Proiect didactic

Profesor: Chelariu Delia-Vasilica

Şcoala Gimnazială „Gheorghe Nicolau” Români

Clasa a VIII-a

Aria Curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Limba şi literatura română

Unitatea de învăţare: 6. Genul epic

Titlul lecţiei: Romanul. „Baltagul”, Mihail Sadoveanu

Tipul lecţiei: mixtă

Demersul didactic
1. Competenţe generale

● Formarea capacităţii de a RECEPTA un mesaj oral şi scris;

●Formarea capacităţii de a PRODUCE un mesaj scris şi oral;

2.Competenţe specifice

●identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral;

●selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare;

●construirea corectă a propoziţiilor şi a frazelor din punct de vedere gramatical;

●sesizarea corectitudinii informațiilor învăţate;

●redactarea unui eseu argumentativ.

3.Obiective operaţionale

I. Cognitive

La sfârşitul lecţiei, elevii vor şti:

OC 1. Să prezinte date bibiografice ale scriitorului Mihail Sadoveanu

OC 2. Să prezinte caracteristicile genului epic

OC3. Să prezinte romanul, specie a genului epic

OC4. Să construiască fraze în care să utilizeze conectori logici specifici textului argumentativ;

OC5. Să prezinte pe scurt acțiunea romanului „Baltagul”

II. AFECTIV-ATITUDINALE:

Elevii:

OA1(+)- vor manifesta curiozitate şi interes în participarea efectivă la procesul comunicării;

OA2(–)- vor lua atitudine faţă de încălcarea normelor de exprimare orală şi scrisă.
RESURSE

A. Bibliografice

A.1.Ştiinţifice

● Mihail Sadoveanu, „Baltagul”, Editura „Litera”, București, 2003.

● George, Călinescu „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, Fundația pentru literatură și artă, București

A.2.Metodice

● Constanţa Bărboi (coord.), „Metodica predării limbii şi literaturii române"

(vol. II), Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983

● Serviciul National de Evaluare si Examinare, Ghid de evaluare - limba si literatura romana,

https://insam.softwin.ro/fisiere/GHID%20DE%20EVAL_LB_ROMANA2.pdf

● Marilena Pavelescu, „Metodica predării limbii și literaturii române. Ghid pentru susținerea examenelor de definitivare și de
acordare a gradelor didactice”, Editura „Corint”, 2010

A.3. Didactice

●Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăiam, „Limba Română, Manual pentru clasa a VIII-a“, Editura
„Humanitas Educaţional”, Bucureşti, 2010
 B. Metodologice

Strategia didactică: din punctul de vedere al dirijării învățării: algoritmică.

Metode și procedee:

a)de transmitere –orale: expozitive: explicația , conversative: conversația

b)de acțiune : exercițiul;

c)de explorare directă: observația organizată;

Mijloace didactice:

manualul , fișe de lucru , fișe de evaluare , tabla , creta, planşe

Forme de organizare : activitatea frontală alternativ cu activitatea individuală a elevilor şi cea in grupe;

C. Temporale

Ora 1 din 8

Ora 1: Genul epic. Romanul -caracteristicile speciei. „Baltagul” de Mihail Sadoveanu

 D. Umane

15 de elevi, dintre care:

- elevi de nivel minimal: 4

- elevi de nivel mediu: 5

- elevi de nivel maximal: 6

 E. Suport informativ

Biografie, bibliografie

Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie1880,Pașcani, România – d. 19 octombrie 1961,Vânători-Neamț, România) a fost un

scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român.

Este unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră ce se întinde pe
parcursul a cincizeci de ani. 

Începând cu anul 1887, Sadoveanu face școala primară la Pașcani. Urmează gimnaziul „Alecu Alecsandru Donici” la Fălticeni
și Liceului Național din Iași. La Fălticeni a fost coleg cu viitorii scriitori Eugen Lovinescu și Ion Dragoslav. 

Sadoveanu pleacă la București în anul 1900, cu intenția de a studia dreptul la Universitatea din București, renunțând însă la
scurt timp, pentru a se dedica literaturii.

1904 a fost anul în care Sadoveanu a debutat efectiv, publicând patru volume: Șoimii, Povestiri, Dureri înăbușite și Crâșma lui
Moș Petcu, volume în care Sadoveanu abordează cu precădere teme istorice
 În 1910 este numit în funcția de director al Teatrului Național din Iași. În acest an publică volumele Povestiri de seară  (la
Editura Minerva),  Genoveva de Brabant, broșura Cum putem scăpa de nevoi și cum putem dobîndi pămînt ș.a

În 1928 publică povestirea Hanul Ancuței, aparținînd perioadei de maturitate a scriitorului, fiind un volum de 9 povestiri.

Sadoveanu a scris peste 120 de volume, depăşind prin talentul său toate curentele literare cu care a fost contemporan. Prin
temele predilecte (natura, istoria, vânătoarea, pescuitul, viaţa ţărănească etc.), reflectate armonios printr-o viziune realistă şi legendar-
mitică, Sadovenu a evocat viaţa românească în aspectele ei cele mai fundamentale.

Mihail Sadoveanu se stinge din viață la data de 19 octombrie 1961, fiind înmormântat alături de Eminescu și Caragiale.

Teme ale operei

1. Viața satului românesc (tema spiritualității satului românesc) este principala tema a epicii sadoveniene, întrucât „țăranul român a
fost principalul meu erou", mărturisea Sadoveanu într-un discurs ținut la Academia Română. Țăranul sadovenian este locuitorul de la
munte, moldoveanul cu viața aspră ca și meleagurile prăpăstioase pe care este sortit să trăiasca (așa cum ilustrează prozatorul în
legenda de la începutul romanului "Baltagul").

2. Romanul istoric. Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric, ce ilustrează istoria Moldovei în trei etape: secolul al XV-lea
(Ștefan cel Mare), secolul al XVI-lea (Ion Vodă cel Viteaz), secolul al XVII-lea (Ștefan Tomșa, Vasile Lupu, Ducă-Vodă)

Opere reprezentative: „Fratii Jderi", „Neamul Soimarestilor".

3. Tema naturii se regăsește la Mihail Sadoveanu în toate operele literare, nu numai în cele care descriu în mod special zone mirifice
ale plaiurilor românești, de aceea prozatorul a fost supranumit „poet al naturii".
Opere:

Romane

 Venea o moară pe Siret (1924)  Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929)

 Nunta domniţei Ruxandra (1932)  Creanga de aur (1933))

 Nopţile de Sânziene (1934)  Fraţii Jderi, (1935-1942), vol I, Ucenicia lui Ionuţ,

1935, vol II, Izvorul Alb, 1936, vol III, Oamenii Măriei
 Cazul Eugeniţei Costea (1936)
Sale, 1942
 Neamul Şoimăreştilor (1915)
 Baltagul (1930)

Povestiri, nuvele

 Mormântul unui copil (1905)  Soarele în baltă sau aventurile şahului (1934)

 Povestiri de petrecere şi folos (1911)  Trenul fantomă (1934)

 Cocostârcul albastru (1921)  Paştile blajinilor (1935)

 Neagra Şarului (1922)  Inima noastră, (1935)

 Pildele lui cuconu Vichentie (1922)  Dumbrava minunată (1926)

 Oameni din lună (1923)  Povestiri pentru copii (1926)

 Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933)  Hanul Ancuţei (1928)

 Genul epic

Romanul.

Definiție

Caracteristicile speciei

Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare, populare și culte, în proză sau în versuri, în care gândurile, ideile și
sentimentele autorului sunt transmise, în mod indirect, prin intermediul acțiunii și al personajelor antrenate în derularea evenimentelor
plasate într-un anumit timp și spațiu. Genului epic îi corespunde, ca mod de expunere dominant, narațiunea.

Romanul este specia genului epic, în proză, de mare întindere, cu o acțiune complexă care se desfășoară pe mai multe planuri
narative, cu personaje numeroase a căror personalitate este bine individualizată și al căror destin este determinat de trăsături, de
caracter și întâmplările ce constituie subiectul operei.

Caracteristici

Romanul este o creație epică în proză de mari dimensiuni cu o acțiune complicată și de mare întindere, structurată pe mai
multe planuri la care iau parte numeroase personaje, dintre care unora li se realizează un portret amplu iar intriga este complicată.
Apar indicii de timp și spațiu.

Întâmplărie romanului se petrec în interval mare de timp și în mai multe locuri.

Fiindcă este o creație epică are un subiect structurat pe momentele subiectului.

În roman apar conflicte puternice: principale și secundare; exterioare și interioare.

 Romanul are o structură narativă amplă;

Permite desfășurarea subiectului în planuri paralele;

Combină nuclee narative distincte;

Folosește un număr mare de personaje, deosebite ca pondere în ansamblul epic;

Prezintă destinul unor personalități bine individualizate sau al unor grupuri de indivizi;

Cunoaște o mare varietate de forme

 Romanul „Baltagul” este considerat capodopera a literaturii române (1930).

  Romanul „Baltagul” evoca lumea satului cu obiceiuri și tradiții păstrate cu sfințenie de această lume.

  Sadoveanu a scris acest roman în 17 zile iar după alți cercetători chiar în 10 zile.

În lucrarea „Anii de ucenicie" Sadoveanu recunoaște că una din sursele de inspirație a fost chiar balada „Miorița”

Se pare ca exista un izvor real, o discuție auzită la 2 jandarmi despre un oier ucis pentru a i se lua turma de oi. Numele oierului fiind
„Alexandru Lipan” din Pipirig iar gospodaria din Măgura Tarcaului o descoperă în satul Brațeș unde se găsesc Muntele Măgura și râul
Tarcău.
 F. Scenariul didactic

Eveni Obiec- Conţinut şi sarcini Activitatea Strategie didactică Evalua

mente tive de învăţare re
Profesorului Elevului Metode Mij- Forme
le lecţiei
+ - loace de
organi
-zare
1.Captarea OC Interesul elevilor este Cine este autorul Este Mihail Sadoveanu -Nu ştiu să Expunerea Fronta Observ
atenţiei OA stârnit printr-un din aceste răspundă Conversa- -lă area
1` moment scurt în care imagini? ţia compor
profesorul oferă Explicaţia tamentu
imagini cu Mihail -lui
Sadoveanu şi întreabă elevilor
cine este acesta.

2 OC1 Profesorul va anunţa Astăzi vom studia Expunerea Tabla Fronta Analiza
Enunţarea OC2 titlul lecţiei pe care specia genului Planşa -lă răspun-
subiectului OC3 urmează să o predea epic, romanul Creta surilor
lecţiei OA1 şi va prezenta pe o „Baltagul”.
şi a planşă obiectivele
obiective acesteia
lor
2`

3.Actualiza OC1 Se solicită - Cine este Mihail Elevii vor răspunde - Nu ştiu să Conversa- Frontal Analiza
rea reactualizarea Sadovenu? răspundă. ţia ă răspun-
cunoştinţel principalelor surilor
or informaţii cu privire - Ce a scris acesta? .
3` la cunoştinţele despre -Unde s-a născut?
autor şi operă

4.Prezent- OC1 Profesorul notează - Baltagul - Elevii noteză în caiete - Elevii nu Explicaţia Manu- Frontal Obser-
area OC2 titlul lecţiei pe tablă, - Genul epic informaţiile şi sunt notează în Expunerea al ă varea
conţinutulu OC3 iar elevii, în caiete. Romanul, definiție atenţi la explicaţiile caiete şi Tablă compor
i noii și caracteristici primite vorbesc între Cretă -
învăţări ei tamentu
4` -lui
elevilor
5. Dirijarea OC1 Elevii sunt antrenaţi Profesorul și elevii - Elevii vor ridica mâna - Nu vor să Conversa- Fişe Fronta Obser-
învăţării OA1 în activitatea de vor completa pentru a ieși să participe la ţia de -lă varea
15` OA2 învăţare a noilor planșa. completeze planșa cu activitate. Exerciţiul lucru compor
informaţii. Profesorul chiorchinele. plaşa -
Profesorul arată adresează tamentu
planşa cu Ciorchinele întrebările: -lui
şi completează alături -Care este motivul elevilor
de elevi, plaşa. şi conflictul şi
Profesorul le baladei? analiza
adresează întrebări ( doi ciobani pun răspun-
despre lecția trecută la cale uciderea surilor
„Miorița” pentru a celui de-al treilea
găsi elevii elementele pentru a-i lua oile)
comune cu romanul -Ce element
„Baltagul” predomină în
baladă?
( elementul
miraculos)
-Cum caracterizaţi
personajul
feminin?
( femeie singură,
îndurerată de
pierderea fiului)
-Care este reperul
temporal şi spaţial
prezentat?
(naraţiunea este
 imprecisă, fiind
asemănătoare
timpului şi
spaţiului specific
basmului)

6.Obţinerea OA1 Profesorul propune Cu ajutorul -Elevii vor rezolva fişa. - Nu sunt Exerciţiul Fişe Fronta Obser-
performan- OA2 rezolvarea exerciţiilor exerciţiilor din atenţi Conversa- de -lă varea
ţei din Anexa 1, astfel anexa 1, vom ţia lucru compor
8` aflând informaţii putea afla noi Problema- tamentu
despre textul de cunoştinţe şi vom tizare -lui
analizat. descifra textul elevilor
şi
analiza
răspun-
surilor
7.Feedback OC1 Profesorul le solicită Profesorul le cere -Elevii vor rezolva - Nu ridică Exerciţiul Fişe Indivi- Analiza
-ul elevilor să rezolve să rezolve anexa 2 exerciţiul apoi vor cere mâna pentru a Conversa- de duală răspun-
3` Anexa 2 să răspundă răspunde ţia lucru surilor
8.Evaluare OA2 Se clasifică ierarhic Profesorul -Elevii rezolvă - Elevii nu Conversa- Copac Indivi-
a cele mai bune apreciază evaluarea cu uşurinţă ştiu să rezolve ţia ul cu duală
performan- intervenţii ale elevilor intervenţiile evaluarea idei
ţei şi se aplică evaluarea elevilor: 1’
10` -copacul ideilor din - Profesorul
anexa 3 distribuie
evaluarea (Anexa
3)
8`
-Profesorul le
comunică
răspunsurile
corecte
1`
9. Retenţia OC1 Se insistă asupra Profesorul le -Elevii ascultă cu atenţie - Elevii Conversa- Fronta Obser-
1` Celor studiate pe reaminteşte asteptă pauza ţia -lă varea
parcursul orei elementele şi nu sunt compor
-specia genului epic învăţate atenţi -
-definiție tamentu
-trăsături -lui
-personajele elevilor
-elementele comune
dintre cele două
opere

10.Transfe- OC1 A. Intern Profesorul spune - Elevii notează. -Nu mai sunt Conversa- Fişe Fronta Obser-
rul A. Retroactiv – Elevii tema pentru acasă atenţi ţia de -lă varea
3` vor avea de rezolvat lucru compor
exerciţii din manual Caiet -
Ex. 4/ pag.143 tamentu
Ex. 5/pag. 143 -lui
Ex. 2/pag. 144 elevilor
B. Extern – Elevii
vor rezolva anexa 4.
Anexa.1

Fișa de lucru

1. Precizează două asemănări și două deosebiri dintre opera „Miorița” și „ Baltagul”.

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

2. Motto-ul întâlnit în opera „Baltagul”- „stăpâne, stăpâne/ Mai cheamă ș-un câne” de unde este
preluat? Ce semnificație are acesta?

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................

3. Cum este prezentat personajul feminim în „Miorița”? Dar în „Baltagul”?

............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

4. Prezintă subiectul baladei și subiectul romanului.

5. Cum este văzută moartea în cele două opere?

Anexa 2.

Rezolvă rebusul! Pe pe verticală vei obţine titlul lecţiei.

 1. Numele personajului masculin din Baltagul.
2. Sfârşitul acţiunii.
3. Vocea care narează.
4. Numele unuia dintre asasinii lui Nechifor Lipan.
5. Numele de familie al Vitoriei.
6. Numele autorului romanului Baltagul.
7. Participă la acţiune.
8. Momentul care declanşează acţiunea.
9. Se face personajului.

Anexa 3
Test
1. Care sunt versurile-motto care preced romanul propriu-zis şi din ce operă literară cunoscută
fac parte?
a. Stăpâne, stăpâne/ mai cheamă ș-un câne.( Miorița)
b. Pe un picior de plai/ pe o gură de rai. (Miorița)
c. Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau. ( Alexandru Lăpușneanu)

2. Cu ce legendă debutează romanul, cine o spunea şi în ce împrejurări?

3. Care sunt "semnele" prevestitoare ale unei nenorociri, semne care o determină pe Vitoria să ia
hotărârea de a-şi căuta soţul?
a. Visul pe care l-a avut. Nechifor îi apare în vis, o dată călare, cu spatele întors către ea, altă dată
trecând călare o apă neagră Era cu fața încolo.
b. Prezicerile vrăjitoarei Maranda.
c. Glasul și direcția vântului, înfățisarea brazilor și țipetele de păsări sunt semne rău
prevestitoare 

4. Unde plecase Nechifor Lipan şi în ce scop?

5. Pe cine "consultă" Vitoria înainte de a pleca?

a. Preotul satului și baba Maranda.
b. Vecinii
c. Pe fiul său, Gheorghiță.

6. Câţi copii avea eroina şi ce nume poartă aceştia?

7. Ce evenimente importante din viaţa satului întâlneşte Vitoria în drum?
a. Botezul și nunta.
b. Înmormântare
c. Horă.
8. Pe cine găseşte la Sabasa?
a. Câinele Lupu
b. Unul dintre asasini
c. O rudă
9.. Care sunt numele ucigaşilor lui Nechifor?
a. Calistrat Bogza și Ilie Cuțui
b. Argatul Mitrea
c. Cei 3 hangii : Macovei, Toma si Iorgu Vasiliu
10. Descrieţi arma cu care a fost ucis eroul absent.

Anexa 4
 Argumentare ca o operă literară aparţine
genului epic

Genul epic cuprinde operele literare, în proză sau în versuri, în care autorul îşi exprimă în
mod indirect gândurile, ideile şi sentimentele prin intermediul acţiunii şi al personajelor. 
În opinia mea, opera ………………………. (titlul), de ………..………….....
(numele autorului) aparţine genului epic, deoarece autorul îşi transmite indirect gândurile şi
sentimentele, prin intermediul personajelor, care sunt antrenate în derularea unor evenimente,
într-un anumit timp şi spaţiu.
În primul rând, întâlnim ca mod principal de expunere
naraţiunea care se împleteşte cu dialogul şi descrierea. Naraţiunea se face la persoana
…………… (la ce persoana se face naraţiunea), implicând un narator ……………………….
(obiectiv/subiectiv, în funcţie de persoana la care se face naraţiunea).
În al doilea rând, apar
personaje ..…………………………. (ce personaje apar în text), care sunt implicate în derularea
unor evenimente. Aceste evenimente sunt plasate într-un anumit timp …………………
(exemple de indici de timp în text) şi spatiu ………………………. (exemple de indici de spaţiu).
De
asemenea, o altă caracteristică a genului epic este faptul că acţiunea poate fi structurată pe
momentele subiectului. Astfel, expoziţiunea de dezvăluie ………. (se prezintă momentele
subiectului.)
În concluzie, trăsăturile prezentate dovedesc faptul ca opera …………………...
(titlul), de ………..…………..... (numele autorului) aparţine genului epic.