CUCERIREA INDEPENDENŢEI DE

STAT A ROMÂNIEI
(1877-1878)
Context european
 Redeschiderea “ Problemei orientale”
 1875-răscoala antiotomană a Bosniei şi Herţegovinei;
 1876-răscoala bulgarilor;
 1876-războiul antiotoman al Serbiei şi Muntenegrului.
• Poziţia statelor din zonă:
 Rusia s-a implicat în conflictele balcanice sub pretextul “ protecţiei
slavilor din Balcani”;
 Austro-Ungaria a rămas neutră;
 România s-a declarat neutră.
• Conferinţa de la Constantinopol (1876):
 Marile puteri nu au putut soluţiona conflictele din Balcani;
 Imperiul Otoman a promulgat o nouă Constituţie în care România
avea statut de “provincie privilegiată.”
Convenţia ruso-română
4 aprilie 1877, Bucureşti
 Conţinut:
 Obligaţia Rusiei de a respecta
integritatea teritorială a României şi
drepturile statului român;
 Dreptul armatelor imperiale de a
tranzita teritoriul României cu obligaţia
de a suporta cheltuielile aferente;
 Traseul trupelor ruse era stabilit în
detaliu, pentru a ocoli capitala.
 Proclamarea independenţei
 Crearea stării de război între Imperiul Otoman şi
România, în urma bombardării oraşelor de pe
malul românesc al Dunării şi, în replică, a
Vidinului;
 9 mai 1877-declaraţia ministrului de externe al
României, Mihail Kogălniceanu, în Camera
Deputaţilor:
“Suntem independenţi, suntem naţiune de sine
stătătoare.”
 10 mai 1877-proclamarea independenţei în
Senat.
Cucerirea independenţei
 Rusia a respins propunerea României de a coopera
militar în războiul contra Imperiului Otoman;
 În condiţiile respingerii atacurilor ruse la Plevna,
Marele Duce Nicolae, comandantul armatei ruse, a
solicitat prin telegrama din 19/31 iulie 1877sprijin
militar;
 Principalele lupte au avut loc la:
 Rahova (noiembrie 1877);
 Plevna (noiembrie 1877);
 Smârdan(ianuarie 1878);
 Vidin(februrie 1878).
Personalităţi implicate

Din Romania:
 Principele Carol I-comandantul trupelor ruso-
române de la Plevna;
 Maiorul George Şontu si căpitanul Walter
Mărăcineanu-eroii care au cucerit reduta
Griviţa I;
 Colonelul Mihail Cerchez-implicat în asediul
Plevnei;
Din partea Imperiului Otoman:
• Osman Paşa-conducătorul trupelor otomane
de la Plevna;
Din partea Imperiului Ţarist:
• Marele Duce Nicolae-conducătorul trupelor
ruse.
Recunoaşterea independenţei

Tratatul de la San Stefano (19

februarie 1878)

Congresul de la Berlin (iunie-iulie

1878)
Tratatul de la San Stefano (19 februarie
1878)
 Semnat de Imperiul Otoman şi Rusia
 România nu a fost acceptată la tratative;
 Prevederi:
1. Se recunoştea independenţa României;
2. Dobrogea revenea Rusiei care îşi rezerva
dreptul să o schimbe cu sudul Basarabiei,
teritoriu care revenise Moldovei în urma
Congresului de la Paris din 1856.
 A produs nemulţumirea României şi a
marilor puteri europene.
Tratatul de la Berlin
(iunie-iulie 1878)
 Adoptat în cadrul Congresului;
 Delegaţia română a fost condusă de
primul-ministru, Ion C. Brătianu şi de
ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu.
 Prevederi:
1. Recunoştea independenţa României,
condiţionat de modificarea art. 7 din
Constituţia de la 1866;
2. România ceda Rusiei sudul Basarabiei
(judetele Cahul, Ismail şi Bolgrad)şi
primea Dobrogea, Delta Dunării şi Insula
Şerpilor.
Consecinţele cuceririi independenţei

 Retragerea autorităţilor
româneşti din sudul
Basarabiei;
 Instalarea administraţiei
româneşti în
Dobrogea(14 noiembrie
1878)
 Preluarea Deltei Dunării
şi a Insulei Şerpilor;
 România devine regat
(1881)