Sunteți pe pagina 1din 9

FACULTATE DE ŞTIINŢE ECONOMICE

ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

AUDIT ŞI GUVERNANŢĂ CORPORATIVĂ

AGC 2015

Acest standard a fost semnificativ revizuit în anul 2011, modificările aplicadu-se


începand cu 01 ianuarie 2013.
Obiectiv

Obiectivul principal al acestui Standard este de a descrie contabilizarea şi


prezentarea informaţiilor referitoare la beneficiile angajatilor, care sunt de mai multe
tipuri, exceptie facând beneficiile cărora li se aplică IFRS 2 Plată pe bază de acțiuni.

Arie de aplicabilitate
1
Acest standard trebuie aplicat de un angajator la contabilizarea beneficiilor
angajaţilor.
Prezentul standard nu tratează raportarea de către planurile de beneficii pentru
angajați (a se vedea IAS 26 Contabilitatea și raportarea planurilor de pensii).
Beneficiile angajaților includ beneficii oferite fie angajaților, fie persoanelor aflate
în întreținerea acestora sau beneficiarilor acestora și pot fi decontate prin plăți (sau prin
furnizarea de bunuri sau servicii) efectuate fie în mod direct către angajați, către soțul
(soția), copiii sau alte persoane aflate în întreținerea acestora, fie unor terțe părți, precum
societățile de asigurare.
Beneficiile angajaţilor pot avea diverse forme şi pot fi clasificate după mai multe
criterii. Strandardul trateză atât beneficiile acordate în formă bănească (salarii, prime
etc.) cât şi sub alte forme (avantaje în natură, avantaje în servicii etc.).

Clasificare
Acest standart se împarte în 4 (patru) categorii principale de beneficii
iar acestea sunt:
1. beneficiile pe termen scurt ale angajaților sunt platibile integral în termen de
douăsprezece luni de la sfârșitul perioadei de raportare anuală în care
angajații prestează serviciile în cauză şi sunt valabile pentru angajaţii curenţi.
De exemplu: retribuții, salarii și contribuții la asigurările sociale; concediul de odihnă
anual plătit și concediul medical platit; participări la profit și prime precum și beneficii
nemonetare (precum asistența medicală, telefon, laptop, locuința, mașina de servici etc.)
pentru angajații existenți;
2. beneficii postangajare, (altele decât compensațiile pentru încetarea
contractului de muncă și beneficiile pe termen scurt ale angajaților) care sunt
plătibile după terminarea contractului de muncă.
De exemplu: pensiile, bonusurile de pensionare, precum și alte beneficii postangajare,
cum ar fi asigurările de viață postangajare și asistența medicală postangajare.
3. alte beneficii pe termen lung ale angajaților, cum ar fi: absențe
remunerate pe termen lung, precum concediile pentru vechime în
serviciu sau concediile sabatice; jubilee sau alte beneficii legate de
vechimea în serviciu precum și indemnizații pentru invaliditate pe
termen lung
1
Ghid pentru înelegerea şi aplicarea IAS 19, Ed. CECCAR Bucureşti 2004

Pagina 2 din 9
4. compensații pentru încetarea contractului de muncă (înainte de
pensionare).
Un angajat poate presta servicii pentru o entitate, lucrând cu normă întreagă, cu
fracțiune de normă, ca angajat permanent, ocazional sau temporar. În sensul prezentului
standard, termenul „angajat” include și directorii și alți membri ai personalului de
conducere.

Beneficii pe termen scurt ale angajatilor includ articole ca:

 indemnizaţii, salarii si contributii la asigurarile sociale;


 absenţe pe termen scurt compensate (cum sunt concediul de odihnă anual
plătit şi concediul medical platit), atunci când absentele se asteapta sa aiba
loc în termen de douasprezece luni de la sfârsitul perioadei în care angajatii
presteaza serviciul în cauza;
 participări la profit si prime de plătit în termen de douăsprezece luni de la
sfârşitul perioadei în care angajaţii prestează serviciul în cauza;
 beneficii nemonetare (cum sunt asistenţă medicala, cazarea, maşini şi bunuri
sau servicii gratuite, sau subvenţionate) pentru angajaţii curenţi.

Atunci când un angajat a prestat un serviciu catre o întreprindere în timpul unei perioade
contabile, întreprinderea trebuie sa recunoasca valoarea neactualizata a beneficiilor pe
termen scurt ale angajatilor, asteptate a fi platite în schimbul acelui serviciu:

(a) ca datorie (cheltuiala angajata), dupa deducerea oricarei valori deja platite.

Daca valoarea deja platita depaseste valoarea neactualizata a beneficiilor, o


întreprindere trebuie sa recunoasca acel exces ca activ (cheltuiala platita anticipat) în
măsura în care plata anticipata va conduce, de exemplu, la o reducere a platilor viitoare
sau la o rambursare de numerar; si

(b) ca si cheltuiala, cu exceptia cazului în care un alt Standard International de


Contabilitate recomanda sau permite includerea beneficiilor în costul unui activ (a se
vedea, de exemplu, IAS 2, Stocuri, si IAS16, Imobilizari corporale).

2
Amendamentele la IAS 19 sunt destinate să-i ajute pe utilizatorii situaţiilor
financiare să înţeleagă mai bine cum afectează planurile de pensii cu beneficii
determinate poziţia financiară, performanţele financiare şi fluxurile de trezorerie ale unei
entităţi.
Planurile de beneficii postangajare sunt acorduri oficiale sau neoficiale în baza cărora o
entitate acordă unuia sau mai multor angajați beneficii postangajare
Beneficiile postangajare se împart în două categorii :
2
http://ceccar.ro/ro/?page_id=3031

Pagina 3 din 9
Planurile de contribuții determinate sunt planuri de beneficii postangajare în baza cărora
o entitate plătește contribuții fixe către o entitate separată (un fond) și nu are nicio
obligație legală sau implicită de a plăti contribuții suplimentare dacă fondul nu deține
suficiente active pentru a plăti toate beneficiile angajaților aferente serviciilor prestate de
angajați în perioada curentă sau în perioadele anterioare.
Planurile de beneficii determinate sunt planuri de beneficii postangajare, altele decât
planurile de contribuții determinate.
Foarte importantă este identificarea tipului de plan cu care lucrăm deoarece
tratamentul contabil pentru fiecare plan în parte este cu totul diferit.
Cele două caracteristici diferite :
Beneficii post-angajare Planul de contribuţii Planul de beneficii
Caracteristici determinat determinat
Obligaţiile entităţii plătește contribuții fixe
asigurarea beneficiilor îi
(angajatorului), unde către o entitate separată
revine entităţii
încep şi unde se termină. (un fond)
Pentru cine presupune un
Pentru angajat Pentru angajator
risc al investiţiei

Sau altfel ilustrat:


Planul de contribuţii determinate
Variabile (Riscuri)
Fixe
Entitatea Contribuţii Planul Beneficii Beneficiarii
de pensii
(Riscuri)

Variabile Fixe
Planul de beneficii determinate
3
Diferenţa dintre planul de contribuţii determinate şi planul de beneficii determinate

Contabilizarea planurilor de contribuții determinate este simplă, deoarece obligația


entității raportoare pentru fiecare perioadă este determinată de sumele cu care se
contribuie în acea perioadă. În consecință, nu sunt necesare ipoteze actuariale pentru
evaluarea obligației sau a cheltuielii și nu există nicio posibilitate de pierdere sau câștig
actuarial(ă). Mai mult, obligațiile sunt evaluate pe o bază neactualizată, cu excepția
cazului în care nu se preconizează ca acestea să fie plătite integral în termen de

3
Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea IAS 19, Ed. CECCAR, Bucureşti 2004

Pagina 4 din 9
douăsprezece luni de la sfârșitul perioadei anuale de raportare în care angajații
prestează serviciul aferent.
Atunci când un angajat a prestat un serviciu în cadrul unei entități în decursul unei
perioade, entitatea trebuie să recunoască contribuția de plătit la un plan de contribuții
determinate în schimbul acelui serviciu:
(a) drept datorie (cheltuială angajată), după deducerea oricărei
contribuții deja plătite. În cazul în care contribuția deja plătită depășește contribuția
cuvenită pentru serviciu înainte de încheierea perioadei de raportare, o entitate trebuie
să recunoască acea diferență ca activ (cheltuială înregistrată în avans), în măsura în
care plata anticipată va conduce, de exemplu, la o reducere a plăților viitoare sau la o
rambursare de numerar;
(b) drept cheltuială, cu excepția cazului în care un alt IFRS impune sau
permite includerea contribuției în costul unui activ (a se vedea, de exemplu, IAS 2 și IAS
16).
Atunci când contribuțiile la un plan de contribuții determinate nu se așteaptă să fie
plătite integral în termen de douăsprezece luni de la sfârșitul perioadei anuale de
raportare în care angajații prestează serviciul aferent, ele trebuie actualizate folosindu-se
rata de actualizare.

Definiţii:

Beneficiile angajatilor sunt toate formele de contraprestatii acordate de o întreprindere în


schimbul serviciului prestat de angajati.

Planurile de beneficii post-angajare sunt contracte oficiale sau neoficiale, în baza


carora o întreprindere furnizeaza unuia sau mai multor angajati beneficii post-angajare.

Planurile de contributii determinate sunt planuri de beneficii post-angajare, în baza


carora o întreprindere plateste contributii fixe într-o entitate separata (un fond) si nu va
avea nici o obligatie legala sau implicita de a plati contributii suplimentare daca fondul nu
detine suficiente active pentru a plati toate beneficiile angajatilor aferente serviciului
prestat de angajat în perioadele curente sau anterioare.
Planurile de beneficii determinate sunt planuri de beneficii post-angajare, altele decât
planurile de contributii determinate.
Planurile cu mai multi angajatori sunt planuri de contributii determinate (altele decât
planurile de stat) sau planuri de beneficii determinate (altele decât planurile de stat) care:

Pagina 5 din 9
(a) pun în comun activele cu care au contribuit diferite întreprinderi care nu se afla sub
control comun; si

(b) folosesc acele active pentru a asigura beneficii angajatilor mai multor întreprinderi,
bazându-se pe faptul ca atât contributia, cât si nivelurile beneficiului sunt determinate
fara a se tine seama de identitatea întreprinderii care angajeaza personalul în cauza.

Alte beneficii pe termen lung ale angajatilor sunt beneficiile angajatilor (altele decât
beneficiile post-angajare, beneficiile pentru încheierea contractului si compensatiile sub
forma participarilor la capitalurile proprii) care nu sunt datorate în totalitate în termen de
douasprezece luni, dupa sfârsitul perioadei în care angajatii presteaza serviciul în cauza.

Beneficiile pentru încheierea contractului de munca sunt beneficii ale angajatilor ce


se platesc fie ca rezultat al:

(a) deciziei unei întreprinderi de a încheia contractul unui angajat înainte de data normala
de pensionare; sau

(b) a deciziei unui angajat de a accepta în mod voluntar plecarea în somaj în schimbul
acelor beneficii.

Compensatiile sub forma participatiilor la capitalurile proprii sunt beneficiile angajatilor, în


baza carora fie:

(a) angajatii au dreptul sa primeasca instrumente financiare de capitaluri proprii emise de


întreprindere (sau de societatea-mama a acesteia); sau

(b) valoarea obligatiei întreprinderii catre angajati depinde de pretul viitor al


instrumentelor financiare de capitaluri proprii emise de întreprindere.

Planurile de compensatii sub forma participatiilor la capitalurile proprii sunt contracte


oficiale sau neoficiale, în baza carora o întreprindere ofera compensatii sub forma
participatiilor la capitalurile proprii pentru unul sau mai multi angajati.

Beneficiile legitime ale angajatilor sunt beneficiile angajatilor ce nu sunt conditionate de


angajari viitoare.

Pagina 6 din 9
Valoarea actualizata a unei obligatii privind beneficiul determinat este valoarea
actualizata, fara scaderea oricaror active ale planului, a platilor viitoare previzionate
cerute pentru a stinge obligatia ce rezulta din serviciul angajatului în perioadele curente
si anterioare.

Costul serviciilor curente reprezinta cresterea valorii actualizate a unei obligatii privind
beneficiul determinat, ce rezulta din serviciul angajatului în perioada curenta.

Cheltuielile cu dobânzile reprezinta cresterea înregistrata în timpul unei perioade în


valoarea actualizata a unei obligatii privind beneficiul determinat, ce apare pentru ca
beneficiile sunt cu o perioada mai aproape de achitare.

Activele planului cuprind:

(a) activele detinute de un fond de beneficii ale angajatilor pe termen lung; si

(b) politele de asigurare restrictive.

Activele detinute de un fond de beneficii ale angajatilor pe termen lung sunt activele
(altele decât instrumentele financiare netransferabile emise de întreprinderea raportoare)
care:

(a) sunt detinute de o entitate (un fond) care este separata, din punct de vedere juridic,
de întreprinderea raportoare si al carei scop unic este de a plati sau finanta beneficiile
angajatilor; si

(b) sunt disponibile utilizarii numai cu scopul de a plati sau finanta beneficiile angajatilor,
dar nu sunt disponibile creditorilor întreprinderii raportoare (nici macar în caz de
faliment), si care nu pot fi returnate întreprinderii raportoare, cu exceptia cazului în care:

(i) activele ramase în posesia fondului sunt suficiente pentru a îndeplini toate obligatiile
întreprinderii raportoare;

sau

(ii) activele sunt returnate întreprinderii raportoare, cu scopul de a rambursa beneficiile


angajatilor deja platite.

Pagina 7 din 9
Polita de asigurare restrictiva este o polita de asigurare emisa de un asigurator care nu
este parte afiliata (asa cum este aceasta definita în IAS 24, Prezentarea informatiilor
referitoare la tranzactiile cu partile afiliate) a întreprinderii raportoare, daca încasarile
aferente politei:

(a) pot fi utilizate doar pentru a plati sau finanta beneficiile angajatilor în baza unui plan
de beneficii determinate;

(b) nu sunt disponibile creditorilor întreprinderii raportoare (nici macar în caz de faliment),
si care nu pot fi platite întreprinderii raportoare, cu exceptia cazului în care:

(i) încasarile reprezinta un surplus de active care nu sunt necesare în scopul îndeplinirii
tuturor obligatiilor cu privire la beneficiile angajatilor; sau

(ii) încasarile sunt returnate întreprinderii raportoare cu scopul de a le rambursa pentru


beneficiile angajatilor deja platite.

Activele planului sunt activele (altele decât instrumentele financiare netransferabile


emise de întreprinderea raportoare) pastrate într-o entitate ( un fond) care îndeplineste
toate conditiile urmatoare:

(a) entitatea este, din punct de vedere juridic, separata de întreprinderea raportoare;

(b) activele fondului se utilizeaza doar pentru a achita obligatiile de beneficiu catre
angajat, nu sunt la dispozitia propriilor creditori ai întreprinderii si nu pot fi returnate
întreprinderii ( sau pot fi returnate acesteia doar daca activele ramase ale fondului sunt
suficiente pentru a satisface obligatiile planului ); si

(c) în masura în care în fond sunt suficiente active , întreprinderea nu va avea nici o
obligatie legala sau implicita de a plati în mod direct beneficiile angajamentului în cauza.

Valoarea justa: este suma la care poate fi tranzactional un activ sau decontata o datorie,
de bunavoie, între parti aflate în cunostinta de cauza în cadrul unei tranzactii în care
pretul este determinat obiectiv.

Rentabilitatea activelor planului reprezinta dobânda, dividendele si orice alt venit ce


deriva din activele planului, împreuna cu câstiguri si pierderi realizate sau nerealizate
generate de activele planului, mai putin orice costuri pentru administrarea planului si mai
putin orice impozit de platit prin însusi acest plan.

Pagina 8 din 9
Câstigurile si pierderile actuariale cuprind:

(a) ajustari din experienta (efectele diferentelor între ipoteze actuariale anterioare si ceea
ce s-a întâmplat, de fapt); si

(b) efectele schimbarilor în ipotezele actuariale.

Costul serviciilor anterioare este cresterea valorii actualizate a obligatiei privind beneficiul
determinat pentru serviciul angajatului în perioade anterioare, ce rezulta în perioada
curenta din introducerea sau schimbarea beneficiilor post-angajare, sau altor beneficii pe
termen lung ale angajatilor. Costul serviciilor anterioare poate sa fie pozitiv (daca
beneficiile sunt introduse sau îmbunatatite) sau negativ ( daca beneficiile existente sunt
reduse).

Pagina 9 din 9

S-ar putea să vă placă și