Contabilitate Si Fiscalitate

Suport de curs
Contabilitatea si fiscalitata
Profesor univ dr AVRAM MARIOARA

Asist univ dr .CLAUDIU SERBAN
INTRODUCERE
Aparitia impozitului este legata de existenta statului si a banilor . Aceasta
prelevare se face în mod obligatoriu , cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie directa din
partea statului .
Dreptul de-a introduce impozitele îl are statul si el exercita , de cele mai multe ori prin
intemediul puterii legislative (Parlamentul) ,iar uneori si în anumite conditii, prin organele de
stat locale. Parlamentul se pronunta în legatura cu introducerea impozitelor de importanta
nationala ,iar organele de stat locale pot introduce unele impozite în favoarea unitatilor
administrativ - teritoriale ,
Sarcina achitarii impozitului revine tuturor persoanelor fizice si /sau juridice care
realizeaza venit dintr-o anumita sursa prevazuta de lege .
Aceasta sursa este pentru muncitori si functionari -salariul - , pentru agenti economici -
profitul ,pentru proprietarii funciari - renta ,pentru detinatorii de hîrtii de valoare (actiuni
,obligatiuni ,etc) -venitul produs de acestea (dividende ,dobanzi s.a.m.d.)
Impozitelor li s-au dat mai multe definitii :
1),, impozitele reprezinta pretul serviciilor prestate de stat '' (Gaston Jeze ,Cours de science
des finances et de legislation financiere francaise ,IV- eme Ed , Paris ,1992 , pagina 324) ;
2) ,, impozitele sunt preturi stabilite prin constrîngere pentru serviciile guvernamentale .''
(Alvin Hansen Fiscal and Business Cicles , New York ,1941 ,pagina 182)
3) ,, impozitele sunt pretinse de stat în virtutea suveranitatii sale si sunt destinate sa acopere
cheltuielile generate ale statului '' (Adilf Wagner , Traite de la Science des finances) Paris ,
1909 , pagina 351 )
4) ,, impozitul este ,în statele civilizate moderne , o prestatie pecuniara pretinsa cetatenilor cu
scopul acoperirii cheltuielilor de interes general . impozitul este procedeul de repartizare a
creantelor bugetare între cetateni , în functiile lor contributive '' (Louis Trotabas cu
abordarea lui J.M .Cotteret , Finances publiques , Librairie Dalloz, Paris ,III- eme edition ,
1969 , pagina 207 )
1
Sintetizand pluralitatea definitiilor mentionate si multe altele care exista în literatura de
specialitate ,se poate spune ca : ,, impozitul reprezinta o forma de prelevare silita la dispozitia
statului , fara contraprestatie directa si cu titlu nerambursabil , a unei parti din veniturile sau
averea persoanelor fizice sau/si juridice ,în vederea acoperirii unor necesitati publice .
Instituirea si perceperea de catre stat a impozitelor determina o importanta redistribuire

a produsului intern brut .Prin aceasta , se manifesta rolul impozitelor pe plan financiar ,
economic si social , cel mai important rol manifestîndu-se pe plan financiar .Acest rol deriva
din faptul ca cea mai mare parte a resurselor financiare mobilizate de stat pentru acoperirea
necesitatilor publice provin din încasarile aferente impozitelor .
În acest cadru impozitele se folosesc ca parghie de politica economica -prin însusi

modul concret în care sunt asezate si percepute . Astfel , impozitele se manifesta ca
instrumente de stimulare sau de frînare a unor activitati si zone ( regiuni) a
consumului anumitor marfuri si/ sau servicii . Totodata , impozitele pot impulsiona sau grabi
relatiile comerciale cu exteriorul în ansamblul sau cu anumite tari .
În contextul prezentat se pot mentiona unele aprecieri semnificative ,întîlnite în

literatura de specialitate .Astfel , de-a lungul tinpului s-au facut diverse afirmatii la adresa
impozitului :
1) ,, impozitul a încetat de-a mai fi grauntele de nisip care sa jeneze mecanismul pietei ,
cum era considera în perioada capitalismului premonopolist , devenind unul dintre
regulatoarele si motoarele acestui mecanism . Ca urmare , impozitul are atît rolul de
alimentare cu fonduri a bugetului statului cît si pe acela al unui factor de echilibru în
economie '' .(Gabriel Ardant Fazard , Paris , 1972 , pagina 136)
2) ,, impozitele pot fi folosite pentru a încuraja (sub forma exonerarii) sau pentru a
descuraja (sub forma suprataxarii ) o anumita activitate economica fara sa înceteze de a
fi un mijloc de interventie în domeniile economic si social '' ( Pierre Lalumiere , Les
finances publiques , Librairie Armand Colin , paris 1970 , paginile 180 -181)
3) ,, impozitele excesive exercita o influenta negativa asupra economiei nationale ,

deoarece submineaza initiativa si stimuleaza întreprinzatorul , împiedicand cresterea
productiei '' (L .H. Kimmel , Tanes and Economic Incentives , Washington , 1950,
pagina 1, 15, 196; citat preluat dupa Iulian Vacarel, Finantele publice, Teorie si
practica, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1981, pagina 102)
4) ,, în conditiile egale, cea mai buna sursa fiscala este aceea care se amesteca cel mai
putin, în producerea privata a averii.De aceea este firesc ca impunerea sa fie astfel
elaborata. , încat sa nu ucida gaina care face oua de aur '' (H.M Groves , Financing
Governement , swith edition ,Holt Rinehart and Winston , 1964 pagina 127)
Aceasta constrangere(IMPOZITUL) are o vechime greu de precizat în timp ,

dar cert este ca ea a fost consfiintita de însasi morala crestina (morala Noului
Testament ) prin sentimente cum sunt : ,, Dati Cezarului ce-i al Cezarului si lui
Dumnezeu ce este al Dumnezeu (cf Matei 22,21) sau ,, Dati tuturor ce sunteti
2
datori : cui datorati impozitul dati-i impozitul ; cui datorati vama , dati-i vama ; cui
datorati frica dati-i frica ; cu-i datorati cinstea , dati-i cinstea (cf Romani 13,7)
Pe cat de veche este , însa încercarea de a consimti ca morala plata impozitelor

catre stapan , suveran sau stat , pe atat de veche este si încercarea de rezistenta la plata
a unor impozite peste puterile contribuabililor .
Dualismul moralitatea impozitelor -rezistenta la si mai ales la cresterea acestora

îl gasim de-a lungul vremurilor în cadrul tuturor societatilor si civilizatiilor umane .El
contureaza si confirma afirmatia lui Max Weber ca :
,, Nici o etica din lume nu poate pierde din vedere faptul ca atingerea unor teluri este
conditionata deseori de folosirea unor mijloace îndoielnice sau cel putin periculoase din
punct de vedere moral , precum si de posibilitatea unor efecte secundare .''
Daca contribuabilii considera plata impozitelor o datorie morala , cu toata

tendinta naturala de a se opine acestei constîngeri , nu la fel de morala este considerata o
fiscalitate excesiva .
Pe plan social , rolul impozitelor se manifesta prin utilizarea lor ca instrument al

edistribuirii unei parti importante din PIB ,redistribuirea apare în procesul mobilizarii
impozitelor , la buget si are influenta asupra comportamentului economic al contribuabililor.
Efectele impozitelor se rasfrîng si în domeniul demografic , al întretinerii sanatatii si în
ultima instanta , al asigurarii unui nivel de trai rezonabil pentru populatia aflata în nevoi .
1. Impozit pe profit
Principiile fiscale si contabile privind gestionarea profitului si a impozitului pe profit –

modelul de baza
Sisteme de impozitare
Impozitul pe profit reprezinta un indicator de renumerare a factorului stat. Sunt obligate la
plata impozitului pe profit toate entitatile economice care desfasoara activitati economice si nu
sunt clasificate in alte categoriide impozitare a activitatii, cum sunt microintreprinderile sau
organizatiile nonprofit. Impozitarea activitatii prin intermediul impozitului pe profit se
realizeaza in principal prin trei sisteme, si anume:
a. sistemul de baza prin care cota de impozit pe profit se aplica asupra profitului impozabil
determinat conform Codului Fiscal;
b. sistemul conditionat alternativ care vizeaza un calcul dublu al impozitului pe profit, din
acest calcul alegandu-se valoarea cea mai mare; in aceasta categorie incadrandu-se
anumite entitati economice, cum ar fi cazionourilor, barurile de noapte, pariuri sportive,
etc;
c. impozitarea activitatii economice a organizatiilor nonprofit.
Principii de baza
3
Determinarea bazei de impozitare se intemeiaza in baza principiului conectarii cheltuielilor la
venituri. Acest principiu impune ca o cheltuiala sa fie recunoscuta in contabilitate si situatiile
financiare numai daca prin consumul de resurse ale intreprinderii se va genera venituri cel
putin egale cu valoarea consumului de resurse. Daca prin activitatile economice nu sunt
generate venituri, in conditiile in care s-au avansat resurse (cheltuieli), valoarea acestora nu
este recunoscuta in calculul profitului impozabil(baza de impozitare pentru impozitul pe
profit).
Pentru determinarea bazei impozabile a impozitului pe profit se mai tine seama de principiul
evitarii dublei impuneri, conform careia un venit realizat de catre o entitate economica trebuie
impozitat o singura data. Daca o intreprindere realizeaza venituri care au fost impozitate la
sursa, contabilizarea lor de catre intreprindere se va realiza in categoria celor neimpozabile in
procesul de calcul al impozitului pe profit.
Elementele componente al bazei de impozitare

Baza de impozitare a impozitului pe profit este realizata din douan elemente de baza:
cheltuielile si veniturile. Diferenta dintre acestea ofera indicatorul numit rezultatul contabil sau
profitul brut, daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile. Pentru obtinerea bazei de
impozitare a profitului aceste elemente sunt clasificate la randul lor in mai multe subcategorii.
Cheltuielile sunt clasificate astfel: deductibile, partial deductibile si nedeductibile. Veniturile
sunt clasificate la randul lor astfel: venituri impozabile si venituri neimpozabile.
Cheltuielile deductibile sunt cele pe care le prezinta prin cadrul legal Codul Fiscal, dar si acele
cheltuieli realizate de catre intreprindere in urma carora sunt obtinute venituri la un nivel
superior cheltuielilor ocazionate de catre activitatea curenta a intreprinderii. Cheltuielile partial
deductibile sunt cele enumerate de Codul Fiscal, limita care daca este depasita de catre
intreprindere devine automat nedeductibila fiscal. Cheltuielile nedeductibile trebuie clasificate
astfel:
a. cheltuielile care sunt enumerate strict de catre Codul Fiscal;
b. cheltuielile care depasesc limitele maxime ale cheltuielilor partial deductibile;
c. cheltuielile care au fost ocazionate de catre intreprindere, iar veniturile obtinute in urma
avansarii acestor resurse sunt inferioare nivelului acestora.
Veniturile impozabile sunt considerate toate veniturile ocazionate de activitatea desfasurata de

catre intreprindere. Valoarea acestora trebuie analizata din punct de vedere al modului de
provenienta si al impozitarii la sursa. Daca intreprinderea realizeaza venituri care au fost
impozitate la sursa, ele vor fi considerate neimpozabile la calculul bazei de impozitare a
impozitului pe profit.
Din aceste prevederi, definirea bazei de impozitare a impozitului pe profit se prezinta astfel:
venituri totale minus cheltuieli aferente realizarii veniturilor, din care se scad veniturile
neimpozabile la care se adauga cheltuielile nedeductibile.
Intreprinderile care sunt supuse sistemului dublu de impozitare trebuie sa calculeze baza de
impozitare si impozitul pe profit prin urmatoarele modalitati:
a. varianta intai este cea clasica prin care se aplica cota de impozit pe profit asupra bazei
impozabile;
4
b. aplicarea unui procent legale asupra valorii veniturilor realizate din activitatile specifice
activitatilor de baza ale acestor intreprinderi.
Din acest dublu calcul al bazei de impozitare si a impozitului pe profit se va contabiliza si plati
valoarea cea mai mare.
Studiu de caz
S.C. “X” S.A. inregistreaza in cursul exercitiului financiar “N” cheltuieli totale de 2.500.000
lei si venituri totale de 4.500.000 lei. Cifra de afaceri a intreprinderii in cadrul exercitiului
financiar curebt este de 4.000.000 lei. In categoria cheltuielilor au fost realizate urmatoarele
cheltuieli particulare:
- cheltuieli cu protocolul 55.000 lei, valoare fara TVA;
- cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului 2.500 lei;
- cheltuieli privind penalitatile contractuale conform contractelor comerciale inchiate
8.000 lei;
- cheltuieli cu sponsorizarile 10.000 lei;
- cheltuieli privind constituirea unei ajustari de valoare privind imobilizarile corporale
4.000 lei;
- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor
3.500 lei;
- cheltuieli privind TVA nedeductibila aferente proratei TVA (mai mica de 100%) 500
lei;
- cheltuieli cu scaderea din gestiune a unui stoc de marfa distrus ca urmare a unei
calamitati naturale, stocul de marfa nefiind asigurat 3.600 lei.
Capitalul social al intreprinderii este de 1.000.000 lei, iar pana la 31.12.N intreprinderea a
constituit rezerva legala in valoare de 160.000 lei.
In categoria veniturilor s-au inregistrat urmatoarele categorii particulare:

- venituri din participatii (dividende) 50.000 lei;
- venituri din reluarea unei ajustari de valoarea privind stocurile 4.000 lei;
- venituri din reluarea unui provizion privind clientii incerti conform hotararii
judecatoresti definitive si irevocabile 2.000 lei;
- venituri din penalitati incasate conform contractelor comerciale 20.000 lei.
Din exercitiile precedente intreprinderea a contabilizat o pierdere in valoare de 270.000 lei, din
care 70.000 fiscala si 200.000 lei contabila.
Fluxul informational contabil privind impozitul pe profit este urmatorul:
a. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:

Cont debitor Cont creditor Valoare
5
121 ./. 2.500.000
6 - cheltuieli 2.500.000
b. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:

./. 121 4.500.000
7 - venituri 4.500.000
c. determinarea rezultatului contabil al exercitiului:

Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale
Rezultatul contabil = 4.500.000 – 2.500.000 = 2.000.000 lei.
d. calculul si contabilizarea rezervei legale:

Rezerva legale = Rezultatul contabil * 5%
Rezerva legala = 2.000.000 * 5% = 100.000 lei
Intreprinderea nu poate sa constituie aceasta valoare, deoarece aceasta are deja constituita
din exercitiile financiare anterioare valoarea de 160.000 lei. Valoarea maxima deductibila a
rezervei legale este de 20% din capitalul social subscris si varsat, adica 200.000 lei.
Diferenta deductibila pe care o poate constitui intreprinderea este de 40.000 lei.
121 1061 40.000
e. determinarea rezultatului fiscal al exercitiului:

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile – venituri neimpozbile
Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele:

- Cheltuielile cu protocolul care depasesc limitele legale: 14.000 lei;
- TVA aferenta depasirii cheltuielilor cu protocolul: 2.660 lei;
6
- Cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului: 2.500 lei;
- Cheltuieli cu sponsorizarea: 10.000 lei;
- Cheltuieli privind constituirea unei ajustari de depreciere a imobilizarilor corporale:
4.000 lei;
- Cheltuieli privind stocul de marfa distrus prin calamitati naturale: 3.600 lei;
- Pierderea contabila din exercitiului precedent: 200.000 lei;
Total cheltuieli nedeductibile: 236.760 lei
Observatie: determinarea cheltuielilor de protocol deductibile se determina prin aplicarea

cotei de 2% asupra bazei de impozitare formata din rezultatul contabil plus cheltuielile de
protocol realizate in cursul exercitiului si eventualele cheltuieli cu impozitul pe profit
contabilizate in cursul exercitiului financiar curent pana la momentul determinarii
indicatorilor anteriori.
Procedura este urmatoarea:

- determinarea bazei de impozitare si a cheltuielilor cu protocolul: (2.000.000 + 55.000) *
2% = 41.000 lei;
- determinarea cheltuielilor de protocol nedeductibile: 55.000 – 41.000 = 14.000 lei;
- TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 14.000 * 19% = 2.660 lei.
Veniturile neimpozabile si alte reduceri ale bazei de impozitare a impozitului pe profit sunt:
- veniturile din participatii: 50.000 lei;
- veniturile din reluarea unei ajustari privind stocurile: 4.000 lei;
- pierderea fiscala din exercitiile financiare anterioare: 70.000 lei;
- rezerva legala constituita in exercitiului financiar curent: 40.000 lei;
Total venituri neimpozabile si alte reduceri din baza de impozitare: 164.000 lei
Rezultatul fiscal = 2.000.000 + 236.760 – 164.000

Rezultatul fiscal = 2.072.760 lei
f. calculul si contabilizarea impozitului pe profit:

Impozit pe profit = Profit impozabil * 16%
Impozit pe profit = 2.072.760 * 16% = 331.642 lei.
Cheltuielile cu sponsorizarile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil, dar

facilitatea fiscala acordata intreprinderilor consta in faptul ca valoarea acestor cheltuieli se
scad din impozitul pe profit cu conditia ca ele sa nu depaseasca minim 20% din valoarea
impozitului pe profit sau 3‰ din cifra de afaceri.
Calcule financiare :
 valoarea financiara 1: impozit pe profit * 20% = 331.642 * 20% = 66.328 lei;
 valoarea financiara 2: cifra de afaceri * 3‰ = 4.000.000 * 3‰ = 12.000 lei.
Valarea cu care impozitul pe profit va fi redusa este de 10.000 lei, deoarece sponsorizarile
realizate de catre intreprindere nu depasesc limitele impuse de acesti indicatori. Daca valoarea
7
sponsorizarilor ar fi fost de 25.000 lei, reducerea impozitului era de 12.000 lei, limita minima
rezultata din calculele financiare anterioare.
Contabilizarea impozitului pe profit este:

691 441 321.642
Concomitent
121 691 321.642
g. determinarea profitului net:

Rezultat net = Rezultat contabil – Impozit pe profit – Rezerva legala
Rezultat net = 2.000.000 – 321.642 – 40.000 = 1.638.358 lei
Aceasta valoare a rezultatului net este contabilizata la 31.12.N si evidentiata in situatiile

financiare ale acestui exercitiu financiare astfel:
129 117 1.638.358
In cursul exercitiului financiar urmator fluxul informational contabil este urmatorul:

a. inchiderea contului 121 pentru a reflecta corect veniturilor si cheltuielile exercitiului
financiar respectiv:
121 129 1.638.358
b. contabilizarea repartitiilor din profitul net, tinand cont ca intreprinderea are de finantat o
pierdere din exercitiile anterioare in valoare de 270.000 lei. In acest sens din valoarea
profitului net se va finanta in primul rand aceasta valoare, iar ceea ce ramane va fi
supusa altor repartitii: dividende, alte rezerve, etc. Valoarea care trebuie suspusa
repartitiilor este de 1.638.358 – 270.000 = 1.368.358 lei.
117 ./. 1.368.358
457 1.000.000
1068 368.358
8
Dupa realizarea acestei inregistrari contabile contul 117 este soldat (sold zero) prin acest
aspect finantandu-se si pierderea din exercitiile anterioare.
Pentru celelalte sisteme de impozitare se vor realiza studii de caz separate.
1. Alternative de calcul al impozitului pe profit
Impozitul pe profit reprezinta indicatorul prin care activitatea economica este taxa pentru
rezultatele obtinute in cadrul unui exercitiu financiar. Activitatea economica este realizata de
catre agentii economici, dar si de alte categorii speciale. In cadrul acestora mentionam
organizatiile nonprofit si agentii economici care au ca obiect de activitate barurile de noapte,
cazinourile si pariurile sportive.
Organizatiile nonprofit desfasoara doua tipuri de activitati:

a. activitati neimpozabile care sunt desfasurate pentru realizarea obiectului de activitate;
b. activitati impozabile conditionat care sunt de natura economica in limita a 15.000 euro
venituri din activitatile economice, dar nu mai mult de 10% din valoarea veniturilor
neimpozabile inregistrate in cursul unui exercitiu financiar
Organizaţiile nonprofit datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce
corespunde veniturilor, impozit calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului
impozabil. Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite
de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:
a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi
demonstraţii sportive;
e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri
scutite;
g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
h) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
i) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu
taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit
statutului acestora;
j) veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea
organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate
economică;
k) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de
utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării
ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie,
organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale.
Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal,
perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
9
Agentii economici care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează
aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi la care impozitul pe profit datorat pentru
activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt
obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.
Studiul de caz nr.1

O organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui exercitiu financiar urmatorii indicatori
economico-financiari:
a. venituri neimpozabile(cotizatii ale membrilor si donatii): 500.000 lei;
b. venituri din activitati economice: 40.000 lei;
c. cheltuielile totale inregistrate in cursul exercitului financiar sunt de 35.000 lei, din care
pentru activitatile economice 25.000 lei.
La sfarsitul anului trebuie sa se calculeze indicatorii aferenti impozitului pe profit. Cursul

valutar este de 3,2 lei/euro. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt
urmatoarele:
- plafonul in lei al veniturilor realizate se situeazan sub nivelul maxim admis de lege, si
anume ele sunt pana la echivalentul de 15.000 euro si mai putin de 10% din valoarea
veniturilor neimpozabile;
- in acesta situatie pentru activitatea economica realizata de catre organizatia nonprofit nu
va plati impozit pe profit.
Chiar daca organizatia nonprofit realizeaza profit din activitatea economica, acesta trebuie sa
fie utilizat tot pentru finantarea cheltuielilor aferente activitatii nonprofit in vederea realizarii
obiectului principal de activitate.
Studiul de caz nr.2

Pentru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar
este de 3,2 lei/euro. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt
urmatoarele:
- veniturile din activitatile impozabile sunt de 10% din valoarea veniturilor neimpozabile;
- veniturile din activitatile impozabile depasesc plafonul de 15.000 euro, ceea pentru
diferenta de 2.000 lei se va calcula impozit pe profit.
Valoarea cheltuielilor aferente depasirii plafonului de venituri impozabile se determina prin

ponderea depasirii in total venituri. Ponderea veniturilor impozabila care au depasit limita celor
15.000 euro este de 2.000 lei / 50.000 lei * 100 = 4%. Valoarea cheltuielilor aferente depasirii
plafonului de 15.000 euro este de 25.000 lei * 4% = 1.000 lei.
10
Profitul impozabile este de 2.000 lei – 1.000 lei = 1.000 lei.
Impozitul pe profit = 1.000 lei * 16% = 160 lei.
Pentru determinarea profitului impozabil se va aplica aceeasi procedura pentru impozitarea

activitatii economice ale agentilor care desfasoara numai activitate economica, adica se tine
seama de:
a. cheltuieli deductibile, nedeductibile si partial deductibile;
b. venituri impozabile neimpozabile;
c. reduceri ale impozitului pe profit;
d. luarea in consideratie a pierderii fiscale sau contabile din exercitiile anterioare.
Studiul de caz nr.3

urmatoarele:
- depasirea plafonului de venituri din activitatile economice este inregistrat atat la nivelul
minimului de 10% din valoarea venuturilor neimpozabile, cat si la valoarea echivalenta
de 15.000 euro;
- diferenta de impozitare se calculeaza in functie de nivelul minim al celor doi indicatori
de comparabilitate: procentul din valoarea veniturilor neimpozabile si nivelul echivalent
al celor 15.000 euro;
- diferenta de impozitare este de 90.000 lei – 48.000 lei = 42.000 lei;
- ponderea acestor venituri in total venituri este de 42.000/90.000 * 100 = 47%;
Valoarea cheltuielilor aferente depasirii veniturilor impozabile este de 25.000 * 47% = 11.750
lei.
Profitul impozabil este de 42.000 – 11.250 = 30.250 lei.

Impozitul pe profit = 30.250 * 16% = 4.840 lei.
Studiul de caz nr.4

11
urmatoarele:
- valoarea maxima a veniturilor economice care pot fi inregistrate de catre organizatia
nonprofit este de 2.200 lei, adica 10% din valoarea veniturilor neimpozabile;
- depasirea inregistrata de organizatia nonprofit este calculata in functie de valoarea cea
mai mare a indicatorilor de comparabilitate, adica 50.000 – 2.200 = 47.800 lei.
Ponderea veniturilor impozabile in total venituri din activitatile economice este de 47.800 /
50.000 = 95,6%.
Valoarea cheltuielilor aferente veniturilor impozabile este de 25.000 * 95,6% = 23.900 lei.
Profitul impozabil = 47.800 – 23.900 = 23.900 lei.

Impozitul pe profit = 23.900 * 16% = 3.824 lei.
Observatie: comparabilitatea dintre chelutielile si veniturile impozabile se realizeaza intre

valoarea efectiva a veniturilor realizate si valoarea cheltuielilor rezultata din aplicarea ponderii
veniturilor impozabile in total venituri din activitatea economica realizate.
Agentii economici care desfasoara activitati in domeniul cazinourilor si entitatilor cu obiect de

activitate similar sunt impozitate prin comparabilitatea valorii impozitului pe profit si luarea in
considerare a valorii cea mai mare astfel:
- prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil determinat conform relatiei
generale prevazuta de Codul Fiscal;
- prin aplicarea procentului de 5% asupra veniturilor obtinute din astfel de activitati.
Studiul de caz nr.1

Un agent economic care are ca obiect de activitate “cazino” inregistreaza in cursul exercitului
financiar urmatorii indicatori economico-financiari:
- venituri totale 80.000 lei, din care 75.000 din activitati specifice de cazino;
- cheltuieli totale 45.000 lei, considerate deductibile.
Profitul impozabil este de 80.000 – 45.000 = 35.000 lei.
Impozitul pe profit este de 35.000 lei * 16% = 5.600 lei.
Valoarea ponderii de 5% din veniturile specifice actiivtatii de cazino 75.000 * 5% = 3.750 lei.
Valoarea impozitului care trebuie platit de catre agentul economic este de 5.600 lei.
Studiul de caz nr.2
Un agent economic care are ca obiect de activitate “cazino” inregistreaza in cursul exercitului
financiar urmatorii indicatori economico-financiari:
- venituri totale 90.000 lei, din care 80.000 din activitati specifice de cazino;
- cheltuieli totale 55.000 lei.
In masa cheltuielilor totale sunt incluse urmatoarele categorii particulare:

- cheltuieli de sponsorizare: 500 lei;
- cheltuieli de protocol: 1.200 lei;
- cheltuieli privind amenzile catre autoritatile romane: 800 lei;
- cheltuieli privind ajustari de depreciere a activelor imobilizate: 400 lei;
12
- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie: 700 lei.
In masa veniturilor sunt incluse urmatoarele categorii particulare:

- venituri din participatii: 1.400 lei;
- venituri din relarea unei ajustari pentru deprecierea stocurilor: 200 lei;
- venituri din reluarea unui provizion pentru litigii cu clientii(deductibil): 500 lei.
Capitalul social este de 10.000 lei. Rezerva legala constituita este de 800 lei.
Fluxul informational fiscal pentru determinarea impozitului pe profit este:

a. profitul brut este de 90.000 – 55.000 = 45.000 lei;
b. rezerva legala este de 45.000 * 5% = 2.250 lei ;
c. profit impozabil :
- profit brut: 45.000 lei ;
- (+) cheltuieli de sponsorizare: 500 lei ;
- (+) cheltuieli de protocol nedeductibile : 276 lei ;
- (+) TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 52 lei
- (+) cheltuieli cu amenzile: 800 lei ;
- (+) cheltuieli pentru deprecierea activelor imobilizate : 400 lei ;
- (-) venituri din participatii : 1.400 lei ;
- (-) rezerva legala deductibila : 1.200 lei ;
- (-) venuturi din ajustari privind stocurile : 200 lei;
- (-) pierderea fiscala din exercitiile anterioare: 25.000 lei.
Profit impozabil: 19.228 lei
Impozit pe profit: 19.228 *16% = 3.076 lei
Reducerea impozitului pe profit = 210 lei
Impozit pe profit: 3076 – 210 = 2.866 lei
Valoarea procentului aplicat asupra veniturilor din activitatea de cazino: 80.000 * 5% =

4.000 lei
Cheltuieli de protocol deductibile : (45.000 + 1.200)*2% = 924 lei ;

Cheltuieli de protocol nedeductibile: 1.200 – 924 lei = 276 lei;
TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 276*19% = 52 lei.
Cifra de afaceri este de 70.000 lei.
Reducerea de impozit privind cheltuielile de sponsorizare se aplica la nivelul minimului dintre

3%0 din cifra de afaceri si 20% din valoarea impzitului pe profit:
- limita din cifra de afaceri: 70.000 * 3%0 = 210 lei;
- limita din valoarea impozitului pe profit: 3.076 * 20% = 615 lei.
Valoarea impozitului pe profit care trebuie platit este de 4.000 lei.
13
2. Cadrul general fiscal si contabil privind accizele din Romania
A. Cadrul general
Accizele reprezinta taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru produse
provenite atat din import, cat si din productia interna. Enumerarea prezentata de Codul Fiscal
are in vedere urmatoarele categorii: bere, vinuri, bauturi fermentate(altele decat bere si vin),
produsele intermediare, alcool etilic, tutun prelucrat, produse energetice si energie electrica.
Accizarea produselor se realizeaza de regula la bunurile considerate de lux si la bunurile care
sunt realizate din resurse naturale care au un caracter limitat. Exigibilitatea accizelor se
realizeaza in urmatoarele situatii: in momentul eliberarii acestor produse catre consum, in
momentul in care se constata pierderi si in momentul in care se constata minusuri la cantitatile
produselor accizabile din diverse motive. Codul Fiscal enumera situatiile in care un agent
economic trebuie sa considere toate aceste situatii: eliberare spre consum, pierderi, minusuri
gestionare, import, dar si situatiile in care nu se considera aceste activitati.
B. Accizarea produselor la bauturi si alcool etilic

In categoria acestor produse accizabile sunt cuprinse urmatoarele categorii de produse: bere,
vinuri, bauturi fermentate(altele decat bere si vin), produse intermediare si alcool etilic. Nivelul
acestor accize este stabilit de catre cadrul fiscal national in functie de caracteristicile fiecarei
categorii de bauturi: unuitatea de masura a produsului(grade plato, produs natural, alcool pur,
etc).
B1. Accizele pentru bere

Accizarea acestui produs se realizeaza pentru tipurile de bere care au o concentratie alcoolica
mai mare de 0,5% in volum. De asemenea, producatorii independenti care realizeaza o
productie care nu depaseste 200.000 hl/an, aceasta va fi accizata printr-un regim special de
accizare redus.
Societatile care beneficiaza de un nivel redus al accizelor agentii economici care indeplinesc in
mod cumulative urmatoarele conditii:
a. sunt operatori economici producatori;
b. utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici;
c. folosesc spatii de productie diferite de cele ale unui alt operator economic producator de
bere;
d. nu functioneaza sub licenta unui alt producator economic de bere.
Din punct de vedere modului de declarare a accizelor, fiecare antrepozitar autorizat ca
producator de bere are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta, pana la data de
15 ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe propria raspundere privind capacitatile de productie pe
care le detine in vederea realizarii productiei de bere.
Relatia de calcul a accizelor in cazul produselor din bere este urmatoarea:

A=C*K*R*Q
In care:
A = acciza;
K = acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala;
R = cursul valutar de schimb dintre euro/leu;
C = numarul de grade plato;
14
Q = cantitatea in hectolitri.
Studiu de caz nr.1
SC “X” SA produce 100.000 de sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 4%. O sticla de
bere este in cantitate de 0,5 litri. Cursul de schimb euro/leu este de 3,7 lei/euro. Acciza stabilita
conform legii este de 0,748 euro/hl grad plato.
Valoarea accizei datorate de catre agentul economic pentru aceasta productie este de:
A = 4% * 0,748 * 3,7 * (100.000 * 0,5)/100 = 55,35 lei.
Studiul de caz nr.2

SC “X” SA produce 100.000 sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 5% in volum. O sticla
de bere este in cantitate de 1 litru, 1 euro = 3,7. Intreprinderea se incadreaza in categoria
producatorilor independenti care nu depasesc o productie anuala de 200.000 hl. In aceasta
situatie intreprinderea va fi accizata cu o cota redusa de accize de 0,43 euro/hl grad plato.
Determinarea accizei se va realize astfel:
A= 5% * 0,43* 3,7 * 100.000/100= 79,55 lei.
B2. Accizarea produselor din vin, bauturi fermentate si produse intermediare

Produsele din vin sunt accizate in doua variante:
a. vinuri linistite – cuprind acele produse care nu depasesc o concentratie alcolica de 15%
in volum si alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare, produsele
care au o concentratie alcoolica mai mare de 15% in volum, dar care dupa imbogatire nu
depaseste o concentratie alcoolica de 18% in volum, alcoolul continut in produs rezulta
in intregime din fermentare;
b. vinuri spumoase – cuprind acele produse ambulate in sticle cu dop de tip ciuperca fixat
cu ajutorul legaturilor care tin sub presiune dixidul de carbon in solutie de cel putin 3
bari, au o concentratie alcoolica care depaseste 1,2% in volum, darn u depaseste 15% si
alcoolul continut in produs rezulta in intregime prin fermentare.
Sunt execeptate de la aceasta regula persoanele fizice care fabrica vin destinat consumului
propriu, cu conditia sa nu fie vandut.
In categoria produselor fermentate sunt incluse urmatoarele categorii de produse:

a. alte bauturi fermentate linistite care au o concentratie alcoolica de minim 1,2% si maxim
10% in volum sau depasesc concentratia alcoolica de 10% in volum, dar nu depasesc
15% in volum in conditiile in care alcoolul continut in produs rezulta in intregime
fermentare in limita a 10% concentratie alcoolica;
b. alte bauturi fermentate spumoase care sunt prezentate in sticle cu dop de tip ciuperca
fixat cu legaturi sub presiune rezistente la cel putin 3 bari si care au o concentratie
alcoolica cuprinsa intre 1,2 % si 13% in volum sau o concentratie alcoolica mai mare de
13%, dar nu depaseste 15% in conditiie in care alcoolul continut in produs este obtinut
prin fermentare.
Prin produse intermediare se inteleg acele produse care au o concentratie alcoolica care este
cuprinsa intre 1,2% si 22%. Sunt considerate produse intermediare acele produse sub forma de
bauturi linistite care au o concentratie alcoolica ce depaseste 5,5% in volum si care nu rezulta
15
in intregime din fermentare. In aceasta categorie sunt cuprinse si acele produse care au o
concentratie alcoolica care depaseste 8,5% si care nu rezulta in intregime din fermentare.
Relatia de calcul este urmatoarea:
A=K*R*Q
In care:
A = acciza;
K = acciza unitara;
R = cursul de schimb euro/leu;
Studiul de caz nr.3

SC “X” SA produce 100.000 litri de vin linistit cu o concentratie alcoolica de 10% . O sticla
are o capacitate de 0,75 litri. Cursul de schim euro/leu este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei este
de 50 euro/hl.
A = 10% * 50 * 3,7 * (100.000 * 0,75) / 100 = 13.875 lei.
B3. Accizarea produselor din alcool etilic
In categoria produselor din alcool etilic se include urmatoarele:

a. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 1,2% in functie de codurile
aferente nomeclatorului de produse;
b. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 22% in functie de codurile
aferente nomeclatorului de produse;
c. tuica si rachiuri de fructe;
d. alte produse care au in continut bauturi spirtoase potabile.
Tuica si rachiurile din fructe destinate consumului propriu in limita a 50 litri pentru fiecare
gospodarie individuala/an, cu o concentratie alcoolica de 100%, vor fi accizate prin aplicarea
unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic.
Relatia de calcul a accizei acestui tip de produs este:
A = C/100 * K * R * Q
In care:
A = acciza;
K = acciza specifica in functie de capacitatea de productie anuala;
R = cursul de schimb euro/leu;
Studiul de caz nr.4

16
SC “X”SA produce in cursul unui an 100.000 sticle de alcool etilic cu o concentratie alcoolica
de 75% in volum. O sticla are capacitatea de 0,5 litri. Cursul de schimb este de 3,7 lei/euro.
Nivelul accizei pentru acest tip de produs este de 750 euro/hl.
A = 75/100 * 750 * 3,7 * (100.000*0,5)/100 = 1.040.625 lei.
Studiul de caz nr.5

O persoana fizica produce 40 litri de tuica cu o concentratie alcoolica de 90%. Cursul de
schimb este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei este de 475 euro/hl.
A = 90/100* 50%*475*3,7*40/100 = 316,35 lei.
C. Accizarea produselor din tutun

In categoria produselor din tutun accizate se includ urmatoarele produse: tigarete, tigari si
tigari de foi, tutun de fumat, tutun de fumat fin taiat destinat rularii in tigarete si alte tutunuri de
fumat. Acciza aferenta produselor din tutun se determina prin doua sisteme:
a. acciza specifica;
b. acciza advalorem.
Relatiile de calcul al celor doua tipuri de accize se prezinta astfel:

A1 = K1*R*Q1
A2 = K2*PA*Q2
In care:
A1 = acciza specifica;
A2 = acciza advalorem;
K1 = acciza specifica la 1000 de tigarete;
K2 = acciza advalorem calculata in %;
PA = pretul maxim de vanzare cu amanuntul;
Q1 = cantitatea exprimata in unitati de 1000 bucati tigarete;
Q2 = cantitatea exprimata in numar de pachete de tigarete.
Studiul de caz nr. 6

SC “X” SA importa 100.000 cartuse de tigari. Un cartus contine 10 pachete de tigari, iar un
pachet contine 20 tigarete. Pretul de vanzare cu amanuntul este de 5 lei/pachet. Cursul de
schim este de 3,7 lei/euro. Acciza aferenta acestor tipuri de tigari din categoria cea mai vanduta
este de 4 lei/pachet.
A1 = 40 euro (anexa)* 3,7 * (100.000 * 10 * 20)/1000 = 2.960.000 lei
A2 = 40%(anexa) * 5 * 100.000 * 10 = 2.000.000 lei.
A = A1 + A2 = 2.960.000 + 2.000.000 = 4.960.000 lei.
In cazul tigaretelor accizare care este datorata este egala cu acciza specifica plus acciza
advalorem, darn u mai putin de 91% din acciza aferenta tigaretelor din categoria de prêt cea
17
mai vanduta, reprezentand acciza minima. Atunci cand suma dintre acciza specifica si acciza
advalorem este mai mica decat acciza minima se va plati acciza minima.
Acciza minima = 91% * acciza aferenta tigarilor din categoria de prêt cea mai vanduta
Acciza minima = 91% * 4 lei/pachet * 10 pachete * 100.000 cartuse = 3.640.000 lei.
Deoarece acciza totala platita de intreprindere este de 4.960.000 lei, adica mai mult de
3.640.000lei, deci valoarea finala a accizei platite de intreprindere este de 4.960.000 lei.
Studiul de caz nr.7

SC “X” SA importa 100.000 cartuse de tigari. Un cartus contine 10 pachete a cate 20 tigarete
in pachet. Pretul de vanzare cu amanuntul al unui pachet este de 5 lei. Cursul de schim valutar
este de 3,7 lei/euro. Acciza aferenta tigarilor din categoria de prêt cea mai vanduta este de 4
lei/pachet.
A1 = 40 euro(anexa) * 3,7*(50.000*10*20)/1000=1.480.000 lei
A2 = 40%(anexa) * 5 lei/pachet * (50.000 * 10 pachete) = 1.000.000 lei
A = A1 + A2 = 1.480.000 + 1.000.000 = 2.480.000 lei.
Valoarea accizei minime este de 3.640.000 lei, adica mai mult de 2.480.000 lei,deci
intreprinderea va plati valoarea minima a accizei adica 3.640.000 lei.
Studiul de caz nr.8

SC “X” SA importa 100.000 tigari de foi. Cursul de schim valutar este de 3,7 lei/euro. Acciza
aferenta acestui tip de tigari este 40 euro (anexa).
A = (100.000 / 1.000) tigari * 40 euro/tigari * 3,7 lei = 14.800 lei.
In cazul produselor din tutun fin taiat destinat rularii in tigarete si pentru alte tutunuri de fumat,
relatia de calcul a accizei este:
A=Q*K*R
In care:
A = acciza
Q = cantitatea in kilograme
K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb euro/lei
Studiul de caz nr.9

SC “X” SA importa 100.000 kg tutun destinat rularii in tigarete. Cursul valutar este de 3,7
lei/euro.
18
A = 100.000 kg * 50 euro(anexa) * 3,7 = 18.500.000 lei.
D. Accizarea produselor energetice

In aceasta categorie de produse se include: benzina cu plumb, benzina fara plumb, motorina,
petrolul lampant, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, pacura, carbine, cocs si electricitate.
Relatia de calcul a accizei pentru aceste produse se determina prin urmatoarea relatie:
a. pentru produse energetice

A=Q*K*R
In care:
A = acciza
Q = cantitatea exprimata in tone, 1000 litri sau gigajouli
R = cursul de schimb valutar
c. pentru electricitate:
A=Q*K*R
In care:
A = acciza
Q = cantitatea de energie electrica active exprimata in MWh
Studiul de caz nr.10

SC “X” SA importa 100.000 litri de benzina fara plumb, cursul de schimb valutar este de 3,7
lei/euro. Acciza unitara prezauta in anexa pentru acest tip de produs accizabil este de 348
euro/1.000 litri.
A = 100.000 / 1.000 * 3,7 * 348 = 128.760 lei.
E. Accizarea autoturismelor si a autovehiculelor

In aceasta categorie de produse se includ autoturismele si autovehiculelor comerciale cu masa
totala maxima autorizata de pana la 3,5 tone inclusive, cu exceptia celor echipate special pentru
persoanele cu handicap si celor apartinand misiunilor diplimatice, oficiilor consulare, precum
si altor organizatii si persoanelor straine cu statut diplomatic care desfasoara activitate in
Romania. In aceasta categorie intra si autovehiculele care au masa totala autorizata de peste 3,5
tone, inclusiv cele care sunt destinate transportului de personae care depasesc 8 locuri pe
scaune in afara de conducatorul auto, cu exceptia celor destinate lucrarilor de drumuri, de
salubrizare, industria petrolului si altele.
Relatia de calcul a accizelor este:

A = A * B * C * (100 – D) / 100
In care:
19
A = capacitatea cilindrica
B = taxa pentru norma de poluare
C = coeficientul de corelare a taxei de poluare in functie de vechimea autoturismului
D = coeficientul de reducere a taxei in functie de depreciere autoturismului

SC “X” SA importa un autoturism in luna aprilie N de 2.000 cmc fabricat in septembrie N-1.
Cursul de schimb utilizat este de 3,7 lei/euro.
Acciza aferenta acestui import se determina astfel:
A = 2.000 cmc * 0,5 euro/cmc(anexa)* 0,9(anexa) * (100-3)/100* 3,7= 3.230,10 lei.
F. Accizarea altor produse

In aceasta categorie se include urmatoarele tipuri de produse: cafea, confectii din blanuri
naturale, articolele din cristal, bijuterii, produse de parfumerie si arme, altele decat cele de uz
militar. Fiind o gama diversa de articole accizabile, modul de calcul este diferit de la un produs
la altul, acesta este prezentat in urmatoarele studii de caz.

SC “X” SA importa produse din blana naturala, 100 bucati, la un prêt de 250 euro/bucata.
Cheltuielile de transport pe parcurs extern sunt in valoare de 1.000 euro. Cursul de schimb
valutar este de 3,7 lei/euro. Taxa vamala este de 15% si comisionul vamal este de 0,5%.
Relatia de calcul este urmatoarea:
A = K * (Vmfv + Tv + Cv)
Vmfv = (Pv+Ch)*R
Tv = 15% * Vmfv
Cv = 0,5% * Vmfv
In care:
A = valoarea accizei
K = acciza procentuala conform anexei
Pv = pretul marfii
Tv = taxa vamala
Ch = cheltuieli pe parcurs extern
Vmfv = valoarea marfii in vama
Cv = commission vamal
Vmfv = (Pv+Ch)*R = (100*250+1.000)*3,7=96.200 lei

Tv = 15% * 96.200 = 14.430 lei
Cv = 0,5% * 96.200 = 481 lei
A = K * (Vmfv + Tv + Cv) = 45%*(96.200+14.430+481)=50.000 lei
20
Studiul de caz.nr.13
Societatea importa 10 tone de cafea prajita. Cursul de schimb valutar este de 3,7 lei/euro.
Relatia de calcul a accizei este urmatoarea:
A=Q*K*R
In care:
A = valoarea accizei
Q = cantitatea de cafea exprimata in tone
A = 10 tone * 900 euro/tona * 3,7 = 33.300 lei

Societatea importa 10 tone de cafea verde. Ulterior societatea prajeste 5 tone de cafea prin
mijloacele proprii. Cursul de schimb este de 3,7 lei/euro. Relatiile de calcul al accizei in cazul
cafelei verzi sunt:
At = A – Ar
A=Q*K*R
In care:
At = acciza totala
K = acciza unitara conform anexei
A = acciza pentru toata cantitatea de cafea verde
Ar = acciza aferenta cafelei verzi utilizate ca materie prima pentru cafeaua prajita
Q = cantitatea de cafea exprimata in tone
A = 10 tone * 612 euro/tona * 3,7 = 22.644 lei

Ar = 5 tone * 612 euro/tona * 3,7 = 11.322 lei
At = 22.644 – 11.322 = 11.322 lei
Societatea va plati b ugetului de stat valoarea de 22.644 lei, dar o parte din aceasta poate fi
recuperate in situatia in care societatea realizeaza operatiuni de export.
G. Scutiri de la plata accizelor

Principalele categorii de produse care sunt scutite de la plata accizelor sunt urmatoarele:
a. produsele exportate direct de intreprinderile producatoare sau prin intreprinderi care isi
desfasoara activitatea pe baza de commission;
b. produsele aflate in regimuri vamale suspensive;
c. orice produs importat provenint prin donatii sau finantat direct prin imprumuturi
nerambursabile;
d. produsele livrate din rezerva de stat.
21
Plata accizelor se realizeaza la data efectuarii livrarii in cazul produselor interne, la data
receptionarii produselor in cazul produselor provenite din spatial comunitar si la data
declaratiei vamale pentru produsele importate.
3. Imobilizari corporale
Raportul dintre reevaluarea si ajustarea valorii contabile a imobilizarilor corporale
Reevaluarea imobilizarilor corporale reprezinta operatiunea contabila si de gestiune a acestei

structuri contabile prin care valoarea neta contabila a acestora este adusa la nivelul valorii
juste. Aceasta operatiune poate fi realizata in doua sensuri: in sensul cresterii valorii contabile
pana la nivelul valorii juste sau invers, in sensul scaderii.
Daca reevaluarea se realizeaza in sensul cresterii aceasta modificare a valorii contabile trebuie
analizata din punct de vedere al caracterului sau, in sensul ca aceasta are un character stabil si
considerat permanent. Acest lucru trebuie analizat deoarece daca aceasta crestere este judecata
prin prisma principiului prudentei ca un castig probabil care nu trebuie contabilizat. Tocmai
caracterul permanent ii confera dreptul de a fi contabilizata aceasta diferenta in categoria
capitalurilor proprii. Daca reevaluarea este realizata in sensul scaderii valorii contabile, trebuie
analizata de asemenea natura acestei diferente. In acest sens se pot distinge doua situatii :
 caracterul reversibil al micsorarii valorii contabile care trebuie contabilizat ca o ajustare
de depreciere;
 caracterul ireversibil al micsorarii valorii contabile contabilizat sub forma unei
reevaluari negative sau a unei amortizari extraordinare.
Reevaluarea se poate realiza prin initiative proprii ale intreprinderii (reevaluarea libera) in
functie de rationamentul professional al factorilor de decizie sau prin acte
normative(reevaluarea reglementara). Ea este realizata in functie de fluctuatiile valorii juste a
imobilizarilor corporale. Diferentele obtinute in urma reevaluarii sunt contabilizate in categoria
capitalurilor proprii. Atunci cand reevaluarea se realizeaza in sensul pozitiv ea este
contabilizata prin urmatoarea inregistrare contabila de principiu:
____________________________________________________________________________
________________
Imobilizari corporale = Rezerve din reevaluare
____________________________________________________________________________
________________
Valoarea rezervelor din reevaluare inregistrata este mentinuta in bilantul contabil pana cand
imobilizarea corporala care a facut obiectul reevaluarii este realizata. Prin aceasta notiune se
intelege faptul ca imobilizarea corporala este fie vanduta (valoarea ramasa de amortizat este
mai mare decat pretul de vanzare), fie este complet amortizata si casata. Acest lucru este impus
de normele contabile internationale deoarece daca in exercitiile viitoare reevaluarea este in
sensul micsorarii valorii contabile, diferenta negativa sa fie finantata din rezerva din reevaluare
pozitiva contabilizata in exercitiile anterioare. Daca valoarea diferentei din reevaluare negative
este mai mare decat valoarea rezervei din reevaluare pozitive contabilizata in exercitiile
anterioare, intreprinderea dispune de doua solutii contabile:
 prezinta in bilantul contabil un sold negativ la contul 105 “Rezerve din reevaluare” pana
la amortizarea integrala a imobilizarii corporale si casarea acesteia, dupa care daca
22
aceasta valoare negativa se mentine contul este soldat prin trecerea valorii soldului
negative asupra cheltuielilor exercitiului respective;
 diferenta negative este contabilizata prin intermediul conturilor de cheltuieli curente in
exercitiul in care se realizeaza reevaluarea imobilizarii corpoarel.
Reevaluarea imobilizarilor corporale este reglementata din punct de vedere contabil de IAS 16
“Imobilizari corporale” si contabilizarea acestora se realizeaza prin doua procedee:
 reevaluarea simultana a valorii brute si amortizarilor cumulate;
 reevaluarea numai a valorii nete contabile, obtinuta prin deducerea valorii amortizarii
din valoarea de intrare a imobilizarilor corporale.
Ajustarea valorii contabile are in vedere caracterul reversibil al diminuarii valorii contabile in
raport cu valoarea justa. Diferenta dintre valoarea contabila si valoarea valoarea justa este
contabilizata sub forma ajustarilor de depreciere. Conturile privind ajustarile pentru depreciere
sunt conturi rectificative ale valorii de intrare/valorii contabile a imobilizarilor corporale si nu
apar in categoria capitalurilor proprii, ci valoarea lor corecteaza valoarea de intrare a
imobilizarilor corporale. Contabilizarea ajustarilor pentru depreciere este realizata prin
intermediul principiului prudentei :
- daca valoarea contabila este mai mare decat valoarea justa, diferenta este tratata sub
forma unei pierderi probabile care conforma principiului prudentei este contabilezata
astfel :
____________________________________________________________________________
________________
Cheltuieli privind ajustarile de depreciere = Ajustari de depreciere
____________________________________________________________________________
________________
- daca valoarea contabila este mai mica decat valoarea justa, diferenta este tratata sub
forma unui castig probabil care conform principiului prudentei nu se contabilizeaza
pentru a nu raporta profituri fictive si a distribui dividende care pot afecta trezoreria
intreprinderii si implicit decapitalizarea ei.
Atunci cand valoarea contabila inregistreaza o apreciere in raport cu valoarea justa sau
imobilizarea corporala nu mai este depreciata, ajustarile pentru depreciere constituite in
exercitiile precedente sunt diminuate pana la valoarea deprecierii constatate in exercitiul
financiar respective sau anulate prin urmatoarea inregistrare contabila:
____________________________________________________________________________
________________
Ajustari de depreciere = Venituri privind ajustarile de depreciere
____________________________________________________________________________
________________
Raportul dintre reevaluare si ajustarea valorii imobilizarilor corporale este evidentiat prin
faptul ca reevaluarile nu afecteaza in mod direct rezultatul current al exercitiului in care acestea
se realizeaza. Ele pot influenta exercitiul numai atunci cand imobilizarile corporale reevaluate
sunt realizate (vandute sau casate):
- valoarea pozitiva a soldului de rezerve din reevaluare poate fi virata la rezultatul
reportat, iar de aici prin decizie AGA poate fi distribuit la alte elemente ale capitalurilor
proprii sau la dividende;
- valoarea negativa a soldului rezervei din reevaluare afecteaza rezultatul exercitiului cand
imobilizarea corporala la care se refera este realizata, prin trecerea pe seama cheltuielilor
23
extraordinare a valorii soldului negative. Intreprinderea trebuie sa gasesca sursele
aferente pentru finantarea acestei pierderi.
Ajustareile pentru depreciere afecteaza in mod direct rezultatul exercitiului cand ele sunt
ocazionate, fie la constituirea lor prin intermediul cheltuielilor, fie la realuarea sau anularea lor
prin intermediul veniturilor.
Pen langa aceste aspecte contabile, informatiile furnizate de situatiile financiare sunt diferite in
functie de rationamentul profesional al judecarii acesteor diferente dintre valoarea contabila si
valoarea justa a imobilizarilor corporale. Pe ansamblul metodologia reevaluarii avantajeaza
situatia si pozitia financiara a intreprinderii, dar in functie de obiectivele echipei manageriale,
sensul diferentei dintre aceste doua valori alegerea metodei contabile utilizate pentru
contabilizare acestor diferente este numai o optiune in formarea politicii contabile adoptate de
catre intreprindere.
Exemplu: SC “X” SA achizitioneaza la 01.01.N un utilaj la un cost de 2.000.000 lei, TVA

19%. Metoda de amortizare utilizata este cea liniara, iar durata normata de utilizare este de 5
ani. La sfarsitul primului an de functionare intreprinderea decide reevaluarea utilajului aplicand
procedeul reevaluarii atat a valorii brute, cat si a amortizarii cumulate pana la momentul
respective.Noua valoare reevaluata este de 2.400.000 lei, aceasta valoare vanad calitatea de
valoare justa a utilajului. Etapele reevaluarii prin intermediul acestui procedeu sunt
urmatoarele:
Anul I de functionare:
a. determinarea valorii contabile a utilajului inainte de reevaluare:
Val.ctb.= 2.000.000 – 400.000 = 1.600.000
b. determinarea coeficientului de reevaluare(K) a valorii brute si a amortizarii cumulate:

K = 2.400.000 / 1.600.000 = 1,5
c. reevaluarea valorii brute a utilajului:

Val.reev. = 2.000.000 * 1,5 = 3.000.000
Dif.din reev. = 3.000.000 – 2.000.000 = 1.000.000
d. reevaluarea amortizarii cumulate:

Val.reev. = 400.000 * 1,5 = 600.000
Dif.din reev. = 600.000 – 400.000 = 200.000
d. determinarea diferentelor din reevaluare:

Dif.din reev = 1.000.000 – 200.000 = 800.000
e. determinarea noii valori contabile dupa reevaluare:

Val.ctb.noua = 3.000.000 – 600.000 = 2.400.000
f. calculul amortizarii anuale pentru urmatoarele exercitii financiare:

Aa = 2.400.000 / 4 = 600.000
g. inregistrarea achizitie utilajului:
24
_________________________________________________________________________
__________
./. = 404 2.380.000
213 2.000.000
4426 380.000
_________________________________________________________________________
__________
h. inregistrarea amortizarii primului an de functionare:

_________________________________________________________________________
__________
6811 = 281 400.000
_________________________________________________________________________
__________
i. intregistrarea in contabilitate a operatiunii din reevaluare la 31.12.N al primului an de

functionare:
_________________________________________________________________________
__________
213 = ./. 1.000.000
281 200.000
105 800.000
_________________________________________________________________________
__________
j. inregistrarea amortizarii anuale pentru urmatorii ani de fuctionare:

_________________________________________________________________________
__________
6811 = 281 600.000
_________________________________________________________________________
__________
Anul II de functionare:
La sfarsitul celui de al doilea an de functionare intreprinderea decide reevaluarea utilajului,

noua valoare contabila este de 1.710.000 lei. Aceasta valoare reprezinta totodata si valoarea
justa a utilajului la momentul respective. Etapele reevaluarii conform primului prodeceu sunt
urmatoarele:
a. determinarea valorii contabile la sfarsitul anului II:

Val.ctb. = 2.400.000 – 600.000 = 800.000
b. determinarea coeficientului din reevaluare intre valoarea contabila si valoarea

reevaluata:
K = 1.710.000 / 1.800.000 = 0,95
c. reevaluarea valorii brute a utilajului prin comparatie cu valoarea istorica de intrare:

25
Val.reev. = 3.000.000 * 0,95 = 2.850.000
d. reevaluarea amortizarii cumulate a utilajului prin comparatie cu valoarea amortizarii

istorice:
Val.reev. = 1.200.000 * 0,95 = 1.140.000
e. determinarea diferetelor din reevaluare:

- pentru valoarea bruta = 3.000.000 – 2.850.000 = 150.000
- pentru amortizare = 1.200.000 – 1.140.000 = 60.000
___________________________________________________
- diferenta din reevaluare = 90.000
f. contabilizarea reevaluarii in anul al doilea de fucntionare:

_________________________________________________________________________
__________
213 = ./. -150.000
281 - 60.000
105 -90.000
_________________________________________________________________________
__________
g. calculul si inregistrarea amortizarii anuale pentru exercitiile viitoare:

_________________________________________________________________________
__________
6811 = 281 570.000
_________________________________________________________________________
__________
Se observa ca diferenta din reevaluare negativa a fost suportata pe baza valorii reevaluarii
positive inregistrate in exercitiul precedent. De aceea aceasta valoare nu trebuie utilizata
pana cand fiecare imobilizare corporala nu este realizata. Daca valoarea noii reevaluari
negative depaseste valoarea reevaluarii pozotive inregistrata in exercitiile anterioare,
prezentarea poate fi realizata in situatiile financiare astfel:
- prezentarea in bilantul contabil a unor rezerve din reevaluare negative, in speranta ca
utilajul va ma fi reevaluat pana la expirarea duratei normate de utilizare, iar rezultatul
viitoarelor reevaluari va unul pozitiv astfel incat sa finanteze aceasta valoare negativa a
reevaluarii;
- prezentarea in bilantul contabil a unei valori nule a rezervelor din reevaluare si trecerea
pe seama cheltuielilor in contul de profit si pierdere a diferentei negative.
Se poate recurge si la urmatoarea varianta:

- diminuarea soldului pozitiv al contului 105 pana la valoarea nula;
- pentru diferenta negativa se poate constitui o ajustare pentru deprecierea imobilizarilor
corporale.
Consideram ca pana la casarea utilajului la sfarsitul duratei normate de utilizare, intreprinderea

nu mai reevalueaza utilajul, amortizandu-l annual la o valoare de 570.000 lei. La sfarsitul
26
anului V de functionare, utilajul este integral amortizat si intreprinderea decide casarea lui
(realizarea lui). Inregistrarea in contabilitate este urmatoarea:
_________________________________________________________________________
__________
6811 = 281 2.850.000
_________________________________________________________________________
__________
La sfarsitul duratei normate de functionare contul 105 prezinta un sold pozitiv de 60.000.
Aceasta valoare poate fi tuilizata de catre intreprindere, dupa aprobarea acestei operatiuni de
catre AGA in urmatoarele directii:
- majorarea capitalului social;
- majorarea de rezerve;
- incorporarea lor in rezultatul reportat si apoi acesta poate fi utilizat pe destinatiile uzuale
ale “Rezultatului reportat”, inclusiv pentru distribuirea de dividende.
Inregistrarea contabila de principiu pentru utilizarea soldului pozitiv al contului 105 este
urmatoarea:
_________________________________________________________________________
__________
105 = ./.
1012
106
117
_________________________________________________________________________
__________
Daca la sfarsitul anului al cincilea contul 105 prezinta un sold negativ, acesta trebuie finantat
prin intermediul conturilor de cheltuieli extraordinare. Inregistrarea contabila este urmatoarea:
_________________________________________________________________________
__________
Cheltuieli extraordinare = Rezerve din reevaluare
_________________________________________________________________________
__________
Din punct de vedere contabil este indicat ca la casarea unei imobilizari corporale, soldul
negativ trebuie finantat la momentul scoaterii din functiune din evidenta contabila a acesteia.
Cel de al doilea procedeu privind reevaluarea vizeaza numai reevaluarea valorii contabile nete.
La prima reevaluare procedura era urmatoarea:
a. anularea amortizarii inregistrate in primul an:
_________________________________________________________________________
__________
281 = 213 400.000
_________________________________________________________________________
__________
b. determinarea valorii contabile inainte de reevaluare:

Val.ctb. = 2.000.000 – 400.000 = 1.600.000
27
c. stabilirea valorii juste a utilajului la sfarsitul primului an de functionare, aceasta fiind de
2.400.000 lei;
d. determinarea diferentei din reevaluare:
Dif.reev. = 2.400.000 – 1.600.000 = 800.000
e. inregistrarea rezervei din reevaluare:

_________________________________________________________________________
__________
213 = 105 800.000
_________________________________________________________________________
__________
f. calculul si inregistrarea amortizarii anuale aferente celui de al doilea an:\

Aa = 2.400.000 / 4 = 600.000
_________________________________________________________________________
__________
6811 = 281 600.000
_________________________________________________________________________
__________
g. determinarea valorii contabile a utilajului la sfarsitul celui de al doilea an de functionare:

Val.ctb. = 2.400.000 – 600.000 = 1.800.000
h. stabilirea valorii juste la sfarsitul celui de al doilea an de functionare care este de

1.710.000 lei;
i. determinarea diferentei din reevaluare aferente celui de al doilea an de functionare:
- valoarea contabila = 1.800.0000;
- valoarea justa = 1.710.000
Diferente din reevaluare = 90.000
_________________________________________________________________________
__________
213 =105 -90.000
_________________________________________________________________________
__________
Din punct de vedere contabil rezultatele celor doua procedee sunt identice, cu deosebirea ca
primul procedeu prezinta istoricul valorii brute si amortizarii cumulate, in timp ce al doilea
procedeu prezinta numai baza de amortizare anuala pentru exercitiile viitoare. Aplicarea
unuia dintre procedee este o problema de rationament profesional, dar si de obiectivele
managerialeale intreprinderii.
Daca aceste fluctuatii ale valorii juste de la sfarsitul primilor doi ani de functionare era
analizata prin prisma principiului prudentei si al ajustarilor pentru depreciere, contabilizarea
acestor operatiuni era urmatoarea:
28
a. la sfarsitul primului an diferenta prezentata era judecata ca un castig probabil si nu era
contabilizata conform principiului prudentei;
b. la sfarsitul celui de al doilea an diferenta negativa era judecata ca o pierdere probabila si
era contabilizata ca o ajustare pentru depreciere astfel:
_________________________________________________________________________
__________
6813 = 291 90.000
_________________________________________________________________________
__________
Anularea valorii ajustarii constituite se realizeaza la sfarsitul anului al treilea deoarece s-a
considerat ca in urmatorii ani utilajul nu mai inregistreaza depreciere si ca atare ajustarea nu
mai are obiect si va trebui anulat. Inregistrarea contabila este urmatoarea:
_________________________________________________________________________
__________
291 = 7813 90.000
_________________________________________________________________________
__________
La casarea utilajului nu mai este cazul altor regularizari in situatiile financiare ca si in cazul
reevaluarilor. Utilizarea reevaluarilor sau a ajustarilor pentru depreciere pentru a contabiliza
fluctuatiile valorii juste la sfarsitul unui exercitiu financiar este o problema de rationament
profesional, dar si de interese de prezentare pe o anumita pozitie a situatiilor financiare.
4. TVA
Operatiuni impozabile privind taxa pe valoarea adaugata
Persoana impozabilã din punct de vedere al TVA este acea persoană juridicã care are un sediu
fix în România şi dispune de suficiente resurse tehnice şi umane pentru a efectua regulat livrări
de bunuri şi/sau prestări de servicii impozabile. Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a avea
acest statut sunt urmãtoarele :
a. persoana impozabilă are o structură fixă de desfãşurare a activitãţii, cu excepţia şantierelor
de construcţii;
b. structura este condusă de o persoană împuternicită să angajeze persoana impozabilă în
relaţiile cu clienţii şi furnizorii;
c. persoana care angajează persoana impozabilă în relaţiile cu clienţii şi furnizorii să fie
împuternicită să efectueze achiziţii, importuri, livrări de bunuri şi prestări pentru persoana
impozabilă;
d. obiectul de activitate al structurii respective să fie livrarea de bunuri sau prestarea de
servicii.
Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc
cumulativ următoarele condiţii:
29
a) operaţiunile desfãşurate constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare
de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din activitãţile economice enumerate.

Se considerã import de bunuri efectuat în România de orice persoană, dacă locul importului
este în România. Alte operaţiuni impozabile sunt urmãtoarele :
a) o achiziţie intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse
accizabile ;
b) o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană;
c) o achiziţie intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care
acţionează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă.
Nu sunt considerate operatiuni impozabile în Romania privind achiziţiile intracomunitare de

bunuri, dacã se indeplinesc urmãtoarele condiţii :
a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau
prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică
neimpozabilă;
b) valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului
calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de
10.000 euro, al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme.
Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România:

a) achiziţiile intracomunitare de bunuri a căror livrare în România ar fi scutită;
b) achiziţia intracomunitară de bunuri, efectuată în cadrul unei operaţiuni triunghiulare de o
persoană impozabilă, denumită cumpărător revânzător, care este înregistrată în scopuri de TVA
în alt stat membru, dar nu este stabilită în România, în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ
următoarele condiţii:
- achiziţia să fie efectuată în vederea realizării unei livrări ulterioare a acestor bunuri
pe
teritoriul României, de către cumpărătorul revânzător, persoană impozabilă, care nu este
stabilită în România;
- bunurile achiziţionate de cumpărătorul revânzător să fie transportate de furnizor sau
de
cumpărătorul revânzător ori de altă persoană, în contul unuia din aceştia, direct dintr-un stat
membru, altul decât cel în care cumpărătorul revânzător este înregistrat în scopuri de TVA,
către beneficiarul livrării ulterioare efectuate în România;
- beneficiarul livrării ulterioare să fie o persoană impozabilă sau o persoană juridică
neimpozabilă, înregistrată în scopuri de TVA în România ;
- beneficiarul livrării ulterioare să fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuată
de
persoana impozabilă care nu este stabilită în România;

c) achiziţiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi
antichităţi, atunci când vânzătorul este o persoană impozabilă revânzătoare, care acţionează în
această calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru de unde sunt furnizate, conform
30
regimului special pentru intermediarii persoane impozabile sau vânzătorul este organizator de
vânzări prin licitaţie publică, care acţionează în această calitate, iar bunurile au fost taxate în
statul membru furnizor, conform regimului special ;
d) achiziţia intracomunitară de bunuri care urmează unei livrări de bunuri aflate în regim
vamal suspensiv sau sub o procedură de tranzit intern, dacă pe teritoriul României se încheie
aceste regimuri sau această procedură pentru respectivele bunuri.

Pot fi operatiuni impozabile urmãtoarele:
a) operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cotele în prezentul Cod Fiscal ;
b) operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este
permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii ;
c) operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa şi nu este
permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii ;
d) importuri şi achiziţii intracomunitare, scutite de taxă ;
e) operaţiuni prevăzute la punctul (a) şi (c), care sunt scutite fără drept de deducere, fiind
efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire, pentru care nu se
datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.
Studiu de caz nr.1 : vânzarea bunurilor în consignaţie

Societaţea “X” este consignaţie platitoare de TVA care înregistreaza în cursul unei luni
urmãtoarele tranzacţii:
a. primeşte de la o persoanã fizicã un bun a cãrei valoare platitã acesteia 20.000 lei;
b. adaosul comercial al consignaţiei este de 25%, cota de TVA este de 20% ;
c. societaţea vinde ulterior bunul la un preţ de vânzare de 25.950 lei ;
d. primeşte un bun de la o persoana juridicã platitoare de TVA, valoarea de contract cu
aceasta este de 200.000 lei ;
e. pretul de vânzare al celui de al doilea bun este de 297.500 lei.
Înregistrarile contabile realizate în contabilitatea societaţii de consignaţie

Acestea sunt urmãtoarele :
a. primirea primului bun în regim de consignaţie :
8033 - 20.000
b. vânzarea primului bun în regim de consignaţie :

5311 ./. 25.950
462.1-PF 20.000
704 5.000
4427 950
c. descãrcarea de gestiune a bunului vândut :

- 8033 20.000
31
d. primirea celui de al doilea bun în regim de consignaţie :
8033 - 200.000
e. vânzarea celui de al doilea bun în regim de consignaţie :

5311 ./. 297.500
462.2-PJ 238.000
704 50.000
4427 9.500
f. plata contravalorii bunului cãtre persoana juridicã :

462.2-PJ 5311 238.000
g. plata contravalorii bunului cãtre persoana juridicã :

462.1-PF 5311 20.000
h. descarcarea de gestiune a bunului vândut :

- 8033 238.000
i. situatia TVA pe luna în curs se prezinta astfel :

- TVA colectat : 950+9.500 = 10.450 lei ;
- TVA deductibila=0 lei.
j. regularizarea TVA trimestrialã :

k. plata contravalorii bunului cãtre persoana juridicã :
4427 4423 10.450
Înregistrarile contabile realizate în contabilitatea persoanei juridice care oferã bunul în

consignaţie :
Acestea sunt urmãtoarele :
a. trimiterea bunului în regim de consignaţie, înregistrat la valoarea de intrare(costul de
achiziţie) :
357 371 160.000ã
b. contabilizarea vânzãrii bunului în regim de consignaţie, dupã înştiinţarea de cãtre aceasta

cã bunul a fost vândut :
461 ./. 238.000
32
707 200.000
4427 38.000
c. descãrcarea de gestiune a bunului vândut :

607 371 160.000
d. încasarea contravalorii bunului vândut prin consignaţie :

5121 461 238.000
OBS : societatea de consignaţie nu contabilizeazã primirea bunului de la persoana juridicã

ca o intrare de marfa deoarece între aceasta şi persoana juridicã este un contract de
consignaţie, nu un contract de vânzare-cumpãrare.
Studiu de caz nr.2 : achiziţii vânzãri cu reduceri comerciale şi financiare

Reducerile comerciale sunt prezentate de reglementãrile în vigoare ca fiind formate din
rabaturi comerciale, remize şi risturnuri. Rabatul comercial se acordã pentru defecte de calitate
a stocurilor vândute, remiza se acordã pentru cantitati mari tranzacţionate, iar risturnul se
acordã pentru relaţiile cu clientul din punct de vedere al volumului tranzacţiilor efectuate intr-o
anumitã perioadã, de regulã la sfârşitul unui exercitiu financiar.
Reducerile financiare se acordã sub forma scontului de decontare datoritã faptului ca societatea
client şi-a achitat obligatiile financiare în mod anticipat faţã de data scadentã a facturii.
Aceste reduceri se pot acordã sub douã modalitãţi :

a. toate pe aceeaşi facturã(varianta nr.1) ;
b. pe facturi separate, în funcţie de clauzele contractuale şi succesiunea
operaţiunilor(varianta nr.2).
Varianta nr.1
Societaţea « X » cumparã marfuri de la un furnizor la un cost de achiziţie de 500.000 lei, TVA
20%. În factura de achiziţie sunt înscrise urmãtoarele reduceri comerciale şi financiare : rabat
7%, remizã 5% şi scont de decontare(discount financiar) de 3%.
Înregistrãrile contabile în contabilitatea cumparatorului sunt urmãtoarele :

a. întocmirea şi prezentarea facturii de achiziţie :
- cost de achiziţie : 500.000 lei ;
- rabat comercial : 500.000 * 7% = 35.000 lei ;
- remizã : (500.000 – 35.000)*5% = 23.250 lei ;
Net comercial : 441.750 lei
- scont de decontare : 441.750 * 3% = 13.252,5 lei ;
Net financiar : 428.497,5 lei
TVA : 428.497,5 * 19% = 81.414,5 lei
Net de platã : 428.497,5 + 81.414,5 = 509.912 lei
33
b. contabilizarea facturii de achiziţie cu reduceri comerciale şi financiare :
Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare
523.164,5 ./. ./. 523.164,5
441.750 371 401 509.912
81.414,5 4426 767 13.252,5
c. decontarea datoriei furnizorului :

401 5121 509.912
Înregistrãrile contabile în contabilitatea vânzãtorului sunt urmãtoarele :

a. contabilizarea facturii de vânzare :
523.164,5 ./. ./. 523.164,5
509.912 4111 707 441.750
13.252,5 667 4427 81.414,5
b. decontarea creanţei faţã de client :

5121 4111 509.912
Varianta nr.2
In factura initialã este înscris numai un scont de decontare de 3%. Reducerile comerciale sunt
acordãte ulterior prin facturi separate. Pentru a vedere corelaţiile între cele douã variante se iau
aceleasi valori.
Înregistrarile contabile în contabilitatea cumparatorului sunt urmãtoarele :

a. întocmirea şi prezentarea facturii initiale :
- costul dem achiziţie : 500.000 lei ;
- scont de decontare : 500.000 * 3%= 15.000 lei ;
Net financiar : 485.000 lei
TVA : 485.000 *20% = 92.150 lei ;
Net de plata : 485.000 + 92.150 = 577.150 lei
b. contabilizarea facturii iniţiale de achiziţie a mãrfurilor :

592.150 ./. ./. 592.150
500.000 371 401 577.150
92.150 4426 767 15.000
c. întocmirea şi prezentarea facturii ulterioare(cu reduceri comerciale) :

- costul de achiziţie : 500.000 lei ;
- rabat 7% : 500.000 * 7% = 35.000 lei ;
- remizã 5% : 465.000 *5% = 23.250 lei ;
Net comercial de redus : 35.000 + 23.250 = 58.250 lei
34
- scont de decontare aferent reducerii : 58.250 * 3% = 1.747,5 lei ;
Net financiar de redus : 58.250 – 1.747, 5 = 56.502,5 lei
TVA aferent reducerii : 56.502,5 * 19% = 10.735,5 lei
Net de platã de redus : 56.502,5 + 10.735,5 = 67.238 lei
d. contabilizarea facturii de reduceri comerciale :

68.985,5 ./. ./. 68.985,5
-58.250 371 401 -67.238
-10.735,5 4426 767 -1.747,5
e. decontarea datoriei faţã de furnizori dupã înregistrarea tuturor tipurilor de reduceri :

Valoare datorie neta : 577.150 – 67.238 = 509.912 lei
Se observa ca valoarea netã a datoriei faţã de furnizori este aceeaşi ca în varianta nr.1, atunci
cand toate tipurile de reduceri erau înscrise în cadrul aceleiaşi facturi.

401 5121 509.912
Înregistrãrile contabile în contabilitatea cumparatorului sunt urmãtoarele :

a. contabilizarea primei facturi de vânzare ce conţine numai un scont de decontare :
592.150 ./. ./. 592.150
577.150 4111 707 500.000
15.000 667 4427 92.150
b. contabilizarea facturii ulterioare ce conţine reducerile comerciale :

-68.985,5 ./. ./. -68.985,5
-67.238 4111 707 -58.250
-1.747,5 667 4427 -10.735,5
c. decontarea creantei faţã de client dupã contabilizarea ambelor facturi ce conţin toate
tipurile de reduceri :
5121 4111 509.912
Studiul de caz. nr.3 : TVA la societaţile de amanet

Apectele principale privind operatiunile de amanet vizeaza urmãtoarele:
a. posesorul bunului primeste creditul solicitat în schimbul bunului lasat drept gaj şi se
obliga sa-l restituie la data scadentei impreuna cu un comision practicat de societaţea de
amanet;
b. posesorul bunului poate solicita la scadenta o reinnoire a termenului de rambursare a
creditului primit anterior.
35
Societaţea „X” incheie un contract de amanet cu o persoanã fizicã pentru un bun pentru un
credit în valoare de 500.000 lei. Contractul se încheie la data de 01.09.N. Durata contractului
este de 4 luni (31.12.N). Comisionul practicat de societatea de amanet este de 25%. La
expirarea contractului, posesorul bunului va restitui cãtre societatea de amanet:
- valoarea creditului: 500.000 lei;
- comision: 125.000 lei;
- TVA aferenta comisionului: 23.750 lei;
- valoarea finalã de restituit: 648.750 lei.
Înregistrarile contabile ale societaţii de amanet sunt urmãtoarele:

a. acordãrea creditului posesorului bunului amanetat:

2677 5311 500.000
b. la scadenţã posesorul bunului ramburseazã valoarea totalã: credit initial, comision, TVA
aferent comisionului:
5311 ./. 648.750
2677 500.000
704 125.000
4427 23.750
Daca la expirarea contractului de amanet posesorul bunului nu restituie valoarea toatalã a

creditului, societatea de amanet are la dispoziţie douã variante:
a. sã pãstreze bunul în patrimoniu-varianta nr.1;
b. sã îl valorifice astfel fel încât sã-şi poatã recupera creditul acordat-varianta nr.2.
Varianta nr.1
Societaţea de amanet pastreazã bunul în patrimoniu, iar prin naturã bunului care face obiectul
acestui contract aceste este considerat obiect de inventar. Contabilizarea acestei operaţiuni
economico-financiare se realizeazã astfel:
303 2677 500.000
Varianta nr.2
Pentru aceastã variantã societatea de amanet trebuie sã formeze preţul de vânzare cu
amãnuntul, adaosul comercial practicat de aceasta este de 45%:
- valoare credit acordat/valoare de intrare a bunului: 500.000 lei;
- adaos comercial: 500.000 * 45% = 225.000 lei;
- TVA: (500.000 + 225.000) * 20% = 137.750 lei;
- pret de vânzare cu amãnuntul: 862.750 lei.
Înregistrãrile contabile în aceasta situaţie sunt urmãtoarele:
36
a. contabilizarea intrãrii în gestiune a bunului sub formã de marfã:
371 ./. 862.750
2677 500.000
378 225.000
4428 137.750
b. vânzarea bunului:
5311 ./. 862.750
707 725.000
4427 137.750
c. descãrcarea de gestiune:
./. 371 862.750
607 500.000
378 225.000
4428 137.750
Dacã la expirarea contractului de consignaţie, posesorul bunului solicitã prelungirea termenului

de scadenţã, valoare finala a creditului se recalculeazã în funcţie de perioada de prelungire
socilitate şi procentul comisionului practicat de societatea de amanet în aceste situatii.
Presupunem ca posesorul solicitã o perioadã de 5 luni, iar valoarea procentului este de 7%
lunar.
Calcule financiare:
- comision: (500.000+125.000) * 35% = 218.750 lei;
- TVA aferent comision: 218.750 * 20% = 41.562,5 lei;
- Total credit: 500.000 + (125.000 + 23.750) + (218.750 + 41.562,5) = 909.062,5 lei.
Dacã la scadenţã posesorul se prezintã şi achitã valoarea creditului reînnoit/reclaculat,

înregistrarea contabilã este:
5311 ./. 909.062,5
2677 500.000
704 343.750
4427 63.312,5
Daca la noua scadenţã posesorul bunului solicitã o noua prelungire a termenului de scadenţã,
atunci se va reînnoi contractul de amanet printr-un act aditional şi se reia procedura calculelor
financiare anterioare.
37
In funcţie de clauzele contractuale, comisionul societaţii de amanet poate fi reţinut din valoarea
bunului evaluat la momentul semnãrii contractului, adicã din 500.000 lei. Se considerã un
comision de 25%.
Calcule financiare:
- valoare bun evaluat: 500.000 lei;
- valoare comision: 500.000 * 25/125 = 100.000 lei;
- TVA aferentã comisionului: 100.000 *20/119 = 15.966 lei.
Înregistrãrile în contabilitatea societatii de amanet sunt urmãtoarele:

a. acordarea creditului :
2677 5311 400.000
b. rambursarea creditului:
5311 ./. 500.000
2677 400.000
704 84.034
4427 15.966
In condiţiile noilor prevederi europene, fiscalitatea TVA a înregistrat modificari

conceptuale în mai multe domenii, elementele de noutate fiind în special la importuri şi
exporturi, dar şi la decontãrile intracomunitare ce reprezintã aspect de noutate şi vor fi
dezbatute în numerele viitoare.
In studiile de caz care au fost prezentate s-a utilizat cota de TVA de 20%, dar Codul fiscal
prevede şi alte cote de TVA în funcţie de domeniul de activitate al agentului economic şi
natura tranzacţiilor realizate de cãtre acesta.
In cadrul tranzacţiilor care diferã de aceasta cota se menţioneaza cota de 9% care este
utilizatã pentru urmãtoarele tipuri de tranzacţii:
a. dreptul de livrare în muzee, castele şi alte obiective culturale;
b. livrãri de manuale scolare, ziare şi reviste;
c. livrãrile de proteze de orice fel;
d. livrãri de produse ortopedice;
e. medicamente de uz uman şi veterinar ;
f. cazarea în secorul hotelier;
g. închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota de TVA aplicabilã este cea în vigoare la data la care ia naştere faptul generator al TVA.
Prezentăm în continuare, soluţii contabile pentru operaţiuni curente, dar şi pentru cazuri particulare
privind contabilizarea taxei pe valoarea adăugată.
Operaţiuni curente:
a) Evidenţierea taxei pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de imobilizări:
__________________________________ x ___________________________________
% = 404 „Furnizori de imobilizări”
20x „Imobilizări necorporale”
21x „Imobilizări corporale”
38
23x „Imobilizări în curs”
4426 „TVA deductibilă”
__________________________________ x ____________________________________
b) Evidenţierea taxei pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de stocuri

___________________________________ x ___________________________________
% = 401 „Furnizori”
3xx „Conturi de stocuri şi producţie”
în curs de execuţie”
4426 „ TVA deductibilă”
_________________________________ x ____________________________________
c) Evidenţierea taxei pe valoare adăugată aferentă achiziţiei de materiale nestocate respectiv
prestaţiilor:
___________________________________ x ___________________________________
% = 404 „Furnizori de imobilizări”
6xx „Conturi de cheltuieli”
__________________________________ x ____________________________________
d) Evidenţierea taxei pe valoare adăugată aferentă vânzărilor de bunuri şi prestărilor de servicii pe bază
de factură:
___________________________________ x ___________________________________
4111 „Clienţi” = %
7xx „Conturi de venituri”
4427 „TVA colectată”
__________________________________ x ____________________________________
a) Regularizarea taxei pe valoare adăugată la sfârşitul lunii:
- TVA colectată  TVA deductibilă
___________________________________ x ___________________________________
4427 „TVA colectată” = %
4423 „TVA de plată”
__________________________________ x ____________________________________
- TVA colectată  TVA deductibilă
___________________________________ x ___________________________________
% = 4426 „TVA deductibilă”
4424 „TVA de recuperat”
__________________________________ x ____________________________________
f) achitarea TVA de plată:
___________________________________ x ___________________________________
4423 „TVA de plată” = 5121 „ Conturi la bănci în lei”
__________________________________ x ____________________________________
g) încasarea taxei pe valoarea adăugată re recuperat:
___________________________________ x ___________________________________
5121 „ Conturi la bănci în lei” = 4424 „TVA de recuperat”
__________________________________ x ____________________________________
Operaţiuni particulare:
a) Evidenţierea taxei pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor intrate în unităţile de desfacere cu
amănuntul (evidenţa mărfurilor se conduce la preţ de vânzare):
___________________________________ x ___________________________________
371 „Mărfuri” = 4428 „TVA neexigibilă”
__________________________________ x ____________________________________
b) Vânzarea mărfurilor prin comerţul cu amănuntul:
___________________________________ x ___________________________________
5311 „ Casa în lei” = %
39
707 „Venituri din vânzarea
mărfurilor”
________________________________ x ___________________________________
c) Scăderea gestiunii cu mărfurile vândute prin comerţul cu mănuntul (cu evidenţierea TVA – ului
neexigibilă):
___________________________________ x ___________________________________
% = 371 „Mărfuri”
607 „Cheltuieli privind mărfurile”
378 „ Diferenţe de preţ la mărfuri”
4428 „TVA neexigibilă”
__________________________________ x ____________________________________
În acest caz:
RD 4428 = RC 4427
d) Evidenţierea achiziţiei de stocuri fără factură:
___________________________________ x ___________________________________
% = 408 „Furnizori – facturi nesosite”
3xx „Conturi de stocuri şi producţie”
în curs de execuţie”
__________________________________ x ____________________________________
e) Evidenţierea primirii facturii pentru stocurile livrate anterior fără factură:
___________________________________ x ___________________________________
408 „Furnizori – facturi nesosite” = 401 „Furnizori”
4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă”

__________________________________ x ____________________________________
f) Vânzarea de produse, mărfuri, etc. pentru care nu s-a întocmit factură în momentul livrării:
___________________________________ x ___________________________________
418 „Clienţi – facturi de întocmit” = %
701 „Venituri
din vânzarea
produselor finite” 707 „Venituri
din vânzarea
mărfurilor”
7xx „Conturi de venituri”
__________________________________ x ____________________________________
g) Întocmirea facturii pentru bunurile şi prestaţiile evidenţiate anterior pe baza altor documente de
livrare (ex. aviz de însoţire):
___________________________________ x ___________________________________
411 „Clienţi” = 418 „Clienţi – facturi întocmite”
4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată”

__________________________________ x ____________________________________
h) Evidenţierea taxei pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor din import (achitate în vamă):
___________________________________ x ___________________________________
4426 „TVA deductibilă” = 5121 „ Conturi la bănci în lei”
__________________________________ x ____________________________________
i) Suportarea pe cheltuieli a taxei pe valoarea adăugată deductibilă conform prevederilor legale (ex.
suma determinată prin prorată):
___________________________________ x ___________________________________
635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 4426 „TVA deductibilă” taxe şi vărsăminte
asimilate”
40
__________________________________ x ____________________________________
j) Evidenţierea taxei pe valoare adăugată aferentă reducerilor financiare acordate la încasarea clienţilor:
___________________________________ x ___________________________________
% = 4111 „Clienţi”
5121 „ Conturi la bănci în lei”
667 „ Cheltuieli privind
scontările acordate”
sau
411 „Clienţi” = 4427 „TVA colectată”
__________________________________ x ____________________________________
k) Evidenţierea taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal,
predate cu titlu gratuit, care depăşesc limitele prevăzute de lege, lipsuri peste normele legale inclusiv cea
aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub formă de avantaje în natură:
___________________________________ x ___________________________________
635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 4427 „TVA colectată” taxe şi vărsăminte
asimilate”
__________________________________ x ____________________________________
l) Evidenţierea taxei pe valoarea adăugată aferentă reducerilor comerciale acordate de furnizori:
___________________________________ x ___________________________________
401 „Furnizori” = %
5121 „ Conturi la bănci în lei”

767 „ Venituri din sconturi obţinute”
sau
4426 „TVA deductibil = 401 „Furnizori”
__________________________________ x ____________________________________
m) Reducerea comercială acordată de furnizor la sfârşitul anului pentru mărfurile achiziţionate dar care
nu se mai află în joc:
___________________________________ x ___________________________________

__________________________________ x ____________________________________
n) ambalajele restituite nu se supun taxei pe valoarea adăugată. TVA –ul intervine însă atunci când
ambalajele nu mai pot fi restituite datorită distrugerii sau dacă sunt reţinute:
- reţinute
___________________________________ x ___________________________________
% = 409 „Furnizori – debitori”
381 „ Ambalaje”
__________________________________ x ____________________________________
- distruse
___________________________________ x ___________________________________
608 „Cheltuieli privind ambalajele”
__________________________________ x ____________________________________
o) Evidenţierea de către furnizori a ambalajelor ce nu mai pot fi restituite de clienţi (considerate ca
vândute):
___________________________________ x ___________________________________
419 „Clienţi creditori” = %
41
708 „Venituri
din activităţi
diverse”
__________________________________ x ____________________________________
p) Evidenţierea avansului încasat de la clienţi (cu emiterea de factură):
- încasare în avans:
___________________________________ x ___________________________________
5121 „ Conturi la bănci în lei” = %
419 „Clienţi creditori”
__________________________________ x ___________________________________
- stornare TVA după facturarea bunurilor:
__________________________________ x ___________________________________
4111 „Clienţi” = 4427 „TVA colectată”

__________________________________ x ____________________________________
sau
- încasarea
_________________________________ x ___________________________________
5121 „ Conturi la bănci în lei” = 419 „Clienţi creditori”
__________________________________ x ___________________________________
- evidenţiere TVA facturat:
___________________________________ x ___________________________________
__________________________________ x ____________________________________
- stornare TVA după facturarea avansurilor:
__________________________________ x ___________________________________

__________________________________ x ____________________________________
sau
- stornarea avansului după facturarea bunurilor:
___________________________________ x ___________________________________
5121 „ Conturi la bănci în lei” = %
419 „Clienţi creditori”

__________________________________ x ____________________________________
r) Evidenţierea avansului plătit furnizorilor (cu emitere de factură de către furnizori):
- plata avans:
___________________________________ x ___________________________________
% = 5121 „ Conturi la bănci în lei”
409 „Furnizori – debitori”
__________________________________ x ____________________________________
- stornare TVA:
__________________________________ x ___________________________________
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori”

__________________________________ x ____________________________________
sau
- plată avans
___________________________________ x ___________________________________
42
409 „Furnizori – debitori” = 5121 „ Conturi la bănci în lei”
__________________________________ x ___________________________________
- evidenţiere TVA facturat:

___________________________________ x ___________________________________

__________________________________ x ____________________________________
- stornare TVA după facturarea bunurilor:

__________________________________ x ___________________________________

__________________________________ x ____________________________________
sau
- stornarea avansului după facturarea bunurilor:
___________________________________ x ___________________________________
% = 5121 „ Conturi la bănci în lei”
409 „Furnizori – debitori”

__________________________________ x ____________________________________
s) Evidenţierea taxei pe valoarea adăugată aferentă cumpărării de mărfuri cu plata în rate:
___________________________________ x ___________________________________
371 „ Mărfuri”
4426 „TVA deductibilă”( pentru
avans sau primă rată achitată)
4428 „TVA neexigibilă”( pentru
Ratele exigibile în viitor)
__________________________________ x ____________________________________
t) Evidenţiere TVA ajunsă la scadenţă (aferentă ratelor achitate):
___________________________________ x ___________________________________
__________________________________ x ____________________________________
ţ) Înregistrarea facturii fiscale privind vânzarea cu plata în rate a mărfurilor:
___________________________________ x ___________________________________
411 „Clienţi” = %
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
472 „Venituri înregistrate în avans”
(diferenţa de încasat inclusiv dobânda)
(aferentă avansului şi ratelor încasate)
(aferent diferenţei de încasat inclusiv dobânda)
__________________________________ x ____________________________________
u) Înregistrarea TVA aferentă ratei încasate:
___________________________________ x ___________________________________
__________________________________ x ____________________________________
43
v) Evidenţiere taxei pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor intrate în regim de consignaţie, când
deponentul este persoană juridică:
- înregistrarea mărfurilor intrate în afara bilanţului:
___________________________________ x ___________________________________
8033 „Valori materiale primite =
în păstrare sau custodie”
__________________________________ x
____________________________________
- vânzarea şi încasarea concomitentă a mărfurilor:
___________________________________ x ___________________________________
5311 „ Casa în lei” = %
707 „Venituri din vânzarea
mărfurilor”
__________________________________ x ___________________________________
- recepţia mărfurilor
__________________________________ x ___________________________________
371 „ Mărfuri” = %
462 „Creditori diverşi”
(sau
408 „ furnizori – facturi nesosite”)
378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”
(aferent preţului deponentului plus comisionul)
__________________________________ x ____________________________________
- evidenţiere TVA neexigibilă aferentă preţului deponentului:

___________________________________ x ___________________________________
4428 „TVA neexigibilă” = 408 „ furnizori – facturi nesosite”

__________________________________ x ____________________________________
- descărcarea gestiunii:
___________________________________ x ___________________________________
% = 371 „ Mărfuri”
378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”
concomitent:
= 8033 „Valori materiale primite
__________________________________ x ____________________________________
- primirea facturii de la deponente:

___________________________________ x ___________________________________
408 „ Furnizori – facturi nesosite” = 401 „Furnizori”
(462 „Creditori diverşi)
__________________________________ x ____________________________________
- evidenţierea taxei pe valoarea adăugată deductibilă aferentă preţului deponentului:
___________________________________ x ___________________________________
__________________________________ x ____________________________________
- plata deponentului:
___________________________________ x ___________________________________
401 „Furnizori” = 5311 „ Casa în lei”
__________________________________ x ___________________________________
44
w) Taxa pe valoarea adăugată aferentă tichetelor de masă:
- primirea tichetelor de masă:
___________________________________ x ___________________________________
532 „ Alte valori”
628 „ Alte cheltuieli cu serviciile
Executate de terţi”
__________________________________ x ____________________________________
- plata emitentului:
___________________________________ x ___________________________________
401 „Furnizori” = 5121 „ Conturi la bănci în lei”
__________________________________ x ___________________________________
- acordarea tichetelor de masă angajaţilor:
___________________________________ x ___________________________________
604 „Cheltuieli privind” = 532 „ Alte valori”

materialele nestocate”
__________________________________ x ___________________________________
- primirea tichetelor în schimbul alimentelor la unitatea de comerţ:
___________________________________ x ___________________________________
411 „Clienţi” = %
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
__________________________________ x ____________________________________
- încasarea
___________________________________ x ___________________________________
5121 „ Conturi la bănci în lei” = 411 „Clienţi”
__________________________________ x ____________________________________
x) Evidenţierea taxei pe valoarea adăugată aferentă ambalajelor care circulă în sistem de restituire:
- primirea ambalajelor în sistem de restituire:
___________________________________ x ___________________________________
409 „ Furnizori – debitori” = 401 „Furnizori”
8033 „Valori materiale primite =
aflate în păstrare sau custodie”
__________________________________ x
____________________________________
- înregistrarea ambalajelor nerestituite de client (în contabilitatea furnizorului):
___________________________________ x ___________________________________
419 „Clienţi - creditori” = %
708 „Venituri din activităţi
diverse”
__________________________________ x ____________________________________
- înregistrarea ambalajelor nerestituite, reţinute de client sau pur şi simplu vândute:
___________________________________ x ___________________________________
381 „ Ambalaje”
4426 „TVA deductibilă” = 8033 „Valori materiale primite
__________________________________ x ____________________________________
- înregistrarea ambalajelor distruse ce nu mai pot fi restituite de client:
___________________________________ x ___________________________________
45
608 „ Cheltuieli privind ambalajele”
4426 „TVA deductibilă” = 8033 „Valori materiale primite
__________________________________ x ____________________________________
Problema În cursul perioadei, societatea comercială NOVATEX SA efectuează următoarele operaţiuni:
a) se achiziţionează o instalaţie tehnologică de la furnizori, conform facturii fiscale, valoarea de intrare
a acesteia este de 20.000 lei, TVA aferentă este de 20%, respectiv 3.800 lei:
20.000 lei 213 Instalaţii tehnice, = 404 Furnizori de 23.800 lei
mijloace de transport, imobilizări
animale şi plantaţii
3.800 lei 4426 TVA deductibilă
b) se livrează mărfuri unui client pe baza avizului de însoţire, urmând ca factura să se întocmească
ulterior; valoarea mărfurilor livrate este de 4.000 lei, TVA aferentă este de 20% X 4.000 = 760 lei
1. înregistrarea livrării mărfurilor:
4.760 lei 418 Clienţi – facturi = 707 Venituri din 4.000 lei
de întocmit vânzarea mărfurilor
4428 TVA neexigibilă 760 lei
2. înregistrarea întocmirii facturii:
4.760 lei 4111 Clienţi = 418 Clienţi – facturi 4.760 lei
de întocmit
760 lei 4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată 760 lei
c) se achiziţionează mărfuri de la un furnizor pe baza avizului de însoţire a mărfii, urmând ca factura să
se primească ulterior, valoarea mărfurilor primite este de 3.500 lei, TVA aferentă este de 20% X 3.500 = 665
lei.
1. înregistrarea intrărilor de mărfuri:
3.500 lei 371 Mărfuri = 408 Furnizori – facturi 4.165 lei
nesosite
665 lei 4428 TVA neexigibilă
2. înregistrarea primirii facturii fiscale:
4.165 lei 408 Furnizori – facturi = 401 Furnizori 4.165 lei
nesosite
665 lei 4426 TVA deductibilă = 4427 TVA colectată 665 lei
d) se vând mărfuri pe bază de factură fiscală în valoare de 12.000 lei, TVA aferentă este de 20% X
12.000 = 2.280 lei:
14.280 lei 4111 Clienţi = 707 Venituri din 12.000 lei
vânzarea mărfurilor
4427 TVA colectată 2.280 lei
e) se achiziţionează un utilaj cu plata în rate, cost de achiziţie 15.000 lei, TVA 19%:
15.000 lei 2131 Echipamente = 404 Furnizori de 17.850 lei
tehnologice (maşini imobilizări
utilaje şi instalaţii de lucru)
2.850 lei 4428 TVA neexigibilă
f) se achită prima rată la sfârşitul lunii în sumă de 7.500 lei, TVA 20%:
7.500 lei 404 Furnizori de = 5121 Conturi la bănci 7.500 lei
imobilizări în lei 1.425 lei 4426
TVA deductibilă = 4427 TVA colectată 1.425 lei
g) se încasează în numerar contravaloarea mărfurilor vândute prin magazinul propriu, la nivelul sumei
de 4.165 lei, din care TVA (20/120) X 4.165 = 665 lei:
4.165 lei 5311 Casa în lei = 707 Venituri din 3.500 lei
vânzarea mărfurilor
4427 TVA colectată 665 lei
h) întocmirea lunară a decontului de TVA:

La sfârşitul perioadei, există următoarea situaţie în conturile de TVA:
D TVA deductibilă C D TVA colectată C
46
a) 3.800 b2) 760
c.2.) 665 d) 2.280
f) 1.425 g) 665
RD 5.890 RC 3.705
SD 5.890 SC 3.705
D TVA neexigibilă C
b.2.) 760 b.1.) 760
c.1.) 665 c.2.) 665
e) 2.793 f) 1.425
RD 4.218 RC 2.280
TSD 4.218 TSC 2.280
SD 1.368
Schematic, decontul de TVA se prezintă astfel:
TVA Colectată valoare TVA

- Livrări de bunuri/prestări de servicii în ţară 19.500 lei 3.705 lei
- Operaţiuni scutite cu drept de deducere
- Operaţiuni scutite fără drept de deducere
Total 19.500 lei 3.705 lei
Prorata TVA = (19.361 / 19.361) X 100 = 100%

TVA deductibilă
valoare TVA
- Achiziţii de bunuri/servicii destinate 31.000 lei 5.890 lei
realizării de operaţiuni care dau drept de deducere
- Achiziţii de bunuri/servicii destinate - -
realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere
- Achiziţii scutite de TVA - -
TVA de dedus 100% X 5.890 = 5.890 lei
TVA de plată din lunile precedente -
TVA de rambursat din lunile precedente -
Suma pentru care s-a aprobat
Rambursarea în luna de raportare 5.890 – 3.705 = 2.185 lei
1. se efectuează regularizarea TVA:
3.705 lei 4427 TVA colectată = 4426 TVA deductibilă 5.890 lei
2.185 lei 4424 TVA de recuperat
2. încasarea TVA de recuperat:
2.185 lei 5121 Conturi la bănci în lei =
47
BIBLIOGRAFIE
l.Ana Moraru Editura Economica,Bucuresti
2005 volum 1 si 2
2.Bojian O. - Contabilitatea intreprinderilor

Teorie, Aplicatii Actualizari
3. Feleaga Nicolae Contabilitate financiara Ed. Economica
4.Ivanescu F. - Evidenta contabila ,Colectia

"Curier Legislativ"
5. Munteanu Victor Teoria si bazele contabilitatii Ed. Sylvi 2002 si colaboratori

Prof. univ. Alice Emilia Tanta
6.Nisulescu E. - Analiza bilantului contabil si a

contului de rezultate.Ed.Economica Bucuresti ,1996
7.Pantea I.P.si -Contabilitatea fmanciara a

colaboratori agentilor economici din Romania
Ed. Intercredo ,Deva , 1996
8.Popescu Agatha - Contabilitatea generala,Editura
Expertconsult ,Bucuresti, 1999
9.Popovici Ilie Contabilitatea economiei de piata.
Sinteze 2001
10.Prof. universitar dr. Protopopescu Irina - Contabilitatea societatilor comerciale
11.Lector univ.dr. Parvutoiu Ion - Bazele contabilitatii 2002
12.Ristea M. - Contabilitatea intre fiscal si gestionar

ED.CECCAR, Bucuresti, l995
13. Ristea M. - Noua contabilitate a agentilor

colaboratori economici (Editia a IIa),
Ed.CECCAR. Bucuresti,1996
48
14. Ana Stoian - Contabilitate si gestiune fiscala
Editura Margaritar2001
15.Vasile D. -Manualul Expertului Contabil si

colaboratori al Contabilului Autorizat,Ed.
CECCAR, Bucuresti, 1996
49

Contabilitate Si Fiscalitate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate Si Fiscalitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de curs

Profesor univ dr AVRAM MARIOARA

Impozitelor li s-au dat mai multe definitii :

Instituirea si perceperea de catre stat a impozitelor determina o importanta redistribuire

În acest cadru impozitele se folosesc ca parghie de politica economica -prin însusi

În contextul prezentat se pot mentiona unele aprecieri semnificative ,întîlnite în

3) ,, impozitele excesive exercita o influenta negativa asupra economiei nationale ,

Aceasta constrangere(IMPOZITUL) are o vechime greu de precizat în timp ,

Pe cat de veche este , însa încercarea de a consimti ca morala plata impozitelor

Dualismul moralitatea impozitelor -rezistenta la si mai ales la cresterea acestora

Daca contribuabilii considera plata impozitelor o datorie morala , cu toata

Pe plan social , rolul impozitelor se manifesta prin utilizarea lor ca instrument al

Principiile fiscale si contabile privind gestionarea profitului si a impozitului pe profit –

Elementele componente al bazei de impozitare

Veniturile impozabile sunt considerate toate veniturile ocazionate de activitatea desfasurata de

In categoria veniturilor s-au inregistrat urmatoarele categorii particulare:

Fluxul informational contabil privind impozitul pe profit este urmatorul:

a. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:

b. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:

c. determinarea rezultatului contabil al exercitiului:

d. calculul si contabilizarea rezervei legale:

e. determinarea rezultatului fiscal al exercitiului:

Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele:

Observatie: determinarea cheltuielilor de protocol deductibile se determina prin aplicarea

Procedura este urmatoarea:

Rezultatul fiscal = 2.000.000 + 236.760 – 164.000

f. calculul si contabilizarea impozitului pe profit:

Cheltuielile cu sponsorizarile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil, dar

Contabilizarea impozitului pe profit este:

g. determinarea profitului net:

Aceasta valoare a rezultatului net este contabilizata la 31.12.N si evidentiata in situatiile

In cursul exercitiului financiar urmator fluxul informational contabil este urmatorul:

Pentru celelalte sisteme de impozitare se vor realiza studii de caz separate.

1. Alternative de calcul al impozitului pe profit

Organizatiile nonprofit desfasoara doua tipuri de activitati:

Studiul de caz nr.1

La sfarsitul anului trebuie sa se calculeze indicatorii aferenti impozitului pe profit. Cursul

Studiul de caz nr.2

Valoarea cheltuielilor aferente depasirii plafonului de venituri impozabile se determina prin

Pentru determinarea profitului impozabil se va aplica aceeasi procedura pentru impozitarea

Studiul de caz nr.3

Profitul impozabil este de 42.000 – 11.250 = 30.250 lei.

Studiul de caz nr.4

Profitul impozabil = 47.800 – 23.900 = 23.900 lei.

Observatie: comparabilitatea dintre chelutielile si veniturile impozabile se realizeaza intre

Agentii economici care desfasoara activitati in domeniul cazinourilor si entitatilor cu obiect de

Studiul de caz nr.1

In masa cheltuielilor totale sunt incluse urmatoarele categorii particulare:

In masa veniturilor sunt incluse urmatoarele categorii particulare:

Fluxul informational fiscal pentru determinarea impozitului pe profit este:

Valoarea procentului aplicat asupra veniturilor din activitatea de cazino: 80.000 * 5% =

Cheltuieli de protocol deductibile : (45.000 + 1.200)*2% = 924 lei ;

Cifra de afaceri este de 70.000 lei.

Reducerea de impozit privind cheltuielile de sponsorizare se aplica la nivelul minimului dintre

Valoarea impozitului pe profit care trebuie platit este de 4.000 lei.

B. Accizarea produselor la bauturi si alcool etilic

B1. Accizele pentru bere

Relatia de calcul a accizelor in cazul produselor din bere este urmatoarea:

Studiul de caz nr.2

A= 5% * 0,43* 3,7 * 100.000/100= 79,55 lei.

B2. Accizarea produselor din vin, bauturi fermentate si produse intermediare

In categoria produselor fermentate sunt incluse urmatoarele categorii de produse:

Relatia de calcul este urmatoarea:

A = 90/100* 50%4753,7*40/100 = 316,35 lei.

A1 = 40 euro(anexa) * 3,7(50.00010*20)/1000=1.480.000 lei

Vmfv = (Pv+Ch)R = (100250+1.000)*3,7=96.200 lei