Mihai Eminescu

Mihai Eminescu este cel mai mare poet romantic din literatura
romn i ultimul mare romantic n ordine cronologic din literatura
universal.Este romantic prin teme precum
natura,iubirea,istoria,mitologia,cosmosul,destinul omului de geniu si
motive literare ca de exemplu
luna,ingerul,demonul,noaptea,luna,stelele,floarea albastra.Eminescu
foloseste antiteza omul de geniu-omul
obisnuit,angelic,demonic,efemerul,eternitatea.
Starile dominante sunt
tristetea,melancolia,nostalgia,contemplatia,scepticismul.
Mihai Eminescu debuteaz n 1866 cu poezia La mormntul lui Aron
Pumnul publicat n broura Lcrimioarele nvaceilor gimnaziti.
Adevratul debut are loc n acelai an n revista Familia scoas de Iosif
Vulcan la Pesta.A scris opere in proza precum basmul Fat-Frumos din
lacrima,nuvele ca:Sarmanul Dionis,Avatarii faraonului Tla sau romanul
neterminat Geniu pustiu.Eminescu a colaborat la cenaclul literar Junimea
si a publicat o mare parte din poezii in revista Convorbiri literare
Creatia eminesciana poate fi impartita in mai multe etape.Prima
perioada este cea a increderii in iubirea absoluta.Iubirea este proiectata
in mijlocul naturii,iar cuplul este format din omul de geniu si omul obisnuit
.Visul de iubire al geniului reflecta aspiratiile geniului care cauta o
implinire a iubirii perfecte ca in poeziile:Sara pe deal,Craiasa din povesti.
Urmeaza perioada indoielilor deoarece poetul,desi crede inca in
iubire,intervine sentimentul neimplinirii.Astfel poetul se retrage in
singuratate si respinge lumea in care traieste ca in Luceafarul sau Floare
albastra.Ultima etapa reprezinta perioada dezamagirii in dragoste si a
misoginismului,perioasa in care femeia este demonica
,vicleana,superficiala,
incapabila sa se ridice la asteptarile geniului,de exemplu poezia Pe langa
plopii fara sot.
Ion Creanga
Ion Creanga,cel mai mare povestitor al literaturii romane, a fost un
pedagog stralucit, care a introdus metode noi si a elaborat manuale
scolare pentru care a scris povestirile: Inul si camasa, Acul si barosul,
Cinci paini si altele. Eminescu il introduce in Junimea si-l ajuta sa
debuteze in "Convorbiri literare" unde citeste si apoi publica povesti:
Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Danila, Prepeleac, Povestea
porcului, Povestea lui Stan Patitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si
fata mosneagului, Ivan Turbinca,Aceste povesti care au la baza izvoare
folclorice, prezinta lumea taraneasca proiectata fabulos.Dupa seria
povestilor scriitorul incepe sa publice Amintiri din copilarie "primul roman
al copilariei taranesti". Primele trei parti ale Amintirilor sint publicate pana
in 1882 ,iar partea a IV-a apare postum in 1892.

In acest roman scriitorul evoca copilaria dintr-o perspectiva

nostalgica, proiectata intr-o lume a satului traditional. Creanga ne poarta
in lumea mirifica a copilului universal.
Scriitorul a mai publicat si povestirile: Mos Ion Roata, Ioan Roata si Voda
Cuza, Popa Duhu, Poveste, Povestea unui om lenes, Inul si camasa,
anecdote istorice sau parabole despre conditia umana prezentate cu
tendinta moralizatoare.
Trasatura artistica dominanta atat in povesti cat si in roman, povestiri
sau nuvele ramane oralitatea stilului pentru ca toate isi au izvorul in
folclor.
O particularitate a omului si scriitorului este jovialitatea, buna
dispozitie este o solutie optimista de viata.
Ion Luca Caragiale
Ion Luca Caragiale este cel mai mare dramaturg roman. Critica
literara a remarcat exceptionala inzestrare a lui Caragiale pentru comic in
comedii, si pentru analitic (analiza sufleteasca, psihologica) in nuvele si in
drama Napasta.
Debutul are loc in revista Ghimpele (1863). Eminescu il introduce
la Junimea, unde isi citeste prima comedie O noapte
furtunoasa,1879,aceasta fiind primita foarte bine.
Acticitatea literara poate fi impartita in mai multe perioade.
Perioada marilor creatii dramatice: O noapte furtunoasa , Conul Leonida
fata cu reactiunea , O scrisoare pierduta (1884), D-ale carnavalului ,
Napasta ,creatii in care Caragiale are o viziune critica, satirica asupra realitatii.
Perioda prozei scurte: volumul Momente , volumul Nuvele si povestiri.
Momentele si schitele sunt mici instantanee de viata, prin care ne ofera o
imagine complexa, a societatii timpului. Critica literara a remarcat
talentul exceptional a lui Caragiale, in surprinderea unor aspecte
semnificative ale vietii intime si publice, in realizarea unei tipologii variate
si reprezentative.
Ioan Slavici
Ioan Slavici este asezat alaturi de Eminescu, Creanga, Caragiale,
scriitori cu stil fascinant, mari creatori de limba. Este un intemeietor
deoarece prin opera lui patrunde in literatura universul satului romanesc
transilvanean. El a creat nuvela si romanul de tip realist si, mai ales, a
adus analiza psihologica a sufletului individual, dar si colectiv.
Creator de personaje memorabile si constructor epic, observator
ascutit si moralist cu vocatie de pedagog, Ioan Slavici este cel dintai mare
scriitor pe care Transilvania ii daruie literaturii romane la sfarsitul
secolului al XIX-lea. Cu Ion Creanga, din Moldova si cu I. L. Caragiale, din
Muntenia, alaturi, se alcatuieste un adevarat triunghi simbolic al
spiritualitatii romanesti, in mijlocul caruia se inalta ca o coloana a
infinitului simbolul lui Eminescu.

Debuteaza in 1871 cu o comedie, Fata de birau, publicata in

revista Convorbiri literare , dar vocatia lui e de prozator si se va
concretiza in 1881 cu volumul Novele din popor , moment de seama in
evolutia prozei romanesti.
Printre marii clasici, I. Slavici este cunoscut indeosebi ca nuvelist de
exceptie. Prin opere ca Moara cu Noroc , Padureanca , Popa Tanda
ori Budulea Taichii ,
scriitorul se afirma in calitate de creator al unei lumi animate de patimi
puternice si de dramatice probleme morale in cadrul satului si targului
transilvanean, cu vechile lor legi nescrise, pastrate si transmise de opinia
publica.Valoarea nuvelisticii a pus mult timp in umbra importanta operei
de romancier a lui I. Slavici, care prin Mara realizeaza Un pas mare in
istoria genului, dupa aprecierea lui G. Calinescu.
Mihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric romanesc. Este un
mare povestitor, alaturi de Ion Neculce (perioada veche) si de Ion
Creanga (perioada marilor clasici).Mihail Sadoveanu a lasat o opera
monumentala concretizata in peste 100 de volume.Anul 1904 inseamna
marea intrare a lui Mihail Sadoveanu in literatura romana prin debutul
editorial cu patru carti: Povestiri, Crasma lui mos Precu, Dureri inabusite,
Soimii.
Referindu-se la acest aspect, Nicolae Iorga preciza ca anul 1904 trebuie
numit anul literar Mihail Sadoveanu. Acest debut editorial anunta inca de
pe acum marile teme ale creatiei sadoveniene: viata celor multi si
necajiti, interesul pentru istorie, dragostea fata de natura.
A scris numeroase romane care au ca teme istoria:Soimii , Neamul
Soimarestilor ,Fratii Jderi;socialul:Baltagul (1930), natura:Imparatia
apelor , Tara de dincolo de negura.
A scris povestiri Hanu-Ancutei,opere in care prezinta viata targurilor de
provincie:Locul unde nu s-a intamplat nimic .
Pentru meritele sale Mihail Sadoveanu a fost primit in Academie,
rostind cu acest prilej un discurs de receptie .Dupa al doilea razboi
mondial Mihail Sadoveanu a fost recunoscut ca o mare personalitate a
vietii politice si literare. A fost presedintele Uniunii Scriitorilor.
In anii obsedantului deceniu Mihail Sadoveanu face niste compromisuri,
scriind romane complet lipsite de orice valoare literara.
Liviu Rebreanu
Debuteaz n presa romneasc cu nuvela Codrea (Glasul inimii),
la Sibiu, n revista Luceafrul, n 1908. Trei ani mai trziu, n vara anului
1912, i apare primul volum de nuvele, Frmntri. Pn n 1920 i mai apar
trei volume de nuvele: Golanii, Mrturisire ,
Rfuiala. Critica vremii nu apreciaz aceste adevrate exerciii de
digitaie.

Scriitorul se va impune n 1920, cnd i apare romanul Ion acesta

fiind considerat primul roman modern. Urmeaz apoi volumul de
nuvele Catastrofa , care grupeaz scrieri avnd ca tem comun rzboiul.
Se anun astfel urmtorul mare roman rebrenian,
Pdurea spnzurailor (1922). Cu aceast carte Liviu Rebreanu se va impune
definitiv n literatura romn, fiind considerat unul dintre cei mai
importani scriitori, care a avut un rol deosebit n dezvoltarea romanului
romnesc modern.
Cele trei romane pe care le va scrie n continuare: Adam i Eva , Ciuleandra
i Criorul sunt inferioare primelor dou. Rscoala (1932), romanul fluviu
despre rscoala din 1907, demonstreaz nc o dat remarcabilul talent al
lui Rebreanu. n 1939 scriitorul devine membru al Academiei Romne.
Pe lng genul epic, a abordat i genul dramatic. Scrie
piesele Cadrilul, Plicul i Apostolii.
Camil Petrescu
Camil Petrescu a fost poet, prozator, dramaturg, eseist, publicist i
filosof.Creatia sa literara apartine perioadei interbelice.Este creatorul
romanului modern subiectiv.
Rzboiul l supune unor experiene traumatizante (rmne pentru tot
restul vieii cu auzul slbit). Ultima noapte de
dragoste, ntia noapte de rzboi (1930), i apoi Patul lui Procust
(1933), l impune definitiv ateniei publice, romane care i aduc aproape
unanima recunoatere a sa.n 1953, public primul volum al romanului
istoric Un om ntre oameni, oper n trei volume, nsumnd peste 1.500 de
pagini, rmas neterminat.
Teatrul su:Suflete tari,Jocul ielelor,Balcescu,reprezint, dup I.L.
Caragiale, momentul cel mai important din istoria dramaturgiei
romneti: prin intensitatea situaiilor dramatice, prin fora personajelor.
Camil Petrescu foloseste formule estetice modeme, prin interesul
pentru strile difuze ale eroilor, de exaltare a tririlor. Monologul interior
este un mod de exprimare a tririlor luntrice, de reflectare asupra
existenei lui individuale.Limbajul este remarcabil prin imaginile
intelectuale, aprofundarea nuanelor sufleteti. Scriitorul consider scrisul
un act de eliberare existenial, prin care spiritul se descoper i se
mrturisete.
George Bacovia
George Bacovia apartine perioadei interbelice si este considerat
reprezentantul tipic al simbolismului romanesc.Opera lui este o sinteza de
teme si motive inspirate din mari simbolisti precum Baudelaire,E.A.Poe.
Primul volum de poezii ,Plumb,a fost publicat in anul 1916,fiind urmat de
Scantei galbene,Cu voi,etc.
In creatia sa a abordat mai multe teme specifice simbolismului.Prima
tema este cea citadina,orasul este vazut ca un spatiu simbolic al

deznadejdii,al nevrozei,al agoniei.Este dominat de monotonie,este un

spatiu pustiu pe care poetul il strabate fara tinta in serile ploioase.Bacovia
creeaza imaginea-simbol a altor spatii inchise:liceul,cimitirul,
carciuma,salonul de spital,parcul in opere ca Plumb,In parc,Liceul.
Natura este tratata diferit fata de romantici,fiecare anotimp sugereaza
simbolistica mortii:Tablou de iarna,Ploua,Cuptor.
O alta caracteristica a simbolismului este prezenta culorilor carora le
corespund un anume sentiment-alb\negru-doliu,gri-apasare,violetmonotonie,galben-deznadejde ca in Decor,Amurg violet.Iubirea este tipic
bacoviana marcata de lipsa de comunicare(Singur).
Desi Bacovia nu are o arta poetica explicita,toate textele sale vorbesc
despre conditia sa de poet damnat,prizonier al
orasului,hipersensibil,nevrotic:Ego,Poema finala.