Sunteți pe pagina 1din 22

CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA

2011
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA
ACESTORA
-CUPRINS-
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND SALARIILE I
CONTRIBU IILE SOCIALE
1.1. Istoric privind legisla ia contribu iilor salariale
1.2. Temeiul legal al contribu iilor salariale
1.3. Cadrul legal privind salariile, retinerile din salarii si contributiile societatii
CAPITOLUL II. CONTABILITATEA OPERA IILOR PRIVIND
SALARIILE
2.1. Forme de salarizare, determinarea salariilor i documente specifice
2.2. Reflectarea n contabilitate a decontarilor cu personalul
CAPITOLUL III. STUDIU PRIVIND CONTABILITATEA SALARIILOR
N CADRUL S.C. ELECTRO PRO SERVICES SRL
3.1. rezentarea !C. "#"CTR$ R$ !"R%IC"! !R#
3.2. $rganizarea !C. "#"CTR$ R$ !"R%IC"! !R#
3.3. $rganizarea departamentului contabil in cadrul !C. "#"CTR$ R$ !"R%IC"! !R#.
3.&. !tudiu de caz privind contabilitatea salariilor in cadrul !C. "#"CTR$ R$ !"R%IC"!
!R#
CONCLUZII
BILBIOGRAFIE
CAPITOLUL I. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND SALARIILE I
CONTRIBU IILE SOCIALE
1
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
1.1. Istoric privi! "#$is"% i% cotri&' ii"or s%"%ri%"#
1' Contributia de asigurari sociale de stat datorata de anga(ator si contributia
datorata de anga(ator si contributia datorata de anga(at
a' #egea nr. &)*1))2
b' $+, nr. 2*1)))
c' #egea nr. 1)1*2--1
d' #egea nr. 1)*2--1
2' Contributia de asigurari pentru soma(.
a' #egea nr. 1*1))1
b' #egea nr. /0*2--2
c' 1, nr. 1/&*2--2
d' $+, nr. 1&/*2--2
3' Fond pentru asigurari sociale de sanatate.
a' #egea nr. 1&2*1))/ abrogata prin art 13 din $+, 12-*2--2
b' $rdin nr. 2233*1))/, $rdin nr.31)*1))3
c' $+, nr. 3-*1))3, $rdin nr. /&*2---
d' $+, nr. 12-*2--2
!e abroga de la data de 1 ianuarie 2--&.
4 alin. 52' al art.3-, alin 52' al art 31, alin )1' al art 30, lit. e' si f' ale art. 1&& si
lit. l' a art. 1&3 din #egea nr. 1)*2--- privind sistemul public de pensii si alte drepturi de
asigurari sociale, publicata in 6$ al Romaniei, artea I, nr. 1-3 din 0 feb. 2--2, cu
modificarile si completarile ulterioare7
4 alin. 51' si 52' ale art. 32 din #egea nr./0*2--2 privind sistemul asigurarilor
pentru soma( si stimularea ocuparii fortei de munca, publicata in 6o al Romaniei, artea I, nr.
1-3 din 0 feb 2--2, cu modificarile si completarile ulterioare7
4 art. ), alin.52' al art. 2-, alin. 52' si 53' ale art.22 si lit. a' si e' ale art. 02 din
$+, nr. 12-*2--2 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de
sanatate, publicata in 6$ al Romaniei, artea I, nr. 333 din 2- noiemb 2--2 7
4 $+, nr. )0*2--1 privind controlul asupra incasarii veniturilor si efectuarii
c8eltuielilor din bugetul asigurarilor sociale de stat si din bugetul asigurarilor pentru soma( si
solutionarea contestatiilor privind masurile dispuse prin actele de control, publicata in 6$ al
Romaniei.
artea I, nr. 3&) din 2) iunie 2--1, aprobata si modificata prin #egea nr. /03*2--1,
cu modificarile si completarile ulterioare.
1
1.(. T#)#i'" "#$%" %" cotri&' ii"or s%"%ri%"#
$bligatiile bugetare privind contributiile salariale ce trebuie declarate in
9:eclaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat si temeiul legal al
acestora;;.
In afara bugetului de asigurari sociale de stat,un izvor de formare a fondurilor de
asigurari sociale il constituie contributia salariatilor pentru pensia suplimentara. rincipala
sursa de venituri a bugetului asigurarilor sociale de stat o constituie contributiile platite de
regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat.
Contributia pentru asigurarile sociale de stat se datoreaza de persoanele (uridice si
fizice asupra castigului brut realizat de salariatii acestora incadrati cu contract de munca
inc8eiat pe perioada nedeterminata sau determinata indiferent de forma de salarizare si forma
de proprietate. Incepand cu anul 1))2 unitatile romanesti care presteaza activitate in afara
1
Reglement<ri contabile pentru agen ii economici = 6inisterul Finan elor ublice, 2-1-
2
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
granitelor tarii, firmele straine care calculeaza contributiile de asigurari sociale pentru
personalul lor cuprins in asigurarile sociale romanesti, indiferent daca acestea e>ercita
activitatea pe teritoriul Romaniei sau pe teritoriul strain, societatile mi>te de pe teritoriul
Romaniei sau pe teritoriul strain, societatile mi>te de pe teritoriul Romaniei, pentru personalul
lor salariat, reprezentantele firmelor comerciale ale organizatiilor ecomomice straine,
reprezentantele firmelor comerciale ale organizatiilor economice straine, reprezentantele
diplomatice straine care functioneaza in Romania, platesc o contributie de asigurari sociale de
stat ma(orata de la 22? la 3-?.
Contributiile pentru asigurari sociale se calculeaza asupra fondului total de salarii
folosit de catre agentii economici, diferentiat pe grupe de munca, in care se includ.
4 salariile, tarifele intregului personal al unitatii 5permanent, temporar sau zilier'7
4 drepturile banesti pentru concediile legale 5 de odi8na' si suplimentare7salariile
cuvenite lucratorilor scoase din productie pentru a urma o scoala profesisonala si cele care se
acorda elevilor scolilor profesionale pentru perioada de practica in productie7
4 indemnizatiile de conducere7
4 sporurile de salarii 5sporul pentru vec8imea neintrerupta in munca, pentru
conditii de munca nociva sau periculoasa, pentru munca de noapte etc'7
4 drepturile banesti ce se acorda personalului in cursul anului 5premii pentru
realizari deosebite, pentru economii la materiale, energie, forta de munca'.
Contributia pentru asigurari sociale nu se datoreaza asupra sumelor reprezentand.
4 drepturile platite asiguratilor, din fondurile asigurarilor sociale de stat si din
fondurile proprii ale persoanelor (uridice sau fizice la care salariatul isi desfasoara activitatea7
4 drepturile platite potrivit dispozitiilor legale in cazul desfacerii contractelor de
munca, respectiv cele aferente muncii prestate in perioada preavizului de concediere7
4 drepturile de autor sau de colaborator e>tern 7
4 drepturile pentru e>ecutarea unei lucrari sau pentru prestarea de servicii pe baza
de contracte civile, ori pentru alte categorii de lucrari care nu au la baza contracte de munca,
reglementate ca atare, prin legislatia muncii7
4 indemnizatiile de delegare si detasare si indemnizatiile acordate personalului
transferat in conditiile legii7
4 sumele se acorda salariatilor din profitul net de catre societatile comerciale si
regiile autonome7
4 indemnizatiile primite de membrii in consiliul imputernicitilor statului, consiliul
de administratie, cenzori 7
ersoanele care folosesc personalul casnic, sunt obligate sa depuna integral
contributia pentru asigurari sociale la C"C, urmand ca acesta sa se vireze apoi in contul
asigurarilor sociale de stat, desc8is la banca.
Contributia unitatilor particulare bazate pe propria initiativa este formata din suma
de bani depusa la bugetul asigurarilor sociale de stat de catre patronii intreprinderilor mici,
salariatii acestora, membrii asociatilor cu scop lucrativ, ai asociatiilor familiale si de catre
persoanele care desfasoara o activitate independenta, autorizata.
!alariul fi> care constituie baza de calcul a contributiilor la asigurarile sociale de
stat, la fondul pentu pensia suplimentara, precum si drepturile care se acorda prin asigurarile
sociale de stat se stabilesc in contractul de munca.
Calcularea contributiei si depunerea documentelor de virare a contributiei pentru
asigurarile sociale de stat se efectueaza lunar odata cu plata c8enzinei a doua a salariilor.
+nitatile nu platesc contributia la asigurari sociale pentru persoanele care lucreaza
in baza unui contract de prestari servicii.
3
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
entru persoanele care lucreaza numai in baza unui contract de prestari servicii cu
un venit lunar ce depeseste @ din slariul mediu brut stabilit prin #egea bugetului asigurarilor
sociale, de la data -1.-2.2--- unitatile platesc contributie .
6embrii asociatiilor cu scop lucrativ 5pana la transformarea in societati
comerciale' si persoanele care desfasoara o astivitate independenta autorizata, calculeaza si
depun contributia pentru asigurari sociale lunar, stabilita pe clase de cotizare, in raport cu
venitul anual al asiguratului.
Indemnizatiile de asigurari sociale se calculeaza la salariul fi> stabilit in contract,
in cuantumurile si conditiile reglementate de acte normative pentru salariatii de stat.
Indemnizatiile si a(utoarele de asigurari sociale se platesc salariatilor de catre
unitate prin retinerea din contributia de asigurari sociale datorate.
2
entru persoanele cuprinse in asociatiile cu scop lucrativ si persoanele autorizate
sa presteze o activitate independenta, calcularea si plata indemnizatiilor si a(utoarelor se
efectueaza de catre :irectiile de 6unca si rotectie !ociala prin Camera de 6unca.
Augetul asigurarilor sociale de stat mai este alimentat si cu alte venituri, cum sunt.
4 sumele rezultate din lic8idarea debitelor din anii precedenti7
4 restituirea subventiillor acordate statiunillor balneare din anii precedenti si
nefolosite7
4 ma(orarile si amenzile aplicate pentru plata la timp si integrala a contributiilor
de asigurari sociale7
4 restituirea unor sume platite din eroare7
4 pensii neac8itate si prescrise7
+n venit distinct al asigurarilor sociale de stat il constituie contributia de 3?
prntru pensia suplimentata care de la data de -1.-1.1))) a devenit 2?, platita de catre toti
salariatii cuprinsi in sistemul asigurarilor sociale de stat, pentru sumele incasate drept salarii
de baza, la care se adauga.
4 !porul de vec8ime in munca7
4 !porul pentru lucrul subteran, precum si pentru lucrul pe platformele marine de
fora( si e>tractie7
4 Indemnizatia de zbor7
4 !porul pentru lucrul sistematic pentru programul normal7
4 !porul pentru e>ercitarea unor functii suplimentare7
4 Blte sporuri cu caracter permanent prevazute in contractele individuale de
munca potrivit legii.
Augetul asigurarilor sociale de stat mai este alimentat si cu soldul 5e>cedentul'
bugetului de asigurari sociale de stat din anul precedent, deoarece e>cedentul bugetului
asigurarilor sociale de stat, e>istent la finele anului in curs, se reporteaza in bugetul
asigurarilor sociale al anului urmator.
1.*. C%!r'" "#$%" privi! s%"%rii"#+ r# i#ri"# !i s%"%rii i cotri&' ii"# soci#t, ii
rin inc8eierea unui contract individual de munca, persoana incadrata in munca
are dreptul, pentru munca prestata in conditii prevazute in contract, la un salariu convenit la
inc8eierea contractului .
Termenul de salariu se utilizeaza numai pentru drepturile acordate celor care
dobandesc calitatea de salariat, in urma inc8eierii unui contract individual de munca, nu si
pentru drepturile acordate persoanelor incadrate in munca in baza unei conventii civile. :e
aceea, deci atat persoana incadrata cu contract individual de munca, cat si cea cu conventie
2
:aniela Rodica Iov, Aoni 6i8aela !tr<oanu, 6aria Tatu = Contabilitate, "ditura "conomica, Aucure ti, 2--0,
pagina 02
&
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
civil a se numesc generic Canga(atC, salariatul este numai cel care beneficiaza de salariu in
baza unui contract individual de munca.
Conform art. & alin. 1 din Codul 6uncii, #egea nr. 23*2-11, sistemul de salarizare
pe baza caruia se fi>eaza salariile se stabileste in raport cu forma de organizare a unitatii,
modul de finantare si caracterul activitatii. Ca regula generala, sistemul de salarizare se
stabileste prin negocieri colective intre persoanele (uridice care anga(eaza si reprezentantii
salariatilor, in functie de posibilitatile financiare a persoanei care anga(eaza.
!istemul de salarizare, stabilit prin contractele colective de munca, nu cuprind si
salariile conducatorilor de societati comerciale si regii autonome, intrucat pentru acestia
salariile se stabilesc de catre organele imputernicite sa numeasca aceste persoane 5art. & alin.3
lit.c din #egea nr.23*2-11'.
In cazul unitatilor cu numar redus de personal, unde nu e>ista obligatia inc8eierii
unui contract colectiv de munca, salariile individuale se stabilesc direct, prin negociere, intre
cel ce anga(eaza si cel anga(at. In acelasi mod se procedeaza si in cazul anga(arii personalului
de catre persoane fizice.
Fac e>ceptie de la acesta regula sistemele de salarizare pentru personalul unitatilor
finantate integral sau partial de la bugetul de stat sau bugetele locale, care se stabilesc astfel.
4 pentru personalul unitatilor bugetare, de catre ,uvern, cu consultarea
sindicatelor. !istemul de salarizare stabilit pentru unitatile bugetare se utilizeaza si pentru
institutiile publice cu venituri e>trabugetare care nu se incadreaza in prevederile $.+.,. nr.
l&*1))3 privind utilizarea veniturilor realizate de institutiile publice finantate integral din
venituri e>trabugetare7
4 pentru personalul autoritatilor legislative, e>ecutive si (udecatoresti, de catre
arlament, prin lege7
4 in acelasi mod ca la unitatile bugetare se stabileste si sistemul de salarizare
pentru personalul regiilor cu specific deosebit, nominalizate de ,uvern, la care cea mai mare
parte a veniturilor o formeaza transferurile de la bugetul de stat.
!i in cazul institutiilor finantate integral sau partial de la bugetul de stat sunt
situatii, reglementate prin acte normative, in care suma cuvenita pentru munca prestata se
stabileste prin negociere directa, dar acestea se refera numai la colaboratorii e>terni, cu care
se inc8eie conventii civile si care nu au calitatea de salariat.
#egea stabileste ca orice persoana poate cumula mai multe functii si are dreptul sa
primeasca salariul corespunzator pentru fiecare dintre functiile ocupate.
Bstfel, conform legii, este admis atat cumulul de functii, cat si cumulul pensiei cu
salariul, la orice categorie de anga(atori 5persoane fizice si persoane (uridice' si indiferent de
natura capitalului, iar acest cumul se realizeaza in temeiul unui contract individual de munca.
In cazul institutiilor bugetare, dispozitiile cu privire la salarizarea personalului in
cazul cumului de functii sunt e>prese. Bnga(area in cumul la institutiile publice nu se poate
realiza decat la nivelul minim al functiei, gradului sau treptei profesionale. In cazul anga(arii
in cumul, conditia concursului este obligatorie.
In cazul in care o parte din programul functiei cumulate se suprapune celui de la
functia de baza pentru asigurarea in cumul, se impune acordul pentru cumul al unitatii unde
salariatul are functia de baza7 iar unitatea la care face cumulul sa aiba posibilitatea decalarii
programului, astfel incat cumulul sa evite suprapunerea din program.
3
:oar in invatamant, asistenta sociala, ocrotirea sanatatii si cultura se admite
posibilitatea cumularii mai multor functii in aceeasi unitate.
ersoanele care cumuleaza mai multe functii sunt obligate saDsi aleaga o unitate la
care vor avea functia de baza, care ac8ita si celelalte drepturi de personal. Bceasta unitate
3
Eiculae Feleag<, #iliana Feleag< = Contabilitate financiar< aprofundat<, "ditura "conomic<, Aucure ti, 2--/,
pagina 122D123
2
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
plateste pentru salariat contributia D de asigurari sociale si contributia pentru asigurari sociale
de sanatate, retine contributia pentru asigurari sociale, tine si completeaza carnetul de munca
al salariatului.
+nitatea la care persoana nu are functia de baza, plateste salariatului pentru munca
depusa. "a nu ac8ita pentru salariat contributia la asigurari sociale si nici contributia pentru
constituirea fondului de soma(.
!alariatul va beneficia de inc8eierea unui contract si la unitatea in cumul7 aceasta
beneficiaza de sporul de vec8ime numai la unitatea de baza, iar in ceea ce priveste sporurile
pentru conditii deosebite de munca, el poate beneficia de acestea si la unitatea de cumul,
numai in masura in care munca prestata la unitatea in cumul se desfasoara in conditii
deosebite.
!alariatul beneficiaza de concediu de odi8na si indemnizatia corespunzatoare,
precum si de acordarea unei compensatii la salariu in suma fi>a numai la unitatea de baza.
Bcesta beneficiaza de drepturi de asigurari sociale 5concediu medical' numai la unitatea de
baza7 pe perioada concediului medical, salariatul va beneficia de la unitatea in cumul doar de
concediu fara plata, anga(atorul fiind obligat sa acorde concediu fara plata. "ste posibil insa
ca contractul individual de munca inc8eiat in cumul sa e>iste o clauza speciala, in baza careia
anga(atorul il va salariza pe anga(atul sau si pe perioada concediului medical.
Bctivitatea desfasurata in cumul nu este avuta in vedere pentru stabilirea vec8imii
in munca la pensionare.
In ceea ce priveste retinerile din salariu, se va avea in vedere impozitarea
veniturilor salariale, precum si alte sume retinute din salariu.
%eniturile sub forma de salarii si alte drepturi realizate de catre personele fizice
romane si straine, pe teritoriul Romaniei, sunt supuse impozitului .
!alariile realizate pe teritoriul Romaniei se considera a fi, salarii platite in bani si
in natura, primite de salariati de la persoane fizice sau (uridice care au domiciliul sau sediul pe
teritoriul Romaniei, precum si salariile primite din sau in strainatate de catre persoanele care
isi destasoara activitatea in Romania.
rin venituri sub forma de salarii si alte drepturi salariale se intelege, salariile,
sporurile, indemnizatiile, recompensele si premiile de orice fel, sumele platite salariatilor sub
forma de inde>are sau compensare, ca urmare a cresterii preturilor, precum si veniturile
realizate de manageri in baza contractelor de management.
In vederea impozitarii, produselor acordate ca plata in natura se evalueaza la pretul
de vanzare practicat de unitate pentru produsele din productia proprie si la pretul de
aprovizionare pentru alte produse, iar in cazul serviciilor, pe baza tarifelor pentru aceste
servicii, preturile si tarifele fiind cele practicate la data efectuarii platii in natura.
Impozitul se stabileste lunar, luand in ca1cul totalitatea sumelor primite in cursul
unei luni, indiferent de perioada la care se refera, cu e>ceptia salariilor si a altor drepturi
salariale platite in trecut in baza unei 8otarari (udecatoresti definitive sau in cazul
imposibilitatii platii lunare a salariilor, ca urmare a lipsei de disponibil in conturile bancare ale
platitorului de salariu. Bcestea din urma se defa1ca, in vederea impunerii, pe lunile la care se
referea, cumulanduDse celelalte drepturi primite in lunile respective.
">ista si drepturi care se impoziteaza separat cum ar fi.
4 premiul anual acordat, potrivit legii, personalului din institutii publice si din
regiile autonome cu specific deosebit, la care salariile sunt stabilite prin 8otararea a
,uvernului7
4 premiul anual acordat, potrivit reglementarilor proprii, aprobate in conditiile
legii, de catre ceilalti platitori de salarii si alte drepturi salariale care, conform legii, nu
constituie fond de participare la profit7
0
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
4 stimulentele din fondul de participare la profit, acordate, potrivit legii,
salariatilor, dupa aprobarea bilantului contabil7
4 sumele platite membrilor fondatori ai unei societati comerciale, constituite prin
subscriptie publica, din cota de participare la profitul net7
4 sumele acordate potrivit legii, pentru neefectuarea concediului de odi8na7
4 indemnizatiile membrilor consiilor de administratie din societatile comerciale.
%eniturile realizate de persoane fizice romane, sub forma de salarii si alte drepturi
salariale, pentru activitati desfasurate in strainatate, in baza unor contracte inc8eiate de o
unitate cu sediul in Romania, se impun cu cotele si in conditiile stabilite pentru impozitarea
salariilor din Romania.
otrivit legii nu se cuprind in venitul lunar impozabil si nu se impun sumele
acordate in baza contractelor de munca, a statutelor si a dispozitiilor legale cu ocazia
transferarii in alta localitate in interes de serviciu a unui salariat si pentru acoperirea
c8eltuielilor de deplasare in interes de serviciu.
entru personalul din unitatile economice nu se cuprind in venitul lunar impozabil,
diurna de deplasare, indiferent de marimea acesteia. In cazul activitatilor fara scop lucrativ,
care nu sunt platitoare de impozit pe profit, suma care reprezinta depasirea plafonului stabilit
pentru diurna de deplasare ce se acorda personalului anga(at in institutiile publice se cuprinde
in venitul salarial impozabil.
Tot in categoria veniturilor neimpozabile intra si a(utoarele sociale si alte a(utoare
ce se acorda, potrivit legii, din bugetul asigurarilor sociale de stat, pensiile, alocatiile,
indemnizatiile si orice suma de aceasta natura, acordate, potrivit legii, persoanelor cu copii, cu
e>ceptia celor acordate din fondul de asigurari sociale de stat in caz de incapacitate temporara
de munca si de maternitate, alimentatia de protectie, acordata potrivit legii, sumele
reprezentand contributia la asigurarile sociale si contributia datorata de salariati la fondul
pentru plata a(utorului de soma(, sumele primite de salariati pentru munca prestata in perioada
preavizului de concediere, compensatiile acordate salariatilor disponibilizati cu ocazia
restructurarii agentilor economici, indiferent de forma de proprietate.
Bceasta suma nu se cuprinde in venitul lunar impozabil si nu se impune, numai
pentru cei incadrati in baza unui contract individual de munca si numai unde acestia au functia
de baza. 6odul de utilizare a acestei sume, recunoscuta de lege ca o c8eltuiala minima pentru
refacerea capacitatii de munca, nu trebuie (ustificat cu acte.
Compensatiile acordate salariatilor disponibilizati pana la 0 salarii de baza nete,
care nu se supun impozitului pe salariu, in urmatoarele conditii.
4 salariatul a realizat o vec8ime in munca in aceeasi unitate de minimum 12 luni,
in baza unui contract inc8eiat pe durata nedeterminata7
4 vec8imea in munca a fost realizata in ultimele 12 luni inainte de disponibilizare7
4 salariatul nu se afla in situatia de a fi trecut la pensie pentru limita de varsta.
Eu sunt impozabile nici platile compensatorii acordate salariatilor carora li sDau
desfacut contractele individuale de munca in urma aplicarii programelor de restructurare,
privatizare si lic8idare.
Incepand cu -1.-1.2-11 grilele de impozitare au fost inlocuite cu o transa unica de
impozit pe venit in cota de 10?.
In urma modificarilor , din salariu, se retine si contributia salariatului la fondul
pentru plata a(utorului de soma(, reprezentand 1? din salariul de baza lunar brut, precum si o
contributie de ).2?, reprezentand apro>imativ o treime din noua cota de C.B.!. de 2),-- ?.
Bceste contributii nu se cuprind in venitul lunar impozabil, ele fiind deduse din
veniturile salariale inainte de calcularea impozitului pe salariu.
otrivit legii m.1&2*1))/, incepand cu anul 1))3, populatia tarii, cu unele
e>ceptii prevazute de lege, este obligata sa contribuie la fondul national de asigurari sociale.
/
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
In cazul asiguratilor care au calitatea de anga(at, contributia pentru asigurari sociale de
sanatate este de 0.2? din veniturile salariale brute. In categoria veniturilor salariale brute se
includ si indemnizatiile cuvenite, potrivit legii precum si indemnizatiile acordate personalului
care lucreaza in sectorul productiei de aparare, pe perioada de intrerupere a activitatii.
:in veniturile salariale, dupa deducerea contributiilor la fondul de soma( si
asigurari sociale, se va retine impozitul pe salariu, care incepand cu -1.-1.2-11 este in cota
unica de 10? din venitul impozabil.
Contributiile pe care societatea trebuie sa le plateasca sunt.
4 contributia de asigurari sociale7
4 contributia la asigurari sociale de sanatate7
4 pentru plata a(utorului de soma(
Contributia de asigurari sociale = baza de calcul este fondul total de salarii brute
lunare realizate de asigurati, iar cotele sunt .
4 1),2? pentru conditii normale de munca7
4 2&,2? pentru conditii deosebite de munca7
4 2),2? pentru conditii speciale de munca.
Aaza lunara de calcul la care anga(atorul datoreaza contributia de asigurari sociale
nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul mediu al asiguratilor si valoarea
corespunzatoare a trei salarii medii brute lunare pe economie.
Contributia de asigurari sociale de sanatate, pentru societatea comerciala, baza de
calcul o constituie fondul de salarii, iar cota este de 0 ?.
Contributia pentru plata a(utorului de soma(, pentru societatea comerciala, baza de
calcul o constituie veniturile realizate lunar, iar cota este de 2 ?.
entru prestarea serviciilor prevazut in legea nr. 13-*1))), privind unele masuri de
protectie a persoanelor incadrate in munca, inspectoratele teritoriale de munca vor percepe un
comision stabilit dupa cum urmeaza .
1. -./2? din fondul lunar de salarii, anga(atorilor carora le pastreaza si le
completeaza carnetele de munca7
2. -.22? din fondul lunar de salarii, anga(atorilor carora le presteaza serviciile
prevazute la art.1-, constand in verificarea si certificarea legalitatii inregistrarilor efectuate de
catre acestia.
entru pastrarea si completarea carnetelor de munca ale persoanelor care au
inc8eiat contracte de asigurare, directiile generale de munca si protectie sociala vor percepe
un comision de -./2? calculat la venitul asigurat prevazut in contractul de asigurare.
Impozitul pe venitul global reprezinta suma datorata de o persoana fizica pentru
veniturile realizate intrDun an fiscal, in conditiile specificate de legea m./*2--1 privind
impozitul pe venitul global.
%enitul net global reprezinta venitul supus impozitarii realizat intrDun an fiscal
care corespunde anului calendaristic din activitati independente, din salarii si din cedarea
dreptului de folosinta atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate.
%enitul brut incasat pe activitati reprezinta veniturile realizate in bani sau in natura
pe genuri de activitati.
%enitul net sau pierderea pentru fiecare categorie de venit reprezinta diferenta
dintre venitul brut si c8eltuielile deductibile.
C8eltuielile deductibile reprezinta c8eltuielile efectuate in cadrul activitatiilor
desfasurate in scopul realizarii venitului, in conditii prevazute de legislatia in vigoare.
:educerile personale reprezinta sumele neimpozabile acordate contribuabilului si
care cuprind deducerea personala de baza si deducerile personale suplimentare.
Impozitul final este impozitul stabilit asupra categoriilor de venituri care nu se
globalizeaza la inc8iderea e>ercitiului.
3
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
Creditul fiscal e>tern reprezinta suma platita in strainatate asupra veniturilor
realizate de persoanele fizice de nationalitate romana, cu domiciliul in Romania si care sunt
recunoscute de autoritatile romane ca fiind ac8itate din cuantumul impozitului anual.
latitorii de impozit pe venit global, denumiti in continuare contribuabili sunt.
4 persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania, pentru veniturile realizate
atat in Romania, cat si in strainatate din activitati independente, salarii si cedarea folosintei
bunurilor7
4 persoane fizice romane cu domiciliul in Romania pentru veniturile realizate
printrDo baza fi>a sau sediu permanent sau intrDo perioada care totalizeaza mai mult de 133 de
zile din anul fiscal7
4 persoanele fizice straine, pentru veniturile obtinute in Romania conform
acordului de evitare a dublei impuneri, inc8eiat intre Romania si statul respectiv.
Categoriile de venituri care se impun impozitului pe venit sunt.
D venituri din activitati independente7
D venituri din salarii7
D venituri din cedarea folosintei bunurilor
D venituri din dividende si dobanzi7
D venituri din activitati agricole7
D venituri din pensii care depasesc suma de )-- lei.
Eu sunt venituri impozabile si deci nu se impoziteaza.
D a(utoarele, indemnizatiile si alte forme de spri(in cu destinatie speciala, cu
e>ceptia indemnizatiilor pentru incapacitatea temporara de munca7
D venituri sub forma cadourilor pentru copii, cu ocazia zile de 1 Iunie sau
sarbatorilor de iarna, precum si pentru femei, cu ocazia zilei de 3 6artie, daca nu depaseste
ec8ivalentul a 12- lei7
D a(utoarele de deces, pentru pierderi datorate calamitatilor sau in cazul unor boli
incurabile alea anga(atilor7
D despagubiri pentru pagube in cazul bunurilor asigurate sau asigurarilor de
persoane7
D sumele fi>e de ingri(ire pentru persoanele cu 8andicap grav sau accentuat, sau
ingri(irea pensionarilor7
D bunurile primite sub forma de sponsorizari7
D ec8ipamentul de lucru sau de protectie suportat de anga(ator pentru anga(atii sai7
D alocatia de 8rana sub forma tic8etelor de masa suportate integral de anga(ator7
D sume primite pentru instalarea absolventilor in vederea desfasurarii serviciului, in
alte localitati decat cele de domiciliu7
D sume primite pentru detasari, transferari in interes de serviciu.
!cutirile de impozit pe venit, potrivit legii, se refera la.
D veniturile membrilor misiunilor diplomatice si a posturilor consul are, cu conditia
reciproeitatii7
D salariile ziaristilor pe perioada deplasari in alte state, cu conditia reciproeitatii7
D bursele elevilor si studentilor7
D premiile castigate de elevi si studenti cu ocazia concursurilor scolare7
D premiile castigate la (ocurile de noroc pana la cuantumul a 3-- de lei, in cadrul
aceluiasi organizator de (ocuri7
D veniturile reprezentand avanta(e in natura ale veniturilor de razboi, ale
persoanelor persecutate in timpul regimului comunist si al prizonierilor de razboi in alte state7
D sumele reprezentand plati compensatorii pentru persoanele ale caror contracte
individuale de munca se desfac ca urmare a concediilor colective7
)
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
D sumele reprezentand venituri din salarii ca urmare a activitatii de creare a
programelor informatice.
Impozitarea veniturilor din salarii
!unt considerate venituri din salarii sumele realizate de persoanele fizice pe baza
contractelor individuale de munca sau a conventiilor civile.
Eoile deduceri personale se acorda diferentiat, functie de venitul lunar brut si de
numarul de persoane in intretinerea contribuabilului, dupa cum urmeaza .
4 contribuabilii care au un venit de pana la 1--- lei lunar5inclusiv', beneficiaza
de deduceri ce variaza intre 22- lei si 02- lei7
4 contribuabilii care au un venit lunar brut intre 1---,-1 lei si 3---,-- lei inclusiv
beneficiaza de deduceri personale degresive7 acestea vor fi stabilite prin ordin al ministrului
finantelor7
4 contribuabilii cu un venit lunar brut mai mare de 3--- lei nu beneficiaza de
deduceri personale la calculul impozitului pe venit.
#a functia de baza, impozitul lunar se calculeaza prin deducerea din venitul brut
a.
4 contributiilor obligatorii aferente unei luni,
4 deducerilor personale acordate 5daca este cazul',
4 cotizatiei sindicale lunare
4 contributiei la sc8emele facultative de pensii ocupationale 5in limita a 2-- euro
anual'.
In celelalte cazuri, impozitul lunar se calculeaza prin deducerea din venitul brut
a contributiilor obligatorii pe fiecare loc de realizare a venitului .
%enitul brut realizat este reprezentat de venitul pentru munca efectiv prestata la
care se adauga sporurile sau adaosurile la salariu. spor de vec8ime, spor pentru lucru de
noapte, pentru lucru in zile de sambata, duminica sau sarbatori legale, pentru conditii
deosebite de lucru, spor pentru diploma de doctor, indemnizatiile de conducere.
Contributiile datorate de anga(ati care se scad din venitul brut sunt.
4 contributia la asigurari sociale care se calculeaza prin aplicarea procentului de
).2? la veniturile brute, plafonate insa la trei salarii medii pe economie 5in prezent, salariul
mediu pe economie este de 12/- lei F 3 G 331- lei'7
4 contributia la fondul de sanatate determinat prin aplicarea procentului de 0.2?
la venitul brut realizat de anga(at7
4 contributia la fondul de soma( determinat prin aplicarea procentului de 1? la
salariul de incadrare.
:educerile personale de baza si suplimentare se scad numai la locul de munca la
care persoana este incadrata prin contract de munca.
:upa ce sDa determinat venitul net sau venitul impozabil, la acesta se aplica cota
de impozit de 10 ?.
Impozitul pe salarii in situatiile concediilor medicale.
:aca anga(atul realizeaza venituri din salarii si in acelasi timp indemnizatii pentru
incapacitate temporara de munca, determinarea veniturilor brute si a venitului net sau
impozabil se face distinct in functie de cauza generatoare a incapacitatii de munca. :in acest
punct de vedere, distingem.
D incapacitatea temporara de munca datorata bolilor obisnuite sau accidentelor in
afara programului de munca7
D incapacitatea temporara de munca datorata bolilor profesionale, a unor boli ca
tuberculoza, !I:B, cancer si a accidentelor in procesul muncii7
D concedii de maternitate7
1-
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
D concedii pentru ingri(irea copilului bolnav pana la / ani sau cu 8andicap, pana la
13 ani7
Cand in aceeasi luna se realizeaza atat venituri din munca efectiv prestata, cat si
indemnizatii pentru incapacitatea de munca, se procedeaza astfel.
D pentru munca efectiv prestata, venitul se determina raportand salariul tarifar de
incadrare la numarul de zile lucratoare din luna si apoi se inmulteste cu numarul de zile
lucrate, la aceasta suma se pot adauga sporuri stabilite procentual7
D pentru indemnizatiile de concediu se determina baza de calcul, apoi aceasta se
inmulteste cu numarul de zile de concediu medical si cu procentul stabilit de lege, in functie
de cauza generatoare a incapacitatii de munca.
1. /2? pentru boli obisnuite si accidente in afara programului de munca7
2. 1--? pentru boli profesionale, accidente de munca, boli ca tuberculoza, !I:B
sau cancer7
3. 32? pentru toate celelalte.
Retinerile din salariu care se scad pentru determinarea venitului impozabil sunt.
contributia la asigurarile sociale 5).2?' numai pentru venitul din munca efectiv prestata,
fondul de sanatate 50.2?' tot pentru munca efectiv prestata si fondul de soma( 51?' la salariul
tarifar de incadrare. Bdaugand indemnizatia de concediu la salariul pentru munca efectiv
prestata si insumand cu sporurile, se obtine venitul brut. :in acesta se scade deducerea
personala, obtinanduDse astfel venitul net sau impozabil, la care se aplica cota de impozitare
de 10 ?.
In ceea ce priveste impozitul pe salarii, acesta se retine lunar prin stopa( la sursa,
anga(atorul are obligatia saDl verse bugetului de stat la data platii c8enzinei aDIIDa, dar nu mai
tarziu de data de 22 a lunii urmatoare celei pentru care sDa calculat.
:in 2-11, impozitul pe venitul din salarii se retine de catre anga(ator si se
considera impozit final.
Eu depun declaratie de venit nici cei care obtin venituri doar din salarii, pensii,
investitii, din premii sau (ocuri de noroc.
Eu vor mai depune declaratii nici salariatii care siDau sc8imbat locul de munca pe
parcursul anului 2-11.
Contribuabilii care au realizat in 2-11 venituri din activitati comerciale 5comert,
prestari servicii', cei cu profesii liberale 5doctori, avocati, contabili, notari, ar8itecti etc.',
precum si cei care au realizat venituri din cedarea drepturilor de folosinta a bunurilor, din
drepturi de autor sau din drepturi de proprietate intelectuala vor trebui sa mearga depuna doar
formularul 2-- 5:eclaratia de venit global'. TermenulDlimita de depunere a acestei declaratii
este 12 mai 2-11. :in acest an, persoanele care au realizat venituri din tranzactii cu titluri de
valoare vor depune formularul 2--, impreuna cu documente (ustificative privind tranzactiile
efectuate, din care sa rezulte pierderea sau castigul obtinut.
#a sfarsitul anului, dupa 1 noiembrie, anga(atorul solicita Bdministratiei
Financiara fisele fiscale. Bcestea sunt distincte pentru anga(atii cu carte de munca si pentru
colaboratorii cu conventie. Fisele fiscale se completeaza in 3 e>emplare lunar si contin date de
identificare ale anga(atorului, date personale ale anga(atorului, venit net realizat in fiecare
luna, iar la luna decembrie, toate acestea elemente acumulate in an.
CAPITOLUL II. CONTABILITATEA OPERA IILOR PRIVIND
SALARIILE
(.1. For)# !# s%"%ri-%r#+ !#t#r)i%r#% s%"%rii"or i !oc')#t# sp#ci.ic#
11
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
#egatura intre marimea salariului si rezultatele din activitate se realizeaza prin
diferite forme de salarizare.
otrivit art. &- din contractul colectiv de munca unic la nivel national, formele de
organizare a muncii si de salarizare ce pot fi aplicate sunt urmatoarele.
4 regie sau dupa timp7
4 acord7
4 pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate7
4 alte forme specifice unitatii.
Forma de organizare a muncii si de salarizare ce urmeara sa se aplice fiecarei
activitati se stabileste prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate sau dupa caz,
institutie.
Bplicarea cu eficienta a oricarei forme de salarizare se poate face numai in
conditiile unei bune organizari a muncii.
$rganizarea activitatii, prin stabilirea unei structuri organizatorice rationale,
repartizarea tuturor salariatilor pe locurile de munca cu precizarea atributiilor si raspunderilor
lor, elaborarea de norme de munca fundamentale din punct de vedere te8nic, precum si de
e>ercitarea controlului asupra modului de indeplinire a obligatiilor de serviciu de catre
salariati sunt atribuite de competenta e>ecutiva a celor care anga(eaza.
Conform contractului colectiv de munca, cel care anga(eaza va asigura
organizarea rationala a muncii pentru fiecare loc de munca si pe acesta baza se stabilesc
sarcini si raspunderi sub forma de norme de munca.
Eormele de munca pot fi norme de timp D se stabileste timpul necesar pentru
realizarea unei lucrari, norme de productie D se stabileste cantitatea de produse sau lucrari ce
trebuie realizata in unitatea de timp 5ora sau zi' sau norme de personal D numarul de personal
din formatie si structura acestuia, ce este necesar pentru realizarea sarcinilor de munca
stabilite, insotite de descrierea sferei de atributii si a zonei de deservire, menite sa asigure
utilizarea integrala si eficienta a timpului de lucru.
In contractul colectiv de munca unic la nivel national se precizeaza ca normele de
munca vor fi stabilite incat sa se asigure un ritm normal de munca, la o intensitate a efortului
fizic sau intelectual si o intensitate nervoasa, care sa nu conduca la oboseala e>cesiva a
salariatilor.
Intrucat calitatea normelor de munca influenteaza in mod direct marimea
salariului, in contractul colectiv de munca, se precizeaza ca acestea se aproba de conducatorul
unitatii cu avizul sindicatelor, iar in caz de divergenta in ceea ce priveste calitatea normelor de
munca se va recurge la o e>pertiza te8nica stabilita de comun acord, concluziile acestei
e>pertize fiind obligatorii pentru ambele parti.
Forma de salarizare in regie sau dupa timpul lucrat D in acest caz, salariul de baza
stabilit pe ora, zi sau luna se acorda personalului pentru timpul efectiv lucrat, la realizarea
integrala a sarcinilor de serviciu, fara sa se precizeze e>pres cantitatea de munca pe care el
trebuie sa o depuna in unitatea de timp.
!arcinile de serviciu pot fi e>primate pentru muncitori fie sub forma unor norme
de productie zilnica sau lunara, fie sub forma de atributii concrete, care se stabilesc pe o zona
de deservire precizata, iar in cazul celorlalte categorii de personal, prin sarcini de serviciu,
atributii si raspunderi concrete la fiecare loc de munca si pentru fiecare salariat. entru
personalul de administratie, care, de regula, este salarizat in regie, aceste sarcini si atributii
sunt prevazute in fisa postului.
Introducerea in institutiile publice, in anul 1))3, prin #egea nr. 12&*1))3, a unui
nou sistem de stabilire a salariilor de baza, care tine seama si de felul in care sunt indeplinite
sarcinile de munca, a impus perfectionarea modului de evaluare a performantelor individuale.
12
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
In acest scop, pentru fiecare post, seful ierar8ic stabileste, cu aprobarea conducerii
institutiei, standarde de performanta, care trebuie sa reflecte repartizarea ec8itabila a sarcinilor
intre posturi si sa fie defalcate pe obiectivele cuantificate ale institutiei. Bceste standarde de
performare sunt e>primate prin indicatori cum sunt.
D cantitate D se masoara volumul lucrarilor e>primate in unitati de masura specifice
operatiilor sau activitatilor e>primate intrDun anumit post7
D calitatea D se masoara in nivelul completitudinii si corectitudinii solutiilor
prezentate in lucrarile specifice postului7
D cost D se masoara interesul anga(atului pentru a limita costurile de funtionare a
institutiei sau pentru incadrarea plafoanelor de c8eltuieli stabilite7
D timp D se masoara timpii de e>ecutie a lucrarilor mai ales pentru acele lucrari care
nu se pot stabili norme de timp7
D utilizarea resurselor D se apreciaza capacitatea anga(atului de a utiliza eficient
resursele puse la dispozitia postului7
D mod de realizare D se apreciaza capacitatea anga(atului de a se integra in efortul
colectiv depus de ec8ipa in care face parte, modul in care pune la dispozitia colectivului
cunostintele si e>perienta pe care le detine.
"ste indicat ca in contractul colectiv sa se precizeze parametrii care vor fi avuti in
vedere la reevaluarea salariului de baza, precum si modalitatea de corectare a salariilor.
Corectarea salariilor de baza intervine la intervale mari de timp 5in (ur de un an' si
de aceea, pentru a mentine permanent interesul salariatilor pentru realizarea sarcinilor de
munca in cele mai bune conditii, forme de salarizare in regie se asociaza, in multe cazuri, un
sistem de premiere.
!Da prevazut, conform legii, ca si in economiile la c8eltuielile cu salariile, rezultate
ca urmare a neocuparii posturilor aprobate sau a modificarii structurii de personal, sa poata fi
utilizate pentru acordarea de premii in cursul anului7 astfel sDa simtit nevoia ca acordarea
premiilor sa nu se bazeze numai pe a simpla apreciere si, ca urmare, sDau introdus criterii de
evaluare a activitatii in vederea aprobarii premiilor. rin urmarirea continua a rezultatelor
obtinute prin munca de fiecare salariat, se asigura mentinerea, in tot cursul anului, a
interesului personalului pentru realizarea in conditii cat mai bune a sarcinilor de munca, c8iar
daca salarizarea se face in regie, adica in raport cu timpul cat salariatii au fost prezenti la
lucru.
In cazul agentilor economici fondul de premiere in cursul anului se calculeaza intrD
o proportie de minimum 1,2 ? in fondul de salarii realizat lunar si cumulat.
In tarile din "uropa de %est, forma de salarizare este cea mai utilizata, c8iar in
cazul muncitorilor, dar in aceste tari se urmareste realizarea integrala a sarcinilor de munca
stabilite pe fiecare post de lucru. Intreprinderea nu este interesata in depasirea sarcinilor de
productie ce revin unui post de lucru care face parte dintrDun flu> de fabricatie, deoarece
aceasta inseamna crearea de stocuri intermediare. In cazul in care sarcinile de munca nu se
realizeaza integral pe fiecare post de lucru, ceea ce nu poate produce perturbari in
desfasurarea procesului de productie, acesta este inlocuit cu un alt salariat ce poate realiza
acele sarcini, oferiinduDiDse, de regula, un post cu calificarea mai redusa, care este platit cu un
salariu mai mic.
Bplicarea formei de salarizare in regie fara o masurare corespunzatoare a muncii
prestate poate conduce la o crstere a c8eltuielilor cu forta de munca si la reducerea
competitivitatii intreprinderii respective.
Forma de salarizare in acord consta in remunerarea pe operatii etc. In cadrul
acestei forme distingem variante ce se pot aplica individual sau colectiv.
13
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
In cazul acordului direct, salariul convenit este direct proportional cu cantitatea de
produse sau lucrari realizate, fiind stabilit prin inmultirea tarifului pe unitatea de produs sau
lucrare cu cantitati realizate.
Bcordul direct se utilizeaza acolo unde cantitatea de produse sau lucrari realizate
depinde de modul cum persoana sau ec8ipa respectiva isi indeplinesc sarcinile de munca si
unde unitatea este interesata de aceasta depasire. Bceasta forma de salarizare are avanta(ul ca
nu necesita o supraveg8ere continua asupra utilizarii timpului de lucru de catre salariati, cum
este cazul lucrarilor care se efectueaza pe santier sau la puncte de lucru dispersate. In aceste
situatii, se poate transfera e>ecutantului o parte din sarcinile de organizare a activitatii, cum ar
fi aprovizionarea locului de munca cu scule, dispozitive si materiale .
In cazul acordului progresiv, la un anumit nivel de realizare a sarcinilor, dinainte
stabilit, tariful pe unitatea de produs sau lucrare se ma(oreaza in anumite proportii. Tariful
ma(orat se poate aplica fie la cantitatea de produse realizate peste nivelul stabilit, fie la
intreaga cantitate realizata, atunci cand sDa atins nivelul de productie stabilit.
Bcordul progresiv se utilizeaza atunci cand se doreste o stimulare foarte puternica
a personalului pentru a atinge anumite niveluri de produtie, in special la locurile de munca ce
limiteaza capacitatea de productie.
entru ca aplicarea acordului progresiv sa nu conduca la cresterea costului pe
unitate de produs, la stabilirea nivelului de la care se face ma(orarea tarifului pe unitate de
produs sau lucrare, precum si a cotei de ma(orare a acestuia, se urmareste ca suma acordata in
plus pe unitatea de produs, la c8eltuieli de personal, sa nu fie compensata de reducerea valorii
c8eltuielilor conventional constatate 5amortizarea, c8eltuieli cu salariile pentru administratie'
pe unitate de produs, ca urmare a repartizarii acestor c8eltuieli la o cantitate mai mare de
produse realizate.
&

In cazul acordului direct, salariile personalului care deserveste nemi(locit mai
multi lucratori salarizati in acord si a caror realizari sunt conditionate de felul cum sunt
deserviti, se acorda proportional cu nivelul mediu de indeplinire a normelor de catre lucratorii
respectivi .
Bplicarea acestei forme de salarizare sub forma clasica, prezentata mai sus, are
dezavanta(ul ca, atunci dind numarul de lucratori deserviti se reduce sub cel stabilit initial
5considerat ca optim', se a(unge la o scadere a gradului de ocupare a personei de salarizare in
acord direct, salariul acestuia urmand sa creasca, cand lucratorii ce au mai ramas depasesc
normele de munca. entru eliminarea acestui dezavanta( se pot introduce corectii cu privire la
ca1culul salariul persoanei salarizate in acord indirect, care sa tina seama si de volumul total
de munca 5masurat in oreDmunca sau cantitati de produse fizice' realizat de lucratorii
deserviti.
Forma de salarizare pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate
in cazul acestei forme de salarizare, salariul convenit pentru munca prestata se calculeaza pe
baza de tarife sau cote procentuale, aplicate la volumul incasarilor din deservire, prestari
servicii, ac8izitii etc.
Tarifele sau cotele procentuale se stabilesc lunar, trimestrial, pe sezoane sau anual,
dupa caz, tinand seama de facturi, independenti de personalul respectiv, ce pot influenta
volumul incasarilor.
Bceasta forma de salarizare se aplica de regula.
4 in activitate de comert cu amanuntul si cu ridicata7
4 in alimentatia publica7
4 in turism7
4 in activitatea de prestari servicii.
&
:aniela Rodica Iov, Aoni 6i8aela !tr<oanu, 6aria Tatu = Contabilitate, "ditura "conomica, Aucure ti, 2--0,
pagina 3-D32
1&
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
#a stabilirea tarifelor si cotelor procentuale ce au in vedere salariile de baza ale
personalului platit pe baza acestor tarife si cote procentuale, stabilite pe baza de norme de
personal si volumul de incasari posibil de realizat in conditii obisnuite.
Blte forme de salarizare D formele de salarizare prezentate mai sus asigura legatura
intre marimea salariului acordat si rezultatele cantitative obtinute.
entru asigurarea unui plus de eficienta, in unele unitati sDau stabilit, prin
contractul colectiv de munca, forme de salarizare specifice care permit o corectie, in plus sau
in minus, a drepturilor convenite pentru realizarile cantitative, in raport cu modul de realizare
a unor indicatori colectivi, cum ar fi . consumurile specifice la unele materii sau materiale, cu
pondere in total c8eltuieli, rata profitului.
#a stabilirea cotelor de coretie se are in vedere atat contributia pe care poate sa o
aiba personalul respectiv la obtinerea rezultatelor calitative, cat si sumele ce se pot acorda pe
baza indicatorilor colectivi din eficienta economica suplimentar obtinuta .
:eterminarea salariului
!alariul cuvenit unui salariat se compune din.
Tabel 1-Determinarea salariului
!alariul brut de baza 5salariul realizat'
H sporuri si adaosuri
H indemnizatii de conducere si alte sporuri acordate pentru functiile de conducere
H indemnizari de salarii si compensarii ale cresterii preturilor
H salariu in natura
= venit brut total
D contributia personalului la asigurari sociale 5CB! D),2?'
D contributia personalului la fondul de soma( 51 ?'
D contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate 50,2?'
= venit net
D deducerea personala
2
= venit impozabil
Impozitul pe salariu
= salariul net
Davansuri acordate personalului
D retineri in favoarea uni1itii
D retineri in favoarea tertilor
D retineri in favoarea unitatii
2

Eoile deduceri personale se acorda diferentiat, functie de venitul lunar brut si de numarul

de persoane in intretinerea contribuabilului, dupa cum urmeaza.

contribuabilii care au un venit de pana la 1--- lei lunar, beneficiaza de



deduceri ce variaza intre 22- lei si 02- lei7

contribuabilii care au un venit lunar brut intre 1---,-1 lei si 3--- inclusiv lei

beneficiaza de deduceri personale degresive7 acestea vor fi stabilite
prin ordin al

ministrului finantelor7

contribuabilii cu un venit lunar brut mai mare de 3--- lei nu beneficiaza de



deduceri personale la calculul impozitului pe venit.
12
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
= restul de plata
D retineri in favoarea uni1itii
!alariul de baza se stabileste pentru fiecare salariat in raport cu calificarea,
importanta, comple>itatea lucrurilor ce revin postului in care este incadrat, cu pregatirea si
competenta profesionala.
!alariul de baza, fiind stabilit in raport cu sarcinile de munca ce revin postului de
lucru, tine seama de pregatirea profesionala necesara realizarii acestor sarcini. Ca urmare, in
cazul in care o persoana are o calificare superioara pe care e este incadrata, aceasta nu are
posibilitatea saDsi valorifice integral pregatirea pe care o are, iar la stabilirea salariului de baza
se va avea in vedere pregatirea profesionala ceruta pentru postul respectiv, si nu pregatirea pe
care a dobanditDo.
!alariul minim brut pe economie 2-11 stabilit de ,uvernul Romaniei si publicat in
6onitorul $ficial nr -32&, conform 1, 11)3*2-1-. "ste vorba de castigul salarial de baza
minim brut pe tara garantat in plata, care intra in vigoare de la data de 1 ianuarie.
!alariul minim brut pe economie in anul 2-11 este in valoare de 0/- ron * luna
pentru un program complet de lucru de 1/- de ore in medie pe luna, reprezentand 3,)& lei*ora.
6odul de realizare a sarcinilor de munca revin unui anumit post de lucru depinde
insa, in mare masura, de competenta profesionala a persoanei incadrate pe acel post. :in
aceasta cauza, multe sisteme prevad, pentru acelasi post de lucru, mai multe salarii de baza
sau un interval de salarii de baza, astfel incat sa e>iste posibilitatea de a corela salariul de baza
acordat unei persoane cu competenta sa profesionala.
In institutiile publice se utilizeaza un sistem de stabilire a salariilor de baza care
permit atat determinarea salariilor de baza pentru fiecare salariat, intre limitele prevazute la
fiecare functie, cat si o reglare a sistemului in functie de inflatie, precum si in raport cu
prioritatile tarii in anumite perioade.
In sectorul concurential, sistemele de stabilire a salariilor de baza fiind, de regula,
rezultatul unor negocieri colective, sunt foarte diferite de la un agent economic la altul, in
functie de obiectivele urmarite de acestia si de raportul dintre cei doi parteneri sociali.
Bstfel, in unele sisteme de salarizare se stabileste cel mai mic salariu de baza din
unitate si raportul ce trebuie sa e>iste intre salariile de baza ale celorlalte functii si acest
salariu minim, raport stabilit sub forma unor coeficienti. rin inmultirea celor doua elemente
rezulta salariul de baza al fiecarei functii, iar cand se ma(oreaza salariul minim pe unitate, se
modifica in aceeasi proportie toate salariile de baza.
entru a e>ista posibilitatea diferentierii salariilor acordate unor salariati, incadrati
pe aceeasi functie, in raport cu capacitatea lor profesionala, salariul rezultat din calcul se
considera ca reprezinta salariul minim al functiei. In aceste conditii, sistemele de salarizare
mai prevad si nivelurile celorlalte salarii de baza ce se pot acorda la functia respectiva, sau
numai salariul ma>im al functiei respective, pentru a se putea acorda orice salariu intre cele
doua limite. !unt si cazuri in care nu se mai indica limita ma>ima a salariului de baza pentru
fiecare functie, stabilirea concreta a salariului fiind de competenta celui care anga(eaza.
Blte sisteme de salarizare stabilesc sirul de salarii de baza care se utilizeaza in
unitatea respectiva, fiecarui salariat din sir asociinduDiDse un numar de identitate 5clasa de
salarizare', iar la fiecare functie se prevad numai clasele de salarizare. Intrucat aceste sisteme
de salarizare obliga la utilizarea unui numar limitat de salarii de baza, corespunzator claselor
de salarizare, trebuie ca sirul sa cuprinda un numar suficient de mare de clase, astfel incat
pasul intre salariile de baza din sir sa nu fie mult prea mare, pentru a raspunde cat mai bine
nevoilor de diferentiere a salariilor dupa aportul adus de fiecare salariat.
Conform Constitutiei Romaniei, dintre masurile de protectie sociala face parte si
instituirea unui salariu minim pe economie. Bstfel, a fost introdus termenul de Csalariu de
10
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
baza minim brut pe taraC, care reprezinta cel mai mic salariu de baza ce poate fi acordat unui
anga(at cu contract individual de munca, pentru un program complet de munca.
artenerii sociali pot conveni, prin contractul colectiv de munca la nivelul unitatii,
ca salariul de baza minim pe unitate sa fie corespunzator salariului de baza brut pe tara. In
acest caz, la stabilirea salariilor individuale, trebuie respectat salariul de baza minim negociat
de cei doi parteneri sociali.
#a unii agenti economici, cu capital ma(oritar de stat, salariul minim pe unitate se
determina pe baza unei relatii de calcul de tipul !.minimG!.minim brut pe taraFI, unde I
este coeficientul supraunitar, cu valori cuprinse intre 1,2 si 2. Bceasta legatura directa intre
salariul minim pe unitate si salariul de baza minim brut pe tara obliga la modificarea salariilor
din unitatea respectiva, odata cu ma(orarea de catre ,uvern a valorii salariului de baza minim
brut pe tara, c8iar daca posibilitatile financiare ale acesteia nu permit acest lucru.
">perienta de pana acum arata ca ma(orarea salariului de baza minim pe economie
sDa facut la intervale de timp, dar cu un procent mai ridicat, astfel incat agentii economici care
utilizeaza aceasta relatie de calcul sunt supusi unor costuri in ceea ce priveste c8eltuielile de
personal.
0
In concluzie, salariul de baza minim pe unitate este egal sau apropiat de salariul de
baza minim brut pe economie, ma(orarea acestuia din urma obliga fie la modificarea tuturor
salariilor prevazute in grila de salarizare, pentru a se pastra raporturi dintre acestea, fie la
ma(orarea numai a celor care au a(uns sub nivelul noului salariu de baza minim.
Intrucat in raport cu salariul de baza se calculeaza si alte drepturi salariale 5cum
este cazul sporului de vec8ime sau al sporurilor pentru conditii de munca' si se stabilesc unele
drepturi si obligatii ale salariatului 5cum este cazul a(utorului de soma( si al contributiei la
fondul de soma(', este necesar ca in contractele colective de munca, sa se precizeze
elementele care se includ in salariul de baza.
/

!porurile se utilizeaza pentru diferentierea salariilor in raport cu conditiile in care
se desfasoara activitatea, cu vec8imea in munca sau in raport cu alte elemente.
!porurile si avansurile se acorda pentru.
4 vec8imea in munca7
4 conditii de munca grele, periculoase, nocive, penibile, lucru in timpul noptii7
4 folosirea limbilor straine in timpul serviciului7
4 e>ercitarea de functii suplimentare7
4 cotaDparte din profit care se repartizeaza salariatilor7
4 indemnizatiile pentru conducere.
!porul pentru vec8imea in munca D marimea acestui spor este stabilita, de regula,
pe urmatoarele transe de vec8ime.
Tabel 2 - Sporul de vechime in functie de transele de vechime in munca
Tr%s# !# v#c/i)# Proc#t spor v#c/i)#
ana la 3 ani Eu se acorda
Intre 3 si 2 ani 2?
:e la 2 la 1- ani 1-?
:e la 1- la 12 ani 12?
0
Eiculae Feleag<, #iliana Feleag< = Contabilitate financiar< aprofundat<, "ditura "conomic<, Aucure ti, 2--/,
pagina 10-D102
/
:aniela Rodica Iov, Aoni 6i8aela !tr<oanu, 6aria Tatu = Contabilitate, "ditura "conomica, Aucure ti, 2--0,
pagina 33D3)
1/
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
:e la 12 la 2- ani 2-?
este 2- ani 22?
Contractul colectiv de munca reprezinta conventia inc8eiata intre patron sau
organizatia patronala, pe de o parte, si de salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod
prevazut de lege, de cealalta parte, contract prin care se stabilesc clauze privind conditiile de
munca, salarizare, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca.
Contractul individual de munca reprezinta intelegerea dintre o persona fizica,
denumita salariat, si o persona fizica sau (uridica, denumita anga(ator, prin care salariatul se
obliga sa presteze munca prevazuta in contract, indeplinind atributiile ce si leDa asumat, in
conditii de disciplina stabilite prin lege si prin contractul colectiv de munca, in sc8imbul unui
salariu si al altor drepturi convenite.
#ista de avans c8enzinal, care se intocmeste in dublu e>emplar. originalul se
trimite la serviciul contabilitate pentru a fi luat in evidenta retinerilor si apoi la caserie pentru
efectuarea platilor iar copia ramane la serviciul personalDsalarizare.
$riginalul, de la caserie se introduce la biroul contabilitate insotit de registrul de
casa, dupa efectuarea platilor.
:ocumentul se va intocmi pe fiecare sector in parte si va cuprinde numele
persoanei, cuantumul avansului si semnatura de primire.
$riginalul listei de avans c8enzinal trebuie sa cuprinda semnatura celui care lDa
intocmit, stampila de ordonantare a casierului, semnaturile contabilului sef si a directorului.
+n alt document este statul de salarii. Bcesta se intocmeste lunar de persoanele cu
atributii din cadrul serviciului personal D salarizare si serveste la efectuarea platii salariilor si a
altor drepturi, calculul retinerilor din salarii precum si inregistrarea in contabilitate.
latile facute in cursul lunii ca . avansuri c8enzinale, indemnizatii de concediu de
odi8na sau concedii medicale se includ in statele de salarii pentru a se cuprinde intrDun singur
document intreaga suma a salariilor calculate si toate retinerile din perioada de decontare
respectiva.
!tatul de salarii va cuprinde. denumirea societatii, luna pentru care se ca1culeaza
drepturile banesti, numele si prenumele fiecarei personale, marca, salariul tarifar, eventualele
compensatii, procentul de vec8ime, orele normale de lucru, orele suplimentare si orele de
noapte lucrate, orele de invoire si absente nemotivate, numarul de zile de concediu de odi8na
sau concediu medical, sporul de conditii grele 5procent si suma', sporul de gestiune 5procent
si suma', sporul de noapte 5procent si suma', spor de vec8ime, alte drepturi 5concedii de
odi8na, concedii medicale, prime'. rin insumarea drepturilor rezulta salariul brut. In rubricile
speciale vor fi evidentiate. contributia salariatului pentru asigurarile sociale de stat 5),2?',
contributia salariatului pentru constituirea fondului de soma( 51 ?', contributia salariatului la
fondul initial de sanatate 50,2?', venit net, deducerea personala, venitul net baza de ca1cul,
impozitul pe salariu, retinerile 5rate locuinte, propriri, garantii, debite, CBR', restul de plata si
semnatura de primire.
!tatul va cuprinde totalul fiecarei coloane, data emiterii, totalul de plata in cifre si
litere, semnatura emitentului, a contabilului sef si a directorului.
!tatul de plata se intocmeste in dublu e>emplar din care unul se ane>eaza la actul
de casa dupa efectuarea platilor iar copia este retinuta de biroul personalDsalarizare pentru
diverse scopuri 5eliberari de adeverinte'.
6ac8eta statului de salarii.
!tat de salarii
13
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
pe luna JJJJ. anulJJJ.
Tabel 3 - Stat de
salarii
!alariul de !poruri Indemnizatii !alariul CB!. Fond de Fond de :educeri !alariul Impozit Bvans Blte retineri Rest de
incadrare brut soma( sanatate impozabil plata
(.(. R#."#ct%r#% 0 cot%&i"it%t# % !#cot,ri"or c' p#rso%"'"
Contabilitatea decontarilor cu persona1ul este organizata cu a(utoru1 grupei &2
Cersonal si conturi asimilateC, grupa care este detailata pe 2 conturi sinetice de gradul I cu
functie de pasiv, un cont sintetic de gradul I bifunctional, astfel.
4 contul &21 Cersona1Dsa1arii datorateC,cont de pasiv, care evidentiaza sume1e
decontate sau in curs de decontare cu personalul, reprezentand drepturi1e sa1aria1e cuvenite
acestuia7
4 contul &23 CersonalDa(utoare materiale datorateC, cont de pasiv, care tine
evidenta a(utoarelor de boala pentru incapacitate temporara de munca, pentru ingri(irea
copilului, a a(utoarelor de deces, si a altor a(utoare acordate7
4 contul &2& Carticiparea personalului la profitC, cont de pasiv, care tine evidenta
stimulentelor acordate personalului din profitul realizat7
4 contul &22 CBvansuri acordate personaluluiC, cont de activ, care tine evidenta
avansurilor acordate personalului7
4 contul &20 C:repturi de personal neridicateC, cont de pasiv, care tine evidenta
drepturilor de personal neridicate in termenul legal 7
4 contul &2/ CRetineri din salarii datorate tertilorC, cont de pasiv, care tine evidenta
retinerilor si propririlor din salarii datorate tertilor 5rate, pensii alimentare, etc.'7
4 contul &23 CBlte datorii si creante cu personalulC, cont bifunctional, care este
detaliat in doua conturi sintetice de gradul I.
D &231 CBlte datorii in legatura cu personalulK
D &232 CBlte creante in legatura cu personalulC.
C8eltuielile cu personalul si decontarea drepturilor cuvenite anga(atilor determina
urmatoarele inregistrari contabile.
1. lata avansului si aconturilor catre salaria ii
&22 G 231
CBvansuri acordate personaluluiC CCasaK
2. C8eltuielile cu salarii si alte drepturi cuvenite personalului, inregistrate pe baza
statului de salarii
0&1 G &21
CC8eltuielile cu salariile personaluluiC CersonalD salarii datorateC
!e pot ivi si situatii in care trebuie inregistrate la c8eltuieli salariile si alte drepturi
de personal cuvenite e>ercitiului e>pirat, dar decontate in e>ercitiul urmator. In acest caz,
pentru statele neintocmite, locul contului &21 Cersonal D salarii datorateC este luat de contul
&231 CBlte datorii in legatura cu personalulC .
In e>ercitiul urmator, operatia de mai sus este stornata in negru, efectunduDse
inregistrarea reala conform statelor de salarii intocmite.
Creantele privind sumele datorate de catre personal, reprezentand c8irii si
consumuri care se fac venit la intreprindere, precum si eventualele sume datorate privind
1)
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
debite, remuneratii, sporuri sau adaosuri necuvenite, a(utoare de boala necuvenite se
inregistreaza in debitul contului &232 CBlte ereante in legatura cu personalulC si in creditul
conturilor, dupa caz, /23 CBlte venituri din e>ploatareC, /-3 C%enituri din activitati diverseC,
&&2/ CT%B LcolectataC si &33 CBlte datorii si creante socialeC
3. Retinerile din salarii reprezentnd avansuri, propriri, contributia personalului
pentru asigurari sociale si a(utorul de soma(, impozitul pe salarii.
&21 G ?
Cersonal D salarii datorateC
&22
CBvansuri acordate personaluluiC
&2/
CRetineri din salarii datorate tertilorC
&31
CBsigurari socialeC
&3/
CB(utor de soma(C
&&&
9Impozitul pe venituri de natura salariilorC
&. Bc8itarea salariilor nete datorate personalului
&21 G 212
Cersonal D salarii datorateC 9Conturi curente la banciK
2. B(utoare materiale sociale cuvenite salariatilor
&31 G &23
CBsigurari socialeC 9ersonalDa(utoare materiale datortateK
Retinerile din a(utoarele sociale, in favoarea tertilor si impozitele corespunzatoare,
se inregistreaza in debitul contului &23 Cersonal D a(utoare materiale datorateC si in creditul
conturilor &2/ CRetineri din salarii datorate terti lorC, respectiv &&& CImpozit pe venituri de
natura salariilorC.
Bc8itarea sumelor nete genereaza inregistrarea
0. :econtarea drepturilor de participare a salariatilor la profit determina
inregistrarea
a' drepturi necuvenite
11/ G &2&
9Rezultatul reportatK 9articiparea personalului la profitK
b' impozit retinut
&2& G &&&
9articiparea personalului la profitK 9Impozitul pe venituri de natura salariilorC
c' plata drepturilor nete
&2& G 212
9articiparea personalului la profitK 9Conturi curente la banciK
sau
231
9CasaK
/. Inregistrarea drepturilor de personal neridicate
2-
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
? G &20
&21
9:repturi de personal neridicateK
Cersonal D salarii datorateC
&23
9ersonalDa(utoare materiale datortateK
&2&
9articiparea personalului la profitK
#a ac8itarea drepturilor de personal neridicate se foloseste urmatoarea formula
contabila.
&20 G 212
9:repturi de personal neridicateK 9Conturi curente la banciK
sau
231
9CasaK
:aca drepturile de personal neridicate sDau prescris, se inregistreaza ca venituri
e>traordinale din operatii de gestiune.
3

+n caz particular privind decontarile cu personalul il reprezinta acordarea catre
salariatii societatii comerciale a unor cantitati de produse din productie proprie. %aloarea
acestor produse improvizeaza, fiind un venit pentru intreprindere in perioada respectiva.
Tipurile de inregistrari care intervin sunt.
a' c8eltuielile cu remuneratia cuvenita pentru timpul sau munca prestata, dupa caz,
0&1 G &21
9C8eltuieli cu slariile personaluluiK Cersonal D salarii datorateC
b' decontarea salariilor nedecontate
&21 G /-1
Cersonal D salarii datorateC 9%enituri din vanzarea produselor finiteK
5cu valoare la prMt de vanzare a produselor acordate in
ec8ivalent la salariu'
231
9CasaK
5cu sumele nete ac8itate pentru diferenta neacoperita
prin valoarea produselor acordate'
&&&
9Impozitul pe venituri de natura salariilorC
5cu impozitul pe salarii retinut'
c' T%B aferenta produselor acordate in natura si accizele aferente daca este cazul
032 G ?
9C8eltuieli cu alte impozite, ta>e si
varsaminte assimilateK
&&2/
9T%BDcolectataK
&&0
9Blte impozite, ta>e si varsaminte asimilateK
3
Eiculae Feleag<, #iliana Feleag< = Contabilitate financiar< aprofundat<, "ditura "conomic<, Aucure ti, 2--/,
pagina 12-D121
21
CONTABILITATEA SALARIILOR I CONTRIBU IILE ASUPRA ACESTORA
2011
d' descarcarea gestiunii cu valoarea produselor acordate in natura, la cost de
productie
/11 G 3&2
9%ariatia stocurilorK 9roduse finiteK
In sfera cazurilor particulare se inscrie si contabilizarea ec8ipamentului de lucru si
a uniformelor distribuite salariatilor, pentru care intreprinderea suporta 2-? din valoare.
a' valoarea ec8ipamentului de lucru si a uniformelor ac8izitionate, inc1usiv T%B
aferenta
? G &-1
9FurnizoriK
3-3
96ateriale de natura obiectelor de inventarK
&&20
9T%BDdeductibilaK
b' valoarea ec8ipamentlui de lucru si a uniformelor distribuite salariatilor
? G 3-3
0-3
9C8eltuielile privind materialele de natura
obiectelor de inventarK
96ateriale de natura obiectelor de inventarK
5cota de 2-? suportata de intreprindere'
&23
9Blte datorii si creante in legatura cu
personalul 5cota de 2-? suportata de
salariati'
c' T%B aferenta valorii ec8ipamentului de lucru si a uniformelor suportate de
salariati
&23 G &&2/
9Blte datorii si creante in legatura cu
personalul 9
9T%BDcolectataK
22

S-ar putea să vă placă și