Capitolul 5

5.3. Principii practice ale eticii în

afaceri.

Studiu de caz
Principii practice ale
eticii în afaceri
De exemplu, în domeniul afacerilor, principiul
universal valabil

„Respectă-ţi cuvântul dat!”

se poate traduce prin

„Onorează-ţi contractele!”
 „Mai bine să mori în
picioare decât să trăieşti în
genunchi”.

„Mai mult cântăreşte

cinstea decât banul”.
 Studiu de caz (exemplu de soluţionare a
dilemelor etice în afaceri
• Sunt agent de vânzări la un depozit de produse
alimentare şi şeful meu direct face presiuni asupra
mea să vând unui client fidel o cantitate foarte mare
de produse a căror termen de valabilitate se apropie
de sfârşit (oferindu-i un discount de 5%).
• Eu ştiu că acel client se va bucura de discountul oferit
şi nu va verifica termenul de valabilitate.
• În plus, eu sunt convins că nu va putea vinde la timp
toate produsele şi va rămâne cu o pagubă serioasă.
• De asemenea, ştiu că el are deosebită încredere în
mine deoarece am colaborat foarte bine.
- Ce să fac?
 Teme de dezbatere

I. Care este metoda cea mai sigură în alegerea

variantei optime?
II. Stabiliţi cine câştigă şi cât de mult.
III. Stabiliţi cine pierde şi cât de mult.
IV. Analizaţi ceea ce aşteaptă cei din jur de la Dvs. şi
corelaţi câştigul/pierderea cu orizonturile de timp:
scurt, mediu sau lung! Decizia Dvs. rămâne
aceeaşi?
V. Dacă nu sunteţi sigur că alegerea Dvs. este cea
mai bună, cui puteţi să cereţi sfaturi utile?
 I. Care este metoda cea mai sigură
în alegerea variantei optime?

• Metoda în zece paşi de luare a deciziilor în

rezolvarea dilemelor etice (p.176).
Care sunt faptele cunoscute ale situaţiei?

• În depozit se află produse alimentare cu

termenul de valabilitate aproape de expirare,
în cantităţi considerabile.
• Acestea pot fi vândute cu un discount de 5%.
• Există un client fidel care are încredere în noi
şi poate fi păcălit. Şeful meu direct face
presiuni asupra mea să-l induc în eroare.
• Sunt o persoană corectă şi sunt îngrijorat/ă de
ceea ce mi se cere să fac. Totuşi, nu vreau să-
mi pierd locul de muncă.
 Care sunt părţile implicate şi care sunt
obiectivele urmărite de acestea?
• Depozitul (organizaţia) la care lucrez. Obiective:
maximizarea profitului şi minimizarea pierderilor.
• Şeful meu. Obiective: vânzarea urgentă a produselor
care expiră; neasumarea responsabilităților,
evitarea tragerii la răspundere, etc.
• Eu. Obiective: îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi a
tuturor dispoziţiilor legale şi morale care vin din
partea şefului; menţinerea locului de muncă;
respectarea clienţilor firmei şi a valorilor morale,
etc.
Care sunt cauzele/motivele apariţiei
situaţiei?

• Aprovizionare cu cantităţi prea mari din

produsele alimentare cu termene de
valabilitate mici.
• Riscul de a înregistra pierderi dacă nu vindem
urgent produsele respective.
• Existenţa unui client credul etc.
 Care sunt principiile etice/valorile
care trebuie aplicate în această
situaţie şi în ce ordine de prioritate?

• Îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi a

dispoziţiilor (legale şi morale) trasate de şef.
• Respectarea normelor deontologice.
• Cinste, corectitudine, loialitate, respect etc.
Cine trebuie să aibă un cuvânt de
spus sau să se implice în luarea
acestei decizii?

• Directorul depozitului.
• Responsabilul de relaţiile cu clienţii.
• Şeful meu direct.
• Eu şi colegii mei.
• Clientul vizat.
Listaţi toate alternativele şi planurile de
acţiune potrivite pentru situaţia dată.
Alternativa 1: fac ceea ce îmi cere şeful.
Alternativa 2: discut problema cu directorul
depozitului, cu responsabilul de relaţiile cu
clienţii, cu colegii mei şi propun ca tranzacţia să
se desfăşoare transparent (îl informăm pe client
în legătură cu termenul de valabilitate şi îl
atragem cu un discount mult mai mare sau îi
promitem că vom prelua produsele pe care nu
va reuşi să le vândă). Dacă profilul moral al
directorului este acelaşi cu al şefului meu, ştiu că
această variantă este exclusă.
Listaţi toate alternativele şi planurile de
acţiune potrivite pentru situaţia data.

Alternativa 3: îl avertizez din proprie iniţiativă pe

client în legătură cu riscurile pe care şi le asumă şi
îl rog să păstreze confidenţialitatea pentru a nu-
mi pierde locul de muncă. Sunt conştient că, din
dorinţa de a fi corect/cinstit, încalc dispoziţia
şefului meu direct (inducerea în eroare a
clientului), pierderile urmȃnd să fie suportate de
firma în care lucrez.
Etc.
 Elaboraţi scenariul din alternativa
preferată şi vedeţi cum îi afectează pe
cei interesaţi.

• Nu pot executa ordinul şefului meu care, din

dorinţa de a minimiza pierderile firmei, mă obligă
să induc în eroare un client nevinovat (consider că
nu poate fi cel care va prelua pierderile noastre).
• Optez să-l informez pe director în legătură cu
această situaţie care se poate repeta în perioada
următoare.
• Încerc să stabilesc cine este adevăratul vinovat
pentru aprovizionarea cu cantităţi prea mari din
produsul respectiv: de exemplu, responsabilul cu
estimările privind capacitatea de vânzare a
depozitului.
• Poate voi afla că persoana responsabilă este chiar
şeful meu direct, care este fie lipsit de
profesionalism, fie necinstit/incorect. De exemplu,
poate a beneficiat de avantaje personale, în
detrimentul firmei, adică a primit o sumă
considerabilă de bani din partea producătorului
produselor alimentare, care a vrut să-şi transfere
paguba asupra firmei noastre.
 Adăugaţi o componentă de etică
preventivă în planul de acţiune.

• Elaborarea unui plan eficient de aprovizionare.

• Informarea tuturor celor implicaţi privind

situaţiile dificile care pot să apară şi instruirea
acestora pe probleme de deontologie
profesională.
Evaluaţi decizia şi planul de acţiune ales.

• Optez pentru alternativa 2.

Discut problema cu directorul depozitului, cu

responsabilul cu relaţiile cu clienţii, cu colegii
mei şi propun ca tranzacţia să se desfăşoare
transparent (îl informăm pe client în legătură
cu termenul de valabilitate şi îi propunem un
discount mult mai mare sau îi promitem că
vom prelua produsele pe care nu va reuşi să
le vândă).
Hotărâţi şi elaboraţi un plan de acţiune,
implementaţi-l şi monitorizaţi-l.
• Cer şefului o evaluare clară a situaţiei în care
s-a ajuns.
• Insist ca principalul vinovat să acopere paguba
produsă şi să vindem clientului numai
cantitatea pe care el crede că o va vinde, astfel
încât acesta să nu aibă de suferit din cauza
noastră.
 Insist asupra următoarelor demersuri
practice:
• Identificarea cauzelor/factorilor care au determinat
apariţia acestei situaţii conflictuale.
• Precizarea consecinţelor negative ale
comportamentului imoral în afaceri.
• Definirea comportamentului profesional şi moral
pentru toţi angajaţii firmei.
• Precizarea clară a valorilor care trebuie respectate.
• Pregătirea personalului pentru situaţii conflictuale.
• Încurajarea comunicării deschise în cadrul firmei.
• Recompensarea celor care respectă normele
morale/deontologice impuse şi pedepsirea celor care
greşesc etc.
 II. Stabiliţi cine câştigă şi cât de mult?
• Depozitul: încrederea clienţilor, recuperarea
pagubei de la adevăratul vinovat, loialitate din
partea angajaţilor ca urmare a atitudinii morale,
corecte a conducerii.
• Colegii mei: siguranţa că nu vor mai exista astfel
de presiuni asupra lor, respectul tuturor
colaboratorilor.
• Clientul: nu va înregistra pierderi din cauza
noastră.
• Eu: respect, încredere, conștiință împăcată/liniște
sufletească etc.
 III. Stabiliţi cine pierde şi cât de mult.

• Şeful meu direct: își pierde imaginea, reputația

(deoarece se va afla despre ceea ce m-a obligat
să fac).
În plus, fiind vinovat/responsabil de pagube va
trebui să plătească contravaloarea produselor
care nu se vor vinde.
 IV. Analizaţi ceea ce aşteaptă cei din jur
de la Dvs. şi corelaţi câştigul/pierderea
cu orizonturile de timp: scurt, mediu sau
lung! Decizia dvs. rămâne aceeaşi?

• Decizia rămâne aceeaşi.

• Firma şi toţi angajaţii vor câştiga nu numai pe
termen scurt, ci şi pe termen mediu şi lung.
V. Dacă nu sunteţi sigur că alegerea Dvs.
este cea mai bună, cui puteţi să cereţi
sfaturi utile?

• Pot discuta cu membrii familiei mele care trebuie

să se pregătească pentru situaţia în care îmi voi
pierde locul de muncă (dacă directorul nu
acceptă demersurile mele şi este de partea
şefului meu, ignorând valorile morale şi viitorul
firmei).
MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!
ETICA ÎN AFACERI

Departamentul de
Management
Conf. univ. dr. Mirela POPA (cursuri)
https://us02web.zoom.us/j/2464274226
Consultații: Luni 16:30 - 17:30
mirela.popa@econ.ubbcluj.ro
Lect. univ. dr. Lucia SCORȚAR – IE1, IE2, IE3, IE5
https://us02web.zoom.us/j/7330822708
Consultații: luni 13-14 ; joi 13-14
lucia.scortar@econ.ubbcluj.ro
Drd. asociat Mădălina DAN – FB2, FB3, FB4, IE6
https://us02web.zoom.us/j/89949821581
Consultații: luni 10:00-11:00
madalina.dan@econ.ubbcluj.ro
Drd. asociat Radu IRINI – CIG1-CIG6, EAI1-EAI3, FB1, FB5, IE4, SPE
https://us02web.zoom.us/j/87346459558
Consultații: Marți: 15:40-17:10
radu.irini@econ.ubbcluj.ro
„Nu discutăm o chestiune
minoră, ci discutăm
despre
...
cum trebuie să trăim”.

SOCRATE
 1.1. Scurtă introducere în Etică

ETIMOLOGIE - CUVINTELE GRECEȘTI

ETHOS ETHIKE

• primordial,  ştiinţa
• patrie, cunoaşterii.
• locuinţă,
• loc de întâlnire,
• loc natal,
• obiceiuri,
• moravuri,
• caracter.
  Din ETHOS a derivat cuvântul
“ETHICOS”, cu sensul

“din sau pentru morală”,

utilizat de greci atunci când discutau

despre principiile
comportamentului uman.
CE ESTE
ETICA
???
 CE ESTE
IDEALUL
???
 CUM POATE FI
DEFINITĂ ETICA
CA ŞTIINŢĂ
???
 CARE ESTE
OBIECTUL DE
STUDIU AL ETICII
???
Obiectul eticii îl constituie
căutarea unui răspuns la
întrebarea:

Ce este binele, fericirea,

plăcerea etc.?
Exemple de virtuţi
„Există numai două virtuţi.

O, de-ar fi de-a pururi unite …

Bunătatea mereu puternică …

Puterea mereu bună”.

Fr. Schiller
CARE SUNT
DIVIZIUNILE
ETICII ???
CARE SUNT
FUNCŢIILE
ETICII
???
DE CE TREBUIE
SĂ FIM MORALI
???
 CUM PUTEM
DEVENI MORALI
???
Prin educaţie, cultură, cu ajutorul
Eticii omul poate dobândi valoarea
supremă a umanităţii.

„Cel care cucerește pe alții e tare;

cel care se cucerește pe sine e
puternic”.

LAO TSE
 MULŢUMIMPENTRU
ATENŢIE!
Etica „profitului”
Trăim într-o societate a materialismului, a calculelor,
a acumulărilor, a exploatărilor, a manipulărilor ...

Lumea afacerilor = lume a profitului

Este moral să ne stabilim ca obiectiv principal

maximizarea profitului?

DA! Obiectivul principal al oricărei afaceri este

maximizarea profitului.
 Milton Friedman

„Aș vrea ca lumea să își amintească de mine

ca de un prieten al libertății. Dacă analizezi
istoria, vezi că, oriunde există creștere
economică și unde capitalismul înflorește,
oamenii trăiesc mai mult și mai bine”.
Ce obligaţii credeţi că au patronii şi managerii?
EXEMPLU
MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!
 CAPITOLUL II
ETICA- ŞTIINŢA MORALEI
2.1. Conceptele de morală şi moralitate
2.2. Omul - subiectul moralei
2.3. Conceptele de imoral şi amoral
2.4. Normele morale
2.5. Legea morală
2.6. Conştiinţa morală
2.7. Valorile morale
2.8. Generalităţi privind conceptul de
responsabilitate
 ETICA- ŞTIINŢA MORALEI

Etimologic, cuvântul morală

provine din adjectivul latin

„MORALIS”
(sau iniţial, „MOS-MORIS”),
care înseamnă moravuri,
echivalent al cuvântului grecesc
„Ethos”.
 CE ESTE
MORALA ???
CUM POATE FI
DIVIZATĂ
MORALA ???
 CE ESTE
MORALITATEA
???
 CARE SUNT
DIFERENŢELE ÎNTRE
ETICĂ,MORALĂ ŞI
MORALITATE
???
 CARE SUNT
FUNCŢIILE
SOCIALE ALE
MORALEI ???
 Cum este omul din fire?
 Bun sau rău?
MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!
 CAPITOLUL II

2.1. Conceptele de morală şi moralitate

2.2. Omul - subiectul moralei
2.3. Conceptele de imoral şi amoral
2.4. Normele morale
2.5. Legea morală
2.6. Conştiinţa morală
2.7. Valorile morale
2.8. Generalităţi privind conceptul de
responsabilitate
CE ESTE LEGEA MORALĂ ?

ESTE OBLIGATORIE ?
 CE ESTE CONŞTIINŢA?

CE ESTE CONŞTIINŢA MORALĂ ?

„O conştiinţă valorează cât

o mie de martori”.
(Quintilianus)
 DE CÂND SE
VORBEŞTE DE
CONŞTIINŢĂ
MORALĂ ???
MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!
 CAPITOLUL II

2.1. Conceptele de morală şi moralitate

2.2. Omul - subiectul moralei
2.3. Conceptele de imoral şi amoral
2.4. Normele morale
2.5. Legea morală
2.6. Conştiinţa morală
2.7. Valorile morale
2.8. Generalităţi privind conceptul de
responsabilitate
CE ESTE LEGEA MORALĂ ?

ESTE OBLIGATORIE ?
 CE ESTE CONŞTIINŢA?

CE ESTE CONŞTIINŢA MORALĂ ?

„O conştiinţă valorează cât

o mie de martori”.
(Quintilianus)
 DE CÂND SE
VORBEŞTE DE
CONŞTIINŢĂ
MORALĂ ???
MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!
 CAPITOLUL III
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE
(studiu particular al moralei şi moralităţii)

3.1. Conceptul de deontologie:

definiţii, evoluţii, principii
MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!
 CAPITOLUL III
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE
(studiu particular al moralei şi moralităţii)

3.2. Morala/deontologia profesională

3.3. Repere teoretice privind codul de

deontologie profesională
 De exemplu, Codul etic naţional al
profesioniştilor contabili din România
stabileşte norme de conduită pentru
profesioniştii contabili şi formulează
principiile fundamentale care trebuie
respectate de către profesioniştii contabili în
vederea realizării obiectivelor comune.
Codul etic naţional al profesioniştilor contabili
din România recunoaşte că obiectivele
profesiunii contabile sunt stabilite:
 să îndeplinească cele mai înalte standarde
de profesionalism,
 să atingă cele mai înalte niveluri de
performanţă,
 să răspundă cerinţelor interesului public.
 Profesioniştii contabili din România
acţionează în diferite entităţi şi ramuri ale
economiei naţionale ca liber-profesionişti
sau ca angajaţi; scopul de baza al Codului,
trebuie, însă, întotdeauna respectat.

 Consiliul Superior al CECCAR stabileşte

cerinţele etice detaliate, pentru ca membrii
săi să asigure cea mai înaltă calitate
prestării serviciilor profesionale şi să
menţină încrederea publicului în profesie.
 Codul este structurat în 3 părţi

 Partea A stabileşte principiile fundamentale

ale eticii profesionale pentru profesioniştii
contabili şi oferă un cadru conceptual pentru
aplicarea acestor principii.

 Părţile B şi C ilustrează modul în care cadrul

conceptual trebuie aplicat în situaţii
specifice.
 Partea B se adresează profesioniştilor
contabili independenţi.
 Partea C se aplică profesioniştilor contabili
angajaţi.
 AMPR
 Asociaţia managerilor publici din România,
persoană juridică română, profesională, non-
guvernamentală, non-profit, apolitică şi
independentă,
 pledează pentru excelenţă în managementul
public,
 contribuie activ la promovarea unui mediu
profesionist de management în administraţia
publică şi facilitarea comunicării
transparente între managerii publici.
Vezi COR 2020 Clasificarea
ocupatiilor din Romania

https://www.rubinian.com/cor_1_grupa
_majora.php
MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!
 CAPITOLUL IV

DELIMITĂRI TEORETICE ŞI
METODOLOGICE PRIVIND ETICA
ÎN AFACERI
 Afacerea
• Afacere = ?
O firmă prestează anumite servicii, execută
diverse lucrări, produce bunuri pe o piaţă
liberă, conform prevederilor legale.

• Afacere = business
• Afacere  „bişniţă”

•Afacerea = cooperare
• Afacerea  competiţie dură
• Competiţia nu este un scop în sine,
ci un sistem de relaţii/interacţiuni
între indivizi/grupuri, în cadrul
căruia toţi urmăresc cele mai bune
rezultate pentru fiecare.

• Competiţia economică:
 cooperarea,
 asumarea responsabilităţilor
morale faţă de ceilalţi.
 Etica afacerilor
• „Ethics for Policy Decisions” (1952);
• „Bridging the Gap Between Ethical Theory and
Practical Decisions” (1953);
• „Social Responsabilities of the Businessman” (1953);
• „Business Ethics” (1956);
• „Ethics and Business” (1962);
• „Management Ethics Guide” (1965).
https://www.reptrak.com/
Importanța comunicării inițiativelor de ESG
(Environmental – Social - Governance)
Scorul ESG:
 este corelat 94% cu reputația.
 face diferența în deciziile de achiziție/cumpărare.


Predictori - decizii de cumpărare

Importanța comunicării inițiativelor de ESG – percepții?
100
Scor ESG
0

48 Scor ESG perceput 73

Data of over 200 Fortune 500 companies (octombrie 2020)
https://www.reptrak.com/
https://www.agerpres.ro/
 Investiţi în reputaţia personală!

Vizibilitate, încredere, credibilitate, rețea valoroasă de

contacte, succesul afacerii, îmbunătățirea imaginii firmei etc.
• 90% din angajatori acordă o importanță deosebită angajaților
cu branduri personale puternice;
• 90% din angajații români cu vârste între 25 şi 45 ani consideră
ca reputația personală îi ajută să obțină un loc de muncă mai
bun;
• 69,4% dintre respondenți spun că nu au investit încă în
construcția unui brand personal.
The World’s Most Reputable Countries

https://knoema.com/i
nfographics/axgsdxc/t
he-most-reputable-
countries-in-the-world
MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!
CAPITOLUL VI
DIMENSIUNEA ETICĂ A
MANAGEMENTULUI
Fiecare decizie în afaceri are şi o componentă
etică.

Moralitatea în management = atitudinea

favorabilă faţă de comportamentele,
conceptele, ideile şi modelele etice.
 Scurt inventar al problemelor
manageriale, pornind de la funcțiunile
organizației
2019
2019
Criterii,
nr. dosare
2019
Nr. dosare
pe domenii
 Egalitatea de gen pe piața muncii (2020)
https://ec.europa.eu/
Index al Egalității de Gen: diferența între participarea pe piața muncii
în cazul bărbaților, respectiv al femeilor este de 18%.
România = locul 25 în UE (cu 54,5 puncte din 100).
Primele locuri din UE = Suedia, Danemarca.
UE = 67,9 puncte.
Ultimele locuri din UE = Ungaria, Grecia (52 puncte).
Locuri de muncă „mai potrivite” pentru femei sau bărbați (România)?
 În domeniul educației, al sănătății și al asistenței sociale:
16% din total femei angajate, 3% din total bărbați angajați.
 În STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică):
9% femei și 31% bărbați. România = multe absolvente STEM.
 În consilii de administrație (companii listate) …
doar 13% femei (Franța = 40%)
 Indexul Egalității de Gen
dezvoltat de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE)

= nivelul egalității între femei și bărbați pe 6 domenii.

= 31 de indicatori de impact, grupați în 6 categorii:
1. Piața muncii
2. Politică
3. Educație
4. Accesul la resurse
5. Percepții şi stereotipuri
6. Sănătate
0 = inegalitate totală între femei și bărbați
100 = egalitate de gen perfectă
 Scurt istoric al interesului pentru etica
managerială
Codul lui Hamurabi cioplit în piatră în 1970 î.e.n. conţine
norme şi reguli cu privire la calitate, măsurători, preţuri,
conduite care trebuiau respectate de comercianţi şi
producători.
Domnitorul Neagoe Basarab prin sfaturile date în
„Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său
Theodosie” reprezintă „un promotor al echităţii, el însuşi
trebuind să fie un exemplu personal: responsabilitatea
pentru binele grupului, poziţionează exemplul personal
între preocupările domnitorului”.
 Scurt istoric al interesului pentru etica
managerială

În secolul XV, în Austria a fost introdusă pedeapsa

„laptelui alterat”: vânzătorul era obligat să bea laptele
scos la vânzare, iar în secolul XVI în Franţa, neguţătorii de
ouă stricate deveneau ţinta acestora.
În „Etica”, Spinoza definind omenia, afectele, binele, răul,
modestia, ura, mila, ambiţia, mândria, îngâmfarea, omul
liber, conchide că: „Este imposibil ca omul să nu fie o
parte a naturii şi să nu se supună ordinii ei comune”.
 Scurt istoric al interesului pentru etica
managerială

În secolul XVII (Anglia) apare Elizabethan Poor Law,

lege progresistă în care colectivităţile erau făcute
răspunzătoare pentru soarta celor aflaţi în dificultate,
stabilind o taxă pentru sărăcie percepută asupra
pământului aflat în proprietatea celor avuţi.
În 1883, Bismarck promovează primul sistem de
asigurări sociale cu fonduri din contribuţiile statului,
patronilor şi a muncitorilor, sistem în care erau stabilite
compensaţii pentru accidente de muncă, orfani, pensii,
ajutoare de boală.
În 1924 a fost elaborat unul din primele coduri de etică
Wembley Code of Ethics îndreptat împotriva abuzurilor
grosolane ale celor implicaţi în afaceri.
După marea criză economică preşedintele american Roosevelt
a iniţiat (1933) un program de revigorare economică şi de
dezvoltare a unor servicii sociale.
J. F. Kennedy a promovat (1962) „Consumer Bill of Right”
(drepturile consumatorului) = document de referinţă în
implicarea guvernelor în problema responsabilităţii sociale.
Guvernul a devenit garantul corectitudinii faţă de
consumatori, fixând 4 drepturi fundamentale:
dreptul la siguranţă,
dreptul de a fi informat,
dreptul de a alege,
dreptul de a fi auzit.
 Modalităţi de încurajare a
comportamentului moral

Aristotel - principiul etic general care ne poate orienta

în adoptarea deciziilor corecte este „calea de mijloc”.
Acest principiu sugerează evitarea oricăror excese, a
oricăror extreme, în ceea ce facem.
Virtutea este “calea de mijloc între două vicii, unul
provocat de exces, celălalt de insuficienţă”.
 Modalităţi de încurajare a
comportamentului moral

Este foarte important ca managerii să recunoască că ei

sunt cei care „modelează şi dau tonul” în organizaţie.
Principala lor responsabilitate este să facă clar pentru
oricine din organizaţie (sau pentru cei care au legătură
cu ea) că responsabilitatea socială şi comportamentul
moral sunt aşteptate şi recompensate.
 Crearea unui mediu etic de lucru
Sarcina managerilor - etape

1. Ia decizia angajării pe calea eticii!

2. Recunoaşte faptul că eşti privit ca model!
3. Asumă-ţi responsabilitatea pentru insuflarea unui
comportament moral!
4. Defineşte comportamentul moral!
5. Exprimă-ţi cu claritate valorile!
6. Pregăteşte personalul!
7. Încurajează comunicarea deschisă!
8. Fii consecvent!
MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!
CAPITOLUL VI
DIMENSIUNEA ETICĂ A
MANAGEMENTULUI
 Regula de aur
„Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!”

→ în creştinism: „Ceea ce-ai vrea ca oamenii să-ţi facă

ţie, fă-le şi tu lor!”(Matei, 7:12);
→ în islam: „Nici unul dintre voi nu este un adevărat
credincios până când nu îi doreşte aproapelui ceea ce-şi
doreşte sieşi” (Coran);
→ în iudaism: „Ceea ce este pentru tine detestabil, nu
face aproapelui tău. Aceasta este toată Legea; restul
sunt comentarii!” (Talmud);
→ în budism: „Nu-i răni pe ceilalţi prin ceea ce te face pe
tine să suferi!” (Udana Varga, 5, 1);
→ în hinduism: „Aceasta este datoria supremă: nu face
altora ceea ce nu doreşti ca ei să-ţi facă ţie!”;
→ în zoroastrism: „Orice îţi displace ţie, nu face altora”;
→ în confucianism: „Ceea ce nu vrei să ţi se facă ţie, n-o face
altora!”;
→în Bahá´i: „Şi dacă e să-ţi întorci privirea către dreptate,
alege pentru aproapele tău ceea ce ai alege şi pentru tine!”;
→în jainism: „Orice om ar trebui să se întrebe cum să
trateze toate fiinţele? Aşa cum el ar vrea să fie tratat la
rândul său!”;
→ proverb Yoruba (Nigeria): „Cel ce se pregăteşte să
străpungă un pui de pasăre cu un băţ ascuţit ar trebui să-l
încerce mai întâi asupra lui însuşi, să vadă cât e de dureros”.
MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!
CAPITOLUL VI
DIMENSIUNEA ETICĂ A
MANAGEMENTULUI
 Regula de aur
„Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!”

→ în creştinism: „Ceea ce-ai vrea ca oamenii să-ţi facă

ţie, fă-le şi tu lor!”(Matei, 7:12);
→ în islam: „Nici unul dintre voi nu este un adevărat
credincios până când nu îi doreşte aproapelui ceea ce-şi
doreşte sieşi” (Coran);
→ în iudaism: „Ceea ce este pentru tine detestabil, nu
face aproapelui tău. Aceasta este toată Legea; restul
sunt comentarii!” (Talmud);
→ în budism: „Nu-i răni pe ceilalţi prin ceea ce te face pe
tine să suferi!” (Udana Varga, 5, 1);
→ în hinduism: „Aceasta este datoria supremă: nu face
altora ceea ce nu doreşti ca ei să-ţi facă ţie!”;
→ în zoroastrism: „Orice îţi displace ţie, nu face altora”;
→ în confucianism: „Ceea ce nu vrei să ţi se facă ţie, n-o face
altora!”;
→în Bahá´i: „Şi dacă e să-ţi întorci privirea către dreptate,
alege pentru aproapele tău ceea ce ai alege şi pentru tine!”;
→în jainism: „Orice om ar trebui să se întrebe cum să
trateze toate fiinţele? Aşa cum el ar vrea să fie tratat la
rândul său!”;
→ proverb Yoruba (Nigeria): „Cel ce se pregăteşte să
străpungă un pui de pasăre cu un băţ ascuţit ar trebui să-l
încerce mai întâi asupra lui însuşi, să vadă cât e de dureros”.
MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!
 CAPITOLUL 6

6.5. Sisteme etice/teorii

privind moralitatea în afaceri
- Ce este corect să facem?
 Ce se va întâmpla dacă fac ceva?
 Este compatibilă (decizia, acţiunea mea) cu
normele şi principiile morale recunoscute?
 Care sunt principiile morale cele mai
importante?
 Ce aşteaptă ceilalţi din partea mea?
 SISTEME ETICE/TEORII
PRIVIND MORALITATEA ÎN AFACERI

1. Legea eternă
2. Teoria utilitaristă
3. Teoria universalistă
4. Teoria distributivă
5. Libertatea personală
Economiştii americani:

În jurul ,,profitului’’ s-au creat două

sisteme etice de gândire:
 Naturalismul
 Pragmatismul
 Portret psiho-moral al principelui ideal:

 Să fie zgârcit, să nu fie generos sau excesiv de

darnic.
 Să fie crud: „este mult mai sigur să fie temut decât
iubit”.
 Trebuie să se folosească de forţă şi de violenţă
când împrejurările o cer.
 Trebuie să ştie la fel de bine să fie „animal” (să
acţioneze prin forţă) sau „om” (să acţioneze prin
legi), după cum i-o cer împrejurările.
 PRINCIPELE IDEAL

 Trebuie să recurgă la manipulare.

 Trebuie să acţioneze împotriva cuvântului dat, a
milei, omeniei, religiei.
 Este necesar să pară milos, credincios cuvântului dat,
omenos, integru şi religios, şi chiar să fie.
 Trebuie să se folosească de duplicitate şi idei false
pentru a evita eşecul.
 Să aibă un caracter puternic, cu o psihologie de fier.

 Trebuie să creeze chiar aparenţa de moralitate

ireproşabilă etc.
 În aceeaşi arie pragmatică şi agresivă putem include
opiniile lui Stanley Bing care sugerează că nu există
în afaceri o singură cale către victorie.
Vezi cartea “Sun Tzu era un biet mototol - Subjugă-ţi
adversarii, ţine-ţi aproape prietenii şi stăpâneşte
adevarata artă a războiului”, 2010, Ed. Curtea Veche.
 “… să repetăm singurul cuvânt care defineşte arta
războiului […]. E vorba de agresivitate. Brută,
amorală, despuiată şi dublată de dorința de a câştiga
de fiecare dată, mereu”.
 Ce ”arme” pot fi folosite
în diverse împrejurări?
Stanley Bing

Armă Poate fi folosită Neindicată

împotriva… împotriva…
Sarcasmul Colegilor, oamenilor care Celor cu funcţii,
îţi vor afacerea şi sunt mereu încruntaţi şi
dispuşi să facă orice extrem de
pentru a o obţine. îngâmfaţi.
Armă Poate fi folosită împotriva…
Grosolănia Subordonaţilor; oamenilor
brută care te urăsc şi de care nu-ţi
pasă; directorilor superiori, a
căror poziţie o invidiezi.
Minciuna Competitorilor; colegilor după
a căror felie de tort tânjeşti;
persoanelor de sex opus pe
care nu ai de gând să le revezi
nici accidental; oamenilor pe
care fie îi urăşti, fie îi iubeşti.
Lipsa de Împotriva tuturor.
sinceritate
Neindicată împotriva…
Şefilor aflaţi la putere;
republicanilor bătrâni;
oamenilor a căror
afacere o vrei.
Partenerilor (în afară
de cazul în care o
folosesc ei primii);
oamenilor de a căror
părere îţi pasă.
Nu ştiu/Nu răspund.
Armă Poate fi folosită împotriva… Neindicată
împotriva…

Ţipatul, Împotriva oricui nu se poate Şefului tău,

ţopăitul apăra; împotriva directorilor şefului şefului tău,
împrejur, îngrijoraţi de viitorul lor după şefului oricui.
aruncarea fuzionare.
obiectelor,
lovirea cu
picioarele
Pumni Împotriva celor mai slabi, mai Celor mai puternici
bătrâni, mai handicapaţi decât decât tine.
tine; împotriva anumitor
reporteri.
Adevărul Prietenilor, celor dragi, Celorlalţi.
oamenilor în care ai încredere.
 EPILOG SUGESTIV (STANLEY BING)

 „Dacă majoritatea dintre noi vor să îşi satisfacă

aceleaşi nevoi de bază, sensibile, de ce nu suntem cu
toţii de acord să ne luăm de mâini şi să trăim
împreună în pace? Imaginează-ţi! O lume în care
toată lumea recunoaşte dreptul vecinului la fericire,
libertate de exprimare […]. O lume în care tu şi cu
mine, fratele meu şi sora mea, putem să nu fim de
acord cu un lucru sau altul, dar ştim totodată că
împărtăşim un drept comun de la naştere: să
obţinem tot ceea ce umanitatea noastră ne
transmite de-a lungul generaţiilor în acest scurt timp
pe care îl avem alocat pe această planetă.
Pe scurt, o lume a păcii”.
MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!
 6.6. Formalizarea
principiilor morale în
organizaţiile de afaceri

Capabilitatea etică a organizaţiilor

Codurile de etică ale
organizaţiilor
 Exemple de documente cu rol de
reglementare:
 Cele douăsprezece table (450 î.Hr.), aparţinând
Imperiului Roman, cuprindea sistematic şi codificat
legile care guverna statul;
 Codul lui Hammurabi (aprox. 1760 î.Hr.),
aparţinând Regatului vechi Babilonian, reprezenta
o culegere de legi;
 Codul lui Manu (sec. XIII-XVI) din India
antică era un ansamblu de legi civile şi
religioase;

 Decalogul sau cele 10 porunci din Vechiul

testament (sec. XI î.Hr.), relevate lui Moise
pe Muntele Sinai;

 Jurământul lui Hipocrat (sec. V-IV) etc.

Normele şi credinţele specifice organizaţiei
respective sunt în general propuse,
discutate şi definite de manageri şi un
colectiv de lucru, iar apoi publicate şi
distribuite angajaţilor, ţinându-se cont de
nevoile şi specificul organizaţiei.
 Limitele codurilor de etică
 ele nu pot acoperi toate situaţiile;

 nu pot garanta o conduită morală

universală.
 Sugestii de editare a codului de etică

 Obiectivele trebuie formulate în mod clar,

astfel încât să existe siguranţa că ele vor fi
susţinute şi de către ceilalţi.

 Echipa de elaborare a codului etic trebuie

să se asigure în mod particular de acceptul
conducerii.

 Stabilirea unui termen realist pentru

elaborarea şi implementarea codului.
 Conştientizarea costurilor de
implementare a codului şi previzionarea
acestor costuri pe termen scurt şi lung.
 Codul trebuie să fie deschis spre schimbări,
dacă apar situaţii noi.
 Codul trebuie orientat către problemele cu
care se confruntă profesia pentru care se
realizează codul.
 Codul trebuie să ia în considerare în mod
corect legislaţia şi reglementările aplicate
profesiei pentru care se realizează codul.

 Echipa trebuie să consulte un jurist pentru

partea de acoperire legală a codului.

 Referitor la felul în care trebuie promovat

codul şi influenţaţi angajaţii şi clienţii, este
recomandat a se apela la experţi.
 Codul nu trebuie să creeze celorlalţi
aşteptări nerealiste.
 Exprimările utilizate în cod trebuie să fie
simple şi clare, fără expresii sau cuvinte
tehnice, de specialitate.
 Managerul trebuie să-şi asume personal
obiectivitatea şi responsabilitatea codului.
 Managerul trebuie să aleagă pe cineva care
să administreze competent şi integru
respectarea codului etic.
 VĂ DORESC MULT SUCCES ÎN
SESIUNE!

 BAFTĂ!