Cntecul cltorului n toamn

Piere zvon subt zarite,

Talanga n rarite.
Vine toamna oilor
Prin pnzele ploilor.
Glas dau ceii, patimii
Cu frunza lor paltinii.
Jalea rtcirilor,
!o"orul m"nirilor,
#le cui snt, ale cui$
Parc%ar fi a nimnui.
!i%au secat pleoapele
i%n inim apele.
&oar cnd urc poienele
!i se%ncarc genele
'ubt amiaza fierului
&e picurii cerului.
Plng spre zarea dorului
Cu lacrima norului.
Lucian Blaga
Comentariu
Poem al toamnei traite ca stare de spirit, ca asumare a anotimpului%varsta,
Cantecul calatorului in toamna face parte din ciclul Varsta de fier. !otive blagi%
ene recurente sustin aceasta metafora a ploii si zvonului melancolic de talanga,
amintind sonoritatile peisa(ului eminescian idilic.
'entimentul alunecarii in poezia nostalgica a toamnei e sugerat prin difuzia
fenomenelor si prin ratacire ca (ale si neliniste. Ploile, freamatul frunzisului
paltinilor, ceturile sunt semnele toamnei) acestora li se asociaza (alea, ma"nirea,
plansul si sentimentul secatuirii apelor interioare ale eului.
*legiaca, starea de intomnare a sufletului e e+tensia unei asezari cosmice a
fenomenelor, dispuse pe orizontala ratacirii. Prezenta eului in acest cosm
reverbereaza dinspre , spre natura-
.!i%au secat pleoapele
si%n inima apele.
&oar cand urc poienele
mi se%ncarca genele
subt amiaza fierului
de picurii cerului.
Plang spre zarea dorului
cu lacrima norului/.
0rcarea poienelor e simbolica % ea contrazice traseele ratacirii.
Comuniunea, ca in folclor, e situata in zarea dorului, a acelei stari spiritual%
poetice care .descrie/ universul prin puterile sufletesti ale omului si
contamineaza fiinta de vibratia universala. #mbiguitatea serveste o idee
metafizica- aceea a consubstantialitatii elementelor naturii, implicand fiinta
umana intre acestea.
#stfel, toamna nu mai este un anotimp masurat doar de ceasul cosmic, ci
esentialmente unul masurat afeaiv, de un ceas uman care si%a modelat ritmurile
dupaenergia pasiunii-
.Plang spre zarea dorului
cu lacrima norului/.
1n acceptie panteista, fiinta isi asuma natura si se lasa traita de natura in
fiecare pulsatie a e+istentei sale fragmentare, dar proiectate in eternitate.
*lementele universului blagian, constituind o mitologie a fiintei situate pe orbita
ciclurilor cosmice, fac parte dintr%o ordine desavarsita a fragmentelor-
anotimpurile vin in spatiul sufletesc sub aceeasi .logica/ si semnificatie- nastere,
crestere, apogeu, decompensare, moarte.
2itmurile pot fi diferite. Totusi, ciclurile cosmice, repetitive, ofera modelul
atat al e+istentei umane limitate in timp, cat si al erelor.
*+presia poetica e metaforic%simbolica. 3 solemnitate discreta,
melancolica predispune toate fenomenele la constiinta de sine si, deci, la
constiinta propriei finitudini. &aca melancolia e sentiment cosmic, ca la
*minescu, atunci starea metafizica e legata de iubirea universala care unifica
fenomenele. Plansul cosmic vine din interiorul fiintei umane) apele inimii
izvorasc din cer. #cesta este sensul biunivoc al rotirii universale.