Apreciez nespus de emult opera lui Ion Druta deoarece acest prozator nu inceteaza se uimeasca

princlaritatea si profunzimea temelor tratate,iar frumusetea sufletului uman este punctul

primordial de la care ii porneste creatia,iar personajele drutiene sunt constructii care trateaza
un vast florilegiu de judecati devaloare.De fapt,personajele lui Druta se remarca prin faptul ca
formeaza o conduita a oamenilor ,relatind unconcept de viata care trebuie a fi urmat de toti
ceilalti.Numai cita harnicie sisuflet bogat si plin de lumina ilare Mos Mihail din nuvela
“Sania”,care poate fi considerat un Mester Manole,fiindca promoveaza o ideefrundamentala a
vietii lui:de a crea o sanie,de a-si infaptui pasiunea mult visata nazuind astfel spre perfectiune.El
este nevoit insa,sa jertfeasca in numele creatiei,sacrificind sotia si feciorii.De la Mos Mihailinveti
ca fiecare om isi are o menire,una speciala,care este compatibila doar unui suflet ,iar,pentru a
realizaceva maret,este nevoie sa jertfesti multe “necesitati”,dedicindu-te deplin artei sau
scopului tau.Asadar,Druta isi incheie nuvela cu un gind de profunda semnificatie umana:munca
creatorie,singura ce da continut sivaloare vietii omenesti,consta nu numai in acea totala daruire
a fortelor fizice si spirituale,si si intr-o permanenta nazuinta spre perfectiune in vesnica sete de
ideal.

In „Frunze de dor” il intalnim pe Gheorghe Doinaru, ,a carui destin estedeterminat de istorie,de

timpul care nu mai are rabdare.,si de dorinta apriga de a munci,si odata cu
aceasta,sicapacitatea lui de a trai puternic un sentiment sacru precum dragostea.Protagonistul
operei este un tarannascut in zodia taranilor,care prin harnicie si dibacie da dovada de spiritul
stramosesc care se pastreaza insufletul eroului.Gheorghe este o fire sensibila ,ce se simte strivit
de noua ipostaza a Rusandei (cea de profesoara) ,suferind pentru dragostea sa sincera ,adinca si
mica.Din textul dat se desprinde o morala : primenirile sociale influenteaza puternic lumea , (in
contextul operei Gheorghe si Rusanda) ,determinindul-le sa-si tradeze chiar dragostea.(“…mai
fiecare din noi…nici n-a iubit pe cel pe care ar fi vrut sa-liubeasca”).Povestirea Frunze de dor,
cred ca, ne ofera sansa de a ne intoarce la unele valori intre timp pierdute sau oarecum
ieftini.Mai putin amara decat Frunze de dor, mai putin tragica, dar intemeiata si ea peadevaruri
dureroase despre om si de spre viata, nuvela “Ultima luna de toamna” constituie obiectul unei
altelecturi revelatoare. Ion Druta are specificul de a reda in operele sale spatiile vitale ale
neamului romanesc-satele,care pastreaza in sinea lor o puternica vibratie istorica,care evoca
traditiile populare-verigile numuririiculturii.Scriitorul este un puternic promotor a tot ce ne
defineste o natiune individuala-a datinilor si obiceiurilor seculare.,care servesc totodata si sursa
de inspiratie si ii schiteaza portretul copilariei.Batrinul Tata din nuvela “Ultima luna de
toamna” ,este invaluit de o durere profunda,deoarece copiii au plecat si l-au lasat
singur.Totusi,el are un scop bine definit de a fi demn de predecesorii sai.Fiind o fire cinstita
,batrinul reprezinta etalonul parintelui pastrator de traditii si ocrotitiorul valorilor nationale.Cu
toate ca ii este foarte dor de copiii plecati,batrinul coboara cu durerea in indincul firii sale ,fiind
chinuit de gindul :” au nu cumva si-au pierdut esentele culturale adunate de veacuri de catre
neam?!”.Prin tematica tratata Ion Druta prezinta societatii o degradare a traditiilor seculare ,a
nepasarii copiilor fata de soarta parintilor,fiind totodata o tematica actuala ,deoarece multe
sate au ramas pustiite ,iar batrinii isi asteapta odraslele linga “copacii fara frunze”.

Frumusetea personajelor drutiene consta in lectiile sensibile si pline de intensitate care ni le

ofera, in patriotismul si in curaul care ni-l inspira fiecarui cititor.