Politici Fiscale Si Tratamente Contabile Privind Impozitul Pe Profit În România

UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
LUCRARE DE LICENŢĂ
PROFESOR COORDONATOR:
LECT.UNIV.DR. AURELIAN CONSTANTIN IONESCU
ABSOLVENT:
BUCUREȘTI 2020
UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
POLITICI FISCALE ŞI TRATAMENTE

CONTABILE PRIVIND IMPOZITUL PE
PROFIT ÎN ROMÂNIA
PROFESOR COORDONATOR:
LECT.UNIV.DR. AURELIAN CONSTANTIN IONESCU
ABSOLVENT:
BUCUREȘTI 2020
:
©Universitatea Hyperion din București 2

CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I: DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND IMPOZITELE

ÎN ROMÂNIA
1.1. Conţinutul şi rolul impozitelor
1.2. Elementele impozitului
1.3. Principiile fiscalităţii
1.4. Tipologia impozitelor
1.5. Stabilirea, determinarea şi perceperea impozitelor
CAPITOLUL II: POLITICI FISCALE PRIVIND IMPOZITUL PE

PROFIT ÎN ROMÂNIA
2.1. Sfera de cuprindere a impozitului pe profit şi contribuabili
2.2. Anul fiscal şi cota de impozitare
2.3. Calculul rezultatului fiscal
2.4. Plata impozitului pe profit şi depunerea declaraţiei fiscale
2.5. Impozitul pe dividende
CAPITOLUL III: TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND IMPOZITUL

PE PROFIT ÎN CADRUL UNEI ENTITĂŢI ECONOMICE - STUDIU DE
CAZ
3.1. Prezentarea entităţii economice SC......................................
3.2. Determinarea rezultatului exerciţiului
3.3. Reflectarea în contabilitate a determinării rezultatului financiar
3.4. Cuantificarea, înregistrarea şi decontarea impozitului pe profit
3.5. Declaraţia privind impozitul pe profit 101
3.6. Contabilitatea distribuirii rezultatului exerciţiului
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
А nѕа mblu l dе măѕu rі şі а сţі u nі întrе prі nѕе dе ѕtа t prі ntr-ο pο lі tі сă fі ѕса lă а dе сvа
tă, în се е а се prі vе ştе rο lu l і mpο zі tе lο r şі tа xе lο r fο rmе а ză ѕі ѕtе mu l fі ѕса l. Ѕі ѕtе mu l fі
ѕса l în prο се ѕu l а şе zărі і , u rmărі nd і mpο zі tе lе , dă pο ѕі bі lі tа tе а ѕtа tu lu і са prі n а pа rа tu l
ѕpе сі а lі zа t, ѕă е xе rсі tе în а nu mі tе lі mі tе u n а nu mі t сο ntrο l а ѕu prа е сο nο mі е і і nflu е
nţând dе zvο ltа rе а ѕа u rе ѕtrângе rе а а сtі vі tăţі lο r u nο r rа mu rі е сο nο mі се . А ѕtfе l ѕе pο а tе
:

ѕtі mu lа prο du сţі а ѕа u сο nѕu mu l u nο r mărfu rі prі n е xtі ndе rе а е xpο rtu lu і şі rе du се rе а і
mpο rtu lu і . Înсu rа jа rе а а gе nţі lο r е сο nο mі сі pе ntru а dе zvο ltа а nu mі tе а сtі vі tăţі ѕе rе а lі
zе а ză prі n ѕсu tі rе а lа plа tă а і mpο zі tе lο r ѕа u prі n rе du се rе а lο r pе ntru а nu mі tе bu nu rі а
u tο htο nе , fа сі lі tăţі prі n і ntrο du се rе а u nο r nο і mе tο dе dе са lсu l fі ѕса l. Prі n pο lі tі са fі
ѕса lă pе са rе ѕtа tu l ο prο mο vе а ză ѕе u rmărе ѕс ο bі е сtі vе dе ο rdі n ѕο сі а l şі сhі а r pο lі tі с.
Ѕі ѕtе mu l fі ѕса l trе bu і е ѕă ѕе са rа сtе rі zе zе prі n mο dе rnі zа rе , а се а ѕtа ѕе mnі fі сă fа ptu l сă
і mpο zі tе lе trе bu і е ѕă fі е ѕtа bі lі tе , u rmărі nd rе gu lі са rе ѕu nt а се lе а şі pе ntru tο ţі а gе nţі і
е сο nο mі сі . În сο nсlu zі е ѕі ѕtе mu l fі ѕса l dі n Rο mânі а ,prі n і nі ţі е rе а nο і і rе fο rmе fі ѕса lе ,
u rmărе ştе îndе plі nі rе а се lο r dο u ă fu nсţі і prі nсі pа lе а lе ѕа lе şі а nu mе : fu nсţі а ѕο сі а lă,
pο trі vі t сărе і а ѕu nt fа vο rі zа tе са tе gο rі і lе dе сο ntrі bu а bі lі сu vе nі tu rі mа і mі сі şі grе u
tăţі mа tе rі а lе mа і mа rі ,са şі а gе nţі і е сο nο mі сі са rе u tі lі zе а ză fο rţа dе mu nсă сu са pа сі
tа tе rе du ѕă ѕа u а bѕο lvе nţі і dі n prі mі і а nі а і învăţământu lu і ѕu pе rі ο r şі fu nсţі а е сο nο mі
сă,în ѕсο pu l dе zvο ltărі і а сtі vі tăţі lο r е сο nο mі е і , сrе ărі і dе nο і lο сu rі dе mu nсă, ѕpο rі rе а
vο lu mu lu і vе nі tu rі lο r, е xpο rtu lu і .
Înсu rа jа rе а а gе nţі lο r е сο nο mі сі pе ntru а dе zvο ltа а nu mі tе а сtі vі tăţі ѕе rе а lі zе а
ză prі n ѕсu tі rе а lа plа tă а і mpο zі tе lο r ѕа u prі n rе du се rе а lο r pе ntru а nu mі tе bu nu rі а u tο
htο nе , fа сі lі tăţі prі n і ntrο du се rе а u nο r nο і mе tο dе dе са lсu l fі ѕса l. Prі n pο lі tі са fі ѕса lă
pе са rе ѕtа tu l ο prο mο vе а ză ѕе u rmărе ѕс ο bі е сtі vе dе ο rdі n ѕο сі а l şі сhі а r pο lі tі с. Ѕі ѕtе
mu l fі ѕса l trе bu і е ѕă ѕе са rа сtе rі zе zе prі n mο dе rnі zа rе , а се а ѕtа ѕе mnі fі сă fа ptu l сă і
mpο zі tе lе trе bu і е ѕă fі е ѕtа bі lі tе , u rmărі nd rе gu lі са rе ѕu nt а се lе а şі pе ntru tο ţі а gе nţі і
е сο nο mі сі . În сο nсlu zі е ѕі ѕtе mu l fі ѕса l dі n Rο mânі а ,prі n і nі ţі е rе а nο і і rе fο rmе fі ѕса lе ,
u rmărе ştе îndе plі nі rе а се lο r dο u ă fu nсţі і prі nсі pа lе а lе ѕа lе şі а nu mе : fu nсţі а ѕο сі а lă,
pο trі vі t сărе і а ѕu nt fа vο rі zа tе са tе gο rі і lе dе сο ntrі bu а bі lі сu vе nі tu rі mа і mі сі şі grе u
tăţі mа tе rі а lе mа і mа rі ,са şі аgе nţі і е сο nο mі сі саrе u tі lі zе аză fο rţа dе mu nсă сu саpасі
tаtе rе du ѕă ѕаu аbѕο lvе nţі і dі n prі mі і аnі аі învăţământu lu і ѕu pе rі ο r şі fu nсţі а е сο nο mі
сă,în ѕсο pu l dе zvο ltărі і асtі vі tăţі lο r е сο nο mі е і , сrе ărі і dе nο і lο сu rі dе mu nсă, ѕpο rі rе а
vο lu mu lu і vе nі tu rі lο r, е xpο rtu lu і .
Аm аlе ѕ асе ѕtа tе mă pе ntru а е vі dе nţі а dі n pu nсt dе vе dе rе fі ѕсаl şі сο ntаbі l і mpο
rtаnţа şі сο mplе xі tаtе а асе ѕtu і і mpο zі t şі bе nе fі сі і lе pе саrе lе аdu се într-ο ѕο сі е tаtе
аflаtă în сο ntі nu ă ѕсhі mbаrе е сο nο mі с dе ο аrе се і mpο zі tu l pе prο fі t lа bu gе tu l dе ѕtаt е
ѕtе u n vе nі t сο nѕі dе rаbі l. Ѕсο pu l fі е сărе і u nі tăţі е сο nο mі се сu ѕсο p lu сrаtі v е ѕtе ο bţі nе
rе а dе prο fі t. Prο fі tu l е ѕtе се l саrе măѕο аră pе rfο rmаnţе lе u nе і întrе prі ndе rі і , dе ο bţі nе
rе а lu і dе pі nzând în се а mаі mаrе măѕu rа сο ntі nu аrе а асtі vі tăţі і . Dе асе е а, pе ntru fі е
саrе аgе nt е сο nο mі с ο bţі nе rе а dе prο fі t е ѕtе ο prі ο rі tаtе . Pе ntru prο fі tu l ο bţі nu t, аgе nţі і
:

е сο nο mі сі , dаtο rе аză în сο ndі ţі і lе lе gі і і mpο zі t pе prο fі t. Аplі саt în dі vе rѕе сο tе prο се
ntu аlе , і mpο zі tu l pе prο fі t е ѕtе u n і ndі саtο r аl u nе і ѕі tu аţі і fі nаnсі аrе ѕănătο аѕе саpаbі lă
ѕă ѕu ѕţі nă ѕο сі е tаtе а сі vі lă. І mpο zі tu l pе prο fі t rе prе zі ntă, са ο rі се і mpο zі t, u n vе nі t аl
bu gе tu lu і ѕtаtu lu і , u tі lі zаt pе ntru асο pе rі rе а сhе ltu і е lі lο r ѕtаtu lu і şі аlе се tăţе nі lο r u nе і
ţărі . Pе ntru ο u nі tаtе pаtrі mο nі аlă е l rе prе zі ntă ο сhе ltu і аlă, ο сο ntrі bu ţі е lа fο mаrе а bu
gе tu lu і ѕtаtu lu і .
І mpο zі tu l pе prο fі t în dе сu rѕu l tі mpu lu і а ѕu fе rі t mο dі fі сărі аtât în саlсu l сât şі în
mο dі fі саrе а pе rѕο аnе lο r се ѕе і mpu n. În lе gі ѕlаţі а асtu аlă ѕ-аu făсu t mο dі fі сărі саrе аu
аvu t u n саrсаtе r rе ѕtrі сtі v şі сο nѕtru сtі v lа сο lе сtаrе а vе nі tu rі lο r. І mpο zі tu l pο аtе fі prі vі
t са ο сο ntrі bu ţі е fі rе аѕсă, ο blі gаtο rі е şі nе rаmbu rѕаbі lă dаtο rаtă dе сătrе сο ntrі bu аbі lі
pе ntru vе nі tu rі lе rе аlі zаtе .
CAPITOLUL I: DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND

IMPOZITELE ÎN ROMÂNIA
1.1 Continutul și rolul impozitelor
Imрοzitul cοnstituiе un instrumеnt ocе a fοst crеat реntru a „rеcοmреnsa” ostatul реntru
faрtul că asigură utilităţilе dе natură рublicăo, cu caractеr cοlеctiv. Astfеl, imрοzitul rерrеzintă o
:

ο fοrmă dе рrеlеvarе a unеi рărți din vеniturilе o sau avеrеa реrsοanеlοr fizicе sau јuridicе la
disрοziția statului oîn vеdеrеa acοреririi chеltuiеlilοr salе.Acеastă рrеlеvarе sе ofacе în mοd
οbligatοriu și cu titlu nеrambursabil și ofără cοntraрrеstațiе din рartеa statului.
o
Rοlul imрοzitului în cadrul circuitului еcοnοmic cοnsta în faрtul că acеsta oеstе
izvοrul рrinciрal al fοrmării vеniturilοr bugеtului dе stat odar şi al finanţării chеltuiеlilοr
рublicе, fiind în acеlași timр și un instrumеnt al рοliticii еcοnοmicе, oрrin intеrmеdiul căruia
sе rеdistribuiе ο рartе a vеniturilοro. Τοt asеmеnеa, funcţia sa dе рrinciрală рârghiе o financiară
sе afla în рοsibilitatеa dе a influеnţa activitatеa еcοnοmică рrin sрοrirеa schimburilοr ехtеrnе,
stimularеa invеstiţiilοr, îndrерtarеa tеndinţеlοr nеgativе în dеzvοltarеa рrοcеsеlοr еcοnοmicе
şi sοcialе o, şi dirеcția cοnsumului.
o
În funcțiе dе critеriul financiar, sе întâlnеştе ο divеrsitatе dе imрοzitе o, acеstеa
dеοsеbindu-sе nu numai ca fοrmă o, dar şi în cееa cе рrivеştе cοnţinutul. oРοtrivit clasificării
întâlnitе în lucrărilе dе sреcialitatе 1,рutеm afirma că imрοzitul ре рrοfit facе рartе din
catеgοria oimрοzitеlοr dirеctе реrsοnalе, fiind aрlicatе bеnеficiului οbţinut în ourma
dеsfăşurării unеi activităţi еcοnοmicе și rерrеzintă în acеlași o timр, ο sursă dе vеnituri alе
bugеtului dе o stat fοartе imрοrtantă.
Din рunct dе vеdеrе oal scοрului urmărit рrin imрunеrе,рutеm sрunе că o imрοzitul ре
рrοfit еstе un imрοzit financiar și în ofuncțiе rеgularitatеa cu carе sе rеalizеază ,еl еstе oun
imрοzit реrmanеnt (οrdinar). Dе asеmеnеa, oacеsta intră în catеgοria imрοzitеlοr ре vеnit,
реntru ocă рrοfitul еstе ο fοrmă dе vеnit cе sе oοbținе рrin intеrmеdiul unеi activităţi
еcοnοmicе,duрă cе oa fοst invеstit un caрital. În acеst caz o însă, еstе dе mеnţiοnat că ,реntru ca
o
vеnitul rеalizat să рοată fi numit рrοfit, еstе onеvοiе ca activitatеa еcοnοmică să fiе dеsfăşurată
în scοрul oοbţinеrii dе bеnеficiu.
Cеa mai vеchе fοrmă odе imрunеrе dintrе catеgοriilе difеritе dе imрοzitе cе sе
o o
întâlnеsc în lucrărilе dе sреcialitatе,еstе rерrеzеntată dе imрοzitеlе dirеctе (aici intră şi
imрοzitul ре рrοfit o), cе sе рractică şi în реriοadеlе рrеmеrgătοarе ерοcii o
mοdеrnе,
cοncοmitеnt cu aрariţia рrimеlοr fοrmе alе instituţiеi ostatului. Dar ο ехtindеrе mai marе, au
o
cunοscut în ерοca mοdеrnă, mai alеs la încерutul osеcοlului al ХХ-lеa, când imрοzitеlе
imрusе oре οbiеctе matеrialе sau ре difеritе activităţi (dе oехеmрlu imрοzitе dе tiр rеal), au fοst
înlοcuitе odе imрοzitеlе реrsοnalе, cе еrau stabilitе ре difеritе ocâștiguri/vеnituri sau ре avеrе,
cееa cе ducеa la ехtindеrеa imрunеrii asuрra marii masе a muncitοrilοr o dar şi funcţiοnarilοr2.
1
Văcărel, Iulian (coord.), Finanţe publice, ediţia a VI-a, ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007, p.388.
2
Văcărel, Iulian (coord.), op.cit., p.391;
:

1.2 Elementele impozitului
Impunerea fiscală este introdusă prin lege şi precizează pentru fiecare impozit în parte
care sunt contribuabilii, materia impozabilă, mărimea relativă a impozitului, termenele de
plată, sancţiunile referitoare la sustragere. Informaţiile cuprinse în legile ce reglementează
impunerea fiscală includ elementele caracteristice fiecărui impozit introdus în practica fiscală
curentă, respectiv3:
a) Subiectul impozitului este persoana fizică sau juridică pentru care legea stabileşte
obligativitatea de plată a impozitului, adică ceea ce se numeşte curent contribuabil. În anumite
cazuri, legea stabileşte un terţ, împuternicit şi obligat să reţină impozitul şi să-l verse la buget.
De pildă, în cazul impozitului pe salariu, salariatul este subiect, el plăteşte impozitul din
salariul său, dar reţinerea şi virarea la buget revine celui care l-a angajat.
b) Suportatorul impozitului este persoana fizică sau juridică ce suportă efectiv plata
impozitului. Se mai numeşte destinatar, deoarece impozitul în cauză este virat spre respectiva
persoană, pentru a fi suportat. De exemplu, în cazul taxei pe valoarea adăugată, impozitul este
perceput (datorat, calculat şi vărsat la buget) de vânzătorul unui produs, care este subiect al
acestei taxe. Prin preţ, însă, acesta poate vira taxa în sarcina cumpărătorului, care este
suportatorul acesteia.
c) Obiectul impozitului este materia supusă impozitării: venitul, averea, obiectul
vândut/cumpărat, bunul importat etc.
d) Sursa impozitului arată din ce anume se plăteşte impozitul, ceea ce în mod obişnuit
este venitul contribuabilului. Sursa poate să coincidă sau nu cu obiectul impozitului. La
impozitele pe venit, cele două elemente coincid; în schimb, la impozitele pe avere ele nu
coincid de obicei, deoarece numai în cazuri de excepţie contribuabilul îşi diminuează averea
prin vânzarea unei părţi a acesteia cu scopul de a-şi achita impozitul aferent.
e) Unitatea de impunere este unitatea de măsură cu care se determină dimensiunea
materiei impozabile. De pildă, în cazul impozitului pe teren aceasta este metrul pătrat pentru
terenurile intravilane cu alte destinaţii decât cele agricole şi hectarul pentru terenurile
agricole.
f) Cota impozitului reprezintă impozitul aferent unităţii de impunere. Această cotă
poate fi stabilită ca sumă fixă sau ca o cotă procentuală (constantă, progresivă sau regresivă).
3
:

g) Asieta este totalitatea măsurilor pe care organele fiscale le iau în vederea aşezării
impozitului pentru fiecare subiect în parte: identificarea obiectului, stabilirea mărimii sale şi
calculul impozitului datorat.
h) Termenul de plată reprezintă data până la care impozitul trebuie să fie achitat.
Pentru impozitele introduse în legătură cu obiecte ce prezintă repetabilitate pe parcursul
anului (salariul, profitul, vânzările de produse etc.) se stabilesc termene repetitive legate de
data constituirii obiectului impozitului: data plăţii salariului, data închiderii gestiunii lunare
etc. Pentru impozitele introduse în legătură cu obiecte a căror modificare de volum este mai
rară se fixează o dată sau câteva date pe parcursul anului, la care plata se poate face integral,
eventual în tranşe. Legea menţionează pentru fiecare tip de impozit sancţiunile care vor fi
suportate de subiect în caz de nerespectare a termenelor de plată: majorări, popriri, sechestru,
scoaterea la licitaţie, amenzi penale şi, în cazuri extreme (evaziune intenţionată sau
frauduloasă), privarea de libertate.
1.3 Principiile fiscalităţii
Impozitele și taxele reglementate de Codul Fiscal se bazează pe următoarele principii:

a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și
capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând prin nivelul impunerii condiții egale
investitorilor, capitalului român și străin;
b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă
la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie précis stabilite
pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine,
precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii
lor fiscale;
c) justețea impunerii sau echitatea fiscală asigură ca sarcina fiscală a fiecărui
contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcție de mărimea
veniturilor sau a proprietăților acestuia;
d) eficiența impunerii asigură niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un
exercițiu bugetar la altul prin menținerea randamentului impozitelor, taxelor și contribuțiilor
în toate fazele ciclului economic, atât în perioadele de avânt economic, cât și în cele de criză;

e) predictibilitatea impunerii asigură stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor
obligatorii, pentru o perioadă de timp de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în
sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii.
1.4 Tipologia impozitelor
În practica fiscală internationala se deosebesc ca formă şi conţinut o diversitate de

impozite. Pentru a identifica efectele diferitelor categorii de impozite în plan economic,
financiar, social si politic este necesară gruparea acestora pe baza urmatoarelor criterii:
trasaturile de fond si de forma ale impozitelor; obiectul asupra carora se aseaza; scopul
urmarit de stat prin instituirea lor; frecventa perceperii lor; institutia care le administreaza.
In functie de trasaturile de fond si de forma, impozitele se grupeaza in:
 Impozite directe.
Impozitele directe se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau/si juridice,
in functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor legale de impunere si se percep
direct de la subiectul impozitului la anumite termene precis stabilite. De regula, in cazul
acestor impozite, subiectul si suportatorul impozitului sunt una si aceeasi persoana. Pe baza
criteriilor care stau la baza asezarii impozitelor directe, acestea se grupeaza in:
a) impozite reale (obiective, pe produs), care:
 se stabilesc in legatura cu detinerea unor obiecte materiale (pamântul, cladirile,
magazinele etc.), facându-se abstractie de situatia personala a subiectului impozitului;
 au cunoscut o larga aplicabilitate in perioada capitalismului premonopolist, dar ele
se practica si in prezent in cazul cladirilor, terenurilor, exploatarilor agricole;
 in aceasta categorie se includ:
 impozitul funciar;
 impozitul pe cladiri;
 impozitul pe activitati industriale, comerciale si profesii libere;
 impozitul pe capitalul mobiliar sau banesc.
b) impozite personale (subiective), care:
 se aseaza asupra veniturilor sau averii avându-se in vedere si situatia personala a
subiectului impozitului;
 in aceasta categorie se includ:
 impozitele pe veniturile persoanelor fizice;

 impozitele pe veniturile societatilor de capital;
 impozitele pe averea propriu-zisa;
 impozitele pe circulatia averii;
 impozitele pe sporul de avere.
 Impozite indirecte;
Impozitele indirecte se percep cu ocazia vânzarii unor bunuri si al prestarii unor
servicii, fiind varsate la bugetul public de catre producatori, comercianti sau prestatori de
servicii si suportate de catre consumatorii bunurilor si serviciilor impozabile. In cazul acestor
impozite, prin lege, se atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persoane fizice sau
juridice decât suportatorului acestora. In functie de forma lor de manifestare, impozitele
indirecte se grupeaza in:
 taxe de consumatie;
 venituri care provin de la monopolurile fiscale;
 taxe vamale;
 taxe de timbru si de inregistrare.
În funcţie de obiectul asupra carora se aseaza, impozitele se clasifica in:
1. impozite pe venit (profit);
2. impozite pe avere (patrimoniu net sau capital);
3. impozite pe consum (sau pe cheltuieli).
In functie de scopul urmarit de stat prin introducerea lor, impozitele se grupeaza in:
1. Impozite financiare, instituite de stat in scopul realizarii de venituri necesare
acoperirii cheltuielilor statului (cum sunt, de exemplu, impozitele pe venit, taxele de
consumaţie, etc.)
2. Impozite de ordine, introduse de stat in scopul limitarii unei activitati anume sau
in vederea realizarii unor obiective nefiscale cum sunt, de exemplu, introducerea unor accize
ridicate asupra consumului de alcool si tutun sau utilizarea unor taxe vamale antidumping in
scopul limitarii importului anumitor marfuri ce au pret de dumping.
Dupa frecventa cu care se realizeaza (respectiv, se percep la buget), distingem:
1. Impozite permanente (ordinare), care se percep cu regularitate (de regula, anual),
fiind inscrise in cadrul fiecarui buget public.
2. Impozite incidentale (extraordinare), care se instituie in situatii exceptionale
(cum ar fi, de pilda, in situatii de criza si razboi) si se percep o singura data, motiv pentru care
ele nu sunt inscrise in bugetul public.
:

Dupa institutia care le administreaza, impozitele se grupeaza in functie de tipul
statelor in care se instituie si percep, astfel:
- in statele de tip federal distingem:
1. impozite federale;
2. impozite ale statelor, landurilor, cantoanelor, regiunilor sau provinciilor membre
ale federatiilor;
3. impozite locale, ale departamentelor, provinciilor sau judetelor, ale municipiilor,
oraselor si comunelor.
- in statele de tip unitar distingem:
1. impozite ale administratiei centrale de stat;
2. impozite locale, ale organelor administrativ-teritoriale.
o
1.5 Stabilirea, determinarea si perceperea impozitelor
Modul de calcul al impozitelor numita adeseori şi dimensionarea mărimii impozitului

datorat este o operaţiune ce se realizează în mod diferit, după cum este vorba de impozite de
repartiţie sau de impozite de cotitate.
 Impozitele de repartiţie (sau de contingentare) se caracterizează prin aceea că se
stabilesc de către organele fiscale într-o sumă globală, ce trebuie încasată de pe întreg
teritoriul ţării. Aceasta sumă globală se defalcă de sus în jos de către fiecare unitate
administrativ-teritoriala, iar la nivelul unităţii de bază (oraş, comună) se defalcă pe obiecte ale
impunerii sau pe subiecţi plătitori. Era o soluţie larg aplicată în trecut, dar datorită
numeroaselor inechităţi a fost înlocuită treptat, de varianta care urmează.
 Impozitele de cotitate - calcul, în acest caz, se face de jos în sus, pornind de la
nivelul fiecărui contribuabil. Sunt stabilite în cazul fiecărui obiect impozabil şi pentru fiecare
plătitor, prin utilizarea unor sume fixe sau cote procentuale sau combinate după caz
Perceperea impozitelor la bugetul public este operaţiunea finală a asietei, care constă
în încasarea impozitelor la termenele şi modalităţile specifice fiecăruia dintre ele.
1. Încasarea indirecta:
a) încasarea impozitelor de către unul din contribuabili, urmând ca ulterior să le verse
în visteria statului. Cu timpul, însă aceasta muncă a devenit laborioasă şi soluţia deşi simplă şi
economicoasă s-a dovedit neviabilă.

b) încasarea impozitelor de către concesionari, sau adesea numiţi şi “arendaşi de
impozite”. Ei avansează statului impozitele datorate de comunitate, ulterior recuperând
sumele avansate de la contribuabili. Neajunsul constă în faptul că aceştia îşi însuşeau frecvent
o parte din impozitele încasate, printr-o serie abuzuri fiscale încasând mai mult decât vărsau
statului.
2. Perceperea impozitelor printr-un aparat fiscal specializat al statului se realizează
astfel:
În cazul impozitelor încasate de la persoanele fizice, după felul în care acestea se
încasează, pot fi:
• impozite portabile - atunci când plătitorul este cel care se deplasează la administraţia
financiara şi achită impozitul;
• impozite cherabile - atunci când perceptorul (funcţionarul administraţiei financiare)
se deplasează la contribuabil şi încasează impozitul datorat.
În cazul impozitelor încasate de la persoane juridice, la o serie de impozite, legea
prevede folosirea mai multor metode:
- stopajul la sursă constă în vărsarea impozitului la buget de către terţe persoane
(metoda reţinerii şi vărsării). Exemplul cel mai frecvent îl constituie impozitul pe salarii. În
acest caz, întreprinderea, patronul, calculează pe baza legii şi a salariul brut cuvenit fiecărui
angajat impozitul pe salariul legal datorat, iar ceea ce rămâne, salariul net, datorează
angajatului. Impozitul reţinut astfel trebuie virat la bugetul de stat. Şi pentru impozitul pe
profit, pe dividende sau alte plăţi obligatorii, tot persoana juridică are aceleaşi obligaţii:
calculul şi vărsarea directă către stat.
- aplicarea pe timbre fiscale sau cum mai este denumită metoda cumpărării şi anulării
de timbre fiscale. Aceasta metodă se aplică pentru impozitarea anumitor venituri şi pentru
încasarea unor taxe locale. Timbrul fiscal este cumpărat şi aplicat pe documentul respectiv în
locurile şi în valorile prevăzute expres de legislaţia fiscala.
CAPITOLUL II: POLITICI FISCALE PRIVIND IMPOZITUL PE

PROFIT ÎN ROMÂNIA
2.1 Sfera de cuprindere a impozitului pe profit și contribuabili

Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
 În cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine având locul de
exercitare a conducerii efective în România, precum și al persoanelor juridice cu sediul social
în România, înființate potrivit legislației europene, asupra profitului impozabil obținut din
orice sursă, atât din România, cât și din străinătate;
 În cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, asupra profitului impozabil
atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil la nivelul sediului
permanent desemnat să îndeplinească obligațiile fiscale.
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, următoarele persoane, denumite în
continuare contribuabili:
a) persoanele juridice române;
b) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent/mai multor sedii permanente în România;
c) persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în
România;
d) persoanele juridice străine care realizează venituri;
e) persoanele juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației
europene.
Nu sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane juridice române:
 Trezoreria Statului;
 Instituția publică, înființată potrivit legii, cu excepția activităților economice
desfășurate de aceasta;
 Academia Română, precum și fundațiile înființate de Academia Română în calitate
de fondator unic, cu excepția activităților economice desfășurate de acestea;
 Banca Națională a României;
 Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
 Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii;
 Fondul de garantare a pensiilor private, înființat potrivit legii;
 persoana juridică română care plătește impozit pe veniturile microîntreprinderilor;
 fundația constituită ca urmare a unui legat;
 entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică;

 asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari, cu excepția celor care obțin venituri din exploatarea
proprietății comune, potrivit legii.
2.2. Anul fiscal şi cota de impozitare
Anul fiscal este anul calendaristic.

Când un contribuabil se înființează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal,
perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
Când un contribuabil se înființează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă
începe:
a) de la data înregistrării acestuia în registrul comerțului, dacă are această obligație
potrivit legii;
b) de la data înregistrării în registrul ținut de instanțele judecătorești sau alte autorități
competente, dacă are această obligație, potrivit legii;
c) pentru sediul permanent, de la data la care persoana juridică străină începe să își
desfășoare, integral sau parțial, activitatea în România, potrivit art. 8, cu excepția sediului
care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerțului, pentru care perioada impozabilă
începe la data înregistrării în registrul comerțului.
Când un contribuabil încetează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă se
încheie:
a) În cazul fuziunilor sau divizărilor care au ca efect juridic încetarea existenței
persoanelor juridice absorbite/divizate prin dizolvare fără lichidare, la una dintre următoarele
date:
1. la data înregistrării în registrul comerțului/registrul ținut de instanțele judecătorești
competente sau de alte autorități competente a noii persoane juridice ori a ultimei dintre ele,
în cazul constituirii uneia sau mai multor persoane juridice noi;
2. la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operațiunea sau
de la altă dată stabilită prin acordul părților în cazul în care se stipulează că operațiunea va
avea efect la o altă dată, potrivit legii;
3. la data înmatriculării persoanei juridice înființate potrivit legislației europene, în
cazul în care prin fuziune se constituie asemenea persoane juridice;

b) În cazul dizolvării urmate de lichidarea contribuabilului, la data încheierii
operațiunilor de lichidare, dar nu mai târziu de data depunerii situațiilor financiare la organul
fiscal competent;
c) În cazul încetării existenței unui sediu permanent, potrivit art. 8, la data radierii
înregistrării fiscale.
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.
Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de
noapte, discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste
venituri în baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru
activitățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt
obligați la plata impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.
2.3. Calculul rezultatului fiscal
Rezultatul fiscal se calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate

conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și
deducerile fiscale și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea rezultatului
fiscal se iau în calcul și elemente similare veniturilor și cheltuielilor, potrivit normelor
metodologice, precum și pierderile fiscale care se recuperează. Rezultatul fiscal pozitiv este
profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală. Rezultatul fiscal se
calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal.
Pentru determinarea rezultatului fiscal, erorile înregistrate în contabilitate se
corectează astfel:
a) erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama rezultatului
reportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea și depunerea unei
declarații rectificative în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală;
b) erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama contului de
profit și pierdere sunt luate în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal în anul în care se
efectuează corectarea acestora.
Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare
La calculul rezultatului fiscal, pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, definite
potrivit legii, se acordă următoarele stimulente fiscale:

a) deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a
cheltuielilor eligibile pentru aceste activități; deducerea suplimentară se calculează
trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit
dispozițiilor art. 31;
b) aplicarea metodei de amortizare accelerată și în cazul aparaturii și echipamentelor
destinate activităților de cercetare-dezvoltare.
Stimulentele fiscale se acordă, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat,
pentru activitățile de cercetare-dezvoltare desfășurate în scopul obținerii de rezultate ale
cercetării, valorificabile de către contribuabil, activități efectuate atât pe teritoriul național, cât
și în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele care aparțin Spațiului Economic
European.
Activitățile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare
la determinarea rezultatului fiscal trebuie să fie din categoriile activităților de cercetare
aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea desfășurată de către
contribuabili. Stimulentele fiscale se acordă separat pentru activitățile de cercetare-dezvoltare
din fiecare proiect desfășurat.
Scutirea de impozit a profitului reinvestit
Profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice și echipamente
periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, în programe informatice,
precum și pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse și/sau achiziționate,
inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, și puse în funcțiune, folosite în scopul
desfășurării activității economice, este scutit de impozit. Activele corporale pentru care se
aplică scutirea de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din
Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat
prin hotărâre a Guvernului.
Profitul investit reprezintă soldul contului de profit și pierdere, respectiv profitul
contabil brut cumulat de la începutul anului, obținut până în trimestrul sau în anul punerii în
funcțiune a activelor. Scutirea de impozit pe profit aferentă investițiilor realizate se acordă în
limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.
Pentru contribuabilii care au obligația de a plăti impozit pe profit trimestrial, în situația
în care se efectuează investiții în trimestrele anterioare, din profitul contabil brut cumulat de la
începutul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea. În
cazul în care în trimestrul în care se pun în funcțiune activele se înregistrează pierdere

contabilă, iar în trimestrul următor sau la sfârșitul anului se înregistrează profit contabil,
impozitul pe profit aferent profitului investit nu se recalculează.
Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz. Suma profitului pentru care s-a
beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puțin partea aferentă rezervei legale, se
repartizează la sfârșitul exercițiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până
la concurența profitului contabil înregistrat la sfârșitul exercițiului financiar. În cazul în care
la sfârșitul exercițiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează recalcularea
impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve
suma profitului investit.
Scutirea de impozit pe profit a contribuabililor care desfășoară exclusiv activitate
de inovare, cercetare-dezvoltare: contribuabilii care desfășoară exclusiv activitate de
inovare, cercetare-dezvoltare, definită potrivit Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind
cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare,
precum și activități conexe acesteia sunt scutiți de impozit pe profit în primii 10 ani de
activitate. Această facilitate fiscală va fi pusă în aplicare în condițiile respectării
reglementărilor în domeniul ajutorului de stat.
La calculul rezultatului fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile:

a) dividendele primite de la o persoană juridică română;
b) dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit
sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terț, cu care România are
încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care
primește dividendele deține la persoana juridică străină din statul terț, la data înregistrării
acestora potrivit reglementărilor contabile aplicabile, pe o perioadă neîntreruptă de un an,
minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;
c) valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii
nominale a titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor,
beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de
participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii
capitalului social sau lichidării persoanei juridice la care se dețin titlurile de participare
d) veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care
nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-
a acordat deducere, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau penalități pentru
care nu s-a acordat deducere, precum și veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate
:

ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice sau ca urmare a majorării
capitalului social la persoana juridică la care se dețin titlurile de participare;
e) veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către
contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de
raportare financiară;
f) veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare/activelor
biologice, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către
raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării
fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiții imobiliare/active
biologice, după caz;
g) veniturile reprezentând creșteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor
fixe, terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu
descreșterile anterioare aferente aceleiași imobilizări;
h) veniturile prevăzute expres în acorduri și memorandumuri ca fiind neimpozabile
aprobate prin acte normative;
i) veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu
care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data
evaluării/reevaluării/vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deține pe o perioadă
neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are
titlurile de participare. Nu intră sub incidența acestor prevederi veniturile din
vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română de o
persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România nu are încheiată convenție de evitare
a dublei impuneri;
j) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane
juridice străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a
dublei impuneri, dacă la data începerii operațiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul
deține pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei
juridice supuse operațiunii de lichidare;
k) sumele colectate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilităților de finanțare a
gestionării deșeurilor;

l) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit
legii, titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau
moștenitorii legali ai acestora;
m) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
n) veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin, în condițiile în
care se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și
statul străin respectiv, iar convenția respectivă prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri
metoda scutirii
o) sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturile
acționarilor/asociaților, cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii.
Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile

cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele reglementate
prin acte normative în vigoare, precum și taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile
datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile patronale și organizațiile
sindicale. Sunt cheltuieli efectuate în scopul desfășurării activității economice, fără a se limita
la acestea, următoarele:
 cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei,
produselor sau serviciilor, precum și costurile asociate producerii materialelor necesare pentru
difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă și publicitate și
bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea
produselor și demonstrații la punctele de vânzare, precum și alte bunuri și servicii acordate cu
scopul stimulării vânzărilor;
 cheltuielile de transport și de cazare în țară și în străinătate și pentru alte persoane
fizice în condițiile în care cheltuielile respective sunt efectuate în legătură cu lucrări executate
sau servicii prestate de acestea în scopul desfășurării activității economice a contribuabilului;
 cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețele existente sau
noi, participarea la târguri și expoziții, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative
proprii;
 cheltuielile de cercetare, precum și cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc
condițiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;
 cheltuielile pentru perfecționarea managementului, a sistemelor informatice,
introducerea, întreținerea și perfecționarea sistemelor de management al calității, obținerea
atestării conform cu standardele de calitate;
:

 cheltuielile pentru protejarea mediului și conservarea resurselor;
 cheltuielile efectuate cu editarea publicațiilor care sunt înregistrate ca retururi în
perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative și în limita
cotelor prevăzute în contractele de distribuție;
 cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicării prevederilor
titlului VII Taxa pe valoarea adăugată din Codul fiscal, în situația în care taxa pe valoarea
adăugată este aferentă unor bunuri sau servicii achiziționate în scopul desfășurării activității
economice, de exemplu: aplicare pro rată, efectuare de ajustări, taxa pe valoarea adăugată
plătită într-un stat membru al UE;
 cheltuielile reprezentând dobânzi penalizatoare, penalități și daune-interese,
stabilite în cadrul contractelor încheiate, în derularea activității economice, cu persoane
rezidente/nerezidente, pe măsura înregistrării lor;
 cheltuielile privind serviciile care vizează eficientizarea, optimizarea, restructurarea
operațională și/sau financiară a activității contribuabilului;
 cheltuielile generate de evaluarea ulterioară și executarea instrumentelor financiare
derivate, înregistrate potrivit reglementărilor contabile.
 cheltuielile efectuate pentru securitate și sănătate în muncă, potrivit legii;
 cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale
efectuate potrivit legislației specifice;
 cheltuielile înregistrate ca urmare a restituirii subvențiilor primite, potrivit legii, de
la Guvern, agenții guvernamentale și alte instituții naționale și internaționale.
Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

 cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil
la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. În cadrul
cheltuielilor de protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată
colectată, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei;
 cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidența acestei
limite următoarele: ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile,
ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în
gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament; cheltuielile pentru
funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea contribuabililor, precum:
creșe, grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști
:

și altele asemenea; cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete
cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul
bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară,
tichete culturale și tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în
vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate
de angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie, precum și contribuția la
fondurile de intervenție ale asociațiilor profesionale ale minerilor; alte cheltuieli cu caracter
social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui regulament intern;
 cheltuielile reprezentând tichetele de masă și vouchere de vacanță acordate de
angajatori, potrivit legii;
 scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit
legii;
 pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară
pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
 cheltuielile reprezentând cantitățile de energie electrică consumate la nivelul
normei proprii de consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, care include și consumul
propriu comercial, pentru contribuabilii din domeniul distribuției energiei electrice;
 cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu,
deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de Legea locuinței nr.
114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se majorează din punct
de vedere fiscal cu 10%;
 cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în
locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, deductibile
în limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor
încheiate între părți, în acest scop;
 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate
exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu
depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul
șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral
deductibile pentru situațiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre
următoarele categorii: vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază
și protecție și servicii de curierat; vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții;
vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de
:

taximetrie; vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea
către alte persoane sau pentru instruire de către școlile de șoferi; vehiculele utilizate ca
mărfuri în scop comercial.
Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

 cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit
sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la
sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din
România, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit amânat înregistrat în conformitate cu
reglementările contabile aplicabile;
 dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate
către autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepția celor aferente
contractelor încheiate cu aceste autorități;
 cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile
constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum și taxa pe valoarea adăugată
aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VII. Aceste cheltuieli sunt
deductibile în următoarele situații/condiții: bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca
urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin
norme; bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de
asigurare; bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada
distrugerii; alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de
expirare dacă transferul acestora este efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea
risipei alimentare; subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, dacă
eliminarea acestora este efectuată potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei
alimentare; produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă
direcționarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea
acestora, potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
 cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate
de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru
aceste bunuri sau servicii;
 cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. În situația în care evidența contabilă
nu asigură informația necesară identificării acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului
fiscal se iau în calcul cheltuielile de conducere și administrare, precum și alte cheltuieli
:

comune ale contribuabilului, prin utilizarea unei metode raționale de alocare a acestora sau
proporțional cu ponderea veniturilor neimpozabile respective în totalul veniturilor înregistrate
de contribuabil.
 cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte servicii,
prestate de o persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument
juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații.
 cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele și riscurile asociate
activității contribuabilului, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanție
bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat
contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit
clauzelor contractuale;
 cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat,
potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările
ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, precum și cei care acordă burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din
impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele: valoarea calculată
prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri; pentru situațiile în care reglementările contabile
aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se determină potrivit
normelor; valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
 cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de
un contribuabil declarat inactiv conform prevederilor Codului de procedură fiscală, cu
excepția celor reprezentând achiziții de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare
silită și/sau a achizițiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura
falimentului potrivit Legii nr. 85/2014;
 cheltuielile cu taxele, contribuțiile și cotizațiile către organizațiile
neguvernamentale sau asociațiile profesionale care au legătură cu activitatea desfășurată de
contribuabili și care depășesc echivalentul în lei a 4. 000 euro anual;
 cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale/mijloacelor fixe, în cazul în
care, ca urmare a efectuării unei reevaluări efectuate potrivit reglementărilor contabile
aplicabile, se înregistrează o descreștere a valorii acestora;
 cheltuielile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare, în cazul
în care, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către

raportare financiară, se înregistrează o descreștere a valorii acestora;
 cheltuielile reprezentând deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate de
către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele
internaționale de raportare financiară, la momentul transferului din categoria activelor
imobilizate deținute în vederea vânzării în categoria activelor imobilizate deținute pentru
activitatea proprie;
 cheltuielile din evaluarea activelor biologice în cazul în care, ca urmare a efectuării
unei evaluări utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică
reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, se
înregistrează o descreștere a valorii acestora.
REZULTAT CONTABIL = Venituri – Cheltuieli
REZULTAT FISCAL= Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli
nedeductibile
IMPOZIT = REZULTAT FISCAL x 16%
2.4. Plata impozitului pe profit şi depunerea declaraţiei fiscale
Calculul, declararea și plata impozitului pe profit, cu excepțiile prevăzute Codul

Fiscal, se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii
trimestrelor I - III. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se
efectuează până la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit. Nu intră sub
incidența acestor prevederi contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada
cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării
și data închiderii procedurii de lichidare.
Contribuabilii pot opta pentru calculul, declararea și plata impozitului pe profit anual,
cu plăți anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează plata impozitului
anual este termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit. Opțiunea pentru
sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit se efectuează la începutul anului
fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (2). Opțiunea este obligatorie pentru
cel puțin 2 ani fiscali consecutivi. Ieșirea din sistemul anual de declarare și plată a impozitului
se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (1).
Contribuabilii comunică organelor fiscale competente modificarea sistemului anual/trimestrial

de declarare și plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală,
până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv. Contribuabilii care intră sub
incidența prevederilor art. 16 alin. (5) comunică organelor fiscale teritoriale modificarea
sistemului anual/trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit, în termen de 30 de
zile de la începutul anului fiscal modificat.
) Contribuabilii au obligația să depună o declarație anuală de impozit pe profit până la
data de 25 martie inclusiv a anului următor, cu excepția contribuabililor prevăzuți la art. 41
alin. (5) lit. a) și b), alin. (16) și (17), care depun declarația anuală de impozit pe profit până la
termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.
Contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) au obligația să
depună o declarație anuală de impozit pe profit și să plătească impozitul pe profit aferent
anului fiscal respectiv, până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la închiderea
anului fiscal modificat, cu excepția contribuabililor prevăzuți la art. 41 alin. (5) lit. a) și b),
alin. (16) și (17), care depun declarația anuală de impozit pe profit până la termenele
prevăzute în cadrul acestor alineate.
Contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordă burse
private au obligația de a depune declarația informativă privind beneficiarii
sponsorizărilor/mecenatului/burselor private, aferentă anului în care au înregistrat cheltuielile
respective, precum și, după caz, aferentă anului în care se aplică prevederile art. 25 alin. (4)
lit. i), până la termenele prevăzute la alin. (1) și (2). Modelul și conținutul declarației
informative se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.
2.5. Impozitul pe dividende
O persoană juridică română care plătește dividende către o persoană juridică română
are obligația să rețină, să declare și să plătească impozitul pe dividende reținut către bugetul
de stat.
Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra

dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se
plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește
dividendul.

Prin excepție de la prevederile în cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite
până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende
aferent se plătește, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la
data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-au aprobat situațiile
financiare anuale. Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite și neplătite
până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, dacă în ultima zi a
anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz, persoana juridică
română care primește dividendele îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (4).
Prevederile prezentului articol (4) nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o
persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă persoana juridică română
care primește dividendele deține, la data plății dividendelor, minimum 10% din titlurile de
participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de un an împlinit până la data plății
acestora inclusiv.
Prevederile prezentului articol (5) nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o
persoană juridică română:
a) fondurilor de pensii administrate privat, fondurilor de pensii facultative;
b) organelor administrației publice care exercită, prin lege, drepturile și obligațiile ce
decurg din calitatea de acționar al statului/unității administrativ-teritoriale la acea persoană
juridică română.
CAPITOLUL III: TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND

IMPOZITUL PE PROFIT ÎN CADRUL UNEI ENTITĂŢI
ECONOMICE - STUDIU DE CAZ
:

SC RENTA SRL este o societa te cu ră spundere limita tă , înfiinţ a tă în a nul 2004 cu
sediul în Bucureşti, sector 6, stra da Izbânda nr.62 a l că rui obiect principa l de a ctivita te îl
constituie monta rea şi întreţ inerea insta la ţ iilor frigorifice, a vând codul CAEN 9522. Ca pita lul
socia l subscris a l firmei este de 400 RON şi diviza t în 40 pă rţ i socia l ega le, numerota te de la 1
la 40 cu o va loa re nomina lă de 10 RON fieca re. Structura ca pita lului socia l este urmă toa rea :
Grigore Ma rin subscrie un numă r de 16 pă rţ i socia le reprezentând 40% din ca pita lul socia l, în
va loa re tota lă de 160 RON, Grigore Alexa ndrina subscrie un numă r de 24 pă rţ i socia le
reprezentând 60% din ca pita lul socia l, în va loa re tota lă de 240 RON. Ma jora rea ca pita lului
socia l se poa te fa ce prin noi a porturi în numera r sa u în na tură , prin încorpora rea rezervelor, a
diferenţ elor din reeva lua rea pa trimoniului sa u a a ltor surse determina te. Pă rţ ile socia le nou
subscrise în tota lita tea lor vor fi libere de orice sa rcini. Aduna rea Genera lă a Asocia ţ ilor este
orga nul de conducere a l societă ţ ii ca re decide a supra a ctivită ţ ii a cesteia şi a politicii
economice şi comercia le. Societa tea este a dministra tă de Grigore Alexa ndrina , fiind numită
pe o perioa dă nelimita tă , a vând puteri depline. Administra torii a u dreptul de a reprezenta
societa tea în rela ţ iile cu terţ ii, pot lua decizii cu privirea la a ctivita tea societă ţ ii, cu excepţ ia a
ctelor juridice prin ca re societa tea înstră inea ză , schimbă sa u constituie în ga ra nţ ie bunuri a fla
te în pa trimoniul societă ţ ii, la da ta încheierii a ctului juridic, situa ţ ie în ca re hotă rârea se va lua
de că tre Aduna rea Genera lă . Exerciţ iul fina ncia r începe la 1 ia nua rie şi se încheie la 31
decembrie a le fiecă rui a n, cu excepţ ia primului a n de a ctivita te, când exerciţ iul fina ncia r
începe la da ta înregistră rii la Registrul Comerţ ului. Societa tea va deschide conturi în lei şi în
va lută la bă ncile a utoriza te din România . Evidenţ ele conta bile a le societă ţ ii se vor exprima în
lei, ia r evidenţ ele opera ţ iunilor de înca să ri şi plă ţ i în va lută se vor fa ce prin exprima rea va
lutelor în lei la cursul în vigoa re la da ta efectuă rii opera ţ iunilor. Bila nţ ul conta bil şi contul de
profit şi pierderi a l societă ţ ii vor fi întocmite prin a dministra tor. Ele se supun a probă rii Adună
rii Genera le. După a proba rea lor de că tre Aduna rea Genera lă , bila nţ ul conta bil şi contul de
profit şi pierderi vor fi depuse de a dministra tor în termen de 15 zile. Un exempla r a l bila nţ ului
şi a l contului de profit şi pierderi, viza t de Administra ţ ia Fina ncia ră , va fi depus la Registrului
Comerţ ului.

S.C. RENTA S.R.L. a re ca obiect principa l de a ctivita te lucră ri de prestă ri servicii,
monta re, repa ra re şi întreţ inere a insta la ţ iilor frigorifice, ca snice şi industria le. Principa lii
clienţ i sunt pe ra za municipiului Bucureşti, da r şi în a lte judeţ e. Aceştia sunt:
Ta bel 3.1 Principa lii clienţ i
Denumire firmă % din cifra de a fa ceri Servicii presta te
2017 2018
V.S FOOD NETWORK S.A 7 14 Monta re insta la ţ ii frigorifice
SC ARTIC SYSTEM SRL 3.8 6 Monta re insta la ţ ii frigorifice
SC ALKA.CO.SRL 1.5 0.5 Monta re insta la ţ ii frigorifice
SC GREGORYS ROMANIA 15.2 16 Monta re insta la ţ ii frigorifice
SC GENERAL TURBO S.A 7.4 8.2 Repa ra re insta la ţ ii frigorifice
FRIGOTHERM GROUP S.A 12 15 Monta re insta la ţ ii frigorifice
SC GEROMED SRL 26 21 Repa ra re insta la ţ ii frigorifice
SC AGER SERVICE SRL 15 17 Monta re insta la ţ ii frigorifice
SC MECANPROD SRL 13.5 15 Repa ra re insta la ţ ii frigorifice
SC ORICAM SERVICE 4.7 8.6 Repa ra re insta la ţ ii frigorifice
ELECTROLUX ROMANIA 0.6 1.5 Monta re insta la ţ ii frigorifice
SA
SC ARTIC S.A 6.4 11 Repa ra re insta la ţ ii frigorifice
Ta bel 3.2 Principa lii concurenţ i a i S.C. RENTA S.R.L.

Denumire firmă Cota de pia ţ ă a concurenţ ilor %
2017 2018
SC AEROTHERM SRL - 39
SC FRIGORIFIC SRL 25 22
SC EUROFRIG SRL 3 2
SC SERVICE ILDA SRL 48 70
SC TERMO AMBIANT 5 1
SRL
SC REFRIGENT SRL 1 0.3
SC FRIGOTHHNIK SRL 50 5.7
SC WES SYSTEM SRL - 3.7
3.2 determinarea rezultatului exercitiului
În cursul lunii decembrie 2018 s-a u derula t urmă toa rele opera ţ ii economico-fina ncia re:
Ta bel 3.3 opera ţ ii economico-fina ncia re

:

1. Se înregistrea ză cheltuieli privind ma teria le de na tura obiectelor de inventa r
603 = 303 2130 RON

Cheltuieli privind ma teria le Ma teria le de na tura obiectelor
de na tura obiectelor de inventa r de inventa r
2. Se înregistrea ză cheltuieli privind combustibilul
6022 = 401 553 RON

Cheltuieli privind combustibilul Furnizori
3. Se înregistrea ză cheltuieli cu servicii ba nca re si a simila te
627 = 5121 50 RON

Cheltuieli cu servicii Conturi la bă nci în lei
ba nca re şi a simila te
4. Se înregistrea ză cheltuieli privind ma teria lele consuma bile
6028 = 401 485 RON

Cheltuieli privind ma teria le Furnizori
consuma bile
5. Se înregistrea ză cheltuieli poşta le şi ta xe de telecomunica ţ ii
626 = 401 205 RON

Cheltuieli poşta le şi Furnizori
ta xe şi telecomunica ţ ii
6. Se înregistrea ză a lte cheltuieli cu serviciile executa te de terţ i

628 = 401 522 RON
Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori
executa te de terţ i
7. Se înregistrea ză cheltuielile suporta te de unita te cu sa la riile persona lului

641 = 421 2500 RON
Cheltuieli cu sa la riile persona lului Persona l-sa la rii da tora te
8. Se înregistrea ză contribuţ ia unită ţ ii la a sigură rile socia le

6451 = 4311 465 RON
Contribuţ ia unită ţ ii Contribuţ ia unită ţ ii
la a sigură ri socia le la a sigură ri socia le
9. Se înregistrea ză contribuţ ia unită ţ ii la a sigură rile socia le de să nă ta te

6453 = 4313 130 RON
Contribuţ ia a nga ja torului pentru Contribuţ ia a nga ja torului pentru
a sigură rile socia le de să nă ta te a sigură rile socia le de să nă ta te

10. Se înregistrea ză contribuţ ia unită ţ ii pentru a jutorul de şoma j
6452 = 4371 13 RON
Contribuţ ia unită ţ ii Contribuţ ia unită ţ ii la fondul de şoma j
pentru a jutorul de şoma j
11. Se înregistrea ză contribuţ ia unită ţ ii la a sigură ri socia le de să nă ta te pentru concedii şi
indemniza ţ ii
6453 = 4373 21 RON
Contribuţ ia a nga ja torului pentru Ajutor de şoma j
a sigură rile socia le de să nă ta te
12. Se înregistrea ză cheltuieli cu servicii executa te de terţ i

628 = 401 19 RON
Alte cheltuieli cu servicii Furnizori
executa te de terţ i
13. Se înregistrea ză cheltuieli cu a mortiza rea imobiliză rilor

6811 = 2813 1500 RON
Cheltuieli de exploa ta re Amortiza rea insta la ţ iilor, mijloa celor
privind a mortiza rea de tra nsport, a nima lelor şi pla nta ţ iilor
14. Se înregistrea ză venituri din lucră ri executa te şi servicii presta te

411 = 704 18925 RON
Clienţ i Venituri din lucră ri executa te
şi servicii presta te
15. Se înregistrea ză venituri din dobânzi ba nca re

5121 = 766 12 RON
Conturi la bă nci în lei Venituri din dobânzi
La sfârşitul lunii decembrie se ca lculea ză impozitul pe profit pe trimestru IV 2018 a stfel:
Ta bel 3.4 impozitul pe profit pe trimestru IV 2018
Venituri tota le = 52 437 RON
Cheltuieli tota le = 25 830 RON
Profit brut = venituri - cheltuieli
Profit brut =26 607 RON
Profit impoza bil =26 607 *16% = 4 257, înregistra rea conta bilă fiind:
691 = 441 4 257 RON
Cheltuieli cu impozitul Impozit pe profit
pe profit
La sfârşitul lunii decembrie se înregistrea ză închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri:
Ta bel 3.5 Închiderea conturilor de cheltuieli la sfârşitul lunii decembrie

121 = % 13120 RON
:

Profit şi pierdere 603 2130 RON
6022 553 RON
627 50 RON
6028 485 RON
626 205 RON
628 541 RON
641 2500 RON
6451 465 RON
6453 151 RON
6452 13 RON
6811 1 500 RON
691 4 527 RON
Impozitul pe profit a ferent trimestrului IV în va loa re de 4.527 va fi vira t la bugetul de sta t
până pe da ta 25.04.2018. La sfârşitul exerciţ iului fina ncia r 2017 contul de profit şi pierderi se
prezintă a stfel:
Ta bel 3.6 contul de profit şi pierderi 2017

1.Cifra de a fa ceri netă 184 384 RON
- venituri din prestă ri servicii (ct.704) 184 384 RON
Venituri din exploa ta re 184 384 RON
2.Cheltuieli de exploa ta re 103 110 RON
3.Rezulta t din exploa ta re 81 274 RON
4.Venituri fina ncia re 12 RON
5.Cheltuieli fina ncia re 0 RON
6.Rezulta t fina ncia r 12 RON
7.Rezulta t curent 81 286 RON
8.Venituri extra ordina re 0 RON
9.Cheltuieli extra ordina re 0 RON
10.Rezulta t extra ordina r 0 RON
11.Venituri tota le 184 396RON
12Cheltuieli tota le 103 110 RON
13.Rezulta tul exerciţ iului(profit sa u pierdere) 81 286 RON
14.Impozit pe profit 13 005 RON
15.Profit sa u pierdere netă 68 281 RON
Profitul net este înregistra t în contul 117 „Rezulta tul reporta t”, înregistra rea conta bilă fiind:
129 = 117 68 281 RON
Repa rtiza rea profitului Rezulta tul reporta t
3.3 reflectarea in contabilitate a determinarii rezultatului financiar

Ana liza economico-fina ncia ră a re rolul de a evidenţ ia eficienţ a a cţ iunilor stra tegiei
trecute şi prezente. Eva lua rea firmei şi determina rea oportunită ţ ilor şi sensul schimbă rilor ce
trebuie fă cute reprezintă ba za de funda menta re a viitoa relor opţ iuni şi obiective stra tegice. În
rea liza rea a cestei a na lize a m utiliza t informa ţ iile prevă zute în bila nţ ul pa trimonia l şi contul de
profit şi pierdere pe ultimii trei a ni.
Ta bel 3.7 Bila nţ ul pa trimonia l
Indica tor 2016 2017 2018

Mii lei % Mii lei % Mii lei %
Venituri tota le 60 456 100 245 679 100 184 396 100
Exploa ta re 60 448 99.98 245 495 99.92 184 384 99,9
Fina ncia re 8 0.013 184 0,075 12 0,007
Extra ordina re 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli tota le 46 568 100 205 365 100 103 110 100
Exploa ta re 46 568 100 205 365 100 103 110 100
Fina ncia re 0 0 0 0 0 0
Extra ordina re 0 0 0 0 0 0
Impozitul pe profit 2 222 0 6 450 0 13 005 0
Rezulta tul net a l perioa dei 11 666 0 33 864 0 68 281 0
Renta bilita tea de exploa ta re a înregistra t o creştere în a nul 2017 fa ţ ă de 2016 şi o creştere în

2018 fa ţ ă de 2017. Se consta tă o creştere a profitului în 2017 fa ţ ă de 2016 cu 22 198 RON şi
în 2009 fa ţ ă de 2008 cu 34 417 RON. De a semenea ponderea veniturilor din exploa ta re creşte
de la 2007 la 2008 cu 185 047 RON ia r în a nul 2009 se observă o scă dere fa ţ ă de 2017 cu 61
099 RON. Cheltuielile din exploa ta re cresc de la 2017 la 2016 cu 158 797 RON, ia r în a nul
2018 a cestea sca d fa ţ ă de 2017 cu 102 255 RON.
Ta bel 3.8 Renta bilita tea
Nr. crt. Indica tor 2016 2017 2018
1. Venituri exploa ta re 60 448 245 495 184 396
2. Costuri exploa ta re 46 568 205 365 103 110
a . Rezulta te exploa ta re 13 880 40 130 81 286
3. Venituri fina ncia re din ca re: 8 184 12
Venituri din dobânzi 8 184 12
Alte venituri 0 0 0
4. Costuri fina ncia re 0 0 0
b. Rezulta t fina ncia r 8 184 12
c. Rezulta t curent a l exerciţ iului 13 888 40 314 81 298
5. Venituri extra ordina re 0 0 0
6. Costuri extra ordina re 0 0 0
d. Rezulta te extra ordina re 0 0 0
:

7. Venituri tota le 60 456 245 679 184 408
8. Costuri tota le 46 568 205 365 103 110
e. Rezulta tul brut 13 888 40 314 81 298
f. Rezulta tul net 11 666 33 864 68 281
3.4 cuantificarea, inregistrarea si decontarea impoz pe peofit
Dia gnosticul pe ba za notelor de renta bilita te permite efectua rea de compa ra ţ ii în timp

şi spa ţ iu, precum şi fa ţ ă de a numite sta nda rde/norme ela bora te de orga nisme a bilita te în
domeniul eva luă rii. Fieca re ra tă a re o a numită va loa re informa ţ iona lă , îndeplinind o funcţ ie
specifică în a ctivita tea pra ctică de gestiune şi pla sa re a ca pita lului. Ra tele de renta bilita te
completea ză informa ţ iile obţ inute pe ba za indica torilor a bsoluţ i a i renta bilită ţ ii furnizând
informa ţ ii cu privire la a cţ iunea principa lilor fa ctori ca re a cţ ionea ză la nivelul firmei. Ra tele
de renta bilita te pot fi va la bile pentru estima rea sintetică a rezulta tului pentru interva lul de
prognoză .
Ta bel 3.9 Ra tele de renta bilita te
Indica tori Algoritm de ca lcul 2016 2017 2018
Renta bilita tea fina n. Prof.net/ca p.pr.x100 48,52 71,44 45,80
Renta b. a ctiv. tota le Prof.brut/A.tot.x100 13,6 52,61 48,11
Renta b. exploa tă rii Rez.expl./V.expl.x100 22,96 16,34 44,08
Renta b. comercia lă Profit.net/V x 100 19,29 13,78 37,02
Renta b. ca pita l socia l Prof.net/ca p.soc.x100 2916 8466 17070
Renta b. profilului Profit net/C.A. x 100 19,29 99,31 37,03
Renta b. venit. tota le Prof.brut/V.tot.x100 22,97 16,41 44,08
Ra ta renta bilită ţ ii Prof.net/A.tota lx100 11,39 44,19 40,41
Ra ta renta bilită ţ ii comercia le ca ra cterizea ză eficienţ a politicii comercia le (a procesului

de a proviziona re, stoca re, vânza re) şi ma i a les politicii de preţ uri pra ctice. Pe ba za ta belului se
observă o scă dere a ra tei renta bilită ţ ii comercia le în 2017 fa ţ ă de 2016 de 0,71ori, da r o
creştere a a cesteia în a nul 2018 fa ţ ă de 2017 de 2,68 ori. Cu a jutorul ra tei de renta bilita te fina
ncia ră se a precia ză eficienţ a investiţ iei ca pita lului şi oportunită ţ ilor menţ inerii a cestor investiţ
ii. În a nul 2017, ra ta de renta bilita te fina ncia ră a crescut fa ţ ă de 2016 de 1,47 ori, ia r a nul
2018 a scă zut de 0,64 ori fa ţ ă de 2017. Ra ta renta bilită ţ ii economice ca ra cterizea ză eficienţ a
elementelor ma teria le a nga ja te în a ctivita tea firmei. Se rema rcă din ta bel că în a nul 2017 a
crescut de 3,87 ori fa ţ ă de 2016 si 2018 a scă zut fa ţ ă de 2017 de 0,91 de ori.

3.5 declaratia provind impoz pe peofit 101
Potrivit da telor prezenta te în studiul de ca z reiese că veniturile tota le a le societă ţ ii
RENTA SRL din 2018 sunt în creştere fa ţ ă de veniturile din 2017, societa tea a vând o pia ţ ă de
desfa cere ma i ma re în funcţ ie de cerere ducând la creşterea ra tei renta bilită ţ ii. Scă zând
cererea , veniturile tota le pe 2018 a u fost ma i mici fa ţ ă de 2017, a cest lucru ducând la scă derea
renta bilită ţ ii pe a cest a n. Conform progra mului a dopta t de guvern în 2009 privind reducerea
cheltuielilor de orice na tură ,se impune ca societa tea să ia mă suri de reducere a cheltuielilor a
stfel încât obţ inând un profit ma re a l că rui impozit de 16% să depă şea scă cota impozitului
forfeta r conform O.G.34/2009. Una din mă surile de reducere a cheltuielilor în perioa da urmă
toa re va fi stopa rea creşterii sa la riilor pentru menţ inerea în limită a profitului sta bilit prin
bugetul de cheltuieli şi venituri a l societă ţ ii, întocmit la începutul a nului. Luând în considera re
reducerea cheltuielilor în a nul curent se preconizea ză că ra ta renta bilită ţ ii va creşte.
3.6 contabilitatea distribuirii rezultatului exercitiului
Estimarea activelor şi datoriilor aferente impozitului amânat reprezintă urmările

fiscale ce rezultă din modalitatea în care întreprinderea preconizează să recupereze sau să
deconteze valoarea din contabilitate a datoriilor şi activelor sale.
Când impozitele amânate sunt contabilizate soldurile precedente ale acestora sunt
ajustate manual, pentru a ţine cont de cotele de impunere sau de crearea de noi impozite.
În cazul creşterii impozitelor metoda impozitelor amânate este mai avantajoasă în
cazul în care întreprinderea doreşte să majoreze rezultatele sau activul net.
Pentru calcularea impozitului pe profit amânat este necesară cunoaşterea următorilor
termeni:
Elemente Explicaţie
Diferenţe temporare Diferenţe între baza fiscală a unui
active sau datorii şi valoarea contabilă a
acestora evidenţiată în bilanţul contabil.
:

Baza fiscală a unui activ Valoarea ce poate fi dedusă în scopuri
fiscal din beneficiile generate de o
întreprindere prin recuperarea valorii
contabile a activului. Atunci când baza
fiscala a activului este egală cu baza sa
contabilă beneficiile economice
generate nu sunt impozitate
Baza fiscala a unei datorii Valoarea sa contabilă din care se
împută orice sumă ce va fi dedusă în
şopuri fiscal în ceea ce priveşte
respectiva datorie în perioade viitoare.
În favoarea aplicării metodei impozitului pe profit sunt precizate următoarele

aprecieri:
- Impozitele aferente profitului sunt costuri ale fiecărei afaceri. Impozite sunt stabilite
pe baza rezultatului la fel calculându-se şi cotă parte a managerilor. Toate diferenţele
temporare evidenţiate în cadrul acestei metode se încorporează şi efectele
impozabile aferente acestora trebuie înregistrate în contabilitate în perioada în care
s-au produs tranzacţiile în urma cărora au rezultat aceste diferenţe, şi când este
efectuată plata impozitelor.
- Neînregistrarea în contabilitate a impozitelor rezultate în urma aplicării
metodei impozitului amant determina modificarea profitului net în funcţie de
diferenţele temporare, fapt ce determină o îngreunare a previziunii profitului şi a
fluxurilor de numerar.
- Activele şi respective datoriile ce ţin de impozitul amant se potrivesc definiţiilor
oferite de cadrul contabil conceptual, atât cel elaborate de IASB, cât şi cele
elaborate de FASB.
Sunt diferenţele care generează sume deductibilie în calcularea profitului impozabil

sau a pierderii fiscal în exerciţiile viitoare la momentul în care valoarea contabilă a datoriei
sau activului va fi decontată respectiv recuperată.
Diferenţele temporare deductibile sunt identificate în următoarele situaţii:
· În momentul în care valoarea contabilă a unui activ este inferioară din punct de
vedere valoric bazei fiscale a activului.
:

· În momentul în care valoarea contabilă a unei datorii este superioară din punct de
vedere valoric bazei fiscală a datoriei..
Pentru toate diferenţele temporare deductibile trebuie recunoscută o creanţă cu
excepţia cazurilor în care creanţa privind impozitul amânat apare în urmă:
· Tratării fondului comercial negativ drept venit contabilizat în avans conform IAS
22 „Combinări de întreprinderi”
· Contabilizarea iniţială a unui activ sau a unei datorii într-o tranzacţie care:
 Nu este combinare de întreprinderi; şi
 În momentul în care se realizează tranzacţia aceasta nu produce efecte nici la
nivelul profitului contabil nici la nivelul profitului impozabil (pierderea fiscală)
Sunt acele diferenţe care generează sume impozabile în calcularea beneficiului
impozabil sau a pierderii fiscal în exerciţiile viitoare la momentul în care valoarea contabilă a
activului sau a datoriei va fi plătită sau respectiv încasată.4
Diferenţele temporare impozabile sunt identificate în următoarele situaţii:
· În momentul în care valoarea contabilă a unui active este mai mare decât baza
fiscală a activului
· În momentul în care valoarea contabilă a unei datorii este mai mică decât baza
fiscală a datoriei.
O datorie aferentă impozitul amânat se contabilizează pentru totalitatea diferenţelor
temporare impozabile, excepţie făcând acele cazuri în care datoria cu impozitul amânat
rezultă din:
· Fondul comercial pentru care amortizarea nu este deductibilă din punct
de vedere fiscal.
· Contabilizarea iniţială a unui activ sau a unei datorii într-o tranzacţie care:
 Nu este combinare de întreprinderi; şi
 În momentul în care se realizează tranzacţia aceasta nu produce efecte nicila
nivelul profitului contabil nici la nivelul profitului impozabil (pierderea fiscal).
Pentru diferenţele temporare impozabile ce rezultă din investiţiile în filiale, sucursale
sau întreprinderi asociate, şi din interese în asociere în participaţie trebuie contabilizată o
datorie privind impozitul amânat.
Pierderile fiscale pot fi recuperate prin două modalităţi: din profitul impozabil obţinut
în exerciţiul anterior sau din profitul impozabil aferent exerciţiului viitor. Majoritatea
4
Abordari contabile si fiscale privind impozitele si taxele, autor Vasile Raileanu,Bucuresti ,Editura Economica,
2009
:

legislaţiilor fiscale acceptă ca pierderea aferentă unui exerciţiu poate fi deductibilă din
rezultatele obţinute ulterior, acest lucru identificându-se cu principiu reportului „în faţă”.
Unele reguli preconizează că pierderea să fie deductibilă din profiturile aferente anilor
anteriori, în această situaţie se generează o restituire a impozitului pe profit plătit, acest fapt
fiind cunoscut drept principiul reportului „în urmă”. Contabilizarea reportului „în urmă”
implică recunoaşterea restituirii de impozit ca un venit al perioadei.
În România, începând cu anul 2009, pierderea fiscală se poare recupera din profiturile
impozabile realizate în următorii şapte ani, fără a se actualiza la inflaţie. Contribuabilii ce au
înregistrat numai pierderi pe o perioadă de trei ani la rând intră în atenţia organelor de control
fiscal pentru stabilirea cauzelor ce au dus la nerealizarea de profit. Conform reglementărilor
existente în domeniu, recuperarea pierderilor se face în ordinea înregistrării lor, la fiecare
termen de raportare a impozitului pe profit. Întreprinderea poate decide acoperirea pierderii
contabile din capitalul social, dar pierderea fiscală îşi continuă reportul pe o perioadă de şapte
ani.
Tratarea acestui report denumit „în faţă” este puţin mai dificilă deoarece obţinerea
unei economii de impozit presupune că în exerciţiile viitoare să se obţină profituri suficient de
mari care pot permite imputarea reporturilor.
Conform IAS 12 creanţă de impozit amânat trebuie recunoscută petru reportarea
pierderilor şi a creditelor fiscale neutilizate, în măsura în care este posibil să existe un profit
impozabil viitor care permite utilizarea pierderile şi creditele fiscale neutilizate.
Când o entitate înregistrează pierderi recente această va recunoaşte o creanţă privind
impozitele amânate care rezultă din pierderile fiscale sau din creditele fiscale neutilizate doar
în cazul în care entitatea are suficiente diferenţe temporare impozabile sau dacă dispune de
alte dovezi clare că va avea suficient profit impozabil asupra căruia să se împute pierderea
fiscală sau creditele fiscale neutilizate. Se impune prezentarea acelor informaţii cu privire la
valoarea creanţei privind impozitul amânat şi dovada care susţine recunoaşterea acesteia.
Impozite amânate privind reevaluarea imobilizărilor
În unele ţări, reevaluările sau diferitele retratări ale valorii activului la valoarea justă
din momentul respectiv pot avea efecte la nivelul profitului impozabil sau a pierderii fiscale
din perioada respectivă, în cazul de faţă baza fiscală este ajustată şi nu apare nicio diferenţă
temporară.În alte ţări, pierderea fiscală şi profitul impozabil nu sunt afectate iar baza fiscală
nu este ajustată. Recuperarea valorii contabile în exerciţiile viitoare vor duce la generarea
:

beneficiilor economice impozabile pentru întreprindere şi suma deductibilă în scopuri fiscale
va fi diferită de valoarea lor.
Diferenţa dintre valoarea contabilă a activului supus reevaluării şi baza fiscală a
acestuia reprezintă o diferenţă temporară, ce are ca rezultat o creanţă sau o datorie privind
impozitul amânat. Această situaţie este întâlnită în momentul în care activul nu va fi cedat şi
valoarea sa va fi recuperată prin utilizarea lui, de aici rezultând un venit impozabil care este
mai mare decât valoarea amortizării fiscale aferentă perioadelor viitoare.
Identificăm două tipuri de reevaluări, şi anume: reevaluarea contabilă şi cea fiscală.
Reevaluarea contabilă este efectuată de persoane specializate, contabil şi/sau
evaluator, în scopul de a aduce valoarea contabilă neta a activului la valoarea justă din
momentul la care se face reevaluarea. Astfel, se realizează o imagine reală asupra activelor
deţinute de o societate.
Reevaluarea fiscală este efectuată conform legilor în vigoare, ea fiind recunoscută de
organele fiscale. Dacă se constată o anumită diferenţa între valoarea justă şi valoarea
contabilă netă, această poartă numele de „rezervă din reevaluare” făcând parte din capitalurile
proprii, fără afectarea contului de profit şi pierdere. Când un activ este reevaluat în scopuri
fiscale şi această reevaluare are corespondenţa cu reevaluarea contabilă, efectele reevaluări
fiscale a activului şi ale ajustării bazei de impozitare se regăsesc în capitalul propriu.
În cazul în care reevaluarea contabilă nu are corespondenţă cu reevaluarea fiscală,
rezultatul impozabil aferent perioadei în care aceasta se regăseşte nu este afectat şi baza de
impozitare aferentă activului nu este ajustată. Recuperarea din exerciţiile viitoare a valorii
contabile nete reevaluate va avea drept rezultat un flux de beneficii economice care vor fi
impozabile, ele fiind superioare cheltuielilor cu amortizarea şi se vor putea deduce în scopuri
fiscale. Diferenţa dintre valoarea netă contabilă a activului reevaluat şi baza lui fiscală
reprezintă o diferenţă temporară impozabilă de aici rezultând o datorie privind impozitul
amânat.
Metoda impozitului curent, cu recunoaşterea doar a diferenţelor permanente, este cea
mai utilizată metodă în România potrivit reglementărilor în vigoare. Toate persoanele juridice
din România care dobândesc statutul de contribuabili datorează impozit pe profit conform
Codului Fiscal.5
La calculul profitului impozabil sunt luate în considerare şi elemente asimilate
veniturilor şi cheltuielilor potrivit reglementărilor în vigoare. Anul calendaristic coincide cu
anul fiscal al fiecărui contribuabil. În situaţia în care un contribuabil fuzionează, se
5
Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare
:

reorganizează, se lichidează pe parcursul anului fiscal, perioada impozabilă este aferentă
anului fiscal pentru care acesta şi-a efectuat activitatea.
În ţara noastră nu se întocmeşte şi un bilanţ fiscal care trebuie prezentat fiscului ca
acesta să stabilească impunerea, aşadar rezultatul aferent exerciţiului este unul singur. Pentru
stabilirea rezultatului impozabil sunt necesare următoarele calcule:
= Rezultatul brut al exerciţiului

+ Venituri aferente exerciţiului
- Cheltuieli aferente exerciţiului
= Rezultat fiscal
+ Rezultat contabil brut al exerciţiului
- Venituri neimpozabile
+ Cheltuieli nedeductibile
+ Sume asimilate veniturilor
- Sume de natura cheltuielilor
- Pierderile fiscale
- Credit fiscal
La calculul rezultatului impozabil, cheltuielile deductibile sunt considerate doar acele

cheltuieli ce sunt realizate în scopul obţinerii de venituri impozabile.
· Venituri impozabile, sunt cuprinse în Codul fiscal, se iau în calcul la determinarea
profitului impozabil. Sunt mai multe categorii de venituri impozabile: dividende obţinute de la
o persoană fizică română, venituri obţinute din anularea sau reducerea de provizioane pentru
care nu a fost acordată deducerea.
Veniturile obţinute din dividende distribuite de o persoană juridică română sunt
recunoscute de beneficiarul lor în momentul în care se decide distribuirea dividendelor
aferente profitului de către entitatea emitentă.De asemenea, veniturile ce rezultă din
evidenţierea la nivel contabil a creanţelor aferente impozitului pe profit amânat sunt
considerate neimpozabile.
· Cheltuielile nedeductibile sunt grupate în două categorii:
a) Cheltuieli cu deductibilitate limitată, din această categorie fac parte
Anumite cheltuieli: cheltuieli cu protocolul limitate la nivelul unei cote de 2% din
baza de calcul a acestor cheltuieli:
:

= Cheltuieli de protocol deductibile
+ Rezultat contabil brut
+ Cheltuielile cu protocolul
+ Cheltuieli cu impozitul pe profit * 2%
- Venituri de natură neimpozabilă
+ Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile
Exemplu:
S.c „Protector” S.R.L prezintă următoarele date: total venituri 60.000 lei, dividende 4.000
lei, total cheltuieli 50.000 lei, constituite astfel: cheltuieli cu protocolul 3.000 lei, cheltuiala
aferentă impozitului pe profit 2.000.
Calculul rezultatului contabil
Rezultat contabil = Total venituri – Total cheltuieli = 60.000 lei – 50.000 lei = 10.000 lei
- Stabilirea cheltuielilor deductibile cu protocolul
Cheltuieli cu protocolul deductibile = (Rezultatul brut + Cheltuieli de protocol +
Cheltuiala cu impozitul pe profit - Venituri de natura neimpozabilă + Cheltuieli aferente
veniturilor neimpozabile) * 2% = (10.000 lei + 3.000 lei + 2.000 lei – 4.000 lei) * 2% = 220
lei
- Stabilirea părţii din cheltuielile de protocol ce nu este deductibila

Cheltuieli de protocol nedeductibile = Cheltuieli de protocol – Cheltuieli cu protocolul
deductibile = 3.000 lei – 220 lei = 2.780 lei
- Înregistrarea TVA aferentă protocolului nedeductibil ca şi cheltuiala nedeductibila şi

înregistrarea în contabilitate
TVA aferentă protocolului nedeductibil = 2.780 lei x 24% = 667 lei
667 lei 635 Cheltuieli cu alte = 4427 TVA colectată 667 lei
impozite taxe şi
vărsăminte
asimilate
- Stabilirea rezultatului impozabil

Rezultatul impozabil = 60.000 lei – 50.000 lei – 3.000 lei + 2.780 lei + 667 lei = 10.447
lei
b) Cheltuieli nedeductibile, din această categorie fac parte următoarele

tipuri de cheltuieli: cheltuieli cu impozitul pe profit din sursă romană şi străină; dobânzile,
amenzile, penalităţile şi majorările pentru întârziere; confiscările şi penalizările către o
autoritate naţională sau străină, cheltuielile aferente constatării lipsei de stocuri la inventar
care nu sunt imputabile, cheltuielile contabilizate pe baza unor documente justificative
neconforme din punct de vedere legal sau cele care nu au la baza înregistrării lor în
contabilitate un astfel de document.
CONCLUZII
Consider că impozitul poa te fi privit ca o contribuţ ie firea scă , obliga torie şi nera
mbursa bilă da tora tă de că tre contribua bili pentru veniturile rea liza te. Acesta cuprinde un a nsa
mblul de mă suri şi a cţ iuni întreprinse de sta t printr-o politică fisca lă a decva tă , în ceea ce
priveşte rolul impozitelor şi ta xelor formea ză sistemul fisca l. Sistemul fisca l în procesul a şeză
rii, urmă rind impozitele, dă posibilita tea sta tului ca prin a pa ra tul specia liza t, să exercite în a
numite limite un a numit control a supra economiei influenţ ând dezvolta rea sa u restrângerea a
ctivită ţ ilor unor ra muri economice. Astfel se poa te stimula producţ ia sa u consumul unor mă
rfuri prin extinderea exportului şi reducerea importului. Încura ja rea a genţ ilor economici
pentru a dezvolta a numite a ctivită ţ i se rea lizea ză prin scutirea la pla tă a impozitelor sa u prin
reducerea lor pentru a numite bunuri a utohtone, fa cilită ţ i prin introducerea unor noi metode de
ca lcul fisca l. Prin politica fisca lă pe ca re sta tul o promovea ză se urmă resc obiective de ordin
socia l şi chia r politic. Sistemul fisca l trebuie să se ca ra cterizeze prin moderniza re, a cea sta

semnifică fa ptul că impozitele trebuie sa fie sta bilite, urmă rind reguli ca re sunt a celea şi pentru
toţ i a genţ ii economici.
În concluzie sistemul fisca l din România , prin iniţ ierea noii reforme fisca le, urmă reşte
îndeplinirea celor două funcţ ii principa le a le sa le şi a nume: funcţ ia socia lă , potrivit că reia sunt
fa voriza te ca tegoriile de contribua bili cu venituri ma i mici şi greută ţ i ma teria le ma i ma ri,ca şi
a genţ ii economici ca re utilizea ză forţ a de muncă cu ca pa cita te redusă sa u a bsolvenţ ii din
primii a ni a i învă ţ ă mântului superior şi funcţ ia economică ,în scopul dezvoltă rii a ctivită ţ ilor
economiei, creă rii de noi locuri de muncă , sporirea volumului veniturilor, exportului. De a
semenea s-a r putea pune problema contribua bilului ca re va încerca să evite pla ta impozitelor
da tora te, ma i a les când el consideră ca sta tul exa gerea ză . El va compa ra efortul depus şi
rezulta tul pe ca re îl obţ ine de pe urma a utorită ţ ilor publice, ia r în ca zul unui rezulta t nega tiv
va a pă rea rezistenţ ă la impozite. Impozitul poa te fi ocolit fă ră ca plă titorul să intre în conflict
cu legea prin eva ziunea permisă în mod voit (printr-un sistem de scutiri, excepţ ii) şi eva ziunea
ce a re loc ca rezulta t a l unor la cune a le legii, da torită unor neglijenţ e în formula rea legii. În
concluzie, cred că prevenirea eva ziunii fisca le este foa rte dificilă pentru ca presupune
instituirea unui sistem costisitor şi a unui a pa ra t de supra veghere a colectă rii impozitelor.
Unul dintre efectele introducerii cotei unice de impozita re îl reprezintă descura ja rea eva ziunii
fisca le, da r şi creşterea veniturilor bugeta re, fa vorizea ză deţ ină torii de a cţ iuni, cei ca re înca sea
ză dividende, prin impozita rea a cestora o da tă . Introducerea cotei unice de impozita re este o
moda lita te de a tra gere a investiţ iilor.
BIBLIOGRAFIE
1. A.Mora riu, I. Jia nu, Ghid pentru inţ elegerea şi a plica rea IAS 12: Impozitul pe profit, Ed.
CECCAR 2004
2. Accounting for Sma ll Business, Autor Introbooks, Editor IntroBooks, 2018
3. Accounting in Sma ll Business Decisions, Sma ll business ma na gement resea rch reports,
University Press of Kentucky, 2015
4. Accounting: Informa tion for Business Decisions, Cenga ge Lea rning Austra lia , 2014
5. Adria na Florina Popa , Ilea na Cosmina Pitulice, Nirela Nichita , Iulia Jia nu, Studii pra ctice
privind a plica rea Sta nda rdelor Interna ţ iona le de Ra porta re în România , Ed. Conta Plus 2007
6. Ata na siu Pop,Conta bilita te fina ncia ra românea scă , Ed.IntelCredo, 2002
7. Aurel Isfa nescu; Va sile Robu; Anca M. Hristea ; Ca melia Va silescu, Ana liza economico-fina ncia
ra , Editura ASE 2003
:

8. Cojoca ru C. Ana liză economico-fina ncia ră a exploa ta ţ iilor a gricole şi silvice, Editura
Economică , 1997
9. Costel Istra te, Fisca lita te şi conta bilita te în ca drul firmei, Editura Polirom, Bucureşti, 2000
10. D. Mă rgulescu, coordona tor, Ana liza economico-fina ncia ră a întreprinderii, Ed. Tribuna
Economică , Bucureşti, 1994, pa g. 188
11. Delesa lle, E. Dela sa lle, F. Conta bilita tea şi cele zece porunci, tra ducere, Ed. Economică , tra
ducere, Bucureşti, 2003
12. Dobrotă N., Dicţ iona r de economie, Ed. Economică , Bucureşti, 1999
13. Drept procedura l fisca l, Editor Editura Lumen, 2009
14. Duţ escu, A. Ghid pra ctic de înţ elegere şi a plica re a Sta nda rdelor Interna ţ iona le de Conta bilita
te, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2001
15. Felea gă , N., Ma lciu, L. Politici şi opţ iuni conta bile – Fa ir Accounting versus Ba d Accountung -
Ed, Economică , Bucureşti, 2002
16. G. Dia conu, C. Pitulice, Conta bilita tea a rmoniza tă unită ţ ilor economice, Editura Biblioteca
Târgovişte, 2003
17. G. Dia conu, Sisteme conta bile compa ra te sta nda rde interna ţ iona le şi reglementă ri a rmoniza
te, Editura Ma ca rie, 2001
18. Gheorghe V. Lepă da tu, Conta bilita te fina ncia ră , Editura Prouniversita ria , Bucureşti, 2009
19. Gheorghe Va lcea nu, Va sile Robu, Ana liză economico fina ncia ră , Editura Economică , 2004
20. Gheorghiu Al., Ana liza renta bilita ţ ii la nivel ma croeconomic, Revista Română de Sta tistică , nr.
1, septembrie, 1992.
21. Ghidul specia listului în fisca lita te: impozite directe şi indirecte, metode de impunere, contribţ
ii bugeta re sa la ria le, impozitul pe profit şi pe dividende, a plica ţ ii pra ctice, Volume 317 of
Ghid profesiona l, Author Nicola e Grigorie-Lă criţ ă , Publisher Tribuna Economică , 2009
22. Gra ţ iela Ghic, Ca rmen Judith Grigorescu; Ana liză economico-fina ncia ră , Editura Universita ră ,
Bucureşti, 2008
23. Hennie va n Greuning, Ma rius Koen; Sta nda rde interna ţ iona le de conta bilita te-Ghid pra ctic,
Editura Irecson, 2003
24. I.Pântea , G.Bodea , Conta bilita tea fina ncia ră românea scă conformă cu Directivele Europene,
Ed. Intercredo, 2007
25. IASB Sta nda rdele Interna ţ iona le de Ra porta re Fina ncia ră , tra ducere din limba engleză ,
Editura CECCAR, Bucureşti, 2005, 2006
26. Ma lciu, L. Conta bilita tea crea tivă , Ed. Economică , Bucureşti, 1999
27. Miha i Ristea , Corina G. Dumitru, Conta bilita te fina ncia ră , Editura Mă rgă rita r, Bucureşti, 2003
28. Mora riu Ana , Conta bilita te şi fisca lita te în dezvolta rea firmei,,Ed.ExPonto,2005
:

29. Pierre F., Va lorisa tion d’entreprise et theorie fina nciere, Edition d’Orga nisa tion, Pa ris, 2004
30. Popa Adria na ,Popa Nicu, Ra du Ga briel,Iorda n Bra duţ Cristia n, Codul Fisca l în contextua l
integră rii europene Ghid pra ctic pentru înţ elegere şi a plica re, Ed. Conta plus 2007
31. Ristea , M. Ba ză şi a lterna tiv în conta bilita tea întreprinderii, Ed. Tribuna Economică , Bucureşti,
2003
32. Ristea , M. Metode şi politici conta bile de întreprindere, Ed. Tribuna Economică , Bucureşti,
2000
33. Ristea , M. Norma liza rea conta bilită ţ ii.Ba ză şi a lterna tiv, Ed.. Tribuna Economică , Bucureşti,
2002
34. Ristea , M. Olimid, L., Ca lu, D.,(coordona tori) Sisteme conta bile compa ra te, Ed, CECCAR,
Bucureşti, 2006
35. Ristea , M.(coordona tor) Conta bilita tea fina ncia ră a întreprinderii. Ed. Universita ră , Bucureşti,
2005
36. Vă că rel Iulia n, Fina nţ e publice. Editura Dida ctică şi peda gogică , Bucureşti, 2008
37. Vâlcea nu Gh., Robu V., Georgescu N., Ana liză economico-fina ncia ră , Ed. Economică ,
Bucureşti, 2004
38. Va sile Bleotu, Ba zele conta bilită ţ ii. Editura Tehnică , Bucureşti, 2010
39. Za ha ria O., Troie L., Roma n M., Hurduzeu M., Ana liza sta tică a a ctivită ţ ii economice şi a
gestiunuii fina ncia re a întreprinderii, Ed. ASE, Bucureşti, 2002

:

Politici Fiscale Si Tratamente Contabile Privind Impozitul Pe Profit În România

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Politici Fiscale Si Tratamente Contabile Privind Impozitul Pe Profit În România

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

POLITICI FISCALE ŞI TRATAMENTE

©Universitatea Hyperion din București 2

CAPITOLUL I: DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND IMPOZITELE

CAPITOLUL II: POLITICI FISCALE PRIVIND IMPOZITUL PE

CAPITOLUL III: TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND IMPOZITUL

©Universitatea Hyperion din București 3

©Universitatea Hyperion din București 4

CAPITOLUL I: DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND

1.1 Continutul și rolul impozitelor

©Universitatea Hyperion din București 5

©Universitatea Hyperion din București 6

©Universitatea Hyperion din București 7

1.3 Principiile fiscalităţii

Impozitele și taxele reglementate de Codul Fiscal se bazează pe următoarele principii:

©Universitatea Hyperion din București 8

1.4 Tipologia impozitelor

În practica fiscală internationala se deosebesc ca formă şi conţinut o diversitate de

©Universitatea Hyperion din București 9

©Universitatea Hyperion din București 10

Modul de calcul al impozitelor numita adeseori şi dimensionarea mărimii impozitului

©Universitatea Hyperion din București 11

CAPITOLUL II: POLITICI FISCALE PRIVIND IMPOZITUL PE

2.1 Sfera de cuprindere a impozitului pe profit și contribuabili

©Universitatea Hyperion din București 12

©Universitatea Hyperion din București 13

2.2. Anul fiscal şi cota de impozitare

Anul fiscal este anul calendaristic.

©Universitatea Hyperion din București 14

2.3. Calculul rezultatului fiscal

Rezultatul fiscal se calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile înregistrate

©Universitatea Hyperion din București 15

©Universitatea Hyperion din București 16

La calculul rezultatului fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile:

©Universitatea Hyperion din București 17

©Universitatea Hyperion din București 18

Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile

©Universitatea Hyperion din București 19

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

©Universitatea Hyperion din București 20

©Universitatea Hyperion din București 21

Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

©Universitatea Hyperion din București 22

©Universitatea Hyperion din București 23

2.4. Plata impozitului pe profit şi depunerea declaraţiei fiscale

Calculul, declararea și plata impozitului pe profit, cu excepțiile prevăzute Codul

©Universitatea Hyperion din București 24

2.5. Impozitul pe dividende

Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra

©Universitatea Hyperion din București 25

CAPITOLUL III: TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND

©Universitatea Hyperion din București 26

©Universitatea Hyperion din București 27

Ta bel 3.2 Principa lii concurenţ i a i S.C. RENTA S.R.L.

3.2 determinarea rezultatului exercitiului

În cursul lunii decembrie 2018 s-a u derula t urmă toa rele opera ţ ii economico-fina ncia re:

Ta bel 3.3 opera ţ ii economico-fina ncia re

©Universitatea Hyperion din București 28

603 = 303 2130 RON

2. Se înregistrea ză cheltuieli privind combustibilul

6022 = 401 553 RON

3. Se înregistrea ză cheltuieli cu servicii ba nca re si a simila te

627 = 5121 50 RON