Eroi Si istorie

n romanul
sadovenian

Romanul istoric
sadovenian
(trsturi)

Mihail Sadoveanu
este creatorul
romanului istoric n
literatura romn.
n opera sa, prozatorul ilustreaz trei
secole din istoria Moldovei:
secolul al XV-lea (tefan cel Mare)
secolul al XVI-lea (Ioan Vod cel Viteaz)
secolul al XVII-lea (tefan Toma, Vasile Lupu,
Duca-Vod).

 Viziunea lui Mihail Sadoveanu asupra

istoriei este aceea a unui proces
complex, cu perioade de ascensiune
sau decdere, mbibnd epopeea,
eroicul i grandiosul cu maleficul,
nesemnificativul, antieroicul. Pentru
Sadoveanu, aadar, istoria nseamn
progres, civilizaie, modernizare,
stabilitate politic, evoluie
economic dar i regres, primitivism,
tiranie, instabilitate politic, srcie.

 Sadoveanu construiete personaje

dilematice, al cror conflict interior se
declaneaz ntre datoria responsabilitii
istorice i pasiunile omeneti. Atunci cnd
iese nvingtor sentimentul datoriei,
personajele sunt eroi exemplari ai
neamului romnesc. Cnd, dimpotriv,
conductorii sunt dezinteresai de soarta
rii, romancierul creeaz personaje fr
semnificaie istoric i fr aur
legendar, pe care istoria nu-i reine ntre
eroii neamului.

 Atmosfera nltoare a prozei sadoveniene

se datoreaz limbajului inconfundabil, care
mbin, cu o tainic magie, limba arhaic i
stilul cronicilor cu cea mai aleas i
fermectoare limb popular
moldoveneasc, rezultnd o muzicalitate
incantatorie, n care se manifest,
remarcabil, sugestia verbal.O alta trasatura
a romanului istoric sadovenian este
naratiunea de tip epopeic ,dar si romantarea
evenimentului istoric ,nu numai
agresivitatea acestora.

ROMANE
oimii(1904)
Neamul oimretilor(1915)

Zodia Cancerului sau vremea D
uci-Vod
(1929)
Baltagul(1930)
Deprtri(1931)
Mria Sa, puiul pdurii(1930)
Nunta domniei
Ruxandra(1932)
Creanga de aur(1933)
Nopile de Snziene(1934)
Fraii Jderi
Ucenicia lui Ionu(1935)
Izvorul Alb(1936)
Oamenii Mriei-Sale(1942)

Divanul persian(1940)
Nicoar Potcoav(1952)

Nuvele
Floare ofilit(1905)
nsemnrile lui Neculai
Manea(1906)
Bordeenii(1912)

Povestiri
ara de dincolo de negur(1926)
Hanu-Ancuei(1928)
mpria apelor(1928)

Ecranizri
Neamul oimretilor(1965)
Baltagul(1969)
Fraii Jderi(1974)

Figura lui tefan cel

Mare din romanul
Fraii Jderi

Fara a fi personajul principal al romanului, fara a fi

direct implicat in actiune, figuralui Stefan domina
intreaga desfasurare epica, fiind o prezenta continua nu
numai prin vorbele si faptele sale, ci mai ales prin ceea
ce spun si gandesc despre el supusii sai.

Portretul lui Stefan este

complex: Stefan apare
in mai multe ipostaze:
- domn
- om politic
- bun diplomat
- om al Renasterii
- ctitor si iubitor de
cultura

tefan Toma din romanul

"Neamul oimarestilor"
de
Mihail Sadoveanu

 Stefan Tomsa, unul din cei

mai mari domnitori ai
Moldovei, a ridicat pe
treptele boierimii
moldovenesti, el a devenit
capetenia ostirii
voievodatului, cu rangul de
hatman. Domnitorul
Moldovei a sfarsit decapitat
in Polonia. In fruntea ei s-a
asezat hatmanul Stefan
Tomsa, care si-a tradat
domnitorul, pentru ca
ravnea el insusi la tronul
Moldovei.

Duca-Vod din
Zodia Cancerului
sau Vremea DuciVod, de Mihail
Sadoveanu

 Duca-Vod, personaj atestat

istoric din Zodia Cancerului
sau Vremea Duci-Vod, de
Mihail Sadoveanu, se afl la
a treia domnie pe tronul
Moldovei de la sfritul
secolului al XVII-lea i
ntruchipeaz domnitorul
hain, tiran, crud i despot,
care duce ara ntr-o srcie
jalnic, marcnd una dintre
cele mai neguroase
perioade de decdere
material i spiritual din
istoria ei. El este prototipul
de antierou prin excelen,
ntrunind exclusiv trsturi
negative.