Obiectivul situațiilor financiare

Principalul obiectiv al situațiilor financiare este acela de informare a utilizatorilor cu privire

la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie ale unei entități raportoare .
astfel OMFP nr. 1802/2014 precizează:
“Obiectivul situațiilor financiare anuale îl constituie furnizarea de informații despre poziția
financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie ale unei entități, utile unei categorii largi
de utilizatori.”1
Reglementarea nu definește conceptul de poziție financiară. De o manieră implicită
semnificația acestuia este dată în Cadrul general conceptual de raportare Financiară, de unde a fost
de fapt preluat. Iată de ce considerăm util să clarificăm acest concept recurgând la textele emise de
Consiliul pentru Standardele Internaționale de Contabilitate (IASB).
Rapoartele financiare cu scop general oferă informații privind Rapoartele financiare oferă,
de asemenea, informații privind efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente care modifică resursele
economice ale entității raportoare și pretențiile față de aceasta. Ambele tipuri de informații oferă
date utile pentru deciziile de furnizare de resurse către o entitate.
Informațiile privind natura și valorile resurselor economice ale unei entități raportoare și
pretențiile față de aceasta pot ajuta utilizatorii să identifice punctele forte și vulnerabilitățile
financiare ale entității raportoare, precum și să evalueze lichiditatea și solvabilitatea entității
raportoare, nevoia sa de finanțare suplimentară și probabilitatea ca entitatea să aibă succes în
obținerea finanțării. Informațiile privind prioritățile și dispozițiile de plată aferente pretențiilor
existente ajută utilizatorii să prognozeze modul în care vor fi distribuite fluxurile de trezorerie
viitoare între cei care au pretenții față de entitatea raportoare.
Diferitele tipuri de resurse economice influențează diferit modul în care utilizatorii
evaluează perspectivele unității raportoare de a obține fluxuri de trezorerie viitoare. Unele fluxuri de
trezorerie viitoare rezultă direct din resursele economice existențe, cum ar fi conturile de creanțe.
Altele rezultă din utilizarea în comun a câtorva resurse pentru a produce și comercializa bunuri și
servicii pentru clienți . deși aceste fluxuri de trezorerie nu pot fi corelate cu resurse economice
individuale (sau cu pretenții), utilizatorii rapoartelor financiare trebuie să cunoască natura și
valoarea resurselor disponibile pentru utilizare în activitatea entității raportoare.
Nici conceptul de performanță financiară nu este definit de reglementări. Pentru a-l
înțelege, este util să avem în vedere textele emise de IASB , din care acest concept a fost preluat.
Contabilitatea de angajamente ilustrează efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente și
circumstanțe asupra resurselor economice și pretențiilor față de o entitate raportoare în perioadele în
care respectivele efecte se produc, chiar dacă încasările și plățile aferente de numerar au loc într-o
perioadă diferită. Acest aspect este important deoarece informațiile privind resursele economice și
1
– OMFP nr. 1802/2014
pretențiile față de o invitație raportare, precum și modificările resurselor sale economice și ale
pretențiilor față de entitate în decursul unei perioade oferă o bază mai solidă pentru Evaluarea
performanței trecute și viitoare a entității decât informațiile care se referă numai la încasările și
plățile de numerar în decursul perioadei respective.
Informațiile privind performanța financiară a unei entități raportoare în decursul unei
perioade, reflectate de modificările resurselor sale economice și ale pretențiilor față de entitate care
au alte cauze decât obținerea de resurse suplimentare direct de la investitor și creditor, sunt utile
pentru evaluarea capacității trecute și viitoare a entității de a genera intrări nete de numerar . aceste
informații prezintă măsura în care entitatea raportoare și-a suplimentat resursele economice
disponibile și, astfel, capacitatea de a genera intrări nete de numerar mai degrabă prin activitatea sa
decât prin obținerea de resurse suplimentare direct de la investitori și creditori.
Informațiile privind performanța financiară a identității raportoare în cursul unei perioade
pot indica măsura în care evenimente cum sunt modificările prețurilor piețe sau ale ratelor dobânzii
au condus la creșterea sau reduceri ale resurselor entității și ale pretențiilor față de entitate, afectând
astfel capacitatea acesteia de a genera intrări nete de numerar.
Informațiile privind fluxurile de trezorerie ale entității raportare în decursul unei perioade
ajută utilizatorii să evalueze capacitatea invită ții de a genera intrări nete de numerar viitoare.
Acestea prezintă modul în care entitatea raportoare obține și cheltuiește numerarul, incluzând
informații privind împrumuturile și rambursarea datoriilor, dividendele plătite în numerar sau alte
distribuiri în numerar către investitori, precum și alți factori care ar putea afecta lichiditatea sau
solvabilitatea entității. Informațiile privind fluxurile de trezorerie ajută utilizatorii să înțeleagă
activitățile unei entități raportoare, să evaluezi activitățile de finanțare și de investiții ale acesteia, să
îi evalueze lichiditatea și solvabilitatea și să interpreteze alte informații privind performanța
financiară.
Informațiile incluse în situațiile financiare trebuie să aibă proprietatea de a fi utile
utilizatorilor. Potrivit OMFP nr. 1802/2014:
“pentru ca informațiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante și să reprezinte
exact ceea ce își propun să reprezinte. Utilitatea informațiilor financiare este amplificată dacă
acestea sunt comparabile, verificabile, oportune și inteligibile.”2
Se prezumă că utilitatea informațiilor este asigurată dacă:
a) Situațiile financiare sunt întocmite în conformitate cu reglementările (Ordinul 1802 /
2014)
“situațiile financiare anuale se întocmesc în mod clar și în concordanță cu prevederile
prezentelor reglementări (pct 23)”
b) Situațiile financiare oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare (a se
înțelege capitalurile proprii) și a profitului sau pierderii entității:
1
– OMFP nr. 1802/2014
 “situațiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor,
poziției financiare și a profitului sau pierderi entității. (pct 24).
Uneori, în cazuri excepționale, este posibil ca aplicarea anumitor prevederi din reglementări
să nu asigure o imagine fidelă. În aceste cazuri, dezideratul imagini fidele primează conformității cu
reglementarea. Prin urmare, entitatea va aplica o politică contabilă sau o decizie care va asigura o
informație fidelă, derogându-se de la prevederile reglementării:
“dacă aplicarea prevederilor prezentelor reglementări nu este suficientă pentru a oferii o
imagine fidelă a activelor, datoriilor, a poziției financiare și a profitului sau pierderi entității, în
notele explicative la situațiile financiare sunt furnizate informațiile suplimentare necesare pentru
respectarea cerințe respective”. (pct 25)
“dacă, în cazuri excepționale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementări este
incompatibilă cu obligațiile prevăzute la punctele 24 și 25, Dispoziția respectivă nu se aplică, pentru
a oferii o imagine fidelă a activelor, a datoriilor, a poziției financiare și a profitului sau pierderii
entității. Neaplicarea unei astfel de dispoziții se prezintă în notele explicative la situațiile financiare,
împreună cu explicație a motivelor și a efectelor sale asupra activelor, datoriilor, poziției financiare
și a profitului sau pierderii entității. (pct 26)
“formatul bilanțului, respectiv a bilanțului prescurtat, și cel al contului de profit și pierdere
nu se modifică de la un exercițiu financiar la altul. În cazuri excepționale sunt permise totuși abateri
de la acest principiu pentru a se oferii o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare și a
profitului sau pierderii entității. Astfel de abateri și justificările corespunzătoare se prezintă în notele
explicative la situațiile financiare. (pct 127)

1
– OMFP nr. 1802/2014