Romania in Primul Razboi Mondial

La intrunirea Consiliului de Coroana din 21 iulie/3 august, guvernul Roman a hotarat sa adopte o
politica de neutralitate. Sedinta a fost prezidata de rege si la ea au participat si membrii guvernului, fosti
Prim-ministrii si conducatorii principalelor partide care au cantarit doua optiuni posibile.Prima intrarea
imediata in razboi de partea Puterilor Centrale - era sustinuta de Carol care si-a exprimat increderea in
victoria Germaniei si a facut apel la sentimentul onoarei celor prezenti pentru indeplinirea angajamentelor
din trat fata de Germania si Austro-Ungaria. Dar el a ramas singur nefiind sustinut decat de liderul
conservator Petre Carp, care a tratat cu usurinta puternicul sentiment al opiniei publice in favoarea Anantei,
numindul irelevant si si-a exprimat lipsa de interes fata de situatia romanilor din Transilvania. Dar acestea
erau tocmai problemele care-i preocupau in gradul cel mai inalt pe toti ceilalti.
In fata puternicului curent in favoarea neutralitatii exprimat de conducatorii de partide care au
declarat ca nu-si pot asuma responsabilitatea unui guvern care se angajeaza in razboi alaturi de Puterile
Centrale, regele a consimtit la hotararea lor, evidentiind astfel rolul sau de monarh constitutional. La 27
septembrie/10 octombrie 1914, cand a murit regele Carol, responsabilitatea politicii externe a fost asumata
de Bratianu. Desi simpatiile sale mergeau catre Antanta, nici el si nici succesorul lui Carol, Ferdinand, nu
aveau vreo intentie de a abandona starea de neutralitate pana in momentul in care cursul razboiului nu
devenea clar si ei puteau fi siguri ca-si vor realiza obiectivele nationale.
Bratianu a purtat negocieri cu Antanta interminent in 1915 si la inceputul lui 1916. El a pus un pret
ridicat pentru intrarea Romaniei in razboi si era hotarat sa nu angajeze tara in conflict prematur. La loc de
frunte printre conditiile sale era garantia scrisa ca Romania va primi Transilvania, Banatul si Bucovina ca
recompense pentru serviciile acordate. Era acut constient de izolarea geografica a Romaniei fata de Aliatii
occidentali si urmarea sa obtina garantii de partea lor cu privire la fluxul continuu de armament si provizii
care puteau fi transportate numai prin Rusia.
Aliatii occidentali au acceptat in cele din urma conditiile lui Bratianu in iulie 1916, dar nici chiar atunci
el nu a luat usor hotararea de a intra in razboi. Au mai urmat sase saptamani de negocieri pentru a stabili
toate detaliile legate de intrarea Romaniei in razboi de partea Antantei. Rusia in special considera pretentiile
Romaniei exagerate, iar ceilalti aliati erau mai putin interesati de satisfacerea aspiratiilor nationale ale
Romaniei si mai mult de folosirea armatei sale pentru a deschide un nou front de lupta impotriva Puterilor
Centrale.

1916
4 august: se semneaz la Bucureti Convenia politic i militar dintre Antanta i Romnia.
14 august: Consiliul de Coroan decide intrarea Romniei n rzboi.
14 august: Romnia declar rzboi Austro-Ungariei.
23 noiembrie: armatele germano-austro-ungare ocup capitala
11 decembrie: la Iai, se formeaz guvernul naional" I.I.C.Bratianu-Take Ionescu.

Dup moartea regelui Carol I (27 sept. 1914) responsabilitatea politicii externe a fost asumat de I.I.C.
Brtianu. Dei att Brtianu, ct i regele Ferdinand I nclinau spre Antanta, ei nu intenionau s renune la
neutralitate fr garanii complete din partea Aliailor privind situaia Romniei i realizarea obiectivelor sale
naionale. Brtianu a fost prudent n negocierile cu Antanta pentru a nu angaja prematur ara n rzboi. n
acelai timp era contient c Romnia nu putea rmne neutr pn la sfritul rzboiului, dac dorea reali-
zarea unirii.

nc din 1914, Romnia a stabilit o nelegere formal cu Italia, cu care s acioneze mpreun pentru
lichidarea Austro-Ungariei n favoarea ei" i a ncheiat o convenie cu Rusia, prin care era recunoscut dreptul
Romniei de a ocupa teritoriile austro-ungare locuite de romni (Transilvania, Banat, Bucovina) n schimbul
neutralitii binevoitoare" fa de rui.
n iulie 1916, Aliaii occidentali au acceptat condiiile lui Brtianu.
La 4 august 1916, I.I.C. Brtianu i reprezentanii diplomatici ai Franei, Marii Britanii, Rusiei i Italiei la
Bucureti au semnat conveniile politice i militare care stipulau condiiile intrrii Romniei n rzboi.
Consiliul de Coroan din 14 august 1916 a aprobat oficial tratatele i a declarat rzboi Austro-Ungariei.

Beligeranta (1916-1918)
Romnia a intrat n rzboi fr ajutorul promis din partea Antantei. Dup patru luni de lupt, armata
romn pierdea dou treimi din teritoriul naional i jumtate din efectiv. Cauzele acestei nfrngeri au fost
multiple: obiectivele ncredinate armatei romne erau ambiioase, dar nerealiste; Romnia era nconjurat
din trei pri de dumani; n sud, avea de aprat o frontier de 1 700 km; avea o armat numeroas, dar slab
echipat i lipsit de experien; aliaii nu i-au respectat promisiunile; planul de rzboi obliga la ofensive pe
dou fronturi.
Ofensiva victorioas a trupelor romne n Transilvania a fost umbrit rapid de nfrngerea de la
Turtucaia, iar ofensiva austro-german din Transilvania s-a ncheiat cu strpungerea trectorilor Carpailor
Meridionali. n plus, marealul von Mackensen a trecut Dunrea i a ocupat Bucuretiul (23 noiembrie 1916).
Guvernul, autoritile, armata i o parte a locuitorilor s-au retras n Moldova. Dou treimi din Romnia
au rmas sub un regim de ocupaie militar foarte sever. Germania a dominat prin administraia i economia
organizate cu eficien teutonic. Alimentele au fost raionalizate, populaia a avut mult de suferit.

Refugiul
Frontul s-a stabilizat n final n sudul Moldovei (ianuarie 1917) i capitala a fost stabilit temporar la
Iai. Aici a fost format un guvern de uniune naional, n care au intrat i conservatorii democrai (11
decembrie 1916). Principalele obiective pe plan intern ale acestui guvern au fost reforma agrar i cea
electoral. Moralul sczut al ostailor n urma nfrngerii suferite, teama fa de posibilele tulburri sociale i
revoluia rus din martie 1917 au dat impuls reformelor. La 23 martie 1917, regele a remis o proclamaie
ctre trupele sale.
Situaia populaiei din Moldova a fost foarte grea n perioada 1917-1918. Resursele erau insuficiente
pentru o populaie de dou ori mai numeroas dect nainte. Suferinele au fost agravate de izbucnirea unei
epidemii de tifos, care a rpus peste 80 000 de oameni,
In ciuda acestei situaii grele, speranele romnilor au renscut, Personaliti ca regina Mria, N. Iorga,
George Enescu le-au ncurajat sentimentele patriotice.

Mrti, Mreti i Oituz
Pn n mai 1917, armata romn a fost refcut, fiind dotat cu armament modern i avnd un moral
ridicat. Un rol important n refacerea acesteia 1-a avut misiunea militar francez, condus de generalul Henri
Berthelot. Armata romn, reorganizat n Armata I i Armata a II-a, numra 460 000 de oameni.
Rzboiul a fost reluat pe frontul din Moldova n iulie 1917. Generalul Alexandru Averescu a pornit
ofensiva de lng Mrti, n cadrul efortului general aliat de pe fronturile de est i vest de a nvinge Puterile
Centrale. Dar succesul obinut de armata romn nu a putut fi exploatat. Situaia din Galiia i Bucovina se
agravase, iar trupele ruse din Moldova se dezorganizau. La 24 iulie 1917, von Mackensen profit de situaie i
lanseaz o ofensiv menit s scoat Romnia din rzboi. In btlia de la Mreti (24 iulie-6 august 1917),
ruii se retrag din faa atacului german. Dar Armata I romn reuete s-i opreasc pe germani, provocndu-
le pagube importante.
n nord, Armata a II-a romn a reuit s resping un atac austro-german la Oituz. Ca urmare, planul
Puterilor Centrale a euat, dar evenimentele din Rusia (25 octombrie 1917 lovitura de stat bolevic) au
schimbat radical situaia militar i politic.

Singura soluie: pacea
Armatele ruseti din Moldova, n curs de dezmembrare, devin adevrate bande de jefuitori. Forele
romne sunt transformate n fore de politie pentru zona din spatele frontului. Aliaii Romniei ar fi dorit ca
ea s continue s lupte singur. Acest lucru era ns imposibil. Dup ce bolevicii i ucrainenii au semnat
tratate de pace cu Puterile Centrale, Romnia este obligat s accepte condiiile grele ale tratatului de la
Bucureti (24 aprilie 1918). Guvernul prezidat de Alexandru Marghiloman (martie-noiembrie 1918) nu a
avut o sarcin uoar. Pentru muli romni care suferiser i luptaser n Moldova, Marghiloman era un
trdtor. Dei prin Tratatul de la Bucureti Romnia devenea dependent politic i economic de Puterile
Centrale, guvernul a obinut recunoaterea unirii Basarabiei cu Romnia.
Sfritul rzboiului a dus la o rsturnare spectaculoas a situaiei Romniei. La 28 octombrie 1918,
regele Ferdinand a ordonat armatei sa reintre n rzboi i, la 18 noiembrie, s-a ntors la Bucureti n fruntea
trupelor sale. Curnd dup aceea s-a nscut Romnia Mare.


Razboiul Romniei declarat n vara anului 1916, pentru eliberarea provinciilor istorice romnesti -
Ardealul, Banatul, Crisana, Maramuresul si Bucovina - de sub cotropirea monarhiei dualiste austro - ungare,
ca razboi just, national, a fost purtat de ntregul popor romn. Mobilizarea decretata n seara zilei de 14/27
august 1916, cnd s-a trimis la Viena declaratia de razboi a romniei catre Austro - Ungaria, a fost nsotita de
un entuziasm de nedescris. Chiar n noaptea decretarii mobilizarii, conform planului de operatiuni, dinainte
stabilit, trupele romne de acoperire au trecut Muntii Carpati, naintnd pe toata ntinderea zonei muntoase
de la Dorna si pna la Orsova. Cu putin timp nainte de data amintit mai sus Romnia a primit un ultimatum
din partea Antantei: ori intram n rzboi de partea sa, ori eram considerati inamici si, implicit, atacati.
Pentru a permite Romniei o intrare usoar, Antanta a hotrt s atace frontul Bulgaro-german din sudul
Romniei pentru a-i permite acesteia s atace Austro-Ungaria. S-a hotrt pentru data de 4 august nceperea
ofensivei Rusiei n Sud. ntrzierea generalului Sarrail, care a amnat data atacului pentru 18 aceeasi luna a
permis bulgarilor s nceap ei atacul pe data de 17. Armata Rusiei a fost prins concentrat pe centru,
pregtit de mars, cu flancurile descoperite.



Al doilea razboi mondial
Cauze
Printre cauzele rzboiului mondial s-au numrat creterea naionalismului, amilitarismului i prezena a mult
prea numeroase probleme teritoriale rmase nerezolvate dup ncheierea primului rzboi mondial.
-Germania pretindea ca granitele si conditiile impuse prin tratatul de la Versailles ii sufoca dezvoltarea
-Aceleasi dorinte de expansiune le manifesta si Italia in zona Mediteraneeana si in Africa si Japonia in
Extremul Orient mai ales in dauna Chinei
-Japonia dorea acapararea resurselor economice din Pacificul de vest si din Asia de sud-est

Perioad
1 septembrie 1939 2 septembrie 1945
Loc
Europa, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, Asia de sud-est, Orientul Mijlociu,Marea
Mediteran iAfrica
Perioad
28 iulie 1914 11 noiembrie 1918
Loc Europa, Africa i Orientul Mijlociu, (pentru scurt vreme i China i insulele dinOceanul
Pacific)
Rezultat
Victoria Antantei
Destrmarea imperiilor rus (Revoluia i crearea URSS), german (Prbuirea economic,
germenii nazismului i ai celui de Al Doilea Rzboi Mondial), otoman(Revoluia lui Kemal
Atatrk i modernizareaTurciei), austro-ungar (Dezmembrare).
Apariia unor noi state n Europa Central iRsritean.
Casus
belli
Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand (28 iunie), urmat de declaraia austriac de
rzboi mpotriva Serbiei (28 iulie) i de mobilizarea Rusiei mpotriva Austro-Ungariei (29
iulie
Rezultat
Victoria Aliailor. Crearea ONU. Transformarea SUA iURSS n supraputerilemondiale
dominante. Crearea sferelor de influen american i sovietic i declanarea Rzboiului
Rece. (altele...
Primul razboi mondial
-In 1882 se constituie TRIPLA ALIANTA(Puterile Centrale) -Germania
-Austro-Ungaria
-Italia
-1893-1907 se constituie ANTANTA(Tripla Intelegere) -Anglia
-Franta
-Rusia
-statele balcanice duc 2 razboaie(1912-1913): -mai multe tari balcanice
-Turcia
-Romania nu se implica in primul razboi, dar in al doilea(Bulgaria ataca fostele aliate), a participat(Pacea de la
Bucuresti - 1913).
-Romania si-a recuperat Cadrilaterul.
-Desi cauzele izbucnirii primului razboi sunt numeroase, cauza imediata este asasinarea (28 iunie 1914) lui
Franz-Ferdinand si a sotiei sale(la Sarajevo).
-Tarile din cele doua tabere isi declara reciproc razboi.
-La inceput Romania - neutra.
-Clasa politica romaneasca se teme de expansiunea Rusiei in Balcani, astfel Romania se apropie de Puterile
Centrale(tratat - 1883).
-alianta - cunoscuta de Carol I si Bratianu (caracter defensiv si secret - necunoscuta pana in 1914).
-Carol moare(1914), vine Ferdinand(1914-1927). Se indreapta spre Antanta.
-4 august 1916 Romania declara razboi Austro-Ungariei.
-Rusia - frontul de nord (Galitia). Franta - frontul sudic (Salonic).
-Bulgaria si Turcia intra in razboi (tabara opusa Romaniei).
-armata romana patrunde in Transilvania, fiind respinsa de o armata austro-maghiaro-germana.
-se retrage pe linia Jiu-Olt.
-pierde batalia de la Arges-Neajlov la 23 noiembrie
-capitala este ocupata si centrul rezistentei romanesti este la Iasi.
-tezaurul este incredintat Rusiei.
-aliatii nu acorda ajutorul promis.
-in vara anului 1917 cu ajutorul misiunii franceze ii invingem la Marasti, Marasesti si Oituz pe nemti.
-se elibereaza teritoriile romanesti.
-7 noiembrie - revolutia bolsevica + lovitura de stat, puterea este preluata de bolsevici.
-Rusia incheie pace cu Puterile Centrale la Brest - Litovsc in februarie.
-pacea de la Bucuresti 24 aprilie 1918 cedam: Dobrogea, Muntii Carpati si resursele sunt folosite de Germania.
-28 octombrie intram in razboi pentru o zi (Antanta).
-in 1917 intra in razboi si SUA.
-in 1918 Antanta obtine victorii intre 29 oct si 11 nov Germania capituleaza si semneaza armistitiu de la
Compiegne.
-statele s-au intalnit la Versailles(Franta), au participat marii oameni politici.
-statele invingatoare hotarasc:
1)Germania e vinovata de izbucnirea razboiului si va plati despagubiri.
2)Armata germana este limitata la 100.000 de soldati.
3)Zona Rhin-ului este demilitarizata.
4)Imperiul multinational Austro-Ungar este desfiintat, aparand urmatoarele state: Polonia, Cehia, Ungaria,
Romania.(apar si republicile baltice: Letonia, Lituania si Estonia).