Sunteți pe pagina 1din 21

AL DOILEA RĂZBOI

MONDIAL
(1939-1945)
DE LA RĂZBOIUL CONTINENTAL
LA CEL
MONDIAL

“OMENIREA TREBUIE SĂ PUNĂ CAPĂT RĂZBOIULUI


ALTFEL RĂZBOIUL VA PUNE CAPĂT OMENIRII”
JOHN F. KENNEDY
CAUZE
În Europa
Dorinţa de expansiune ale Germaniei si Italiei (“spatiu vital”); nemultumite de Tratatul de la
Versailles (Franta 1919), ambele îşi doreau să ajungă la mareţia de odinioară;
Revizionismul (dorinţa de revanşă a statelor care pierduseră războiul – Germania. Italia,
Ungaria, Bulgaria);
Conciliatorismul franco-englez față de Germania;
Atitudinea Germaniei, după venirea la putere a lui Adolf Hitler în 1933 – manifestată prin:
 1933 – Germania părăsește Societatea Națiunilor; începe reînarmarea și reintroduce serviciul
militar obligatoriu; realipește regiunea Saar;
 1938 - Germania alipește Austria, anexează zona sudetă, dezmembrează Cehoslovacia;
1939 – se incheie Pactul Ribbentrop – Molotov (23 august 1939), intre URSS si Germania,
semnat de catre ministrii de externe german (Joachim von Ribbentropp) si cel sovietic (Viaceslav
Molotov), in numele celor doi sefi de stat Hitler si Stalin, prin care cei doi lideri isi imparteau
sferele de influenta din Estul Europei. Cu acest prilej, Hitler este de acor cu propunerea lui Hitler
de a anexa Basarabia si Bucovina.
Războiul ideologic – intre regimurile politice totalitar si democratic;
In Asia
Dorinta Japoniei de a deveni o putere mondiala – fapt care o adduce in conflict cu S.U.A. si
China);
ALIANŢE POLITICO - MILITARE
I. AXA BERLIN – ROMA – TOKYO – ale cărei baze au fost puse de
către Germania, Italia şi Japonia. Ulterior, la această alianţă, au aderat o
serie de state mai mici precum: Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia,
Croaţia şi Finlanda;
II. NAȚIUNILE UNITE – bazele alianţei au fost puse de către ”cei trei
mari”: Anglia (din 3 sept. 1939), U.R.S.S. (din iunie 1941), S.U.A. (din dec.
1941). China se afla în război cu Japonia din 1937. Australia, Belgia,
Brazilia, Canada, Danemarca, Franţa, Grecia, Olanda, Noua Zeelandă,
Norvegia, Iran, Filipine, Polonia, Tailanda şi Iugoslavia, au fost, de
asemenea, considerate ca făcând parte dintre Aliaţi. României, nu ia fost
recunoscut la sfârşitul războiului statutul de cobeligerant deşi, participarea
României ca aliat al “Naţiunilor Unite” în perioada 1944-1945, a adus o
contribuţie importantă la victoria Aliaţilor.
ÎNCEPUTUL RĂZBOIULUI
În zorii zilei de 1 sept.1939, Polonia a fost atacată de Germania. În
conformitate cu înţelegerile secrete din Pactul Molotov-Ribbentrop,
Armata Roşie (sovietică), a invadat Polonia dispre răsărit la 17
septembrie, iar la 22 septembrie, Polonia capitulează teritoriul său
fiind împărţit între Germania şi U.R.S.S., guvernul polonez fiind
exilat în România, împreună cu tezaurul Băncii Naţionale a Poloniei
şi cu un număr de unităţi ale armatei poloneze. 
DESFĂŞURARE
1939
Germania aplică “Planul Alb” – care avea drept tactică (strategie de luptă)
“războiul fulger” (Blitzkrieg); cu acest prilej, s-au folosit masiv aviaţia şi
diviziile blindate. Puţine avioane au provocat o teroare atât de mare, atât
trupelor armate cât şi asupra populaţiei civile, precum a fost bombardierul care
ataca în picaj şi cu sirenă, cunoscut sub numele de ”Stuka”;
Franţa şi Anglia, declarŞ şi ele război Grmaniei. Astfel că, în perioada 3
sept.1939 – mai 1940, se desfăşoară aşa-numitul “Război ciudat”;
U.R.S.S. atacă Finlanda (noiembrie 1940);
DESFĂŞURARE
1940
Aprilie 1940 – Germania atacă și cucerește Danemarca și Norvegia;
Mai 1940 – Germania atacă și cucerește Olanda, Belgia, Luxemburg, Franța;
“Planul galben” (mai iunie 1940) – scoaterea Franţei din război, ea fiind constrânsă
de Germania, să ceară armistiţiu (să capituleze – 22 iunie 1940);

În ţările ocupate, Reich-ul german (Reich – imperiu), introduce un regim de


prigonire a evreilor, politică denumită antisemitism;

Bătălia Angliei (Operaţiunea “Leul de mare”). Astfel, Hitler încearcă să obţină


controlul aerian asupra Angliei (sept.1940 – mai 1941), acţiunea devenind primul
eşec al lui Hitler;

Italia atacă Grecia (octombrie 1940);


ROMÂNIA
PIERDERI TERITORIALE
• Ca urmare a conjuncturii externe nefavorabile, România va
pierde sub presiunea Germaniei şi a Italiei, o serie de teritorii
româneşti în fata vecinilor, care erau aliaţi ai Axei:
Basarabia – Bucovina de Nord – Ţinutul Herţa…..cedate către
U.R.S.S. ca urmare, a ultimatumului sovietic adresat guvernului
român, în perioada 23-26 iunie 1940;
N-V Transilvaniei….cedat Ungariei, ca urmare a celui de-al Doilea
Dictat de la Viena (30 august 1940);
Cadrilaterul (teritoriu format din judeţele Durostor şi Caliacra)
…..cedat către Bulgaria, ca urmare a Tratatului semnat la Craiova,
în 27 noiembrie 1940;
Ca urmare, a pierderilor teritoriale suferite, perioada aceasta a fost
numită de istorici “vara neagră a istoriei naţionale”.
PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA RĂZBOI
 În urma ultimatumului dat de U.R.S.S (23-26 iunie 1940), România cedează Basarabia, Nordul
Bucovinei şi Ţinutul Herţa;
 Regele Carol al II-lea (1930 – 1940), ca urmare a pierderilor teritoriale din vara anului 1940, a
abdicat (a părăsit forţat tronul ţării), în favoarea fiului său Mihai I (1940-1947). Cu excepţia
perioadei noiembrie 1940 – ianuarie 1941, când ţara a fost condusă de un regim antonesciano –
legionar, avându-l în frunte pe generalul Ion Antonescu, Mihai Ia fost un adevărat conducător al
României.

 Participarea României la cel de-al doilea război mondial s-a caracterizat așadar prin două
campanii: cea din Est pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei, pierdută, și cea din Vest pentru
eliberarea Transilvaniei, câștigată.
 La încheierea războiului, pe plan diplomatic, doar participarea de partea Axei a fost luată în
cont, și România a semnat Tratatul de pace de la Paris (1946) ca stat învins, fără a i se recunoaşte
meritele, la Victoria Aliaţilor.
DESFĂȘURAREA
1941
APRILIE 1941 – IUGOSLAVIA ESTE OCUPATĂ ȘI ÎMPĂRȚITĂ ÎNTRE
ITALIA ȘI UNGARIA;
22 IUNIE 1941 (PLANUL BARBAROSSA) – GERMANIA ATACĂ
U.R.S.S. ÎNCĂLCÂND TRATATUL DE NEAGRESIUNE (RIBBENTROP -
MOLLOTOV) CU U.R.S.S.; GERMANIA ÎNAINTEAZĂ ADÂNC ÎN
U.R.S.S., DAR IARNA OBLIGĂ WEHRMACHT-UL (ARMATA
GERMANĂ), SĂ SE RETRAGĂ. ÎN PRIMĂVARA LUI 1941, GERMANII
REIAU OFENSIVA, ÎNSĂ ÎN 5/6 DEC. 1941, ARMATA ROŞIE TRECE LA
CONTRAOFENSIVĂ, CÂŞTIGÂND “BĂTĂLIA MOSCOVEI” ŞI
RESPINGÂND TRUPELE GERMANE. ESTE AL DOILEA EŞEC AL LUI
HITLER ŞI AL TACTICII DE LUPTĂ DENUMITĂ “RĂZBOI FULGER”
STALINGRAD (4 SEPTEMBRIE 1942 - 2 FEBRUARIE 1943) –
MANEVRA EXECUTATĂ SPRE SUD, CU SCOPUL DE A OCUPA
REGIUNILE CEREALIERE, DE A LUA PETROLUL SOVIETIC ŞI DE A
TĂIA ARTERA FLUVIALĂ CĂTRE VOLGA, A FOST ÎNFRÂNTA ÎN
MAREA BĂTĂLIE DE LA STALINGRAD.
JAPONIA
1941
iulie 1941 – Japonia ocupă Indochina;
7 dec.1941 – Japonia, atacă baza navală americană de
la Pearl Harbour, fapt care va duce la intrarea S.U.A.
în razboi;
Japonia cucereşte Asia de S-E: Filipine, Tailanda,
Birmania, Singapore, Indonezia. În felul acesta,
războiul devine mondial. Axa obtine victorii decisive
pe toate fronturile.
ATACUL DE LA PEARL HARBOUR 7 DECEMBRIE 1941
SUA INTRĂ ÎN RĂZBOI DE PARTEA ANGLIEI ȘI
U.R.S.S; SE FORMEAZĂ NAȚIUNILE UNITE
COALIŢIA ANTIFASCISTĂ
(NAŢIUNILE UNITE)
Popoarele amenintate de agresiunea Germaniei, Italiei si Japoniei si-au
concentrat fortele într-o larga coalitie în care s-au impus, prin contributia
lor, U.R.S.S. Anglia si S.U.A (“cei trei mari”.
Livrarile de armament american catre Anglia si creditele de miliarde de
dolari în cadrul legii de împrumut si închiriere a armamentului au fost
printre primele manifestari ale colaborarii
Acordul anglo/sovietic de ajutor reciproc, inchiat în iulie 1941, si mai ales
Cartea Atlanticului - prin care Anglia si S.U.A. si-au declarat interese
politice comune - au grabit încheierea oficiala a coalitiei prin Declaratia
Natiunilor Unite, din 1 ianuarie 1942 semnata de 26 de state, la Washintogn,
care-si luau angajamentul de a colabora si de a nu încheia pace separata cu
agresorul.
Natiunile Unite reprezentau o alianta a tarilor democratice cu un stat
comunist URSS
Conferinta de la Teheran din 28 noiembrie - 1 decembrie 1943, care a reunit
pentru prima data pe conducatorii celor trei mari puteri antifasciste: I.V.
Stalin - U.R.S.S., Fr.D. Roosevelt S.U.A., W. Churchill – Anglia; conferinta a
elaborat masuri pentru ducerea razboiului împotriva Germaniei, a hotarât
debarcarea în Franta în 1944, a stabilit ajutorul pentru rezistenta iugoslava.
HARTA BĂTĂLIEI DE LA
STALINGRAD
Bătălia de la Stalingrad (1942-1943), la care participă şi România, deoarece
dorea eliberarea Basarabiei.
DESFĂŞURARE
ANUL 1942
Mai 1942 – bătălia din Marea Coralilor; Japonia este
înfrântă;
Iunie 1942 – Bătălia navală din apropierea Insulelor
Midway, câştigată de marina americană în faţa celei
japoneze;
Octombrie – noiembrie 1942 – bătălia de la El
Alamain (Egipt), unde generalul Rommwel, poreclit
de către Aliaţi “Vulpea deşertului”, este înfrânt. Are
loc, debarcarea Aliaților în Maroc și Algeria.
DESFĂŞURARE
ANUL 1943
Armata germană este obligată să se retragă de pe toate
fronturile;
Iulie-august 1943 – bătălia de la Kursk - cea mai mare bătălie
de tancuri din istorie, câştigată de Armata Roşie (U.R.S.S.);
10 iulie 1943 – debarcarea Aliaților în Sicilia şi capitularea
Italiei;
DESFĂŞURARE
ANUL 1944
6 iunie 1944 – debarcarea din Normandia, a 2 milioane de soldați anglo-
americani, coordonați de generalul american Einsenhower;
August 1944 – Parisul este eliberat;
1944 – U.R.S.S. își eliberează propriul teritoriu și se îndreaptă spre Europa
de Est. Cu acest prilej, Armata Roşie a ocupat România, Bulgaria şi
Ungaria, unde îşi vor instaura propria influenţă şi regimul politic comunist.
23 august 1944 – România întoarce armele împotriva Germaniei;
Octombrie 1944 – Atena este eliberată;
Octombrie 1944 - Japonia este înfrântă în bătălia Filipinelor.
DESFĂŞURARE
1945
Februarie – mai 1945 – sunt eliberate Budapesta (februarie)
Viena (aprilie), Praga (mai);
În primăvara anului 1945, forţele coaliţiei au strâns ca într-un
cleşte Germania. Berlinul a fost cucerit de armatele sovietice,
la 2 mai 1945.
7 mai 1945 – Germania a capitulat în fața anglo - americanilor
și pe 9 mai în fața Armatei Roșii;
9 mai 1945 – Războiul lua sfârşit în Europa prin capitularea
necondiţionată a Germaniei, iar ziua anunţării oficiale a
capitulării, 9 mai, a devenit „Ziua Victoriei“.
CAPITULAREA JAPONIEI
Preşedintele, S.U.A., Harry Truman, a decis bombardamentul
atomic asupra oraselor japoneze Hirosima, la 6 august 1945 şi
la Nagasaki, pe 9 august 1945.
La 2 septembrie 1945, Japonia a semnat actul de capitulare
necondiţionată. Lua sfârsit marea conflagratie mondială a
secolului, la care au participat 61 de naţiuni, cu 100 milioane
oameni sub arme. Victoria asupra fascismului s-a datorat, în
esenţă, construirii coaliţiei Naţiunilor Unite şi a mişcării de
rezistenţă a popoarelor.
CONSECINŢELE RĂZBOILUI
110 milioane de oameni implicați dintre care 60 de milioane de
morți, din care 40 milioane europeni;
U.R.S.S. devine putere mondială;
Europa este distrusă de război;
Instaurarea regimurilor comuniste in Estul Europei,
subordonate faţă de U.R.S.S.;
Instaurarea la scară globală a “Războiului rece”.
LICEUL TEORETIC “ŞTEFAN CEL MARE”
RÂMNICU SĂRAT – JUDEŢUL BUZĂU

PROF.
LĂŢEA FLORIN

S-ar putea să vă placă și