Tema 7.

Combinări de entități
 7.1. Conceptul de grup ca o singură unitate economică
7.2. Conceptul de conturi de grup
7.3. Pregătirea Situației consolidate privind poziția
financiară
7.4. Calculul Goodwill
7.5. Ajustări
7.6. Pregătirea situației consolidate a rezultatului global
7.7. Alte aspecte de grup
8.1 Combinări de întreprinderi (IFRS 3)
Obiectivul IFRS 3 este de a îmbunătăţi relevanţa, fiabilitatea şi
comparabilitatea informaţiilor pe care o entitate raportoare le
oferă în situaţiile sale financiare cu privire la o combinare de
întreprinderi şi efectele ei.

IFFRS 3 stabileşte principii şi dispoziţii privind modul în care

dobânditorul:
(a) recunoaşte şi evaluează în situaţiile sale financiare activele identificabile
dobândite, datoriile asumate şi orice interese minoritare deţinute în entitatea
dobândită;
(b) recunoaşte şi evaluează fondul comercial dobândit în combinarea de
întreprinderi sau un câştig dintr-o cumpărare în condiţii avantajoase; şi
(c) determină informaţiile care trebuie prezentate pentru a permite
utilizatorilor situaţiilor financiare să evalueze natura şi efectele financiare ale
combinării de întreprinderi.
Entitatea trebuie să determine dacă o tranzacţie sau alt eveniment
reprezintă o combinare de întreprinderi aplicând definiţia din
IFRS 3, fapt care impune ca activele dobândite şi datoriile asumate
să constituie o întreprindere.

Dacă activele dobândite nu reprezintă o întreprindere, entitatea

raportoare trebuie să contabilizeze tranzacţia sau un alt eveniment
drept o achiziţie de active.

Întreprindere - un set de active şi activităţi integrate care poate

fi condus şi administrat în scopul furnizării unei rentabilităţi
sub formă de dividende, costuri scăzute sau alte beneficii
economice direct către investitori sau alţi proprietari, membri
sau participanţi
Intrare – Proces - Ieșiri
Combinare de întreprinderi - o tranzacţie sau un alt eveniment
prin care un dobânditor obţine controlul asupra uneia sau mai
multor întreprinderi.

Tranzacţiile numite uneori „fuziuni reale” sau „fuziuni între entităţi

egale” sunt, de asemenea, combinări de întreprinderi, conform
utilizării acestui termen în IFRS 3.

Dobânditor - entitatea care obţine controlul asupra entităţii

dobândite.
O entitate trebuie să contabilizeze fiecare combinare de întreprinderi
aplicând metoda achiziţiei
entitatea care obţine controlul
Identificarea DOBÂNDITORULUI
asupra entităţii dobândite
Determinarea DATEI ACHIZIŢIEI data la care este dobândit
controlul (data de închidere)
RECUNOAȘTEREA și EVALUAREA

ACTIVELOR și DATORIILOR în entitatea

în care s-a investit la valoarea justă Contraprestația X
Interesul minoritar X
INTERESULUI MINORITAR la valoarea X
justă sau proporțional activelor nete Valoarea justă a activelor
RECUNOAȘTEREA și EVALUAREA entității dobândite (X)
fondului comercial
Fondul comercial X
Exemplul: Entitatea A achiziționează 87 % acțiunile entității B pentru 10
mln. $.
Exemplul: Societatea A fuzionează cu societatea B. În urma fuziunii este
înființată societatea C, care va emite acțiuni acționarilor societăților A și B.
Societatea C poate aplica metoda achiziției potrivit IFRS 3?
Exemplul: Entitățile B și C fac obiectul unei combinări de întreprinderi.
Termenii tranzacției se prezintă astfel:
- a fost creată o nouă entitate, entitatea R;
- acționarii anteriori ai entității B dețin 58% din capitalul entității R;
- membrii anteriori ai consiliului director și ai organului de conducere al
entității B dețin aceleași funcții în cadrul entității R;
- valoarea justă a activului net al entității B, la data achiziției, este de 80.000
lei;
- valoarea justă a activului net al entității C, la data achiziției, este de 65.000
lei.
Care dintre cele trei entități trebuie considerată a fi dobânditorul?
Exemplu: Societatea A, a cărei capitalizarea bursieră
este de 75 mil. lei, achiziţionează societatea B cu o
capitalizare bursieră este de 250 mil. lei. Tranzacţia va fi
achitată prin emisiunea de acţiuni ale societăţii A, iar
raportul de schimb este de 8 acţiuni ale societăţii A
pentru o acţiune a societăţii B. Societatea B are 100 000
de acţiuni în circulaţie, iar societatea A - 150 000 de
acţiuni în circulaţie. Care este dobânditorul?
 Exemplul . Societatea A achiziționează 100% acțiunile B.
Potrivit contactului de cumpărare, data tranzacţiei este 10
martie. Membrii consiliului societății B vor fi numiţi pe 1
aprilie, data la care condiţiile legate de vânzare vor fi
îndeplinite. Acţiunile B sînt transferate societăţii A pe 15
aprilie cu ocazia plăţii lor. Care este data achiziției?
 Exemplul. În procesul de fuziune a entităților A și B, în care
entitatea A este dobânditorul s-a constatat că vânzătorul deține
trei mărci comerciale, care nu au fost recunoscute în situațiile sale
financiare. După datele experților valoarea justă a acestora este
1 200 000 $. Cum trebuie să se procedeze in combinarea de
întreprinderi?
 Exemplul . La data stabilirii controlului asupra entității dobândite
s-a constatat că în componența activelor ei figurează cheltuieli
de cercetare în sumă de 1 mln.$. Cum trebuie să se procedeze in
combinarea de întreprinderi?
 Exemplul . Entitatea A procură 100 % acțiuni a entității B cu un
lanț de magazine. Cu jumătate de an înainte de tranzacția de
combinare, managementul entității B a anunțat despre închiderea
și vânzarea unui magazin, pentru care a format un provizion în
mărime de 10 mln. $.
 Cum trebuie să se procedeze in combinarea de întreprinderi?
Recunoaşterea şi evaluarea fondului comercial sau a unui câştig
în urma unei cumpărări în condiţii avantajoase
Dobânditorul trebuie să recunoască fondul comercial la data
achiziţiei, evaluat drept valoarea cu care suma de la litera (a)
depăşeşte suma de la litera (b) de mai jos:
(a) valoarea agregată a:
(i) contraprestaţiei transferate evaluate la valoarea justă de la data
achiziţiei
(ii) valorii oricăror interese minoritare în entitatea dobândită şi
(iii) într-o combinare de întreprinderi realizată în etape, a valorii juste
de la data achiziţiei a participaţiei în capitalurile proprii deţinute
anterior de dobânditor în entitatea dobândită
(b) valorile nete de la data achiziţiei ale activelor
identificabile dobândite şi ale datoriilor asumate
 Exemplul. La 1 septembrie 2011, societatea A achiziționează
societatea B. Tranzacția este achitată prin emisiunea a 5 000
mii acțiuni ale societății A (prețul unei acțiuni A este de 15 lei)
și contra mijloacelor bănești în suma de 20 000 mii lei Pentru
realizarea acestei achiziții s-au angajat cheltuieli cu onorariile
consultanților juridici și evaluatorilor în sumă de 160 mii lei.
Societatea A are o secție de achiziții care a generat costuri de
105 mii lei în luna în care a avut loc achiziția societății B.
Personalul secției de achiziții estimează că a utilizat 30% din
timp pentru achiziția societății B.
 Care va fi suma prestatiei?
 Exemplul. Pe 15 iunie 2013 societatea A a achiziţionat
75% din acţiunile societăţii B la costul de 1 200 mii lei. La
data achiziţiei capitalul propriu al societăţii B se prezintă
astfel:
Fondul comercial reprezintă excedentul contraprestației
peste cota-parte din capitalul propriu al societăţii B
achiziţionate. Care va fi valoarea fondului comercial?
Indicatori Suma, mii lei
Capital statutar 1350
Rezerve stabilite de legislaţie 68
Alte rezerve 27
Profit net 7
Profit nerapartizat ale anilor precedenţi 27
Total capitalul propriu 1479
 Exemplul . Pe 30 iunie 2013 societatea A achiziționează
societatea B pentru suma de 24 850 mii lei (70%). La data achiziţiei
capitalul propriu al societăţii B este următorul:

Indicatori Suma, mii lei

Capital statutar 35 500
Rezerve stabilite de legislaţie 1 800
Alte rezerve 500
Profit net 700
Profit nerapartizat ale anilor precedenţi 1500
Total capitalul propriu 40 000
Exemplu. Entitatea ALFA achiziționează 70% din acțiunile
entității BETA pentru suma de 1.200.000 lei. Capitalul social al
entității achiziționate este format din 200.000 de acțiuni,
valoarea nominală fiind de 5 lei/acțiune. Valoarea justă a
activelor nete identificabile ale entității BETA este de 1.450.000
lei. La data achiziției, cotația pe piață a acțiunilor entității BETA
este de 5,5 lei/acțiune.
 Care este nivelul fondului comercial, în situațiile în care:
 dobânditorul evaluează interesul care nu controlează la
valoarea justă;
 dobânditorul evaluează interesul care nu controlează în funcție
de ponderea acestuia în activele identificabile nete ale entității
dobândite?
Prezentări de informaţii
Dobânditorul trebuie să prezinte informaţii care să le permită utilizatorilor
situaţiilor sale financiare:

1. să evalueze natura şi efectul financiar ale unei combinări de

întreprinderi care are loc:
(a) în timpul perioadei curente de raportare; sau
(b) după finalul perioadei de raportare, dar înainte ca situaţiile financiare
să fie aprobate în vederea publicării.

2. să evalueze efectele financiare ale ajustărilor recunoscute în decursul

perioadei curente de raportare, aferente combinărilor de întreprinderi care
au avut loc în perioada curentă de raportare sau în perioadele de raportare
anterioare
Întrebări de recapitulare:
1. Ce reprezintă o combinare de întreprinderi conform IFRS 3?
2. La ce valoarea sunt evaluate activele și datoriile dobândite în cadrul
combinărilor de întreprinderi?
3. La ce valoarea este evaluat interesul minoritar în cadrul combinărilor de
întreprinderi?
4. Care este considerată data achiziției în cadrul combinărilor de întreprinderi?
8.2 Situaţii financiare consolidate
(IFRS 10, IFRS 11)
IFRS 10 stabilește principiile de prezentare și întocmire a
situațiilor financiare consolidate atunci când o entitate
controlează una sau mai multe alte entități

Situațiile financiare consolidate - situaţiile financiare ale unui

grup în cadrul căruia activele, datoriile, capitalurile proprii,
venitul, cheltuielile şi fluxurile de trezorerie ale societăţii mamă
şi ale filialelor sale sunt prezentate ca aparţinând unei entităţi
economice unice.
 SOCIETATE-MAMĂ - o entitate care
controlează una sau mai multe entităţi

INVESTIȚIE: ASOCIAT:
FILIALĂ: o entitate
deținerea unui activ societatea-mamă are
controlată de altă
în scopul dobândirii influență
entitate
avantajelor semnificativă

Metoda punerii în
Consolidare IFRS 9
echivalență
 Situațiile financiare consolidate includ toate filiale cu excepția
celor deținute pentru vânzare.
Excepții: Dispoziții contabile:
O societate mamă poate să nu
Dacă data de raportare e
prezinte situaţii financiare
diferită - ajustări
consolidate dacă:
- ea însăși este o filială deținută în Politici contabile uniforme,
totalitate dacă nu – se dezvăluie
- este o filială deținută parțial, iar alți motivul. Ajustări la
proprietari nu au avut obiecții consolidare
- instrumentele de datorie și capital Tranzacțiile intra-grup se
nu sunt pe o piață publică elimină
- societatea mamă principală sau
intermediară întocmește și publică În situațiile societății-mamă filialele
situații consolidate conform SIRF sunt contabilizate prin metoda
costului sau conform IFRS 9.
Pașii de urmat în consolidarea Situației poziției financiare:
1. Fondul comercial
2. Active și datorii: 100 % ale societății mamă + 100 % ale
fiicelor
3. Capitalul acționar: doar al societății mamă!
4. Rezerve și rezultat reportat: 100 % ale societății mamă +
cota-parte din rezervele și rezultatul reportat după achiziției,
ajustate cu posibilele diferențe din consolidare
5. Interesele care nu controlează: valoarea la data achiziției
+ cota-parte din rezervele și rezultatul reportat după achiziției,
ajustate cu posibilele diferențe din consolidare
 CONTROLUL
Un investitor controlează o entitate în care a investit atunci când deține:
 autoritate asupra entităţii în care s-a investit

 expunere sau drepturi asupra rezultatelor variabile pe baza participării sale în

entitatea în care s-a investit
 capacitatea de a-şi utiliza autoritatea asupra entităţii în care s-a investit pentru
a influenţa valoarea rezultatelor investitorului

Drepturi existente care îi conferă Aceste pot include:

capacitatea curentă de a coordona
activităţile relevante (care Dividende
influenţează semnificativ) rezultatele
entităţii în care s-a investit Remunerări pentru deservirea
activelor și datoriilor în entitatea în
Autoritatea poate fi dobândită fie prin care s-a investit
deținerea majorității drepturilor de vot
fie prin alte modalități
Exemplul 1. Entitatea Alfa achiziționează 75% din capitalul social emis de Beta
pentru 80000 euro. La data achiziționării, rezultatul reportat al Beta era de 60000
euro. Conform politicilor adoptate de managementul entității Alfa, interesul minoritar
este evaluat la cota sa proporțională din activele nete la data achiziției.
Doi ani mai târziu, pe 31 martie 2013 Situațiile poziției financiare (extras) ale celor
două entități erau prezentate astfel (nu au fost înregistrate emisii suplimentare de
capital):
Alfa Beta
Investiții în Beta 80000
Alte active 100000 150000
Total Active 180000 150000
Capital social (valoarea nominală a unei acțiuni=1 euro 50000 32000
Rezultat reportat 90000 98000
Datorii 40000 20000
Total Capital și Datorii 180000 150000

Se cere: Întocmiți Situația consolidată a poziției financiare la data de 31 martie 2013.

Grupul Beta
Situația consolidată a poziției financiare la data de 31 martie, 2013
Nota 1. Goodwill-ul

1. Contraprestația 80 000
cotă proporțională din
2. Interesul minoritar 92 000 x 25 % 23 000 activele nete la data
achiziției, adică 25%
Total 103 000
3. Activele nete la data achiziției
Capital social = 32 000
Rezultat reportat = 60 000

Total active nete 92 000

4. Goodwill 11 000 103 000 – 92 000
Grupul Beta
Situația consolidată a poziției financiare la data de 31 martie, 2013

euro
Goodwill 11 000 Nota 1
Alte active 250 000 100 000 + 150 000
Total active 261 000
Capital social (valoarea
50 000
nominală a unei acțiuni=1
u.c
Rezultat reportat Nota 2.
Nota 2. Rezultatul reportat consolidat: Alfa Beta

Conform datelor din exemplu 90 000 98 000

Rezultatul reportat pre-achiziție (60 000)

38 000
Cota societății-mamă
28 500
(rezultatul reportat post-
achiziție) 38 000 x 75 %

118 500
Rezultat reportat consolidat
Grupul Beta
Situația consolidată a poziției financiare la data de 31 martie, 2013

euro
Goodwill 11 000 Nota 1
Alte active 250 000 100 000 + 150 000
Total active 261 000
Capital social (valoarea
50 000
nominală a unei acțiuni=1
u.c
Rezultat reportat 118 500 Nota 2.
Interesul minoritar Nota 3.
Nota 3. Interesul minoritar (25 %):
vezi nota 1
La data achiziției 23 000

Rezultatul reportat post-achiziție 9 500 38 000 x 25 %

Interesul minoritar la data de

32 500
31 martie 2013
Grupul Beta
Situația consolidată a poziției financiare la data de 31 martie, 2013

euro
Goodwill 11 000 Nota 1
Alte active 250 000 100 000 + 150 000
Total active 261 000
Capital social (valoarea
50 000
nominală a unei acțiuni=1
u.c
Rezultat reportat 118 500 Nota 2.
Interesul minoritar 32 500 Nota 3.
Datorii 60 000 40 000 + 20 000
Total Capital și Datorii 261 000
IFRS 11 stabilește principiile de raportare financiară
pentru entităţile care deţin interese în angajamente
care sunt controlate în comun (altfel spus, angajamente
comune)
 IFRS 11 Angajamente comune
Controlul comun - împărţirea controlului, convenită prin contract,
asupra unui angajament, care există numai atunci când este necesar
consimţământul unanim al părţilor care împart controlul pentru a decide
cu privire la activităţile relevante

Angajament comun - un angajament în care două sau

mai multe părţi deţin controlul comun.

Exploatare în participaţie Asociere în participaţie

părţile care deţin controlul comun al părţile care deţin controlul
angajamentului au drepturi la comun al angajamentului au
activele şi obligaţii privind datoriile drepturi la activele nete ale
aferente angajamentului angajamentului

Operatori Asociaţi
Controlul comun – exemple de aplicare
Exemplul 1. Să presupunem că 3 părţi încheie un angajament în cadrul
căruia, A deţine 50% din drepturile de vot, B deţine 30% şi C deţine
20%.
Angajamentul contractual dintre A, B şi C prevede că sunt necesare
minimum 75% din drepturile de vot pentru a decide cu privire la
activităţile relevante ale angajamentului.

Deşi A poate bloca orice decizie, nu controlează angajamentul,

deoarece are nevoie de acordul părţii B. Termenii angajamentului
contractual prin care sunt necesare minimum 75% din drepturile de vot
pentru a decide cu privire la activităţile relevante implică faptul că A şi
B deţin controlul comun al angajamentului, deoarece nu se pot lua
decizii cu privire la activităţile relevante ale angajamentului fără ca
părţile A şi B să convină.
Controlul comun – exemple de aplicare
Exemplul 2. Să presupunem că un angajament are 3 părţi: A deţine 50%
din drepturile de vot, iar B şi C deţin fiecare câte 25%.
Angajamentul contractual dintre A, B şi C prevede că sunt necesare
minimum 75% din drepturile de vot pentru a decide cu privire la
activităţile relevante ale angajamentului.
Deşi A poate bloca orice decizie, nu controlează angajamentul, deoarece
are nevoie fie de acordul părţii B, fie de acordul părţii C. În acest
exemplu, A, B şi C controlează în mod colectiv angajamentul.
Cu toate acestea, există mai multe combinaţii de părţi care pot conveni
pentru a obţine 75% din drepturile de vot (adică fie A şi B, fie A şi C).
În astfel de situaţii, pentru a fi un angajament comun, angajamentul
contractual între părţi ar trebui să prevadă care combinaţie de părţi
trebuie să fie unanim de acord cu deciziile privind activităţile
relevante ale angajamentului.
Controlul comun – exemple de aplicare
Exemplul 3. Să presupunem un angajament în care A şi B deţin
fiecare câte 35% din drepturile de vot din cadrul angajamentului, iar
cele 30% rămase sunt foarte dispersate.
Deciziile cu privire la activităţile relevante trebuie să fie aprobate
prin majoritatea drepturilor de vot.

A şi B deţin controlul comun al angajamentului numai dacă

angajamentul contractual prevede că este necesar atât acordul
părţii A, cât şi al părţii B pentru a decide cu privire la
activităţile relevante ale angajamentului.
Contabilitatea în cadrul angajamentelor comune

În raport cu interesul său într-o exploatare Un asociat într-o

în participaţie, un operator trebuie să asociere în participaţie
recunoască: trebuie să îşi recunoască
(a) activele sale, inclusiv partea sa din orice participaţia într-o
active deţinute în comun asociere în participaţie
(b) datoriile sale, inclusiv partea sa din drept investiţie
orice datorii suportate în comun contabilizezată prin
(c) veniturile sale din vânzarea părţii din metoda punerii în
rezultat care îi revine în urma exploatării în echivalenţă (SIC 28)
participaţie
(d) partea sa din veniturile care rezultă în
urma vânzării rezultatului de către
exploatarea în participaţie
(e) cheltuielile sale, inclusiv partea sa din
orice cheltuieli suportate în comun
Exemplul 4. Alfa, care mai deține și alte filiale, a achiziționat 40 %
din acțiunile entității Beta la data de 1 ianuarie 2012 și în același
timp a întrat într-un angajament comun (asociere în participație)
într-o entitate corporativă (entitatea Gama) cu alți 3 parteneri (toți
având părți egale).

Situația rezultatului global al grupului Alfa, societăților Beta și

Gama la finele anului 2012 se prezintă astfel:

vezi continuarea
Exemplul 4 – continuare

Alfa Beta Gama

Vânzări 50 000 30 000 20 000
Costul vânzărilor (30 000) (19 000) (11 000)
Profit brut 20 000 11 000 9 000
Cheltuieli (5 000) (4 000) (3 000)
Dividende (Gama) 1 000
Costuri financiare (3 000) (1 600)
Profit înainte de impozitare 13 000 5 400 6 000
Cheltuieli privind impozitul pe profit (5 000) (2 000) (1 500)
Profit net 8 000 3 400 4 500

Dividende declarate 3 600 2 000 4 000

vezi continuarea
Exemplul 4 – continuare

Întocmiți Situația consolidată a rezultatului global

pentru Alfa la data de 31 decembrie și calculați mărimea
rezultatului reportat.
Situația consolidată a rezultatului global pentru exercițiul financiar care finalizează
la 31 decembrie, 2012

Alfa
Vânzări 50 000
Costul vânzărilor (30 000)
Profit brut 20 000
Cheltuieli (5 000)
Costuri financiare (3 000)
Total 12 000
Cota în entități asociate (3400 x 40%) 1 360
Cota în asocieri în participație (4500 x 25%) 1 125
Profit înainte de impozitare 14 485
Cheltuieli privind impozitul pe profit (5 000)
Profit net 9 485
Rezultatul reportat al grupului Alfa la 31 decembrie = 5 885 (9 485
– 3 600)
Calculul rezultatului reportat în Situația poziției financiare a grupului Alfa

Alfa Beta Gama

Profit net 8 000 3 400 4 500
Dividende declarate 3 600 2 000 4 000
Profit nedistribuit 4 400 1 400 500
Dividendele de la Beta (2000 x 40%) 800

Cota-parte din profitul nedistribuit al Beta

560
(1400 x 40 %)
Cota-parte din profitul nedistribuit al Gama
125
(500 x 25 %)

Total Rezultat reportat 5 885

Întrebări de recapitulare:
1. În ce condiții un investitor controlează o entitate în care a investit, conform
prevederilor IFRS 10?
2. Ce semnifică deținerea autorității asupra unei entități în care s-a investit,
conform prevederilor IFRS 10?
3. Ce presupune controlul în comun conform prevederilor IFRS11?
4. Ce urmează să recunoască în contabilitatea sa un operator într-o exploatare în
participaţie conform prevederilor IFRS 11?
 8.3 Contabilitatea investiţiilor în
întreprinderile asociate și asocierile în
participație (IAS 28)
IAS 28 Investiţii în entităţile asociate și asocierile în participație se
aplică în contabilizarea investiţiilor în entităţile asociate.

O entitate asociată este o entitate, inclusiv o entitate necorporativă

cum ar fi un parteneriat, asupra căreia investitorul are o influenţă
semnificativă şi care nu este nici o filială a acestuia, nici un
interes într-o asociere în participaţie.

Influenţa semnificativă este capacitatea de a participa la luarea

deciziilor privind politicile financiare şi de exploatare ale entităţii în
care s-a investit, fără a exercita un control asupra politicilor
respective.
INFLUENŢA SEMNIFICATIVĂ

Investitorul deţine, direct sau indirect (de exemplu, prin filiale)

20% -50% din acțiunile cu drept de vot

Evidențiată prin:
 reprezentarea în consiliul de administraţie sau în organul de
conducere echivalent al entităţii în care s-a investit
 participarea la procesul de elaborare a politicilor, inclusiv
participarea la luarea deciziilor cu privire la dividende şi alte
distribuiri
 tranzacţii semnificative între investitor şi entitatea în care
acesta a investit
 interschimbarea personalului de conducere
 furnizarea de informaţii tehnice esenţiale
METODA PUNERII ÎN ECHIVALENȚĂ

O investiţie într-o entitate asociată trebuie contabilizată prin

metoda punerii în echivalenţă (excepții)

Prezentarea investițiilor în entități asociate în Situația

poziției financiare
$
Costul investiții X
+ Cota-parte din profiturile
X
după data achiziției
+ Cota-parte din
modificarea rezervelor după
X
data achiziției
X
Metoda punerii în echivalenţă este o metodă de contabilizare prin
care investiţia este iniţial recunoscută la cost şi ajustată ulterior în
funcţie de modificările post-achiziţionare în cota investitorului din
activele nete ale entităţii în care a investit.

Profitul sau pierderea investitorului cuprinde cota investitorului din

profitul sau pierderea entităţii în care a investit.
Exemplul 1. Grupul A&Co, care deține și alte filiale, achiziționează
25000 din cele 100000 acțiuni cu drept de vot ale entității B la data
de 01 ianuarie 2012 pentru suma de 60000 $. Valoarea nominală a
unei acțiuni = 1$. Pentru exercițiul financiar care finalizează la 31
decembrie entitatea B a înregistrat un rezultat reportat în mărime de
24000$.

Cum vor fi reflectate rezultatele entității B în situațiile

financiare consolidate ale grupului A&Co la data de 31
decembrie 2012?
În conformitate cu prevederile IAS 28, investiţia într-o
entitate asociată trebuie contabilizată prin metoda punerii
în echivalenţă.

Astfel, la data de 31 decembrie 2012 valoarea acesteia in

Situația poziției financiare a grupului A&Co va constitui
66000$ [60000 + (24000 x 25%)]

Debit Investiții în entități asociate 6000 (24000 x 25%)

Credit Venituri din investiții în entități asociate 6000
Întrebări de recapitulare:

1. Ce este o entitate asociată conform prevederilor IAS 28?

2. Definiți termenul de influență semnificativă conform prevederilor
IAS 28.
3. În ce constă metoda punerii în echivalență pentru contabilizarea
investiţiei conform IAS 28?