Satul – matrice a spiritualității românești

Motto: „Avem un orizont sufetesc al nostru, acel spațiu

indenit ondulat, ca plaiurile țării, maniestat în doina și
cîntecele noastre, și nu mai puțin într-un unanim sentiment
românesc al destinului. Înclinarea spre pitoresc își are la noi
și ea specicul ei întrucît apare solidară cu un deosebit simț
al măsurii și atenuat de un accent de mulcomă discreție.”
(Lucian Blaga)
Satul reprezintă o emblemă a specifcului național reectat n artă! "n poezia și flozofa
lui Blaga# acesta este un loc nzestrat cu virtuți magice, generator de minuni, de legi
și reguli aparte, de veșnicii încremenite n ar$etipuri imuabile! Satul e un loc
sacru, un punct de concentrare a puterilor divine, nucleu al nasterii universale,
dupa reguli nestiute, care anuleaza timpul si moartea, printr%o germinatie
continua# linistita!
&oti'ul at este prezent n operele „Suetul satului” și „Satul minunilor” e Lucian
Blaga! itlurile operelor se aă n strnsă legătură cu cel at eseului # eoarece le*emul
matrice reprezintă +aptul că satul este toposul fundamental spcic poporului
român, acesta fin personifcat și a'n „suet” și conținn „minuni”!

,pera „Satul minunilor” reprezintă o regăsire a sinelui și o rentoarcere n uni'ersul sătesc n

timpul progresului urban! &oti'ul minunilor# inicat e comparația „minunea țșnește ca macu%n
secară”# con+eră spațiului rural o alură magică# misterioasă n care# asemenea primei poezii#
natura -oacă un rol esențial! Satul reprezintă și simbolul unei e*istențe inelare – totul ncepe și se
termină cu el# căci acă e*istența unui eu a nceput la sat# spre fnal suetul și gnurile tot acolo
'or f! .cest concept este e*pus de motivul călătoriei# ca inițiere și cunoaștere e sine și
euce +aptul că n fnal toate rumurile uc la sat# iee prezentă n in'ersiunea „/rumeaguri
aes ocolit%am prin liniști”!

.frmația blagiană relie+ează in nou importanța satului n 'iața spirituală românească și
reprezintă un +el e sinteză a celor ouă poezii! 0u'intele c$eie „ plaiurile”# „oina”#
„estinului” și „pitoresc” reprezintă +aptul că uni'ersul rural este cel mai bun loc al afrmației
ientității românești și al păstrării traițiilor ce efnesc poporul in spațiul mioritic!
/eci# satul este o realitate a unui alt tărîm, descoperit tîrziu, după aprige confruntări în con știin ță și aici este
destinația perfectă pentru căutarea calmului sufletesc și al căldurii inimii umane.

Mesajul că satul - toposul fundamental specic poporului român este destinația perfectă
pentru căutarea păcii sufleteș ti reiese din interferența motivelor călătoriei, minunilor și locului sacru în centrul
cărora imaginarul gravitează spre imaginea spaț iului rustic, locul întîlnirii dintre om, natură ș i Dumnezeu
amplificată de dubla metaforă.... marcând efectul magic al prezenț ei puterei divine.
Stările și sentimentele eului liric seș succed țde laț medita ie i nostalgie drumului vie ii (,,Drumeaguri ades..,, spre
admirație (,,!egi răsturnând....
"deea miracolului neântrerupt ce poate fi întâlnit într-un mediu contrar celui urban interferează cu cea din
titlul ,,....,, .

Satul este simbolul specificului nostru românesc. #cest simbol poate fi găsit în lucrările blagiene cu scopul de a
zugrăvi imaginea spațiului din care izvorăsc minuni ce nu pot fi e$plicate de legile omenești și ideea timpului
binecuvântat cu veș nicie.ț#tribuirea spa iului rustic
ț a unor astfel de
ț proprietă i metafizice se datorează prezen ei
unei puteri divine care e în stare să învingă c%iar ș i moartea.
Motivele anterior menționate, minunilor și locului sacru se află în poeziile ,, ... ,, ș i ,, ... ,, ale căror formule de
titlu conțin le$emele
ș ,,.., i ,,...,,
ș #mbii termeni
ț depă esc cadrul
ț acelei realită ii care este cunoscută stiin ei
clasice.
Metafora ,, Sufletul satului,, marc%ează motivul ve șniciei, întâlnit
ș ți în șsecven a ,, ... ve nicia s-a ...,, iar
comparația ,, .ca un miros de ... ,, evocă ideea legăturii dintre om ș i natură, care stă la baza unuia dintre motivele
biblice.
&n poezia ,,Satul minunilor,, este menționat acel cadru în care au loc
ț o mul ime
ș deșfenomene ț (....minunea î ne te
ca ... ale căror geneză se datorează prezenț ei marelui anonim (plin este satul de-... !a fel ca ș i în prima operă
natura își păstrează semnificația de componentă principală a lumii rustice.
'aportat la lucrarea,, ..., ce configurează în sine adevărata ființ ă românească, în cele două poeme blagiene poate
fi observată împăcarea omului cu moartea (..joc de iezi pe morminte înalte... #cest moment este familiar unui
suflet de țăran român, care nu se vede mai presus de natură ci i se supune, astfel vieț ei i se atribuie valoare de
veșnicie (,,dumineca lungă și fără de seară,,.