75 46.78 .00
77
10 PER=CB/Pnet 60.75 46.78 .00
Coef.de cap.activ net=PBR= Pret/ANC 0.23118915 114
11 act. 7 0.26418073 .27
0.23118915 114
12 PBR=CB/ANC 7 0.26418073 .27
0.01646033 129
13 Rand. Plasamentului=rp=EPS/1 8 0.021374616 .87
0.01646033 129
14 rp= Pnet/CB 8 0.021374616 .87
Coef. Capitalizării bursiere= 2.89161098 97
15 (CB+DT)/CA 6 2.820613164 .54

Rezultatul net pe acţiuni (EPS) – indicator care interesează pe acționarii majoritari

înregistrează o creștere de 29,87%, în perioada curentă, astfel acționarul majoritar primește
pentru fiecare acțiune deținută 0.016460338 lei în 2014, respectiv 0.021374616 lei in 2015.
Această creștere s-a datorat sporirii profitului net cu 29,87 % de la o perioada la alta, deși
numarul de acțiuni nu s-a modificat.

Coeficientul de capitalizare bursieră (PER) reflect prețul pe care este dispus investitorul să-l
plătească pentru profitul net pe acțiune, astfel, pentru un rezultat net pe acţiune egal cu
0.016460338 lei investitorul plăteşte 60.75 lei în 2014, respectiv 46.78 lei pentru un rezultat de
0.021374616 lei/acțiune în 2015.

 Intervalul de timp în care este recuperată investiția într-o acțiune de 0,1 lei (atât in 2014
cât și in anul 2015) din rezultatul net pe acțiune de 60,75 ani în 2014, respectiv 46,78 lei
în 2015. Investitorul recuperează investiția într-o acțiune (0,1 lei pe acțiune) în 60,75 ani
in 2014,respective 46,78 ani în 2016 .

22
 SC BOROMIR PROD SA

Coeficientul de capitalizare a activului net (PBR)- este mai mic ca 1 ceea ce indică faptul că
acțiunile sunt acțiunile sunt subevaluate (pret mai mic decât activul net contabil pe acțiune) în
raport cu valoarea lor contabilă, ceea ce pentru posesorul de titluri reprezintă un semnal de
vânzare .Activul net contabil se regăsește în valoarea de piață a întreprinderii de 0.231189157 ori
în 2014, respective de 0.26418073 ori în 2015 de unde rezultă faptul ca acțiunile sunt
subevaluate.

Coeficientul capitalizării bursiere globale– arată faptul că cifra de afaceri se regăsește în

valoarea societății de 2.891610986 ori in 2014, respective de 2.820613164 ori în 2015.

Randamentul plasamentului (rp)- reflect remunerarea așteptată de acționarii majoritari ca

urmare a investiției în capital, astfel 1,64% reprezintă parte pe care investitorul a recuperat-o in
2014 din investiția într-o acțiune de 0,1 lei în timp ce în anul 2015 investitorul a recuperat
0,021%/acțiune.

.
Diagnosticul poziției financiare pe baza bilanțului contabil
Pozitia financiara a unei intreprinderi este reprezentată conform IAS de relatia dintre activele,
datoriile si capitalurile proprii ale sale. Informatii despre aceste structuri financiare sunt oferite in
principal de bilant dar in completare si celelalte elemente ale situatiilor financiare pot furniza
informatii utile relativ la aceste elemente.

2.4 ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE ACTIVULUI SI

PASIVULUI

23
 SC BOROMIR PROD SA

Pentru aprecierea corectă a situaţiei financiare a întreprinderii se utilizează metoda ratelor de

structură patrimonială care se stabilesc ca raport între un post din activ sau pasiv şi totalul
bilanţului, precum şi ca raport între diferite componente de activ sau pasiv. Prin urmare se
delimitează 2 categorii de rate:

A. Ratele de structură ale activului

Analiza evoluţiei şi structurii mijloacelor economice din patrimoniul întreprinderii serealizează

cu ajutorul ratelor de structură ale activului. Punerea în evidenţă a structurii mijloacelor
economice se realizează prin raportarea fiecărui post de activ la totalul activului. Această
modalitate furnizează informaţii ce pot fi relevante atunci când se fac comparaţii în dinamică la
nivelul aceleiaşi întreprinderi pe mai mulţi ani sau când se fac comparaţii între întreprinderi
din aceeaşi ramură de activitate. Aceste rate de structură ale activului sunt:

Rata activelor imobilizate (𝑹𝑨𝑰) - calculată ca raport între activele imobilizate şi totalul
activului şi care reprezintă ponderea elementelor patrimoniale ce servesc întreprinderea
permanent.

RAI = (Active imobilizate/Activ total) ∙ 100

Cu alte cuvinte RAI măsoară gradul de investire al capitalului în întreprindere. Conţinutul diferit
al componentelor activelor imobilizate justifică utilizarea unor rate complementare precum:

a1) Rata imobilizărilor corporale (𝑅𝐼𝐶) - care reflectă ponderea capitalurilor fixe în cadrul
patrimoniului întreprinderii. Această rată atinge mărimile cele mai ridicate în cazul
întreprinderilor ce folosesc o infrastructură importantă sau echipamente costisitoare (producţia şi
distribuţia de energie, transporturile feroviare, maritime şi aeriene, industria grea), în activităţi ce
presupun importante investiţii mobiliare (industria hotelieră).

RIC = (Imobilizări corporale/Activ total) ∙ 100

RIC măsoară capacitatea întreprinderii de a rezista în cazul unei crize, de a se adapta la
schimbarea bruscă a tehnicii sau a cerinţelor pieţei. Politica de amortizare adoptată influenţează
mărimea ratei pentru că se operează cu valori nete.

24
 SC BOROMIR PROD SA

a2) Rata imobilizărilor necorporale (RIN) – arată ponderea valorii imobilizărilor necorporale
în total active, având semnificaţie pentru întreprinderile mari care au înregistrate în bilanţ
importante cheltuieli cu cercetare-dezvoltarea, cheltuieli cu emiterea şi vânzarea de acţiuni şi
obligaţiuni.

RIN = (Imobilizări necorporale/Activ total) ∙ 100

a3) Rata imobilizărilor financiare (𝑅𝐼𝐹)- reflectă ponderea imobilizărilor financiare în activul
total al întreprinderii.

RIF = (Imobilizări financiare/Activ total) ∙ 100

RIF înregistrează valori foarte mari în cazul holdingurilor al căror obiect de activitate constă în
gestionarea unui portofoliu de participaţii şi valori mici pentru întreprindere puţin axate pe
investiţii financiare.

b) Rata activelor circulante (RAC) – reflectă ponderea activelor circulante în totalul

mijloacelor economice.

RAC = (Active circulante/Activ total) ∙ 100

Ratele complementare a RAC sunt:

b1) Rata stocurilor (RS) care exprimă mărimea stocurilor în totalul activelor întreprinderii,
aceasta fiind în funcţie de natura activităţii.

RS = (Stocuri/Activ total) ∙ 100

25
 SC BOROMIR PROD SA

Durata operaţiilor de aprovizionare şi desfacere şi durata ciclului de producţie sunt

elemente ce influenţează mărimea acestei rate. Ia valori foarte ridicate la firmele cu ciclu foarte
lung de fabricaţie, la firmele ce se ocupă cu distribuţia bunurilor materiale. Ia valori scăzute la
întreprinderile din domeniul serviciilor.

b2) Rata creanţelor (RC) – reflectă importanţa creanţelor întreprinderii în activul total al
întreprinderii.

RC = (Creanțe comerciale/Activ total) ∙ 100

Această rată reflectă politica întreprinderii în legătură cu termenul de plată acordat clienţilor şi
este influenţată de practicile locale sau din sectorul de activitate al întreprinderii. Este
determinată de natura clientelei, rata fiind în general mică pentru întreprinderile având drept
clientelă particulari şi mai ridicată în cazul în care clientela este reprezentată de întreprinderi şi
instituţii. Ia valori foarte scăzute sau nule în comerţul cu amănuntul şi în cazul prestărilor de
servicii către populaţie. Ia valori ridicate în întreprinderi industriale.

RD = (Disponibilități/Activ total) ∙ 100

Aceasta rata este influentata puternic de Rd si este punctul de intersesctie intre ratele de structura
ale activului si ratele de structura ale pasivului.(A se vedea trezoreria neta si necesarul de fond de
rulment) .

B. Ratele de structură ale pasivului

În ceea ce priveşte ratele de structură ale pasivului, analiza acestora urmăreşte caracterizarea
surselor de formare a mijloacelor economice şi evoluţia în timp a acestora. Ratele referitoare la
structura pasivului reflectă componenţa resurselor de care dispune întreprinderea. Ele explică
politica de finanţare care constă în resursele de care poate beneficia întreprinderea în cele mai
avantajoase condiţii de cost şi de durată. Permit aprecierea autonomiei financiare, respectiv
repartiţia între resursele proprii şi datoriile întreprinderi.

Principalele rate sunt:

26
 SC BOROMIR PROD SA

a) Rata stabilităţii financiare (RSF) – reflectă legătura dintre capitalul permanent de care firma
dispune în mod stabil (pe o perioadă mai mare de 1 an) şi patrimoniul total.

RSF = (Capital permanent/Pasiv total) ∙ 100

Rata stabilităţii financiare reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare cucaracter
permanent (stabil) faţă de total resurse. Preponderenţa capitalului permanent în resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii şi un grad ridicat de siguranţă prin
stabilitate în finanţare. Valoarea minimă care oferă o stabilitate acceptabilă pentru o firmă
industrială este de 50%. Dacă rata, în dinamică, prezintă o tendinţă de creştere, aceasta este o
situaţie favorabilă în condiţiile în care majorarea capitalului permanent în raport cu totalul
surselor de finanţare se datorează modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării
datoriilor pe termen mediu şi lung. Dacă rata, în dinamică, prezintă o reducere, aceasta este
considerată o situaţie favorabilă încazul în care se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor
pe termen mediu şi lung, fără ca rata să scadă sub valoarea minim acceptabilă.

b) Rata autonomiei financiare globale (RAF) – este un indicator global referitor la autonomia
financiară a firmei apreciată în ansamblul finanţării sale:

RAF = (Capital propriu/Pasiv total) ∙ 100

Rata autonomiei financiare globale arată cât din patrimoniul firmei este finanţat pe baza
resurselor proprii. Valoarea minim admisibilă este de 33%, deşi se consideră că sursele proprii ar
trebui să contribuie la finanţare într-o proporţie de cel puţin 50%. Între aceste valori, firma se
poate împrumuta, însă, trebuie obligatoriu să beneficieze de efectul de levier al îndatorării. În
cazul în care capitalul propriu reprezintă cel puţin 66% din totalul resurselor; firma are o
autonomie financiară ridicată, prezentând garanţii aproape certe pentru a beneficia de credit pe
termen mediu sau lung. Sub valoarea minim admisibilă, firma se află într-o situaţie nefavorabilă
în ceea ce priveşte riscul de insolvabilitate. Când, în dinamică, rata prezintă o tendinţă de
creştere, are loc şi o creştere a autonomiei financiare globale ca urmare a modificării capitalului
propriu într-un ritm mai mare decât totalul resurselor. Este recomandabil ca această creştere să se
27
 SC BOROMIR PROD SA

datoreze sporirii într-un ritm mai rapid a rezultatului net al exerciţiului, faţă de celelalte elemente
de capitaluri proprii. Dacă rata, în dinamică, prezintă o tendinţă de reducere, are loc o reducere a
autonomiei financiare globale ca urmare a modificării capitalului propriu într-un ritm mai lent
decât totalul resurselor. Aceasta este considerată o situaţie normală când se datorează creşterii
într-un ritm mai rapid a datoriilor din exploatare (cu condiţia ca acest lucru să fie asumarea unei
relaxări a termenelor de plată) şi a creditelor bancare pe termen mediu şi lung (cu condiţia ca
firma să beneficieze de efectul de levier).

c) Rata resurselor curente (RRC) - Indicatorul măsoară ponderea datoriilor eligibile pe termen
sub un an în totalul surselor de finanţare şi trebuie corelat cu rata activelor circulante pentru a
evidenţia gradul de echilibru financiar pe termen scurt.

RRC = (Datorii pe termen scurt/Pasiv total) ∙ 100

d) Rata îndatorării globală (RIG) – Indicatorul măsoară importanţa relativă a datoriilor

indiferent de perioada de exigibilitate. Rata este influenţată de specificul activităţii de exploatare
şi de structura de finanţare a firmei.

RIG = (Datorii totale/Pasiv total) ∙ 100

Analiza structurii activului și pasivului

Exercitiu financiar
Nr. Crt Indicatori 31.12.2014 31.12.2015 Indici (%)
1 Imobilizări necorporale 204.17 109.597 53.68

2 Imobilizări corporale 80.109.161 60.586.238 75.63

2.1 Terenuri și construcții 53.096.184 36.937.107 69.56

2.2 Instalații tehnice și mașini 15.623.434 13.235.174 84.71

2.3 Alte instalații, utilaje și mobilier 201.165 179.982

28
 SC BOROMIR PROD SA

89.47

2.4 Investiții imobiliare 10.794.774 9.998.846 92.62

Imobilizări corporale în curs de
2.5 execuție 213.604 235.129 110.07

3 Imobilizări financiare 18.169.741 18.118.926 99.72

3.1 Acțiuni deținute la filiale 17.979.638 17.979.638 100.00

3.2 Alte titluri imobilizate 80.141 80.141 100.00

3.3 Alte împrumuturi 109.962 59.147 53.78

4 Active imobilizate 98.483.072 78.814.761 80.02

5 Stocuri 16.769.215 11.212.098 66.82

6 Creanțe comerciale 50.029.828 25.511.782 50.99

7 Disponibilități 814.868 815.578 100.08

8 Active circulante 67.613.911 37.539.458 55.52

9 Cheltuieli in avans 209.064 142.284 68.05

10 Total active 166.306.047 116.496.503 70.05

Datorii platite intr-o perioada de pana
11 la un an 57.826.377 23.006.154 39.78

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada

12 mai mare de un an 7.587.893 5.217.758 68.76

13 Datorii totale 65.414.270 28.223.912 43.15

14 Capital propriu 100.810.843 88.221.321 87.51

15 Capital permanent 108.479.670 93.490.349 86.16

16 Total pasive 166.306.047 116.496.503 70.05

17 Rata activelor imobilizate 59.21 67.66 114.37

18 Rata imob.necorporale 0.12 0.09 75.00

29
 SC BOROMIR PROD SA

19 Rata imob. Corporale 48.17 52.00 107.97

20 Rata imob. Financiare 10.92 15.55 142.40

21 Rata activelor Circulante 40.66 32.22 79.24

22 Rata stocurilor 10.08 9.63 95.53

23 Rata creantelor 43.01 21.90 50.92

24 Rata disponibilitatilor 0.49 0.70 142.86

25 Rata resurselor curente 34.77 19.75 56.80

26 Rata indatorarii globale 39.33 24.23 61.86

27 Rata autonomiei globale 60.62 75.73 124.93

28 Rata stabilitatii financiare 62.23 80.25 128.96

Interpretarea rezultatelor analizei:

Rezultatele analizei structurii activului și pasivului conduc la următoarele concluzii:

Rata activelor imobilizate arată ponderea activelor imobilizate în activul total și totodată
reflectă politica de investiții a întreprinderii în activele imobilizate utilizabile în mai multe cicluri
de exploatare. Observăm că la data de 31.12.2014 înregistrează 59.21% iar la data de 31.12.2015
67.66%, ceea ce indică o creștere cu 8.45%. Această evoluție este determinată de diminuarea
activelor imobilizate cu 19.98% și a scăderii activului total cu 29.95%. Această majoare de doar
8.45% este determinată și de scăderea imobilizărilor corporale cu 24.37% și a celor necorporale
cu 46.32%;

Rata imobilizărilor necorporale indică ponderea imobilizărilor necorporale în activul total

al întreprinderii, observăm o scădere a imobilizărilor necorporale dela o perioadă la alta cu 25%;

Rata imobilizărilor corporale reflectă ponderea imobilizărilor corporale în activul total al

societății, observăm că în perioada analizată aceasta înregistrează o creștere de doar 7,97%
această creștere este consecința scăderii cu 30,44% a terenurilor și clădirilor, cu 15,21% a
instalațiilor tehnice și a mașinilor, cu 10,53% a altor instalații, utilaje și mobilere precum și a

30
 SC BOROMIR PROD SA

creșterii imobilizărilor corporale în curs de execuție cu 10,07 %, concomitent cu scăderea

investițiilor imobiliare cu 7,38%, ceea ce reflectă majorarea nesemnificativa a capitalului
societății investit în active imobilizate;

Rata imobilizărilor financiare indică ponderea imobilizarilor financiare în totalul activelor,

observăm că la data de 31.12.2014 acestea reprezintă 10,92% din totalul activelor, pe când la
31.12.2015 reprezintă 15,59%, aceasta reflectând o creștere semnificativă de 42,40% .
Constatăm că această creștere se datorează menținerii constante a acțiunilor deținute la filiale și
a diminuării nesemnificative a imobilizărilor financiare cu 0,28 și menținerea constanta altor
titluri imobilizate. Această creștere reflectă angajarea întreprinderii în operații de capital;

Rata activelor circulante reflectă ponderea activelor circulante în totalul activelor,

constatăm că aceasta s-a diminuat în perioada analizată de la 40,66 la 32,22%, adică cu 8,44%,
ceea ce reflectă faptul că întreprinderea nu este flexibilă la cerințele mediului extern;

Rata stocurilor exprimă ponderea stocurilor în totalul activelor întreprinderii, în perioada

analizată această rată s-a diminuat de la 10,08% la 9,63%, adică cu o diminuare nesemnificativă
de 0,45%, acest diminauare fiind una favorabilă pentru întreprindere deoarece aceasta
imobilizează mai puține resurse financiare în stocuri;

Rata creanțelor reflectă ponderea creanțelor comerciale în totalul activelor, aceasta s-a diminuat
în perioada analiată cu 21,11%, acest lucru datorându-se scăderii volumului producției vândute;

Rata disponibilităților reflectă ponderea disponibilităţilor în totalul activelor, obesrvăm o

creștere față de perioada precedentă cu 42,86 %, pe fondul sporirii disponibilităților cu 0,08%
concomitent cu diminuarea activelor totale cu 29,95%. In prima perioadă rata disponibilităților
este de 0,49% iar în a doua perioadă de 0,70%, situarea indicatorului sub limita de 5%
recomandată de literatura de specialitate reflectă probleme de lichiditate în întreprindere.

Rata resurselor curente indică ponderea resurselor curente în total pasiv, aceasta
înregistrează la data de 31.12.2014 34,77% iar la 31.12.2015 19,75%, ceea ce indică o scădere cu
43,2%; această diminuare reflectă micșorarea contribuției lor la finanțarea activității
întreprinderii;

Rata îndatorării globale reflectă ponderea datoriilor totale în pasivul total al

31
 SC BOROMIR PROD SA

întreprinderii, respectiv dependența față de terți. Obsevăm că în perioada analizată aceasta a

scăzut de la 39,33% la 24,23%, această diminuare se datorează scăderii datoriilor totale cu

concomitent cu scădere pasivelor totale cu 29,95%.

Rata autonomiei financiare globale indică ponderea resurselor proprii în total pasive, aceasta
înregistrează valori semnificative respectiv, 60,62% și 75,73%, ceea ce indică o independență
financiară a întreprinderii, iar dacă aceasta ar dori să obțină alte credite, ar putea, deoarece nu
reprezintă un risc pentru bănci, datorită faptului că dimensiunile acestui indicator depășesc limita
impusă de bănci de 30%.

Rata stabilității financiare evidențiază măsura în care întreprinderea dispune de resurse

financiare cu caracter permanent.Acest indicator înregistrează valori ridicate în perioada
analizată respectiv, 62,23% și 80,25%, ceea ce indică o creștere semnificativă de 18,02%.
Această situație asigură un grad de siguranță a întreprinderii.

2.5 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Realizarea consecventa a obiectivului major al unei intreprinderi, adica maximizarea valorii sale
patrimoniale, poate avea loc numai in conditiile unei activitati profitabile si de mentinere a unui
echilibru financiar.

Nr.
Crt Explicatii 31.12.2014 31.12.2015 Indici (%)
1 FRN=CP-AIN  9.996.598  14.675.588  146.80
2 RFS=CP/AIN  1.1015  1.1862  107.69
Fond rulment
3 disponibil=FRN  9.996.598  14.675.588  146.80
4 RLG=Act-DCt  9.787.534  14.533.304  148.48

32
 SC BOROMIR PROD SA

5 Rlr=Act/Dct  1.1693  1.6317  93.34

6 FR pr= C pr- AIN  2.327.771  9.406.560  404.10
Rata autofinantarii=C pr/
7 AIN 1.0236  1.1193  109.35
8 RFS=(D>1AN/AIN)  0.0770  0.0662  85.97

Fondul de rulment net reprezinta surplusul de capital permanent ramas dupa finantarea
activelor imobilizate nete. Intreprinderea are un excedent de capital permanent dupa finantarea
activelEr imobilizate nete, excedent care creste in perioada analizata cu 46.80%.

Rata finantarii stabile este expresia relative a fondului de rulment net pozitiv si a echilibrului
financiar pe termen lung.Capitalul permanent depaseste valoarea AIN de 1.101 ori in anul 2014
si de 1.186 ori in 2015 . Astfel valorile supraunitare si trendul crescator de 7.69% caracterizeaza
intreprinderea prin stabilitate financiara si are capacitatea de a face investitii de crestere.

Fondul de rulment disponibil reprezinta echilibrul financiar pe termen scurt si arata maximul la
care ar putea ajunge lichiditatea (posibila sau potential). Intreprinderea este lichida indicatorul
avand tendinta crescatoare in perioada analizata.

Rata lichiditatii generale este subunitara si in scadere (6.66%) ceea ce este expresia unui FRN
pozitiv si a echilibrului financiar pe termen scurt.

Rata autofinantarii imobilizarilor prezinta valoare supraunitara si usor crescatoare cu 9.35%,

ceea ce arata cresterea autonomiei financiare a intreprinderii (aspect important in relatia cu
creditorii).

Rata finantarii straine s-a redus cu 14.03%, fondul de rulment strain avand un trend
descrescator, neafectand astfel autonomia financiara a intreprinderii.

ANALIZA TREZORERIE NETE SI A RATELOR AFERENTE

33
 SC BOROMIR PROD SA

Nr. Explicatii 31.12.2014 31.12.2015 Indici

crt (%)

1 Trezoreria netă = FRN-NFR -6.644.895 -4.311.166 64,88

2 Rata finanțării globale = FRN/NFR 0,259 0,685 264,47

3 TN/NFR 0,740 0,314 42,43

Viteza de rotație a stocurilor
4 = Cifra de afaceri/Stocuri 6,155 8,262 134,23
Durata de rotație a stocurilor
5 = Stocuri/Cifra de afaceri*360 58,32 43.56 74.69

6 ERS=S/CA 0,162 0,121 74.69

Viteza de rotație a creantelor
7 = Cifra de afaceri/Creanțe comerciale 30,543 41,790 136.83
Termenul de recuperare a creanțelor
= Creanțe clienți/Cifra de afaceri 117.86 8,640 7.33
8
EC = CC/CA 0.327 0,024 7,33
9
Viteza de rotație a furnizorilor
= Achiziții de la furnizori/Datorii 4,247 3,495 82,29
10 furnizori
Termenul de plată a furnizorilor 84,76 102,99 121,50
= DFZ/AFZ *360
11

12 ETPFZ = DFZ/AFZ 0,235 0,286 121.70

Viteza de rotație a stocurilor - stocurile se transformă din formă material în formă bănească
prin intermediul vânzărilor de 6,155 ori în 2014 şi 8,262 ori în 2015. Acest fapt determină
creşterea necesarului de fond de rulment şi diminuarea lichidităţilor.

Durata de rotație a stocurilor – transformarea stocului din formă materială în formă bănească
se realizează în 58 zile în 2014 şi 44 zile în 2015. Cresterea vitezei de rotație duce la diminuarea
termenului de recuperare.

Eficiența rotației stocurilor - 1 leu cifra de afaceri se obține cu o investiţie de 0,162 lei în 2014
şi 0,121 lei în 2015, crescand eficienţa investiţiilor în stoc în 2015 faţă de 2014.

Viteza de rotație a creanțelor- creanțele comerciale se reînnoiesc prin efectul vânzărilor de

3,05 ori în 2014 respectiv 41,79 ori în 2014.

34
 SC BOROMIR PROD SA

Termenul de recuperare a creanțelor – creanțele comerciale se recuperează în 2014 în 101 de

zile iar în 2015 în 9 de zile. Viteza accelerata a creanțelor comerciale și termenul rapid de
recuperare a acestora reprezintă cauze ale necesarului de fond de rulment pozitiv și al trezoreriei
nete negative.

Eficiența clienților - pentru a realiza o cifră de afaceri de un leu se imobilizează creanțe

comerciale de 0,322 si respective 0,025 lei putem vorbi de ineficiența imobilizării lichidității în
creanțe comerciale ceea ce determină o trezorerie netă negativă.

Viteza de rotație a furnizorilor - ca urmare a achizițiilor de la furnizori societatea primește în

2014 resurse de 4,24 ori și de 3,49 ori în 2015; scăderea are efecte negative aupra lichidității
determinată de necesarul de fond de rulment pozitiv.

Termenul de plată al furnizorilor - intervalul de timp pentru care resursele atrase de la

furnizori rămân la dispoziția întreprinderii (datoriile către furnizori devin exigibile) crește de la
85 de zile la 103 de zile cu impact favorabil asupra lichidității determinând diminuarea
necesarului de fond de rulment.

Eficiența furnizorilor – la un leu achiziții de la furnizori resursele atrase reprezintă 0,24 lei în
2014 respectiv 0,28 lei în 2015, a crescut eficiența resurselor atrase cu impact favorabil asupra
lichidității, respectiv diminuarea necesarului de fond de rulment.

Analiza trezoreriei nete și a ratelor aferente

Nr.
Crt. Explicații 31.12.2014 31.12.2015 Indici (%)

Trezoreria netă (lei)

1 -6.644.895 -4.311.166 64,88
= FRN-NFR sau Atz – Ptz
Rata finanțării globale
2 0,259 0,685 264,47
= FRN/NFR
Rata lichidității imediate
3
= Active de trezorerie/ Datorii 1,172 1,332 113,65
curente
Durata netă în zile a ciclului monetar
4 148,040 39,730 26,83
= Drs+Trc-TPfz

35
 SC BOROMIR PROD SA

Rata lichidității imediate – datoriile curente pot fi achitate în proporție de 117% din activele
de trezorerie în exercițiul financiar 2014 respectiv 133% în 2015, confirmă scăderea
trezoreriei nete negative.

Durata netă în zile a ciclului monetar – întervalul de timp cuprins între momentul în care
întreprinderea trebuie să plătească achizițiile de la furnizori și momentul în care se încasează
creanțele comerciale, este de 148 de zile respectiv 40 zile, este un interval de timp destul de
mare în raport cu cel prevăzut de literatura de specialitate (80 zile) sau legea insolvenței (30
zile), situație care confirmă existența trezoreriei nete negative.

Analiza ratelor de îndatorare (solvabilitate)

Nr. Indici
Explicații 31.03.2013 31.03.2014
Crt. (%)
Rata solvabilității generale
1
= Active totale/Datorii totale 2,539 4,120 162,27
Rata îndatorării globale
2 Rîg1=Datorii totale/Pasive totale 0,649 0,320 49,31
Rîg2= Datorii totale/Capital propriu 0,393 0,242 61,58
Rata îndatorării la termen
3 Rît1= Datorii ptl/ Capital permanent 0,071 0,056 78,87
Rît2= Datorii ptl/ Capital propiu 0,076 0,059 77,63
Rata capacității globale de rambursare
4
= Datorii totale/CAF 16,930 5,510 32,55
Capacitatea de autofinanțare
5
= Rezultat net + Ch. Amortizarea 8.684.512 9.003.300 103,67
Rata capacității de rambursare la termen
6
= Datorii ptl/CAF 1,980 1,027 81,87
Rata prelevării datoriilor financiare
7
= Ch.financiare/ Cifra de afaceri 0,005 0,004 80,00
Raportul autonomiei financiare globale
8 RAF1= Capital propriu/ Pasive totale 0,606 0,757 124,92
RAF2= Capital propriu/Datorii totale 1,540 3,120 202,60

Raportul autonomiei financiare la termen

9 RAT1= Cpr/CP 13,140 16,740 127,40
RAT2= Cpr/Dptl 0,929 0,943 101,50

36
 SC BOROMIR PROD SA

Rata solvabilității generale înregistrează în perioadele analizate valori mai mari decât limita
impusă de literatura de specialitate respectiv 1,66, care indică lipsa riscului de insolvabilitate,
rata semnifică de câte ori pot fi achitate datoriile totale din totalul activelor. În perioada
analizată rata a înregistrat un trend ascendent crescând in 2015 cu 4,12%. Creșterea se
datorează scăderii activelor totale într-o proporție mai mică decât datoriile totale. În corelație cu
situația netă a patrimoniului (>0), rata solvabilității generale (>1,66) reflectă managementul
eficace al societății ce a avut ca rezultat creșterea averii acționarilor. Întreprinderea nu este
supusă riscului de faliment și nu este considerată riscantă pentru creditori.

Rata îndatorării globale (Rîg1) exprimă gradul de dependență a entității față de resursele
provenite de la terți. În 2014 valoarea ratei este de 0,64 iar în 2015 este de 0,32 ceea ce
semnifică faptul că firma putea să recurgă încă la îndatorare, riscul de insolvabilitate fiind
eliminat. În 2014 nivelul ratei a scăzut cu 4%.

Rata levierului financiar (Rîg2) reflectă gradul de autonomie financiară a întreprinderii. Rata
înregistrează un trend descendent în perioada analizată (0,39;0,24), însă nivelul acesteia nu
depășește valoarea 2 (poate apare riscul de insolvabilitate) deci în consecință societatea este
independentă financiar.

Rata îndatorării la termen (Rît1) exprimă gradul de îndatorare pe termen lung. În exercițiul
financiar 2014 rata îregistrează valoarea de 0,07 iar în 2015 valoarea de 0,05, înregistrând o
scădere de 28.57%. Nivelul ratei se menține sub limita de 0,5 ceea ce înseamnă că societatea
dispune de capacitate de îndatorare la termen. Nici Rît2 nu depășește limita de 1 impusă de
literatura de specialitate, ceea ce este benefic pentru societate.

Rata capacității globale de rambursare exprimă capacitatea unei firme de a rambursa datoriile
prin capacitatea de autofinanțare. În perioada analizată rata nu se încadrează în numărul de ani
impus de reglementările contabile și anume 4 ani deoarece în 2014 a înregistrat pierdere și astfel
capacitatea de autofinanțare este foarte mică, își rambursează datoriile în 16,93 ani îar în
exercițiul financiar 2015 s-a înregistrat profit ceea ce a dus la creșterea capacității de

37
 SC BOROMIR PROD SA

autofinanțare iar firma își rambursează datorile în 5,51 ani peste limita prevăzută în literatura de
specialitate.

Rata capacității de rambursare la termen a înregistrat în 2014 valoarea de 1,98 ani ceea ce
rezultă că are capacitate de rambursare la termen iar în 2015 valoarea de 1,02 ani, ceea ce denotă
faptul că a crescut capacitatea de rambursare se situindu-se sub limita de 3 ani impusă de
literatura de specialitate. Societatea are capacitate de rambursare la termen.

Rata prelevării datoriilor financiare exprimă capacitatea întreprinderii de a suporta costul

îndatorării. În perioada analizată cheltuielile nu au depășit limita de 3% din cifra de afaceri astfel
că societatea nu este expusă riscului de insolvabilitate.

Rata autonomiei financiare globale – valorile acestei rate reflectă ponderea resurselor proprii
în totalul resurselor aflate la dispoziția entități. Acest indicator indică o poziție bună a
întreprinderii analizate în ceea ce privește independența financiară deoarece valorile în cele două
perioade sunt cu mult peste limita minimă de 0,33. În 2014 a înregistrat valoarea de 0,6 iar în
2015 a crescut cu 0,75%. Al doilea raport se încadrează deasemenea în limita de peste 0,7
impusă de literatura de specialitate astfel că la 1 leu datorii totale societatea poate să garanteze cu
1,54 lei respectiv 3,12 lei, firma dispune de autonomie financiară ridicată.

Rata autonomiei financiare la termen exprimă măsura în care capitalul propriu participă la
formarea capitalului permanent. O rată corespunzătoare trebuie să fie mai mare sau egală cu 0,5.
Astfel în exercițiul financiar 2014 se înregistrează valoarea de 0,92 iar în 2015 se
înregistrează valoarea de 0,94 ceea ce demonstrează că firma nu se confruntă cu riscul de
lichiditate. Al doilea raport se poate interpreta astfel: pentru 1 leu datorii mai mari de un an sunt
necesari 13,14 lei garanție respectiv 16,74 lei în 2015.

2.6 DIAGNOSTICUL RISCULUI DE INSOLVABILITATE

Aprecierea şi evaluarea stării de sănătate financiară a unei entităţi în diagnosticul financiar

contabil impun evaluarea riscurilor ce îi însoţesc activitatea, dintre care unele sernnalează
fragilitatea (vulnerabilitatea) acesteia, iar altele prefigurează falimentul (insolvabilitatea) ce îi

38
 SC BOROMIR PROD SA

ameninţă supravieţuirea.

Prezentarea procedurii insolvenței (legea insolvenței)

Reglementările legale specifice procedurii falimentului se găsesc în Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial, care presupune că participanții la
procedura falimentului sunt: societățile comerciale, societățile cooperative, organizațiile
cooperatiste, societățile agricole, grupurile de interes economic, orice altă persoană juridică de
drept privat care desfășoară și activități economice.

Instanțele judecătorești competente sunt tribunalele în a căror raza teritorială își au sediul
debitorii, iar în cadrul acestor instituții se distinge judecătorul sindic a cărui atribuții sunt limitate
la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului și la
procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii falimentului (insolvența).

Procedura de lichidare presupune constituirea unei Adunări a Creditorilor, care este convocată și
prezidată, de câte ori este nevoie, de către administratorul judiciar, sau după caz, de către
lichidator, dacă legea sau judecătorul sindic nu dispune altfel.

Totodată asociații/acționarii firmei aflate în lichidare pot desemna, pe cheltuiala lor, un

administrator special, care să participe la procedura falimentului și să le reprezinte interesele.

Lichidatorul este elementul principal care are următoarele atribuții: examinarea activității
debitorului asupra căruia se inițiază procedura de lichidare, conducerea activității debitorului,
introducerea de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna
drepturilor creditorilor, menținerea sau denaturarea unor contracte încheiate de debitor (dacă au
fost încheiate într-o perioadă de până la 3 ani și s-a urmărit fraudarea creditorilor), urmărirea
încasării creanțelor din averea debitorului, primirea plăților pe seama debitorului.

Tipuri de proceduri ce pot fi utilizate și etapele acestora: procedura generală care este urmată de
una dintre etapele de reorganizare judiciară sau de procedura falimetului, o altă procedură este
cea simplificată care se aplică anumitor categorii de debitori.

Procedura simplificată a falimentului se aplică debitorilor, în stare de insolvență, aflați în una din

39
 SC BOROMIR PROD SA

următoarele situații:

 comercianți, persoane fizice, acționând individual;

 asociații familiale;

 comercianții exceptați de la aplicarea procedurii generale;

 debitorii care nu au depus la termen actele cerute de lege

 societăți comerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive;

 debitori care și-au declarat prin cererea introductivă intenția de intrare în faliment sau
care nu sunt îndreptățiți să beneficieze de procedura de reorganizare judiciară prevăzută de lege.

Procedura simplificată este procedura prin care debitorul intră direct în procedura falimentului,
fie odată cu deschiderea procedurii insolvenței, fie după o perioadă de observație de maximum
60 de zile. Indiferent de tip, procedura poate fi declanșată de către: debitori, creditori, orice altă
persoAnă sau instituție prevăzută expres de lege.

Pentru aplicarea procedurii insolvenței, trebuie îndeplinite două condiții: prima condiție este ca
debitorul să facă parte din categoriile de entități cărora li se aplică procedura insolvenței, iar a
doua condiție este ca debitorul să se afle în stare de insolvență.

Principalele modificări aduse de noua lege, față de Legea nr.85/2006 privind procedura
insolvenței, abrogată prin Legea nr. 85/2014, sunt:

- valoarea-prag (cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea de

deschidere a procedurii de insolvență) este de 40.000 lei (față de 45.000, în Legea 85/2006), iar
pentru salariați este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat;

- creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei este creditorul a cărui

creanţa asupra patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 60 de zile
(faţă de 90 zile, în Legea 85/2006 - competenţa de soluţionare a dosarului revine tribunalului în a
cărei circumscripţie debitorul și-a avut sediul social/profesional cel puţin 6 luni anterior datei
sesizării instanţei (în Legea 85/2006, competenta aparţinea tribunalului în a cărui circumscripţie

40
 SC BOROMIR PROD SA

îşi avea sediul debitorul, fără a fi prevăzută vreo durată minimă în acest sens);

- cererea privind deschiderea procedurii formulată de către debitor trebuie să fie însoţită de
o serie de înscrisuri, prevăzute şi de Legea 85/2006, solicitându-se în plus, prin noile
reglementări, o declaraţie prin care debitorul arată dacă este membru al unui grup de
societăţi, cu precizarea acestora; dovada codului unic de înregistrare şi dovada notificării
organului fiscal competent. Referitor la lista cuprinzând plăţile şi transferurile
patrimoniale efectuate de debitor în cele 6 luni anterioare înregistrării cererii introductive,
care se ataşează cererii, s-a mărit perioada referitoare la aceasta, faţă de 120 zile (cca. 4
luni) anterioare înregistrării cererii introductive, prevăzută în Legea 85/2006;

- durata maximă a perioadei de observaţie (cuprinsă între data deschiderii procedurii

insolvenţei şi data confirmării planului de reorganizare sau, după caz, a intrării în faliment) este
de 12 luni calculate de la data deschiderii procedurii; legislaţia anterioară nu prevedea o durată
maximă;

- o noutate introdusă prin Legea nr. 85/2014 se referă la faptul că, în termen de 60 de zile
de la data publicării în BPI (Buletinul procedurilor de insolvenţă) a notificării privind
deschiderea procedurii, organele de inspecţie fiscală vor efectua inspecţia fiscală și vor întocmi
un raport de inspecţie fiscală. Creditorii bugetari pot să înregistreze un supliment al cererii de
admitere a creanţei iniţiale, dacă este cazul, pentru creanţele bugetare constatate prin raport de
inspecţie fiscală întocmit ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea
anterioară a debitorului;

- debitorul aflat în insolvență poate participa la licitații publice;

- furnizorul de utilități este îndreptățit să întrerupă furnizarea serviciilor dacă debitorul nu

achită creanțele născute după deschiderea procedurii insolvenței, aferente serviciilor prestate, în
termen de maxim 90 de zile (termen introdus prin Legea nr.85/2014);

- după depunerea cererii de deschidere a procedurii, în cazuri urgente, care ar pune în

pericol activele debitorului, judecătorul-sindic poate dispune, potrivit noilor reglementări, de

urgenţă, în camera de consiliu și fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a oricăror proceduri

41
 SC BOROMIR PROD SA

de executare silită a bunurilor debitorului până la pronunţarea hotărârii cu privire la respectiva

cerere;

- administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni (în

maxim un an de la data expirării termenului pentru întocmirea raportului asupra cauzelor și
împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenței, dar nu mai târziu de 16 luni de la data
deschiderii procedurii) pentru anularea actelor sau operaţiunilor frauduloase ale debitorului în
dauna drepturilor creditorilor, în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii (în legislaţia anterioară
se puteau anula acte/operaţiuni frauduloase încheiate în 3 ani, anteriori deschiderii procedurii).

Dacă administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu introduce o astfel de acţiune, o poate

face şi comitetul creditorilor, precum și, potrivit reglementărilor actuale, creditorul care deţine
mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală;

- titularul unei creanţe curente, certe, lichide și exigibile, peste valoarea-prag, născute după
data deschiderii procedurii, recunoscută de administratorul judiciar / judecătorul-sindic, poate
solicita pe parcursul duratei perioadei de observaţie deschiderea procedurii de faliment al
debitorului dacă aceste creanţe nu sunt achitate în termen de 60 de zile de la data recunoaşterii;

- bunurile pot fi distribuite creditorilor în contul creanţelor pe care le deţin împotriva averii
debitorului, la propunerea creditorului (în cazul mai multor propuneri, bunul se va distribui celui
care oferă cel mai mare preţ, care nu poate fi sub valoarea stabilită prin raportul de evaluare), cu
obligaţia acestuia de a achita toate sumele ce ar fi fost datorate creditorilor aflaţi pe ordinele de
prioritate anterioare și celor de pe aceeaşi ordine de prioritate, similar dacă bunul ar fi fost
vândut către un terț.

- una dintre condiţiile cerute de lege pentru ca planul de reorganizare să fie considerat
confirmat este ca cel puţin 30% din totalul valoric al masei credale să accepte planul;

- modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia se poate face oricând

pe parcursul procedurii de reorganizare, cu confirmarea judecătorului-sindic, fără a se putea

depăşi o durată totală maximă a derulării planului de 4 ani de la confirmarea iniţială;

- debitorul poate beneficia de finanţări în vederea desfăşurării activităţilor curente, în perioada

42
 SC BOROMIR PROD SA

de observaţie, cu aprobarea adunării creditorilor, precum și potrivit planului de reorganizare,

acestea având prioritate la restituire.

Privind adunarea creditorilor şi comitetul creditorilor, s-au introdus următoarele noutăţi:

- convocarea creditorilor se realizează prin publicarea în BPI (Buletinul procedurilor de

insolvență) cu cel puțin 5 zile anterior ținerii ședinței. Convocatorul se depune la BPI cu 3 zile
înaintea datei la care trebuie efectuată publicarea;

- comitetul creditorilor se întruneşte ori de câte ori este necesar, la cererea

administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, după caz, ori la cererea oricărui
membru al comitetului creditorilor (vechea legislaţie prevedea întruniri lunare, ori de câte ori

este necesar, la cererea administratorului judiciar / lichidatorului / a cel puţin 2 dintre

membrii). Împotriva acţiunilor, măsurilor și deciziilor luate de comitetul creditorilor, orice
creditor poate formula contestaţie la judecătorul-sindic în termen de 5 zile de la publicarea
procesului-verbal al comitetului creditorilor în Buletinul procedurilor de insolvenţă (în Legea

85/2006, contestaţia se înainta la adunarea creditorilor, în 5 zile de la luarea hotărârilor

comitetului;

- tabelul de creanţe se modifică pentru creanţe stinse total sau parţial, tabelul actualizat cu
sume stinse în timpul procedurii fiind publicat odată cu convocatorul adunării creditorilor;

- dacă, ulterior adoptării hotărârii adunării creditorilor, se constata ca votul a fost viciat

prin introducerea / eliminarea unei creanţe și dacă votul astfel viciat ar fi putut conduce la
adoptarea unei alte hotărâri, adunarea creditorilor se reconvoacă cu aceeaşi ordine de zi. Dacă
noua hotărâre a adunării creditorilor este diferită față de cea iniţială, judecătorul-sindic poate
decide desfiinţarea în tot, ori în parte a actelor sau operaţiunilor încheiate în temeiul hotărârii

43
 SC BOROMIR PROD SA

iniţiale;

- adunarea creditorilor va aproba propunerea administratorului judiciar de intrare în

faliment prin votul titularilor a cel puţin două treimi din creanţele prezente la vot (excepţie:
dacă unul sau mai mulţi creditori, deţinând împreuna peste 20% din creanţele cuprinse în
tabelul preliminar, anunţă intenţia de a depune, în termenul legal, un plan de reorganizare a
debitorului);

- hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la

cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective și au făcut să se

consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării creditorilor care au lipsit motivat de la

şedinţa adunării creditorilor sau ale căror voturi nu au fost consemnate în procesul-verbal

întocmit administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cerere depusă la dosarul cauzei,

inclusiv în format electronic, în termen de 5 zile de la data publicării în BPI a procesului-
verbal al adunării creditorilor.

- în cazul în care s-a pronunţat o hotărâre de respingere a acţiunii în atragerea răspunderii,

administratorul judiciar/lichidatorul judiciar care nu intenţionează să formuleze apel împotriva
acesteia va notifica în acest sens comitetul creditorilor sau, în cazul în care nu a fost desemnat
un comitet al creditorilor, adunarea creditorilor. În cazul în care adunarea creditorilor sau
creditorul care deţine mai mult de jumătate din valoarea tuturor creanţelor decide că se
impune introducerea apelului, acesta va fi introdus de către preşedintele comitetului
creditorilor sau de către creditorul majoritar, după caz (prin Legea 85/2006, acesta se
introducea de administratorul judiciar).

Având în vedere faptul că insolvența nu este o instituție nouă în sistemul de drept roman,
subiectele de drept participante în procedura insolvenței cunosc principiile aplicabile în această

44
 SC BOROMIR PROD SA

materie, deci pe termen scurt dupa intrarea în vigoare a legii nu se pot identifica riscuri iminente.

Modificările intervenite față de vechea reglementare pot afecta atât creditorii cât și debitorul în
funcție de efectele pe care le au asupra drepturilor și obligațiilor lor în cadrul procedurii.

Spre exemplu: valoarea-prag a creanței pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a

procedurii de insolvenţă este de 40 000 lei atât pentru creditori, cât și pentru debitor iar pentru
salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. Valoarea-prag a creanței a scăzut față
de vechea reglementare care prevedea o valoare-prag de 45 000 lei numai pentru cererile
introduse de către creditor, nu și pentru debitor. Rezultă deci că acestă modificare poate fi
interpretată ca un avantaj pentru creditori deoarece aceștia pot introduce cererea de deschidere a
procedurii pentru o creanță mai mică decât anterior, în timp ce pentru debitor este un dezavantaj.

Conform art. 5 pct. 29 lit. a din Lege, insolvenţa debitorului se prezumă atunci când acesta, după
60 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de creditor, în vechea reglementare termenul
fiind de 90 de zile(art. 3 pct. 1 lit a Legea nr. 85/2006), ceea ce din nou poate fi interpretat ca un
avantaj pentru creditor și o mărire a riscului de deschidere a procedurii insolvenței pentru
debitor.

Conform art. 8 (4) hotărârile preşedintelui tribunalului sau ale judecătorului-sindic pot fi atacate
de părţi numai cu apel, în termen de 7 zile, care se calculează de la comunicare, pentru absenţi, şi
de la pronunţare, pentru cei prezenţi, ceea ce va duce la o micșorare, în principiu, a duratei
procedurii de insolvență.

Reglementarea mai amplă și mai amănunțită a desfășurării procedurii de insolvență duce la

responsabilizarea participanților.

Principala cauză generatoare de riscuri:

45
 SC BOROMIR PROD SA

- Percepția generală negativă în ceea ce privește fenomenul insolvenței, generata de: istoria
ultimilor zece ani caracterizată prin numărul impresionant de cazuri de faliment raportat
la total cazuri insolvență și factorul cultural;

- Esența percepției negative a mediului de afaceri o constituie teama de frauda, ridicata la

rang de prezumție (uneori absolută).

La momentul intrării în vigoare a Legii nr. 85/2014 nu există indicii ale existenței riscului
declanșării unui val de falimente. Micșorarea valorii-prag a creanței pentru formularea cererii de
deschidere a procedurii de către creditor ar putea avea ca efect o creștere ușoară a numărului de
dosare/cereri de deschidere a procedurii de insolvență. Având în vedere faptul că acest prag a
fost instituit și pentru debitor, aceasta prevedere legală ar putea avea ca efect o restrangere a
numărului de debitori care ar putea să solicite deschiderea procedurii. De dorit ar fi ca economia
să funcționeze bine iar subiectele de drept susceptibile de a li se aplica procedura insolvenței să
nu ajungă în situația de a parcurge această procedură.

Modele ale analizei riscului de insolvabilitate

Imposibilitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile scadente conduce la probabilitatea de

insolvabilitate și, de altfel, la riscul de faliment. Existența unor dificultăți permanente de achitare
a datoriilor poate conduce la reducerea activității, restructurarea organizațională, concedierea
salariaților și, în final, la faliment.

În concepția autorului Jean Brilman ”întreprinderea în dificultate nu este numai acea

întreprindere care are probleme financiare, ci este, de asemenea, aceea care, întâlnind sau
previzionând anumite dificultăți, ia măsuri imediate cu scopul de a nu avea probleme financiare.

Principalele cauze care pot conduce o întreprindere la faliment sunt clasificate în:

- Cauze externe cum ar fi: falimentul unui furnizor important, falimentul băncii la care
întreprinderea are contul său principal, pierderea sau falimentul unui client important, concurența
acerbă ce poate elimina firma de pe piață, eșecul de a ține pasul cu schimbările tehnologice, etc.

46
 SC BOROMIR PROD SA

– Cauze interne: problem de trezorerie, deteriorarea vitezei de rotație a activelor

circulante, management defectuos în politica de investiții, reducerea marjelor și ratelor de
rentabilitate, menținerea în exploatare a unor utilaje și echipamente cu productivitate redusă ce
produc încărcarea gestiunii calității producției.

Diagnosticul firmei și analiza riscului de faliment din timp pot preîntâmpina apariția dificultăților
financiare, pot permite o evaluare a punctelor tari și slabe, fundamentând alegerea anumitor
măsuri de redresare, dar și șansele întreprinderii de a fi redresată.

Astfel pentru caracterizarea și încadrarea întreprinderilor în categoria celor în dificultate și a

celor fără probleme, au fost elaborate o serie de studii, bazate pe anchete statistice, având la bază
eșantioane de întreprinderi în dificultate, stabilindu-se indicatori cu o mare putere predictivă.

Studiile din Franța și SUA au arătat că în vederea previzionării falimentului unei întreprinderi,
pot fi utilizate metode contabile și metode bancare. Majoritatea metodelor de analiză a riscului
de faliment au la bază funcția scor, pe baza căreia se determină cu aproximație gradul de risc al
falimentului întreprinderii analizate.

Principalele metode-scoring de evaluare a riscului de faliment au fost stabilite atât de școala

anglo-saxonă, cât și de școala continentală, fiind apoi dezvoltate pe plan național prin
contribuțiile școlii românești de analiză economico-financiară.

Pentru caracterizarea și încadrarea întreprinderilor în categoria celor în dificultate și a celor fără

probleme, au fost elaborate o serie de studii, în mod deosebit, în SUA și Franța, bazate pe
anchete statistice, având la bază eșantioane de întreprinderi în dificultate, stabilindu-se astfel
indicatori cu o mare putere predictivă.

Aceste studii au arătat că în vederea previzionării falimentului unei întreprinderi, pot fi utilizate
metode contabile (cantitative și analitice – folosite în analizele comparative în timp, pentru a
estima evoluția viitoare a întreprinderii) și metode bancare (care sugerează detectarea timpurie a
vulnerabilității și riscului de faliment, prin intermediul unor note de risc sintetice, obținute pe
baza unor metode statistice de analiză discriminantă, permițând determinarea unei funcții scor).

În vederea analizei riscului de faliment la întreprinderea S.C. Boromir S.A. s-au luat în calcul:
Modelul Altman, Modelul Anghel, Modelul Băncii Comerciale Române, Modelul

47
 SC BOROMIR PROD SA

Canon&Holder, Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţeiși Modelul Robu Mironiuc.

Modelul Altman
Modelul Altman, elaborat în SUA în anul 1968 de către profesorul Altman, este aplicat în special
întreprinderilor cotate la bursă și este considerat prima funcție-scor care a permis anticiparea a
75% din falimente cu doi ani înaintea producerii lor.

Acest model a apărut ca urmare a observării unui eșantion de 66 de firme pe o perioadă de 20 de

ani. A fost urmărită evoluția a 22 de indicatori financiari, 5 dintre ei fiind considerați
semnificativi la finalul observării.

Funcţia scor: Z = 1,2R1 + 1,4R2 + 3,3R3 + 0,6R4 + 0,999R5

A c −D c
R1= R1 este expresia flexibilităţii întreprinderii, apreciată în funcţie de
At
ponderea deţinută de fondul de rulment (working capital statement) în activul total al întreprinderii;

Preinv A f
R 2= = R2 reflectă potenţialul de finanţare internă a întreprinderii, calculat ca
At At
raport între profitul reinvestit (autofinanţarea) şi activul total al întreprinderii;

Rec
R 3= R3 este raportul dintre profitul, înainte de plata dobânzii şi impozitului pe
At
profit (rezultatul economic = rezultat din exploatare + venituri financiare), şi activul total,
respectiv rata de rentabilitate economică a întreprinderii; `

C pr
R4 = R4 este raportul dintre capitalul propriu şi datoriile totale, care reflectă
Dt
autonomia financiară a întreprinderii;

48
 SC BOROMIR PROD SA

CA
R 5= R5 este raportul de rotaţie a activului total în cifra de afaceri, care explică
At
eficienţa utilizării activului total al întreprinderii.

În funcție de valoarea acestei funcții-scor ”Z” se apreciază riscul de faliment al întreprinderii,

după cum urmează:

Încadrarea întreprinderii în zona de risc potrivit modelului Altman

Intervale funcție score Situația întreprinderii Risc de faliment

Z > 2,67 Bună, solvabilă Redus, inexistent

1,8 ≤ Z ≤ 2,67 Dificultăţi financiare Nedeterminat

Z < 1,81 Grea, insolvabilă Inevitabil, maxim

Determinarea funcției scor ”Z”– modelul Altman la S.C.Boromir S.A.

Nr. Exercițiu financiar Abatere
crt. Rate Indici (%) (%)
2014 2015

1. A c −D c 0,5311 0,2445 46,04 -53,96

R1=
At
Preinv A f
2. R 2= = 0,1674 0,1938 115,77 15,77
At At

3. Rec
R 3= 0,0412 0,0138 33,50 -66,50
At

49
 SC BOROMIR PROD SA

C pr
4. R4 = 1,5397 3,1226 202,80 102,80
Dt

CA
5. R 5= 0,9515 0,9908 104,13 4,13
At

6. Z = 1,2R +1,4R + 3,3R + 0,6R + 0,999R 2,8818 3,4735 120,53 20,53

Conform modelului, S.C. Boromir S.A. înregistrează o funcție-scor ”Z” crescătoare cu 20,53 %,
de la 2,88 în anul 2014 la 3,47 în 2015. Astfel în 2015 riscul de faliment este redus, inexistent, în
entitatea analizată. Valoarea este superioara limitei de 2,67, ceea ce înseamnă că riscul de
faliment este ineistent, întreprinderea este solvabilă, si nu se confrunta cu probleme de
lichiditate. Situația dată face ca societatea să fie credibilă băncilor și să poată beneficia de credite
din partea acestora.

A fost propus în Franța în anul 1979, cu scopul analizării degradării situației financiare a
întreprinderilor mici și mijlocii, modelul prezentând avantajul simplității calculelor, motiv pentru
care continuă să fie utilizat și în prezent.

Modelul Canon & Holder este aplicabil în special întreprinderilor industriale pentru care se rețin 5
rate, funcția având următoarea expresie:

Funcţia scor: Z = 0,24R1 + 0,22 R2 + 0,16R3 – 0,87R4 – 0,10R5

EBE
R1 = R1 este raportul dintre excedentul brut de exploatare şi datoriile totale,
Dt
indicând capacitatea brută de rambursare a datoriilor;

50
 SC BOROMIR PROD SA

CP
R2 = R2 reprezintă rata stabilităţii financiare, care indică măsura în care
At
întreprinderea dispune de resurse financiare cu caracter permanent;

A c −S
R3 = R3 evidenţază ponderea utilizărilor cu caracter ciclic, mai puţin stocurile,
At
în totalul activelor întreprinderii, după părerea unor autori, indicatorul reflectă indirect
lichiditatea redusă a întreprinderii;

Chf
R4 = R4 raportul indică ponderea cheltuielilor financiare în cifra de
CA
afaceri, care se doreşte a fi cât mai redusă;

Chp
R5 = R5 oferă informaţii privind ponderea cheltuielilor cu personalul în
V ad
valoarea adăugată; când valoarea raportului tinde spre 80% întreprinderea este pe calea
falimentului.

Primele trei rate din modelul Canon & Holder au impact pozitiv asupra situației financiare, cu cât
valoarea lor este mai ridicată, iar ultimile două reflectă, prin creștere, o degradare a stării
financiare.

Încadrarea întreprinderii în zona de risc, în funcție de valoarea scorului, se face astfel:

Intervale funcție score Situația întreprinderii Risc de faliment

Z>0,16 foarte bună < 10%

0,10<Z<0,16 bună 10% - 30%

0,04<Z<0,10 în alertă 30% - 65%

-0,05<Z<0,04 în pericol 65% - 90%

51
 SC BOROMIR PROD SA

Z<-0,05 eşec > 90%

Calculul funcției, scor după modelul Canon & Holder, în cazul întreprinderii S.C. Boromir S.A.,
a condus la valorile din următorul tabel:

Determinarea funcției scor Z după modelul Canon & Holder

Nr. Exercițiu financiar Indici Abatere

crt. Rate (%) (%)
2014 2015

EBE
1. R1 =
Dt 0,1569 0,6848 436,46 336,46

CP
2. R2 =
At 0,9994 0,9997 100,03 0,03

3. A c −S
R3 =
At
0,4687 0,2816 60,30 -39,70

Chf
4. R4 =
CA 0,0052 0,0046 88,46 -11,53

5. Chp
R5 = 1,1870 0,6352 53,52 -46,48
V ad
6. Z = 0,24R + 0,22R + 0,16R - 0,87R - 0,10R 0,2091 0,3617 172,97 72,97

Conform acestui model, valoarea scorului pentru firma S.C. Boromir S.A. în anul 2014
înregistrează valori mai mari decât 0,16, respectiv 0,2091, ceea ce înseamnă ca situația financiară
a întreprinderii este foarte bună, iar riscul de faliment este scăzut, sub 10%. Pentru exercițiul
financiar din anul 2015 se obține un scor mai mare decât pentru exercițiul precedent, cu 72,97%,
respectiv 0,3617, și, după cum se observă din tabelul precedent valoarea se situează peste
valoarea de 0,16 care indica risc minim și o situație foarte bună a întreprinderii.

52
 SC BOROMIR PROD SA

Starea favorabilă a întreprinderii are printre factorii de influență și creșterea semnificativă a

capacității brute de rambursare a datoriilor cu 336,46%, reflectată în excedent brut de exploatare
care crește mai rapid, cu 88,25% comparativ cu scaderea datoriilor totale cu 56,85%. Rata
stabilității financiare prezinta valori de 99,94% in 2014 și 99,97% in 2015 si dovedește că
situația este confortabilă pentru întreprindere, aceasta dispune de resurse financiare cu caracter
permanent, nu influențează în mod semnificativ valoarea funcției scor. Rata ce reflectă indirect
lichiditatea redusă a întreprinderii are tendința descrescătoare de 39,70%.

Un alt indicator cu influență pozitivă este ponderea cheltuielilor financiare în cifra de afaceri,
avand o scadere în anul 2015 față de anul 2014 cu 11,53 %. Scaderea acestui indicator reflectă
imbunatatirea situației financiare a firmei S.C. Boromir S.A.

Ultima variabilă cu influență asupra funcției scor este rata care reprezintă ponderea cheltuielilor
cu personalul în valoarea adăugată. În exercițiul financiar analizat indicatorul are valoarea
53,52%, ceea ce demonstrează că întreprinderea este pe calea cea bună și este îndepărtata de
starea de faliment.

Modelul Robu-Mironiuc
Robu-Mironiuc este elaborat pe baza analizei unui eşantion de 60 de întreprinderi din domeniul
industrial, cotate la Bursa de Valori Bucureşti, astfel:

- 40% din industria prelucrătoare,

- 20% din industria constructoare de maşini,

- 8% din industria aeronautică,

- 7% din industria farmaceutică, chimică şi de prelucrare a lemnului,

- 5% din industria extractivă şi alimentară

- 1% din industria textilă.
- Funcţia scor:

53
 SC BOROMIR PROD SA

Z = -0,002*R1 - 0,028*R2 -0,57*R3 + 1,034*R4 + 4,629*R5 + 0,096*R6 + 0,170*R7 -

- 0,106*R8 - 0,024*R9 + 0.524
Valorile funcţiei scor se interpretează conform tabelului de mai jos:

Valorile funcției scor aferente Modelului Robu – Mironiuc

Interval Risc de Faliment

1≤Z<4 Scăzut

0≤Z<1 Mediu

-4 < Z < 0 Foarte ridicat

Astfel, situația entității conform modelului Robu-Mironiuc este prezentată astfel:

Situația entității S.C. Boromir S.A. aferentă modelului Robu- Mironiuc

Nr. Indici Abatere

Indicator 2014 2015
crt. (%) (%)

1. R1 =Ac/Dc rata lichidităţii generale 6,7636 2,5579 37,82 -62,18

2. R2 =AT/Dc rata lichidităţii imediate 10,851 6,3704 58,70 -41,30

6

3. R3 = Dt/Pt rata îndatorării globale 0,6035 0,3021 50,03 -49,94

4. R4 =Rbrut/Cpr rata rentabilităţii financiare 0,0390 0,0098 25,13 -74,87

5. R5 =Rec/At rata rentabilităţii activului total 0,0995 0,2088 209,8 109,84

4

6. R6=EBE/CA rata marjei brute de exploatare 0,0412 0,0138 33,50 -66,50

7. R7=Dt/Cpr levierul financiar 0,6494 0,3202 49,30 50,70

8. R8=Chf/CA rata prelevării datoriilor financiare 0,0052 0,0046 88,46 -11,54

9. R9= CA/S viteza globală de rotaţie a stocurilor 6,1554 8,2620 134,2 34,22
2

10. Z = -0,002*R1-0,028*R2-
0,57*R3+1,034*R4+4,629*R5+0,096*R6+0,170*R70,106*R8- 0,0651 0,0615 94,47 -5,53
0,024*R9+0.524

54
 SC BOROMIR PROD SA

Conform Modelului Mironiuc- Robu, în perioada analizată se observă că valorile funcției scor Z
au scăzut cu 5,53%, astfel încât în perioada anului 2014 acesta avea o valoare de 0,0651, iar în
anul 2015 scade până la 0,0615. Așadar, în ambele perioade entitatea se încadrează în intervalul
0 ≤ Z < 1, care arată că riscul de faliment este mediu.

Scaderea indicatorului este determinată de o serie de factori după cum urmează: diminuarea cu
41,30% a lichidității generale, diminuarea cu 49,94% a lichiditatii imediate, care au o
semnificatie scazuta, creșterea semnificativă a marjei brute din exploatare cu 109,84%, si
cresterea gradului de îndatorării globale cu 74,87% arată că entitatea SC Boromir SA nu
depășește limita admisă de literatura de specialitate, ceea ce arată că poate să se mai îndatoreze.

Modelul Mironiuc- Robu mai poate fi prezentat și într-o altă variantă: Modelul Mironiuc
Robu I. Modelul Robu-Mironiuc I- elaborat pe un esantion alcatuit din 100 de societati
industriale, cotate la Bursa de Valori Bucureşti, în 2008-2010, astfel:

- 31% din industriea prelucrătoare;

- 15% din industria constructoare de maşini;

- 11% din industria alimentară;

- 8% din industria chimică, a lemnului, industria electronică şi electrotehnică;

- 5% din industria textile, din industria extractivă, respectiv aeronautică;

- 4% din industria farmaceutică.

Conform acestui model, funcția scor poate fi determinată astfel:

55
 SC BOROMIR PROD SA

ZRM = 0,333 - 0,012∙LF + 0,525∙RAF + 0,027∙RRF - 0,425∙RIG -0,126∙RMNE + 3,573∙ROA

- 0,663∙RPDF + 0,022∙ RLI

Valorile funcţiei scor se interpretează conform tabelului de mai jos:

Valorile funcției scor aferente Modelului Mironiuc- Robu I

Interval Risc de Faliment

-5 ≤ ZRM < 0 Ridicat

0 ≤ ZRM < 0,6 Mediu

0,6 ≤ ZRM ≤ 2,5 Scăzut

Astfel, situația entității conform modelului Mironiuc- Robu I este prezentată astfel:

Situația entității SC Boromir aferentă modelului Mironiuc- Robu I

Nr.
Indicator 2014 2015 Indici (%) Abatere(%)
crt.

1. Lf= Dt/Cpr 0,6494 0,3202 49,30 -50,70

2. Raf= Cpr/ Pt 0,9293 0,9436 101,54 1,54

3. Rrf= (Rexp- Chfin)/ Cpr 0,0364 0,0082 22,53 -77,47

4. Rig= Dt/ Pt 0,6035 0,3021 50,06 -49,94

5. Rmne= Rnet/ CA 0,0371 0,0537 144,74 44,74

6. Roa= Rnet/At 0,0353 0,0532 150,70 50,70

7. Rpdf= Chfin/CA 0,0052 0,0046 88,46 -11,54

8. Rli= Atrez/Dc 0,0815 0,0555 68,10 -31,90

9. ZRM = 0,333 -0,012∙LF 0,6774 0,8778 129,58 29,58

56
 SC BOROMIR PROD SA

+0,525∙RAF +0,027∙RRF
0,425∙RIG -0,126∙RMNE
+3,573∙ROA
-0,663∙RPDF + +0,022∙
RLI

Conform Modelului Mironiuc- Robu I, valorile funcţiei scor au crescut de la 0,6774 (0 ≤

ZRM< 0), la 0,8778 , respectiv cu 29,58%, ceea ce ne arată că întreprinderea se afla in zona cu
risc de faliment scăzut.

Aceasta creştere a fost determinată de diminuarea levierului financiar cu 50,70%, a creşterii ratei
autonomiei financiare cu 1,54%, precum şi a cresterii ratei marjei nete de exploatare cu 44,74%.
Rata îndatorării globale rămâne a fi sub limita de 66%, ceea ce denotă faptul că întreprinderea se
mai poate îndatora, iar rata prelevării datoriilor financiare rămâne a fi sub limita de 0,3 ceea ce
determină o situaţie favorabilă pentru entitate.

Modelul Altman se bazează în principal pe datele preluate din bilanț, modelul Canon & Holder
se axează pe datele din contul de profit și pierderi în timp ce modelul Robu-Mironiuc combina
datele din binanț cu cele din contul de profit și pierderi pentru a obține rezultate cât mai aproape
de adevăr și pentru a obține o imagine fidelă previzionată.

CAPITOLUL 3. Raportul diagnosticului

3.1. Introducere

Scopul diagnosticului efectuat pe baza situaţiilor financiare ale S.C. BOROMIR S.A. este
reprezentat de cunoaşterea generală a întreprinderii şi a mediului său de afaceri prin aprecierea
principalelor aspecte ale activităţii societăţii, de analiza elementelor ce compun bilanţul şi contul
de profit şi pierdere ale societăţii pentru realizarea unui aprecieri asupra performanţei generale a
întreprinderii pe baza indicatorilor calculați.

57
 SC BOROMIR PROD SA

Raportul de diagnostic a fost realizat pentru anul financiar 2015.

Surse de provenienţă a datelor analizate sunt următoarele: situatiile financiare ale firmei pentru
anul 2014 și 2015 și pagina de internet a societății.

Scurt istoric al societății Boromir S.A.

În 1994 ia fiinţă societatea comercială S.C. BOROMIR PROD. S.A Buzau. Obiectul principal de
activitate îl constituie achiziţia, prelucrarea cerealelor, precum şi valorificarea superioară a
făinurilor prin secţiile proprii de panificaţie şi patiserie.

Pe parcursul a 16 ani, Boromir s-a dezvoltat într-un ritm dinamic, pentru ca în prezent să ajungă
să controleze 10% din activitatea de morărit de pe piaţa de profil din Romania, cu o capacitate de
măcinare de 1500 t/zi. Acest lucru a fost posibil atât în urma achiziţionării de noi fabrici de
morărit şi panificaţie aflate în zone ale ţării cu potenţial de dezvoltare din Sibiu,

Buzău, Deva, Slobozia, cât şi prin retehnologizarea şi reutilarea tuturor facilităţilor de producţie
din patrimoniu.

Societatea dispune de o reţea de magazine specializate "Boromir Pan Café" (magazine cu

suprafeţe cuprinse între 50 şi 150 mp), acestea constituind un proiect lansat în aprilie 2008, bazat
pe re-branduirea tradiționalelor brutării Boromir existente în orașul Buzau încă din anul 1996.

3.2. Prezentarea faptelor constatate

A. Rezultatele:

Prin activitatea desfășurată în cursul anului 2015 s-au inregistrat venituri totale în sumă de
97.166.703 lei si cheltuieli totale în sumă de 96.299.259 lei, rezultând astfel un profit de 867.444
lei.

58
 SC BOROMIR PROD SA

Principala cauză determinantă a situției nefavorabile în care se regăsește societatea este

reprezentată de cifra de afaceri care a scăzut. Această situație nefavorabilă se generalizează la
nivelul întregii activități desfășurate de societate, fapt ce a putut fi dedus și din analiza
indicatorilor calculați. Astfel, întreprinderea are un excedent de capital permanent după
finanţarea activelor imobilizate nete,excedent care creste cu 46,80% în perioada analizată.

Necesarul de fond de rulmentarată faptul că resursele atrase de la furnizori şi avansurile de la

clienţi nu au fost suficiente pentru procurarea elementelor de stocuri, pentru menținerea în stoc a
mărfurilor, produselor finite, pentru acordarea creanțelor comerciale.

Deoarece fondul de rulment neteste mai mic decât necesarul de fond de rulment,întreprinderea
înregistrează o trezorerie netă negativă în scădere cu 34,12%. Din cauza faptului că ponderea
trezoreriei nete în necesarul de fond de rulment este mai mare de 30% există riscul ca
întreprinderea să nu poată contracta un credit bancar pe termen scurt pentru a se reechilibra din
punct de vedere financiar.

În urma întocmirii cascadei soldurilor intermediare de gestiune s-a putut observa că, în perioda
analizată, indicatorul cifra de afaceri a înregistrat o evoluție descedentă de 10,25% în perioada
curentă față de cea precedentă. Această scădere a cifrei de afaceri e determinată în special de
scăderea cu 9,39% a producției vândute, ceea ce are un efect nefavorabil. Diminuarea e explicată
de asemenea de scăderea reducerilor comerciale acordate cu 80,29%. Scaderea înregistrată de
veniturile din vânzarea mărfurilor (23,95%) și veniturile din subvenția de exploatare aferentă
cifrei de afaceri nu au fost semnificative, ele având o influență scăzută asupra cifrei de afaceri.

Rezultatul curent/brut înregistrează în perioada curentă o scadere, față de perioada precedentă.

Acest lucru este explicat diminuarea cheltuielilor într-un procent mai mare decât diminuarea
veniturilor. Scăderea cheltuielilor totale cu 5,93% are un efect pozitiv asupra rezultatului curent,
iar scăderea veniturilor totale cu 7,30% are un efect negativ asupra acestui rezultat. Astfel,
efectul pozitiv exercitat de scăderea cheltuielilor totale are o influență mai mare asupra
rezultatului curent, explicând profitul mic înregistrat în perioada curentă.

59
 SC BOROMIR PROD SA

Considerând situația în care se află societatea, s-a impus diagnosticul riscului și al întreprinderii
în dificultate, iar în urma calculării riscului în funcție de 3 modele diferite (modelul Altman,
modelul Conan&holder, modelul Robu-Mironiuc) s-a putut constata că riscul de faliment al
entității analizate se diminuează în exerciul financiar 2015 semnificativ comparativ cu exercițiul
financiar 2014

B. Potentialul întreprinderii

Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%, urmată de cea de
dulciuri şi prăjituri care deţine 20%, apoi de divizia de panificație cu o pondere de 15% iar restul
activităţilor sunt reprezentate de magazine, distribuţie şi benzinării care acoperă 10% din afaceri.
Acestea au reprezentat o cifra de afaceri de 110 mil Euro pentru 2010.

Satisfacţie şi siguranţă în alimentaţie prin: tehnologia folosită, condiţiile de prelucrare a

materiilor prime şi finite, condiţiile de muncă şi calitatea serviciilor. Acestea sunt asigurate prin
cele trei certificări în sistemul de management în Siguranța Alimentelor conform ISO
22000/2005, certificat nr. AJAEU /08/10984 , Sistemul de Management al Mediului conform

ISO 14001/2004, certificat nr. AJAEU /09/90341 şi Sistemul de Management al Sănătăţii şi

Securității Ocupaționale conform OHSAS 18001/2007, certificat nr. AJAEU /09/90342; scopul
certificării: producție şi vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie şi pizza;
vânzare produse petroliere; comercializare produse alimentar și nealimentare.

C. Comportamentele umane

Stilul managerial practicat in cadrul S.C. Boromir S.A. în anul 2015 s-a bazat pe:

 stabilirea clară a obiectivelor societății și comunicarea acestora;

 încurajarea subordonaților și acordarea independenței în rezolvarea sarcinilor;

 responsabilizarea managerilor prin comunicarea importanței realizării obiectivelor

60
 SC BOROMIR PROD SA

stabilite;

 monitorizarea progresului.

3.3. Concluziile diagnosticului

ANALIZA SWOT

Puncte tari

 societatea urmăreşte onorarea promptă a comenzilor, oferind un raport calitate – preț

acceptabil;

 dispune de personal calificat;

 certificările de înaltă calitate deținute;

 creșterea EBTDA;

 societatea prezintă grad de siguranță potrivit ratei stabilității financiare;

 societatea imobilizează mai puține resurse financiare în stocuri;Excedent de

capital permanent;

 societatea are lichiditate potențială și ar putea achita obligațiile pe termen scurt;

 autonomie financiară în creștere;

61
 SC BOROMIR PROD SA

 intreprinderea poate suporta costul îndatorării;

 capacitate de îndatorare la termen;

 societatea este independentă financiar;

 intreprinderea nu este supusă riscului de faliment și nu este considerată riscantă

pentru creditori.

 cota de piata insemnata in special la nivel local; Produsele Boromir sunt

valorificate atât pe piaţa locală, cât şi pe cea naţională prin următoarele canale de distribuţie:
magazine proprii de desfacere, distribuitori, en-gross, lanţuri de magazine. Produsele Boromir
ajung la locaţiile de desfacere (supermarketuri, hypermarketuri, magazine de dimensiuni mici şi
mijlocii, reţeaua VP Magassin sau Avantaj Market) fie prin sistemul propriu de distribuţie, fie
prin intermediul partenerilor;

 societatea fiind cotata la BVB poate atrage surse de finantare care comporta
cheltuileli mai reduse;

 cresterea gamei de produse de panificatie in ultimii ani;

 societatea dispune de spatii de depozitate proprii si conforme pentru depozitarea

produselor realizate;

 societatea acordă o importanță deosebită atingerii parametrilor calitativ superiori

prin modalitățile de ambalare, etichetare, depozitare, păstrare și transport care se realizează în
conformitate cu specificul fiecărui produs, cât și a normelor corespunzătoare aflate în vigoare;

 societatea a inregistrat o scadere semnificativa a datoriilor comerciale in exercitiul

financiar 2015 raportat la exercitiul financiar 2014;

62
 SC BOROMIR PROD SA

 societatea are strategii de pret bine stabilite atat pe termen scurt, cat si pe termen
lung;

 societatea dispune de angajati bine pregatiti si instruiti in vederea realizarii

obiectivelor propuse;

 societatea dispune de resurse financiare care ar putea fi folosite pentru

modernizarea activelor detinute;

 controlul financiar al societatii este riguros;

 societatea are o pozitionare excelenta pe piata;

 societatea a inregistrat o scadere semnificativa a sumelor datorate pe termen scurt

institutiilor de credit in anul 2015 fata de anul 2014;

 scadere semnificativa a imobilizarilor corporale in 2015 fata de 2014.

Puncte slabe

 marje de profitabilitate reduse;

 cheltuielile cu dobanzile influenteaza in mod semnificativ rezultatul net al companiei;

 proces complex de luare a deciziilor;

 Boromir Prod SA nu are o politica de promovare a produselor bine stabilita, la

capitolul promovare prin publicitate TV, radio, elemente care ar putea genera o
recunoaştere şi conştientizare mult mai facilă în rândul consumatorilor.

63
 SC BOROMIR PROD SA

 activele imobilizate cat si a cele circulante au inregistrat scadere in exercitiul financiar

2015 fata de exercitiul financiar 2014;

 scaderea cifrei de afaceri a societatii in anul 2015 fata de anul 2014;

 cresterea semnificativa a sumelor de incasat de la entitatile din grup in perioada

01.01-31.12.2015 comparatov cu perioada 01.01-31.12.2014.

Oportunitati

 rata de crestere a sectorului se mentine la un nivel ridicat;

 numar redus de competitori insemnati la nivelul sectorului;

 risc sectorial redus;

 patrunderea pe noi piete;

 existenta a numeroase programe guvernamentale, subventii, fonduri europene pe care

societatea le-ar putea accesa;

 in interiorul companiei Boromir, cât și în exteriorul acesteia se practică cursuri de

perfecționare și învățare a angajaților pentru a le dezvolta abilitățile și pentru
îmbunătățirea activităților pe care le desfășoară. Însă, învățarea și perfecționare se referă
și la comportamentul organizațional, cei interesați observând cum procedează persoanele
cu experiență în anumite situați pentru a obține consecințe pozitive;

 preocupată de ridicarea calității produselor sale, conducerea managerială a BOROMIR

recunoaşte că numai prin aprovizionarea permanentă cu materii prime şi materiale

64
 SC BOROMIR PROD SA

auxiliare de cea mai bună calitate, prin investitie tehnologică modernă îşi poate consolida
şi extinde piaţa de desfacere;

 rata de creştere a sectorului se mentine la un nivel ridicat; Risc sectorial redus; În

prezent, S.C Boromir PROD S.A. adoptă în general strategia de distribuţie directă care
presupune transportul produselor către magazinele proprii de desfacere, canalul folosit
fiind cel scurt Producator-Consumator, produsele fiind vândute prin magazinele proprii.
Folosind această strategie societatea are posibilitatea de a urmări produsele pe întrega lor
filieră precum şi utilizarea unor preţuri mici.

 dinamica pozitiva de expansiune a sectorului.

Amenintari

 tendinta descendenta a consumului de paine la nivel national;

 deprecierea monedei nationale ar putea aduce scumpiri ale materiei prime folosite;

 cresterea presiunii salariale in ultimii ani;

 instabilitatea legislativa si fiscala din tara noastra;

 rata scazuta a natalitatii;

 piața produselor de morărit și panificație este puternic concurențială, deoarece se poate

intra foarte ușor pe această piaţă, iar producătorii au început să ofere o gamă de produse
din ce în ce mai diversificată. Dat fiind faptul că intrarea pe această piață nu presupune
eforturi substanțiale, orice producător se poate aproviziona cu pâine ajungând să se
concureze cu marile magazine.

65
 SC BOROMIR PROD SA

 schimbarea condițiilor climatice care au avut loc de-a lungul anilor au început să afecteze
producțiile de cereale; calitatea produselor alimentare prezentate poate fi afectată, în
cazul în care materia primă este contaminată cu bacterii.

Previziuni

Acţionarii producătorului de pâine şi produse de patiserie Boromir Buzău (SPCU) au aprobat

planul de distribuţie a profitului net de 3,836 milioane de lei raportat anul trecut în AGA din 30
aprilie. Astfel, suma de 968.000 de lei va merge pentru acoperirea pierderii contabile, suma de
2,5 milioane de lei va fi distribuită sub formă de dividende către acţionari, alte 265.000 de lei
pentru manager şi alte 102.000 de lei vor alimenta fondul de dezvoltare. Compania va plăti un
dividend brut de 0,0107 lei/acţiune, aceasta fiind prima distribuţie către acţionari după o pauză
de cinci ani. Compania este condusă din funcţia de preşedinte şi director general de Constantin
Sava.

Societatea prevede deja o creștere a profitului în 2016, sperând ca cererea în creștere pentru
produsele lor să crească volumul vânzărilor. Astfel acţionarii au mai aprobat şi bugetul de
venituri şi cheltuieli pentru 2016 care prevede venituri totale de 101 milioane de lei, în scădere
cu 16% faţă de încasările din 2015, şi un profit net de 4,8 milioane de lei, în creştere cu 26% faţă
de indicatorul realizat anul trecut.

66
 SC BOROMIR PROD SA

Contribuția fiecăriu membru la realizarea proiectului:

CAPITOLUL 1. Prezentarea entității și a mediului său extern: CIURCA

CAMELIA MARINA

CAPITOLUL 2. Diagnosticul propriu-zis

2.1 Analiza rezultatului net prin solduri intermediare de gestiune: CIURCA

CAMELIA MARINA

2.2 Analiza ratelor de rentabilitate : CIURCA CAMELIA MARINA

2.3 Analiza performanței bursiere : IVANOV ANCUTA

2.4 Analiza ratelor de structura ale activului si pasivului : IVANOV ANCUTA

2.5 Analiza echilibrului financiar IVANOV ANCUTA SI MUNTEANU DIANA

2.6 Diagnosticul riscului de insolvabilitate : MUNTEANU DIANA SI NECHIFOR

LOREDANA

CAPITOLUL 3 Raportul diagnosticului

3.1 Introducere : NECHIFOR LOREDANA

3.2 Prezentarea faptelor constatate : TRIBOI CRISTI

3.3 Concluziile diagnosticului : TRIBOI CRISTI

67
 SC BOROMIR PROD SA

68