SUBIECTUL I (16 puncte)

Studiază sursele și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.
„Românii, acești frați îndepărtați ai italienilor, au dat mare probă de patriotism, un exemplu
admirabil de unire, pe care noi, italienii, suntem gata a-l urma... Unirea Principatelor și consultarea
votului poporului reprezintă începutul unei ere noi în sistemul politic al Europei. Ele vor pregăti,
prin triumful lor, unirea tuturor italienilor într-un singur corp, căci astăzi nimeni nu se poate
împotrivi ca faptul minunat ce s-a întâmplat la poalele Carpaților să se realizeze și la poalele
Alpilor.”
(Din Scrisoarea lui Cavour către Napoleon al III-lea)

SURSA B.
„Germania nu urmăreşte liberalismul Prusiei, ci puterea sa; Bavaria,Wurtemberg şi Baden n-au
decât să arate înclinaţii în sens liberal, pentru acest lucru nimeni nu le va atribui rolul Prusiei; Prusia
trebuie să-şi întărească puterea şi să o ţină pregătită pentru acel moment favorabil pe care de mai
multe ori l-a pierdut; problemele mari ale epocii nu se mai decid prin cuvântări şi hotărâri
majoritare – aceasta a fost marea greşeală din anii 1848-1849 – ci „prin fier şi sânge”.

(Din Cuvântarea lui Bismarck în landtag, 30.09.1862)

Nr. Item Scor
1 Explică termenul națiune. L L
Natiunea este o comunitate de oameni aparuta pe baza limbei , teritoriului, vietii economice, 0 0
1 1
culturii.
2 2

2 Formulează, în baza sursei A, o caracteristică comună pentru procesele de unire a L L

românilor și a italienilor. 0 0
Ocaracteristica comuna pentru procesele de unire a romanilor si a italienilor ar fi consultatrea 1 1
2 2
votului poporului, pentru a duce la triumful unirii.

3 Caracterizează, în baza sursei B și a cunoștințelor obținute anterior, rolul Prusiei în L L

procesul de unificare a Germaniei. 0 0
Prusia a avut un rol important in unificarea Germaniei, deoarece ea a fost hegemon al procesului 1 1
2 2
de unificare. Prusia trebuie să-şi întărească puterea şi să o ţină pregătită pentru acel moment
3 3
favorabil; puterea sa „prin fier şi sabie”.Pentru acest lucru nimeni nu le va atribui Germaniei 4 4
rolul Prusiei.

4 Compară căile de unificare a Italiei și Germaniei (sursele A și B). Argumentează L L

răspunsul. 0 0
Comparând ambele surse observam ca autorii au diferite opinii în privința unirii. În sursa A 1 1
2 2
autorul vede unificarea Italiei prin consultarea votului universal, pe cand în sursa B autorul vede
3 3
unificarea Germaniei „prin fier şi sabie” . 4 4

5 Exprimă-ți argumentat opinia cu privire la afirmația: Secolul al XIX-lea - secolul L L

națiunilor. 0 0
Secolul XIX este o perioadă din istoria omenirii caracterizată prin importante fenomene politice, 1 1
ideologice și culturale. În acest secol este definitivat procesul de constituire a natiunilor europene 2 2
3 3
moderne, apar noi state nationale unitare si independente in Europa Apuseana (Belgia, Italia, 4 4
Germania) si in Balcani (Grecia,Romania, Serbia, Bulgaria, Muntenegru). Eu consider că procesul

de unificare și formare a statelor naționale este foarte important din punct de vedere atât politic cât

și social și economic, fiindcă este dovedit în practică că statele mai uniforme etnic
se dezvoltă mai rapid și sunt mai stabile.
 SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)
Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.
„Ca domn al unei țări situate în prima linie a confruntărilor dintre creștini și otomani și care
cunoștea pretențiile tot mai împovărătoare ale Porții Otomane, Mihai Viteazul a înțeles că, față de
schimbările ce se manifestau în viața internațională, nu poate fi nici indiferent, nici neutru. Aceste
schimbări trebuiau folosite pentru a da un nou curs statutului politic al Țării Românești.
În prima fază, planul politic al lui Mihai Viteazul a vizat eliberarea țării, înlăturarea
dominației otomane. Domnitorul a căutat să prezinte interesul statului românesc ca fiind o cauză a
lumii creștine, scopul urmărit de el fiind transformarea țării sale în scut de apărare a întregii
creștinătăți.”
(Istoria Românilor, vol. V, ed. Academia Română, 2012)
Nr. Item Scor
1 Identifică opinia autorilor sursei despre poziția geopolitică a Țării Românești. L L
Autorii sustineau ca Tara Românească este situată în prima linie a confruntărilor dintre
0 0
1 1
creștini și otomani; 2 2

2 Determină opinia autorilor despre rolul lui Mihai Viteazul în lupta antiotomană. L L
Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă și la cunoștințele obținute anterior. 0 0
Autorii apreciaza rolul lui Mihai Viteazul ca fiind unul pozitiv. El a înlăturat dominația otomana 1 1
2 2
din țară, a transformat țara intr-un scut de apărare a întregii creștinități. Domnia lui Mihai Viteazul 3 3
are meritul de a fi reunit cele trei Țări Române,Țara Românească, Moldovei și Transilvaniei în 1600. 4 4

3 Formulează o consecință a realizării planului politic al lui Mihai Viteazul pentru L L

români. Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric. 0 0
1 1
2 2
O consecință a realizării planului politic al lui Mihai Viteazul pentru români este unirea Principatelor
3 3
Române în anul 1600. Un fapt istoric care a dus la aceasta consecinta este Lupta de la Călugăreni 4 4

din 1595.Bătălia a avut trei etape, nu toate trei favorabile românilor, însă a adus acestora un
avantaj tactic și psihologic, care le-a permis ulterior să îi izgonească pe turci peste Dunăre, la Giurgiu.

4 Apreciază rolul lui Mihai Viteazul în istoria românilor. Argumentează răspunsul. L L

Mihai Viteazu este primul domnitor român care a conştientizat şi acţionat în ideea Unirii 0 0
1 1
celor trei ţări româneşti.Obtine victorii importante in lupta antiotomana, batalia decisiva fiind la 2 2
Călugăreni in 1595,iar in 1597 Mihai Viteazu incheie pacea cu Imperiul Otoman,in schimbul 3 3
4 4
unui tribut. Pentru a consolida Unirea, Mihai ia o serie de masuri: adopta aceeasi stema pentru
toate teritoriile, construieste o biserica ortodoxa la Alba-Iulia, acorda anumite inlesniri
 preotilor si iobagilor romani.Figura lui Mihai a influentat decisiv istoria romanilor, gandul sau

cuprinzator si fapta sa temerara au impus un model si au inaugurat o epoca.

SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)

Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„După cucerirea lui Traian, urmând câteva zeci de ani de viață liniștită și așezată cu bun
temei, civilizația romană a putut prinde rădăcini pe pământul Daciei. În preajma cetățuilor de piatră,
clădite de daci pe crestele munților, începură a se întemeia în câmpie orașele romane, întărite și
împodobite cu tot ce putea să le dea știința și tehnica vremii de atunci ca siguranță de adăpost, ca
înlesnire de trai și ca înfrumusețare a vieții cetățenești. Drumuri clădite cu atâta temei, cum nu mai
văzuseră până atunci băștinașii Daciei, au înlesnit pătrunderea elementelor de colonizare romană în
toate părțile acestei provincii [...]”.
(Ioan Lupaș. Istoria unirii românilor, 2018)
Nr. Item Scor
1 Numește un factor al romanizării Daciei. Explică răspunsul în baza sursei. L L
Un factor al romanizarii Daciei a fost urbanizarea. În preajma cetățuilor de piatră, clădite de daci , 0 0
1 1
pe crestele munților, începură a se întemeia în câmpie orașele romane.Ele erau întărite și împodobite 2 2
cu tot ce putea să le dea știința și tehnica vremii de atunci ca siguranță de adăpost, ca înlesnire de
3 3

trai și ca înfrumusețare a vieții cetățenești.

2 Formulează, conform modelului propus, două consecințe ale cuceririi Daciei de L L

către Traian. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
Consecință imediată: intensificarea procesului de romanizare ce a început dinainte
2 2
de cucerirea romană.Romanizarea a decurs mai intens în localitățile urbane și mai lent în cele rurale. 3 3
4 4
5 5
6 6

Consecință de perspectivă: Cucerirea Daciei a dus la formarea poporului român și a

limbii române.
 SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)
Studiază sursele A-D.

SURSA A.
„Politica externă a României nu e nici monopolul unui om, nici apanajul unui partid. E o
politică profund națională, ale cărei reguli, metode și țeluri își trag originea din interesul Patriei”.
(Nicolae Titulescu despre politica externă a României interbelice)

SURSA B.
„România întregită se găsește într-o situație mult mai dificilă ca în trecut, căci frontierele
sale sunt în întregime amenințate de statele ce o înconjoară. Această amenințare se datorează fie
dorinței de revanșă din partea Ungariei și Bulgariei, care nu pot concepe deposedarea lor de unele
teritorii ce le-au stăpânit, fie din cauza tendinței de propagandă a regimului bolșevic, care vrea să-și
întindă influența cât mai la Vest”.
( Din Raportul Marelui Stat Major Român, 1924)

SURSA C.
„Mica Înțelegere va constitui bariera atât în fața unei Germanii doritoare să distrugă Tratatul
de la Versailles, cât și al unei eventuale alianțe a ei cu Rusia Sovietică; în momentul în care
Germania va fi suficient de puternică pentru a trece la violarea tratatelor, ea va anexa Austria, iar
Budapesta va deveni principalul său aliat în Europa Centrală”.
(Apud, Eliza Campus, Mica Înţelegere, 1997 )

SURSA D.
„Președintele republicii Eline, Maiestatea Sa Regele României, Președintele Republicii
Turce și Maiestatea Sa Regele Iugoslaviei […] au hotărât să încheie un Pact de Înțelegere Balcanică
[…]
Articolul 1. Grecia, România, Turcia și Iugoslavia își garantează mutual siguranța tuturor
fruntariilor balcanice.
Articolul 2. Înaltele Părți contractante se obligă să se sfătuiască asupra măsurilor de luat în
fața unor împrejurări ce ar putea atinge interesele lor așa cum sunt definite prin prezentul acord”.
(Din Pactul Înțelegerii Balcanice, Atena, 9 februarie 1934)

Utilizează sursele și cunoștințele obținute anterior pentru a redacta un eseu, în limita unei pagini, la
tema:

„Rolul României în formarea alianţelor colective în perioada interbelică”

În textul tău: Scor

formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de vedere L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
științific, pentru a-ți susține opinia referitoare la tema propusă; L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
explică relații de cauză-efect (cel puțin două); L012345 L012345
integrează critic informațiile din sursele propuse; L0123 L0123
expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere,
L012345 L012345
cuprins, concluzie;
utilizează corect limbajul istoric. L012 L012
 SUBIECTUL al V-lea (11 puncte)
Studiază harta și realizează sarcinile propuse.

Nr. Item Scor

1 Identifică, în baza hărții, un stat socialist care nu a făcut parte din Organizația L L
Pactului de la Varșovia. Argumentează răspunsul. 0 0
1 1
2 2
_ 3 3

2 Explică, în baza hărții și a cunoștințelor obținute anterior, o cauză a creării NATO. L L

0 0
1 1
2 2
3 3
4 4

3 Formulează, în baza hărții, o concluzie cu referire la evoluția relațiilor L L

internaționale în a doua jumătate a secolului al XX-lea. 0 0
1 1
2 2
3 3
4 4