I.

Cuprinsul:
1.1 Actualizarea temei
1.2 Ipoteza lucrării
1.3 Cuvintele – cheie

II. Modalităţi de caracterizare a personajului

literar (în baza romanului Singur în faţa dragostei de
Aureliu Busuioc)

III. Încheiere
3.1 Concluzii
3.2 Recomandări

IV. Referinţe bibliografice

 Motto: Dacă dragoste nu e, nimic nu e.
“Spre mirarea şi nespusa bucurie a tinerilor părinţi m-am născut în cămaşă, numită rufă,
fiind neîntîrziat întinsă pe o stebluţă de busuioc, iar după mumificare păstrată cu
sfinţenie în lădiţa cu lucrurile de preţ ale familiei şi doar în rare ocazii demonstrată
apropiaţiilor”[1. p. 5]

“Dotat cu inteligenţă şi spirit de observaţie şi umor, A. Busuioc reprezintă tipul

de scriitor “urban”. Un erou memorabil este Radu Negrescu din romanul “Singur in faţa
dragostei”, proiectat pe fundalul unui mediu sătesc, dominat de ignoranţă, lîncezeală
socială, frazeologie goală, prostie, ipocrizie. Personajul se vindecă de “romantism” , lasă
în pace morile de vînt, aşteptînd “marele semnal”- chemarea la aspirantură, este singura
solutie salvatoare din acest mediu afectat... ” [2. p. 184]

“A.Busuioc îl prezintă pe Radu Negrescu drept un tînăr venit în sat numai

pentru a-şi satisface stagiul obligator şi aşteaptă invitaţia de a lucra în Academie. Radu
Negrescu nu-şi propune o primenire a stării de lucruri din şcoală, el nu se doreşte un
profesor – minune, nici nu se gîndeşte să rămînă pedagog.”[3. p. 94]

“Romanul “Singur în faţa dragostei” de A.Busuioc îşi pote alege obiectivele

instructive privind profesorul şi demnitatea lui, nevoia de personalitate a acestuia. Radu
Negrescu nu schimbă starea de lucruri din şcoala de la Recea Veche, iar dacă o schimbă,
reuşeşte s-o facă doar parţial”. [4. p 143 ]
 I Introducere
1.1 Actualitatea temei: Caracterizarea personajului literar este o
modalitate de dezvoltare a competenţelor de comunicare activă a elevilor.
Pentru mine, actualitatea temei rezidă din activităţi realizate cu elevii,
aplicând metode interactive pentru mânuirea cuvintelor şi promovarea
valorilor general – umane şi estetice.
1.2 Ipoteza lucrării: Caracterizarea personajului va fi realizată
dacă:
- elevii vor ţine cont de algoritmul de caracterizare a personajului ;
- voi aplica tehnologii didactice interactive ce vor contribui la sporirea
participării active a elevilor în realizarea obiectivelor, sarcinilor didactice.
Obiectiv de referinţă: caracterizarea unui personaj literar,
recurgând la modalităţile directe şi indirecte de caracterizare.
Obiective operaţionale:
O1 – Enumerarea modalităţilor de caracterizare a personajului literar.
O2 – Selectarea din text a exemplelor de caracterizare a personajului.
O3 – Formularea atitudinilor personale faţă de personajele romanului.

Metode şi tehnologii: Clusteringul, Foc de artificii, Piramida succesului,

Păianjenul, analiza, sinteza, exerciţiul, 3 – 2 – 1, c.c.c., Explozia stelară, Arborele cu
omuleţi, Popularea blocului, Metoda ghemului.
Cuvinte - cheie
 “Îi sunt şi-i voi rămâne fiu,
Mi-e cântecul ei casă.
Frumoasă-i limba care-o ştiu,
E tragic de frumoasă. “

Poet, prozator, dramaturg. S-a născut la 26 octombrie

1928, la Cobâlca (azi Codreanca), judeţul Orhei în familia
profesorilor Olga şi Alexandru Busuioc. Din 1935 până în
1939 este elev la Şcoala primară de aplicaţie de pe lângă
Şcoala Normală Eparhială din Chişinău; între 1939-1944
face Liceul „Alecu Russo”. În 1944 se refugiază cu familia în
România şi absolveşte Colegiul naţional bănăţean „C. C.
Aureliu Busuioc Iorga”, unde îşi ia şi bacalaureatul. În 1948 îşi începe
studiile la Şcoala militară de ofiţeri transmisiuni din Sibiu, pe
care, în 1949, în timpul examenelor de absolvire, o
părăseşte pentru a fi alături de familia obligată de ruşi să se
„repatrieze”. Până în 1950 familia Busuioc se află în lagărul
sovietic de filtrare de la Sighet. Apoi, în acelaşi an, se
angajează depănător-radio la un atelier din Chişinău şi
devine student la Facultatea de filologie de la Institutul
pedagogic. De aici începe epopeea marelui, legendarului Aureliu
Busuioc, pomenit într-o realitate în care „literatura” începea cu
Kana şi Ponomari.
 OPERA
Romane: „Singur în faţa dragostei” (1966); „Unchiul din Paris” (1973);
„Local – ploi de scurtă durată” (1986); „Lătrând la lună” (1997);
„Pactizând cu diavolul” (1999); „Spune-mi Gioni” (2003); „De-ale
vânătorii” (2005); „Hronicul găinarilor” (2006).
Volume de poezii: „Prafuri amare” (1955); „Piatra de încercare”
(1958); „Firicel de floare rară” (1961); „Dor” (1962); „Poezii” (1964);
„În alb şi negru” (1977); „Îmblânzirea maşinii de scris” (1988);
„Plimbătorul de purici” (1992), „Concert” (1993); antologie de poezie
„Punct” Se(2007).
face remarcat prin romanul „Singur în faţa dragostei”, apărut
în 1966, lucrare ce a bulversat literatura sovietică a vremii, fiind tradus
la Bratislava, Moscova, Vilnius şi Riga, reeditată de câteva ori, jucată la
teatre şi ecranizată la „Moldova-Film”.
O frumoasa si trista istorie de dragoste. Atmosfera etico-
morală din colectivul de invatatori dintr-o scoala sateasca, care
determina relatiile dintre oameni.
 Radu Negrescu Viorica Vrabie
(Victor Soţchi-Voinicescu) (Maria Sagaidac)

Obadă Maier
Lida Negrescu
(Mihai Volontir) (Valeriu Cupcea)
(Nina Voda-Mocreac) Pavel Directorul Şcolii
(Mircea Soţchi-Vornicescu) (Trifan Gruzin)
Amintiţi-vă modalităţile de caracterizare a personajului literar:
1.Caracterizare directă

r
u to
ea

Au
cătr

to
ca
De

ra
cte
De către alt

riz
personaj

ar
e
 m Pr
e d in
ita vo
at ţii rb
itu pr e,
di op
ni ri
i,
2.Caracterizare indirectă

Prin acţ iu ne

As
ve pe
st ct
im fi
e n zi c
ta ,
ţie
 Un bărbat înalt, de o
Ce aţi văzut? frumuseţe rară, trăsaturi precise,
aproape clasice, negru, aproape
mulatru, faţă ovală.

“Nu v-am citit”

Ce aţi auzit?
“Nu vreau să par altcineva decît sînt”

Ce aţi simţit? Orgolios, agitat, nervos, sincer, deştept.

Găsiţi în texte exemple de caracterizare a personajului principal
(Lucru în echipe)
I Trăsături fizice

ăt uri
D s ,
fru e o Tră ecise e
mu pr roas
s
rară eţe vig
u

Apro
ap
mula e
tru
Înalt

sen
Bu ale
ze
zu
c hi
O ri
g
ne
II Trăsături morale
Scrieţi o listă de calităţi ale personajului
Radu Negrescu
 Ce În
Cin Cît Rece
e? face? a
tim Vech
lucr p e
eaz
ă?

Profe
se a ză
e se
u cin te? Cu ca
C lneş
î i ori ie
înt V ab
Ce Vr
tă?
aşteap

Face
st
oblig agiu
atoriu Chemar u
ea
aspiran la Unde? Rad scu
tură eg re
N
 De c e c
hipul l
u
atrage i R.Negrescu
priviril
e?

p ers onajul tea

ste i?
ita
Cine e al romanulu r
princi
pa l ce

ipa cu
sin

l?
pr aţie
ă
n st ui?
l
jul rel
inc
co
De c gog-mod

na în ce
peda

În
rso te
ia
Care este semnificaţ
e nu

pe e e s

titlului?
n
ajun el?

Ci
ge un
Enumeraţi modalităţile de caracterizare a
personajului literar

Modalităţi de
caracterizare a
personajului

Indirect, prin aspect

Direct,de către
fizic, vestimentaţie,
autor;
obiecte

Direct, de către alt Indirect, prin

personaj; acţiune;

Indirect, prin vorbă,

Direct de către sine
prin meditaţii
(autocaracterizare);
proprii;
 Găsiţi locul fiecărui personaj din operă

Viorica Vrabie

Lelea Safta

Otilia Directorul şcolii

Octavianovna
 Selectaţi şi rescrieţi din text secvenţe de dialog din
care aţi identifica calităţi ale personajelor
-“V-am ascultat odată, întîmlător”
Nu v-am citit.
- “Ma bucură sinceritatea”

- Nu vreau sa par altcineva decit Redactzează un eseu:

sînt, dar intr-adevăr citesc puţină “Radu Negrescu ”- etalon al frumuseţii
beletristică. Mă enervează
uneoriprea multa ei asemănare
cu viaţa, iar alte ori mă scoate
din sărite siropul pe care-l
serveşte drept viaţă...
- O, altă discuţiea! Dar, fie-mi
permisă remarca, cum poţi
ajunge la asemenea concluzii
cînd nu citeşti?
3.1 Concluzii

Şcoala are finalitatea de a forma şi dezvolta competenţele de comunicare

cultă prin cunoaşterea unor opere şi fenomene literare de valoare, prin implicarea
elevului în producere şi redactarea unor texte creative.

Recomandări :
Informaţia dată poate fi utilă pentru a generaliza faptele, se va genera în
comportamentele comunicative culte, în activităţi şi atitudini literar-artistice şi
estetice ale elevilor. Se vor selecta secvenţe în cadrul activităţilor de caracterizare
a personajului literar şi în celelalte clase gimnaziale.
 IV Referinţe bibliografice

1. Aureliu Busuioc Singur în faţa dragostei Ed. Litera Internaţional B.;Ch.;

Autobiografică, p.5. 2003.
2.Mihai Cimpoi O istorie deschisă a literaturii romane din Basarabia. Ediţia a II –
a, revăzută, Ch, ARC, 1997, p. 184
3.Dicţionar de istorie literară. Ed. MUSEUMM Chişinău, 2004,p. 94
4.I.Ciocanu Studii şi materiale pentru învăţămîntul preuniversitar. Ed. Prometeu,
Ch., 2003, p. 413
5.Curiculum pentru învăţămîntul gimnazial Ch, 2008,(cl. a V-a a IX-a).
6.T. Cartaleanu. Limba şi literatura română, clasa a VIII-a Ed. Ştiinţa, 2008.