Bilanțul Și Situația de Profit Și Pierdere

Bilanțul și Situația de profit și pierdere – imaginea
poziției financiare și a performanțelor entității

3.1 Bilanțul – structura și caracteristica generală a acestuia
3.2 Componența, caracteristica și recunoașterea activelor
3.3 Structura și caracteristica capitalului propriu
3.4 Componența, caracteristica și recunoașterea datoriilor
3.5 Situația de profit și pierdere – structura și caracteristica generală a
acesteia
3.6 Componența, caracteristica și recunoașterea veniturilor,
cheltuielilor. Modul de determinare a rezultatelor financiare
3.7 Influența faptelor economice asupra poziției financiare și
performanței entității
Bazele contabilității
02.02.2017 Autor: Lilia GRIGOROI 1
Bilanţul contabil
 Bilanțul este un procedeu al metodei contabilității prin
care se asigură dubla reprezentare a averii.
 El evidențiază în expresie valorică, la un moment dat,

echilibrul dintre bunurile economice (activele) și sursele
lor de finanțare (capitalul propriu și datoriile).
 Bilanțul se prezintă sub forma unui tablou, format din

două părți: partea din stânga denumită activ, iar cea din
dreapta pasiv.
Forma bilanţului
În forma cea mai simplă bilanţul se prezintă astfel:
Bilanțul
la data _____________
Activ Pasiv
Specificarea în expresie valorică a bunurilor Specificarea în expresie valorică a surselor de

economice (activelor) aflate la dispoziţia proveniență a bunurilor economice (capital
întreprinderii propriu și datorii)
Total activ Total pasiv
Bilanțul
ca parte componentă a situațiilor financiare
Bilanţul prezintă poziţia financiară a entităţii şi include la data raportării
informații privind:
 activele – resurse economice identificabile şi controlabile de către entitate ce

provin din fapte economice trecute din a căror utilizare se aşteaptă obţinerea
unor beneficii economice;
 capitalul propriu – mărimea rămasă în activele entităţii după scăderea

datoriilor;
 datoriile – obligaţii actuale ale entităţii provenite din fapte economice trecute a
căror stingere contribuie la o reducere a resurselor, purtătoare de beneficii
economice.
Poziţie financiară – relaţia dintre activele, capitalul propriu

şi datoriile entităţii prezentate în bilanț.
A=CP+D
Forma bilanţului
Bilanțul reprezintă o grupare a activelor după componența şi destinația acestora ca
obiecte de drepturi și obligații, și drepturi și obligații asupra acestor active în
expresie valorică la o anumită dată, de regulă la data ultimei zile a perioadei de
gestiune. Schema bilanțului este:
Bilanțul
la data _____________
Activ Suma, lei Pasiv Suma, lei

Active imobilizate Capital propriu
Active circulante Datorii pe termen lung
Datorii curente
Total active Total pasive
Clasificări ale bilanțului
După sfera
După statul După de
juridic al perioada de cuprindere a
întreprinderii întocmire elementelor
patrimoniale
Bilanţul iniţial se întocmeşte la
înfiinţarea întreprinderii, când fondatorii Bilanţul anual se Bilanţul primar se
îşi pun la dispoziţie mijloace materiale şi întocmeşte la consideră bilanţul contabil
băneşti în vederea realizării scopului sfârşitul anului pe întocmit la nivel de
pentru care a fost creată. Aceste valori baza datelor din întreprindere.
sunt enumerate şi precizate în inventarul conturi şi
de constituire a întreprinderii şi din presupune în mod
acesta prin intermediul conturilor în obligatoriu
bilanţul iniţial în care sunt grupate după verificarea Bilanţul consolidat
principiul dublei reprezentări. prealabilă a este întocmit la nivelul
realităţii acestora grupurilor de
prin inventariere. întreprinderi.
Bilanţul curent se întocmeşte în
cursul activităţii întreprinderii, la
termenele impuse de legislaţia în
vigoare. Acesta se întocmeşte pe Bilanţul
baza situaţiei din conturi, a Bilanţul centralizat sunt
intermediar se
soldurilor conturilor preluate ca bilanţurile întocmite la
întocmeşte şi se
posturi de bilanţ. nivelul ministerelor,
prezintă semianual.
departamentelor, economiei
naţionale în ansamblu.
Bilanţul final se întocmeşte în
momentul cesionării activităţii de
către întreprindere sau al lichidării
ei.
Funcțiile bilanțului
Funcţia de generalizare a
Funcţia de informare Funcţia de analiză
informaţiilor contabile
• Funcţia de generalizare • Funcţia de informare • Funcţia de analiză este o
a informaţiilor contabile este esenţială pentru locul continuare şi o desfăşurare
este o manifestare a bilanţului în sistemul a funcţiei de informare. În
procedeului generalizării în informaţional contabil şi baza datelor din bilanţul
cadrul metodei contabilităţii pentru demonstrarea rolului contabil se analizează
şi este determinată de important pe care îl ocupă situaţia patrimonială şi
modul în care bilanţul în cadrul acestuia. Ea financiară a întreprinderii,
sistematizează şi grupează rezultă din analiza datelor capacitatea de plată a
informaţiile contabile după o prezentate în bilanţ care acesteia, starea decontărilor
structură bine determinată, astfel este transformat într- cu cumpărătorii şi furnizorii
care este unică şi un instrument de gestionare ş.a.
obligatorie pentru toate eficientă şi conducere a
întreprinderile. întreprinderii. Prin bilanţ se
prezintă situaţia elementelor
patrimoniale şi rezultatul
perioadei de gestiune. Se
cunosc starea bunurilor
economice la un moment
dat, creanţele, datoriile şi
sursele proprii ale
întreprinderii.
Conținutul și structura bilanțului
 Indicatorii bilanţieri prin care sunt grupate şi generalizate elementele
de activ şi pasiv poartă denumirea de posturi de bilanţ. Fiecare
element de activ şi pasiv constituie, după caz, un post de activ sau
pasiv. La rândul lor posturile sunt grupate şi sistematizate în capitole
de activ şi respectiv de pasiv.
 Activele sunt prezentate în bilanţ în ordinea creşterii lichidităţii

acestora, iar datoriile în baza creșterii exigibilității.
 Bilanţul contabil conţine cinci capitole, dintre care două sunt în activ,
iar trei în pasiv.
 Bilanțul se întocmește conform formularului din anexa la SNC

“Situații financiare”.
Bilanț
N. Activ Codul Sold la
d/o rândului
începutul sfârșitul
perioadei de perioadei de
gestiune gestiune
1 2 3 4 5
1. Active imobilizate
Imobilizări necorporale 010
Imobilizări corporale în curs de execuție 020
Terenuri 030
Mijloace fixe 040
Resurse minerale 050
Active biologice imobilizate 060
Investiții financiare în părți neafiliate 070
Investiții financiare în părți afiliate 080
Investiții imobiliare 090
Creanțe pe termen lung 100
Avansuri acordate pe termen lung 110
Alte active imobilizate 120
Total active 130

N. Activ Codul Sold la
d/o rândului
gestiune gestiune
1 2 3 4 5
2.
Active circulante
Materiale 140
Active biologice circulante 150
Obiecte de mică valoare și scurtă durată 160
Producția în curs de execuție și produse 170
Mărfuri 180
Creanțe comerciale 190
Creanțe ale părților afiliate 200
Avansuri acordate curente 210
Creanțe ale bugetului 220
Creanțe ale personalului 230
Alte creanțe curente 240
Numerar în casierie și în conturile curente 250
Alte elemente de numerar 260
Investiții financiare curente în părți neafiliate 270
Investiții financiare curente în părți afiliate 280
Alte active circulante 290
Total active circulante 300

N. Pasiv Codul Sold la
d/o rândului
gestiune gestiune
1 2 3 4 5
3.
Capital propriu
Capital social și suplimentar 320
Rezerve 330
Corecții ale rezultatelor anilor precedenți 340
Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) ale anilor 350
precedenți
Profit net (pierdere neacoperită) ale anului de 360
gestiune
Profit utilizat al anului de gestiune 370
Alte elemente de capital propriu 380
Total capital propriu 390
d/o rândului
gestiune gestiune
1 2 3 4 5
4.
Datorii pe termen lung
Credite bancare pe termen lung 400
Împrumuturi pe termen lung 410
Datorii pe termen lung privind leasingul financiar 420
Alte datorii pe termen lung 430
Total datorii pe termen lung 440
d/o rândului
gestiune gestiune
1 2 3 4 5
5.
Datorii curente
Credite bancare pe termen scurt 450
Împrumuturi pe termen scurt 460
Datorii comerciale 470
Datorii față de părțile afiliate 480
Avansuri primite curente 490
Datorii față de personal 500
Datorii privind asigurările sociale și medicale 510
Datorii față de buget 520
Venituri anticipate curente 530
Datorii față de proprietari 540
Finanțări și încasări cu destinație specială curente 550
Provizioane curente 560
Alte datorii curente 570
Total datorii curente 580
Total pasive 590

Situaţia de profit şi pierdere
Situaţia de profit şi pierdere caracterizează performanţa financiară a
entităţii pentru perioada de gestiune şi conţine informaţii privind:
 veniturile – creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de

gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora sau a
diminuării datoriilor care au drept rezultat creşteri ale capitalului propriu, cu
excepţia celor legate de contribuţiile proprietarilor;
 cheltuielile – diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de

gestiune sub formă de ieşiri sau reduceri ale valorii activelor sau de creşteri ale
datoriilor care contribuie la diminuări ale capitalului propriu, altele decât cele
rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor;
 rezultatele financiare – profitul (pierderea) calculat ca diferență dintre veniturile

și cheltuielile perioadei de gestiune.
Performanța financiară – relația dintre veniturile și cheltuielile

entității prezentate în situația de profit și pierdere.
Venituri – Cheltuieli = Profit (pierdere)
Indicatori Codul Perioada de gestiune
rândului
precedentă curentă
1 2 3 4
Venituri din vânzări 010
Costul vânzărilor 020
Profit brut 030
Alte venituri din activitatea operațională 040
Cheltuieli de distribuire 050
Cheltuieli administrative 060
Alte cheltuieli din activitatea operațională 070
Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere) 080
Rezultatul din alte activități: profit (pierdere) 090
Profit (pierdere) până la impozitare 100
Cheltuieli privind impozitul pe venit 110
Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune 120
Recunoașterea
(ce și cum recunosc?)
 Recunoașterea este procesul încorporării în bilanț sau în
situația veniturilor și cheltuielilor (situația de profit și
pierdere) a unui element care corespunde definiției unui
element care îndeplinește criteriile de recunoaștere.
 Acest proces implică descrierea în cuvinte a respectivului

element și asocierea unei anumite sume, precum și
includerea respectivei sume în bilanț sau în situația
veniturilor și cheltuielilor (situația de profit și pierdere).
 Elementele care îndeplinesc criteriile de recunoaștere

trebuie să fie recunoscute în bilanț sau în situația
veniturilor și cheltuielilor.
Recunoașterea
Un element care corespunde definiției unui
element trebuie recunoscut în cazul în care:
(a) este probabil ca orice beneficiu economic

viitor asociat elementului să intre sau să iasă în sau
din entitate; și
(b) elementul are un cost sau o valoare care se

poate evalua fiabil.
Recunoașterea
 Un activ este recunoscut în bilanț în momentul în
care este probabilă realizarea unui beneficiu
economic viitor de către entitate și activul are un
cost sau o valoare care poate fi evaluat(ă) fiabil.
 O datorie este recunoscută în bilanț atunci când

este probabil că o ieșire de resurse încorporând
beneficii economice va rezulta din decontarea
unei obligații actuale și că valoarea la care se va
realiza această decontare poate fi evaluată în mod
fiabil.
Recunoașterea
 Venitul este recunoscut la nivelul situației veniturilor
și cheltuielilor atunci când se poate evalua în mod
fiabil o creștere a beneficiilor economice viitoare
legate de o creștere a unui activ sau de o scădere a
unei datorii.
 Cheltuielile sunt recunoscute la nivelul situației

veniturilor și cheltuielilor atunci când se poate evalua
în mod fiabil o diminuare a beneficiilor economice
viitoare legate de o diminuare a unui activ sau de o
creștere a unei datorii.
Influența faptelor economice asupra poziției
financiare și performanței entității
 Într-o abordare tradițională, când se pornea de la

egalitatea fundamentală A=P, se distingeau patru tipuri de
operațiuni (fapte economice). Pornind de la abordarea
A=CP+D, tipurile de operațiuni (fapte economice) se
fragmentează.
 Având la bază inter relaționarea dintre bilanț și situația de

profit și pierdere și faptul că recunoașterea unui venit este
asociată cu modificări ale activelor și datoriilor cu
consecințe asupra capitalului propriu, se pot identifica
mai multe tipuri de operațiuni (fapte economice).
În funcție de natura elementelor modificate, faptele
economice pot fi:
 “simple”, care afectează numai elementele din

bilanț (care definesc poziția financiara);
 “complexe” , care afectează atât elementele din

bilanț (care definesc poziția financiară), cât și
elementele din situația de profit și pierdere (care
definesc performanța).
Poziția financiară:
A=CP+D
Performanța financiară:
V-Ch.=R
X- suma operațiunii (faptului economic)

financiare
Operații economice care produc

modificări numai în activul bilanțului,
în sensul creșterii unui element de
activ și concomitent și cu aceiași sumă,
micșorarea unui alt element de activ,
totalul activului rămânând neschimbat,
egalitatea menținându-se.
(A+x-x = CP+D)
Exemplu
Bilanțul la ____________
(lei)
Suma Pasiv Suma

Activ

Mijloace fixe 200 000 Capital social 300 000
Active circulante Datorii

Creanțe comerciale 300 000 Credite bancare pe termen 90 100
scurt
Numerar în casierie 100 Datorii comerciale 250 000
Numerar în conturile 150 000 Datorii fată de buget 10 000
curente
Total 650 100 Total 650 100
1. Se încasează in contul curent creanța comercială în sumă de 40 000 lei. Operația
dată determină o scădere de activ (scad creanțele) şi o creştere de activ (creşte
numeralul în contul curent) concomitent şi cu aceiaşi sumă. Disponibilul de la contul
curent devine 190 000 lei (150 000 + 40 000), iar creanțele devin 260 000 lei (300 000-
40 000). Bilanţul, după această operaţie, se prezintă astfel:
Bilanţul la ____________ (lei)
Suma Pasiv Suma

Activ
Creanțe comerciale 260 000 Credite bancare pe termen 90 100
scurt
Numerar în conturile 190 000 Datorii fată de buget 10 000
curente
Total 650 100 Total 650 100
Influența faptelor economice asupra poziției financiare
 Operaţii economice care produc modificări numai în

pasivul bilanţului, în sensul creşterii unui post de
pasiv şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorarea
unui alt post de pasiv, totalul pasivului rămânând
neschimbat, egalitatea bilanțieră menţinându-se:
 A = (CP+x-x+D); (influențează doar mărimea capitalului propriu)

 A = (CP+D+x-x); (influențează doar mărimea datoriilor)
 A = (CP+x+D-x); (influențează ambele)
 A =(CP-x+D+x); (influențează ambele).
2. Din contul unui credit bancar se achită furnizorilor o datorie în sumă de 200 000 lei,
ajunsă la scadenţă. Operaţia dată determină o scădere de pasiv (scad datoriile
comerciale) şi o creştere de pasiv (cresc datoriile faţă de bancă) concomitent şi cu
aceiaşi sumă. Datoriile comerciale devin 50 000 lei (250 000 – 200 000), iar creditele
bancare pe termen scurt devin 290 100 lei (90 100 + 200 000). Ca bilanţ la începutul
perioadei de gestiune serveşte bilanţul după operaţia precedentă. Bilanţul, după această
operaţie, se prezintă astfel:
Bilanţul la ____________ (lei)
Suma Pasiv Suma
Activ
Creanțe comerciale 260 000 Credite bancare pe termen scurt 290 100

Numerar în conturile curente 190 000 Datorii fată de buget 10 000
Total 650 100 Total 650 100

financiare
 Operaţii economice care produc modificări
în ambele părţi ale bilanţului, în sensul
creşterii unui element de activ şi
concomitent şi cu aceiaşi sumă, creşterea
unui element din pasiv, totalul activului şi
pasivului crescând cu suma respectivă,
egalitatea bilanţieră menţinându-se
 A+x=CP+x+D
 A+x=CP+D+x
3. Se cumpără un lot de mărfuri cu plata ulterioară la valoarea de procurare de 80 000
lei. Operaţia dată determină o creştere de activ (creşte stocul de mărfuri) şi o creştere în
pasiv (creşte datoria faţă de furnizori) concomitent şi cu aceiaşi sumă. Stocul de mărfuri
devine 80 000 lei, iar datoriile comerciale (faţă de furnizori) devin 130 000 lei (50 000 +
80 000). Ca bilanţ la începutul perioadei de gestiune serveşte bilanţul după operaţia
precedentă.
Bilanţul, după această operaţie, se prezintă astfel:
Bilanţul la ____________
(lei)
Suma Pasiv Suma
Activ
Mărfuri 80 000
Total 730 100 Total 730 100

financiare
 Operații economice care produc modificări

în ambele pârți ale bilanțului, în sensul
micșorării unui element de activ și
concomitent și cu aceiași sumă, micșorarea
unui element din pasiv, totalul activului și
pasivului micșorându-se cu suma
respectivă, egalitatea bilanțieră
menținându-se
 A-x=CP+D-x
 A-x=CP-x+D
4. Din disponibilul de la contul curent se achită un credit bancar în sumă de 100 000
lei ajuns la scadenţă.
Operaţia dată determină o scădere de activ (scade disponibilul de la contul curent) şi
o scădere în pasiv (descresc creditele bancare pe termen scurt) concomitent şi cu
aceiaşi sumă. Disponibilul de la contul curent devine 90 000 lei (190 000 – 100 000),
iar creditele bancare pe termen scurt devin 190 100 lei (290 100 - 100 000). Ca bilanţ
la începutul perioadei de gestiune serveşte bilanţul după operaţia precedentă.
Bilanţul, după această operaţie, se prezintă astfel:
Bilanţul la ____________
Suma Pasiv Suma
Activ
Mărfuri 80 000
Total 630 100 Total 630 100

 Având la bază intercorelația dintre bilanț și situația de profit și
pierdere și faptul că recunoașterea unui activ sau a unei datorii
poate provoca recunoașterea concomitentă a unui venit sau
cheltuială, operațiunile de genul dat se asociază cu modificări
ale activelor și pasivelor cu consecințe asupra capitalului
propriu.
 Altfel spus avem operațiuni care influențează direct posturile

din bilanț și operațiuni economice care influențează indirect
posturile din bilanț, prin intermediul veniturilor și cheltuielilor
care lipsesc în structura bilanțului, dar se regăsesc ca indicator
rezultativ în componența capitalului propriu sub formă de profit
ori pierdere a anului de gestiune.
 Dacă în rezultatul unei operațiuni are loc

creșterea concomitentă a unui activ și a
veniturilor, atunci analizăm în felul următor:
dacă veniturile cresc va crește și profitul,
profitul este component al capitalului propriu
reflectat în pasiv, atunci operația dată va
produce modificarea în bilanț
A+x=CP+x+D.
În rezultatul inventarierii numerarului în casierie s-a

depistat surplus în sumă de 123 lei.
Conform prevederilor legale surplusurile depistate la

inventariere se înregistrează în patrimoniul entității
și se constată ca venituri din activitatea operațională
(sursa de proveniență).
Respectiv, modificarea bilanțieră va fi:
A+x=CP+x+D

micșorarea concomitentă a unui activ și
recunoașterea unei cheltuieli, atunci
analizăm în felul următor: dacă cheltuielile
cresc, profitul se va micșora, profitul este
component al capitalului propriu reflectat în
pasiv, atunci operația dată va produce
modificarea în bilanț A-x=CP-x+D.
Tranzacția: Predarea în consum a unui stoc de

materii prime în sumă de 4 000 lei.
Aceasta are drept consecință:
 scăderea activelor (bilanț - poziția financiară) sub
forma stocului de materiale cu 4 000 lei;
 Scăderea capitalului propriu, sub forma
rezultatului exercițiului, ca urmare a ocazionării
unei cheltuieli și cunoașterii acesteia în situația de
profit și pierdere, cu 4 000 lei.

creșterea concomitentă a unei datorii și a
cheltuielilor, atunci analizăm în felul
următor: dacă cheltuielile cresc, profitul se
va micșora, profitul este component al
capitalului propriu reflectat în pasiv, atunci
operația dată va produce modificarea în
bilanț A=CP-x+D-x.

Bilanțul Și Situația de Profit Și Pierdere

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bilanțul Și Situația de Profit Și Pierdere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bilanțul și Situația de profit și pierdere – imaginea

poziției financiare și a performanțelor entității

 El evidențiază în expresie valorică, la un moment dat,

 Bilanțul se prezintă sub forma unui tablou, format din

Specificarea în expresie valorică a bunurilor Specificarea în expresie valorică a surselor de

 activele – resurse economice identificabile şi controlabile de către entitate ce

 capitalul propriu – mărimea rămasă în activele entităţii după scăderea

Poziţie financiară – relaţia dintre activele, capitalul propriu

Activ Suma, lei Pasiv Suma, lei

 Activele sunt prezentate în bilanţ în ordinea creşterii lichidităţii

 Bilanțul se întocmește conform formularului din anexa la SNC

Imobilizări corporale în curs de execuție 020

Mijloace fixe 040

Resurse minerale 050

Active biologice imobilizate 060

Investiții financiare în părți neafiliate 070

Investiții financiare în părți afiliate 080

Investiții imobiliare 090

Creanțe pe termen lung 100

Avansuri acordate pe termen lung 110

Alte active imobilizate 120

Total active 130

Active biologice circulante 150

Obiecte de mică valoare și scurtă durată 160

Producția în curs de execuție și produse 170

Creanțe comerciale 190

Creanțe ale părților afiliate 200

Avansuri acordate curente 210

Creanțe ale bugetului 220

Creanțe ale personalului 230

Alte creanțe curente 240

Numerar în casierie și în conturile curente 250

Alte elemente de numerar 260

Investiții financiare curente în părți neafiliate 270

Investiții financiare curente în părți afiliate 280

Alte active circulante 290

Total active circulante 300

Corecții ale rezultatelor anilor precedenți 340

Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) ale anilor 350

Alte elemente de capital propriu 380

Total capital propriu 390

Împrumuturi pe termen lung 410

Datorii pe termen lung privind leasingul financiar 420

Alte datorii pe termen lung 430

Total datorii pe termen lung 440

Împrumuturi pe termen scurt 460

Datorii comerciale 470

Datorii față de părțile afiliate 480

Avansuri primite curente 490

Datorii față de personal 500

Datorii privind asigurările sociale și medicale 510

Datorii față de buget 520

Venituri anticipate curente 530

Datorii față de proprietari 540

Finanțări și încasări cu destinație specială curente 550

Provizioane curente 560

Alte datorii curente 570

Total datorii curente 580

Total pasive 590

 veniturile – creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de

 cheltuielile – diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de

 rezultatele financiare – profitul (pierderea) calculat ca diferență dintre veniturile

Performanța financiară – relația dintre veniturile și cheltuielile

 Acest proces implică descrierea în cuvinte a respectivului