Romania in Primul

Razboi Mondial
Izbucnirea
razboiului

  Primul Război Mondial (1914-1919), a

izbucnit din cauza conflictelor de
interese, atât economice cât și politice,
ale marilor puteri ale vremii. Pretextul
declansator l-a constituit atentatul de
la Sarajevo (28 iunie 1914), când un
tânăr student sârb, Gavrilo Princip, l-a
asasinat pe arhiducele Austro-
Ungariei Franz Ferdinand și pe soția
acestuia, Austro-Ungaria declarand
razboi Serbiei.
 Neutralitatea Romaniei
 Îndată după declararea războiului, Austro-
Ungaria si Germania  au  trecut la presiuni
diplomatice asupra guvernului român, spre
a determina România să intre în război
alături de Puterile Centrale conform
Tratatului de Alianță din 1883, tratat ce
obliga România să intre în război alături de
aliații săi numai în cazul în care aceștia ar In aceasta perioada, tarile
fi fost atacați, ceea ce nu era cazul. In timp beligerante fac mari presiuni
ce Carol I isi dorea sa isi respecte
asupra guvernului in scopul
angajamentul si sa intre in razboi alaturi de
Puterile Centrale,majoritatea politicienilor si obtinerii colaborarii militare a
opinia publica isi doreau sa lupte alaturi de Romaniei. Antanta oferea
Antanta. Astfel, pe 3 august 1914 are loc provinciile romanesti din Austro-
Consiliul de Coroana de la Sinaia unde Ungaria, iar Puterile Centrale
guvernul roman, condus de Ion C. recunosteau granitele Moldovei
Bratianu,  a hotarat sa adopte neutralitatea din inainte de 1812. 
Romaniei fata de razboi, vazuta ca o
expectativa armata. 
 
 Parerile oamenilor politici erau
diferite,minifestandu-se diferit: 
• Germanofili- se temeau de tendintele
expansioniste ale Rusiei in Sud-Est si
doreau sa lupte alaturi de Puterile
Centrale- Titu Maiorescu, Petre P. Carp
• Antantofilii- doreau sa lupte alaturi de
Antanta pentrut eliberarea Ardealului-
Nicolae Iorga, Octavian Goga
Octavian Goga Petre P. Carp
• Socialistii- erau pentru mentinerea
neutralitatii pana la sfrarsitul razboiului.
Intre 1915-1916, guvernul a desfaurat
negocieri secrete cu Aliatii la Bucuresti,
Londra, Paris si Petersburg, asteptand un
moment prielnic pentru intrarea in razboi. 

Nicolae Iorga Titu Maiorescu

 Christopher Thomson a fost trimis la Bucuresti in 1915 ca atasat militar
britanic cu scopul de a atrage Romania in razboi, realizand rapid ca
Romania e nepregatita si slaba in armata,iar daca s ar confrunta cu o
lupta pe trei fronturi impotriva Austro-Ungariei, Imperiului Otoman si
Bulgariei ar devein mai degraba un risc decat un avantaj pentru aliati,
aceasta opinie fiind respinsa, fiind semnata cu rele presimtiri o
conventie militara cu Romania la 13 aug 1916.
 Datorita succeselor Antantei din vara anului 1916 si cererea ultimativa a
acestia , „Acum ori niciodata!”, Romania decide intrarea in razboi alaturi
de aceasta si declara razboi Austro-Ungariei. 
 Tratatul de alianta al Romaniei cu Antanta a fost un acord international
incheiat in secret de guvernul roman si guvernele Antantei  avand ca
scop final  intrarea Romaniei in razboi. Acest acord a fost semnat la 17
august 1916 la Bucuresti de catre Ion Bratianu si garanta Romaniei
egalitatea de drepturi cu Aliatii sai la Conferinta de Pace. 
 Tratatul avea doua parti: un tratat politic si o conventie militara. Guvernul
roman urma sa declare razboi Austro-Ungariei la 28 aug 1916, obligand
semnatarii sa pastreze secretul conventiei. In schimb trebuia sa
primeasca Transilvania, Crisana, Maramures, teritorii guvernate de
Ungaria, intregul Banat detinut de ungaria si cea mai mare parte a
Bucovinei guvernata de Austro-Ungaria. 
Intrarea Romaniei in razboi
Armata romana a inceput trecerea Carpatilor in noaptea de
14-15 august 1916, inaintand pana in apropiere de
Sighisoara, Sibiu si Hunedoara, unde au fost primite cu
bucurie de romanii transilvaneni.dar, nerespectarea
angajamentelor asumate de Aliati, precum si intrarea in
lupta a trupelor germane comandate in nord de generalul
Falkenhaym, iar la sud de generalul Mackensen, au
schimbat rapid soarta ofensivei romane din Transilvania.
Romanii sunt siliti sa se retraga pe linia Carpatilor, iar apoi
a fost strapunsa apararea de pe Jiu, iar Dunarea fortata la
Zimnicea. Retragandu-se spre est, armata romana a evitat
incercuirea, dar prin pierderea luptelor de pe Neajlov si
Arges nu a reusit sa opreasca ocuparea Bucurestiului. 
La sfârșitul anului 1916, România trece printr-o situație
dramatică, fiind urmata de o bătălie. 
   Batalia de la București
  Batalia de la București a  reprezentat ultima bătălie
a campaniei românești din anul 1916, desfășurată în
decembrie 1916 între forțele Puterilor Centrale,
comandate de generalul Erich von Falkenhayn și
Armata Română, aflată sub comanda
generalului Constantin Prezan. Planul de luptă al
generalului Prezan a fost unul îndrăzneț, prevăzând un
atac puternic la joncțiunea celor două grupări germane. 
Operatiuni militare
Operațiunile militare din vara anului 1917 s au
desfășurat sub firma acestor 3 batalii succesive, unde
armatele romane erau conduse de generalii Alexandru
Averescu, Erezia Grigorescu si Constantin Cristescu,
care au oprit ofensiva inamica. "Pe aici nu se trece", a
devenit crezul suprem al soldaților care au reușit sa
salveze existenta statului roman. 
Bătălia de la Mărăști a fost una din principalele bătălii
desfășurate pe teritoriul României în timpul Primului
Război Mondial. S-a desfășurat între 11/24
iulie 1917 și 19 iulie/1 august 1917 și a fost o
operațiune ofensivă a armatei române și armatei ruse
cu scopul de a încercui și distruge Armata a 9-a
Germană.   Harta bataliei de la Marasti
Batalia de la Marasesti a fost o serie de acțiuni
militare complexe desfășurate pe Frontul Român,
în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19
august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre
râurile Siret și Putna și
aliniamentul Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut
ca rezultat eșecul ofensivei germane și
stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul
conflagrației.  Harta bataliei de la Marasesti

Batalia de la Oituz din august 1917 a

reprezentat o victorie tactică, alături de bătăliile
de la Mărăști și Mărășești, salvând Moldova de a
fi ocupată de către armatele Puterilor Centrale. 

Harta bataliei de la Oituz

 Personalitatile operatiunilor
militare 
A. Averescu a fost mareșal al României, general de armată și
comandantul Armatei Române în timpul Primului Război
Mondial, fiind deseori creditat pentru puținele succese militare
ale României.  A condus armata română spre marile victorii
de la Mărăşti şi Oituz în Războiul pentru Întregirea Neamului.

Alexandru Averescu
Eremia Grigorescu a fost unul dintre generalii Armatei
României din Primul Război Mondial. În timpul primului
război mondial a îndeplinit funcții de comandant de divizie și
de armată, în campaniile anilor 1916 și 1917. A adus victoria
de la Mărăşeşti, împotriva marelui spărgător de fronturi –
mareşalul Mackensen, unde, de asemenea, generalul
Grigorescu a rostit cuvintele: „Nici pe aici nu se trece!“

Eremia Grigorescu
Tratatul de
la Buftea

  Pacea sau Tratatul de la Buftea a fost un tratat încheiat de România

cu Puterile Centrale în urma prăbuşirii frontului rusesc sub
presiunea revoluţiei bolşevice din Imperiul Ţarist, în timpul Primului
Război Mondial. Pacea a fost semnată în mod forţat de către
România, care rămasă singură în faţa Puterilor Centrale, ca urmare
a părăsirii luptelor de către armata rusă, nu mai avea şanse reale
de a se împotrivi Centralilor prin mijloace militare.
 Acest tratat s-a încheiat după o serie de lungi discuţii între
reprezentanţii României şi ai Puterilor Centrale, pentru că Regele
Ferdinand I dorea evitarea semnării unui astfel de document, pentru
a respecta întru totul Tratatul de Alianţă semnat cu Antanta în anul
1916, anul intrării României în Primul Război Mondial.
Reintrarea Romaniei in razboi
România a reintrat în război pe 10 noiembrie
1918,cu doar o zi mai înainte ca războiul să se
încheie în vest, în timp ce la Belgrad se negocia
o anexă privitoare la Ungaria.
Reintrarea României în război  a constituit un
mare avantaj politic la viitoarea Conferinţă de
pace de la Paris, căci, a doua zi la ora 11.00 a
fost încheiat armistiţiul general pe toate fronturile
primului război mondial. România se găsea
astfel printre puterile învingătoare.
 Marea Unire
Harta Romaniei inainte de Unire
Harta Romaniei dupa Unire
Pe 27 martie,Sfatul Tarii din Basarabia a proclamat
Unirea cu Romania cu o majoritate a voturilor.Pe
14 octombrie reprezentantii populatieti din
Bucovina au votat pentru unirea cu Tara,iar pe 1
decembrie in acelasi an,si reprezentantii romanilor
si sașilor din Transilvania au adoptat proclamația
de la Alba Iulia de unire cu Regatul Roman. 
Adunarea Nationala de la Alba Iulia a reunit 1228
de delegati alesi si peste 100.000 de
romani veniti din toate colturile Transilvaniei pentru
a consfinti in mod
liber, fara nicio constrangere, hotararea de unire
cu patria-mama.
S a adoptat Rezolutia Unirii,care prevedea faurirea
unui regim democratic in Romania,iar a doua zi au
fost alese organele provizorii ale puterii,Marele
Sfat National,cu rol legislativ,si Consiliul
Dirigent,prezidat de Iuliu Maniu,ca organ
executiv.O delegatie transilvaneana avea sa
inmaneze regelui Ferdinand,la Bucuresti,Actul
Unirii,pe care acesta l a sanctionat prin Decret
regal la 11 decembrie 1918.
Semnificatia Unirii

Cu evenimentele de la 1
decembrie 1918 din Alba Iulia
se incheia realizarea Romaniei
Mari,cel mai de seama
eveniment din istoria poporului
roman.Se nastea o noua
Romanie,intregita,care avea sa
fie recunoscuta pe plan
international prin tratatele de
pace incheiate la Paris in 1919-
1920.Romania Mare incununa
aspiratiile seculare ale romanilor
de a vietui intr-un singur stat,iar
o mare parte a prevederilor
formulate la Alba Iulia au fost
incluse in textul Constitutiei din
1923.
Personalitati de la Marea Unire
I. Maniu s-a numărat printre organizatorii Marii Adunări
de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, unde s-a decis
Unirea Transilvaniei cu România. În cuvântarea pe care
a ținut-o cu ocazia Adunării Naționale de la Alba Iulia,
Maniu a spus: „Privim în înfăptuirea unității noastre
naționale ca la un triumf al libertății românești.“
Regele Ferdinand, care a
Iuliu Maniu  acceptat împroprietărirea
Regina Maria a animat
țăranilor români și
munca de ajutorare a
 introducerea votului
răniților, fiind nelipsită
universal. Regele a
din focarele de
refuzat să promulge
epidemie și din
Pacea de la Buftea, ceea
tranșee. După război a
ce a făcut posibilă
călătorit la Paris, unde
participarea României pe
Regina Maria a intervenit pe lângă
picior de egalitate cu
personalitățile politice
Regele statele victorioase la
occidentale pentru
Ferdinand tratativele de pace de
recunoașterea unirii.
după Primul Război
Mondial.
 Tratatul de la Versailles

 Tratatul de la Versailles din 1919 este un

tratat de pace creat ca rezultat al
negocierilor de 6 luni purtate la
Conferința de Pace de la Paris din 1919,
ce a dus la încheierea oficială a Primului
Război Mondial între forțele Aliaților si
cele ale Puterilor Centrale. Tratatul este
urmarea armistițiului semnat la 11
noiembrie 1918, în pădurea din
Compiègne, ce a pus punct luptelor. 
Conferinta de Pace de la Paris
avea ca obiectiv dezbaterea
noii configurații politico-
teritoriale și rezolvarea
complicatelor probleme econo
mico-financiare rezultate
din Primul Război Mondial.
Statul român era menționat doar în două articole
ale tratatului: la articolul 244, care prevedea
încetarea oricăror drepturi ale Germaniei asupra
cablului submarin Constantinopol-Constanța,
valoarea acestuia fiind considerată echivalentul
despăgubirilor de război datorate de către
Germania, și la articolul 259, care stipula:
„Germania confirmă renunțarea la toate
beneficiile stipulate de Tratatele de la București
și Brest-Litovsk și tratatele complementare, fără
a fi eludate prevederile si clauzele economice al
prezentului tratat”. 
In anul 1918,prin aplicarea dreptului
la autodeterminare,oficializat în urma
declarației președintelui Woodrow
Wilson, din ianuarie 1918 s-au unit
provinciile istorice cu Regatul
României. Actele înfăptuite în 1918
au fost recunoscute oficial de către
marile puteri la Conferința de Pace
de la Paris din 1919-1920. Tratatele
speciale cu Austria,cu Bulgaria și cu
Ungaria au consacrat pe plan
internațional, ceea ce poporul român
decisese în anul 1918, adică noua
componență a țării și noile granițe
ale României. Numai Rusia
Sovietică,absentă la conferința de
pace, nu a recunoscut unirea
Basarabiei cu România, dar au
făcut-o, în schimb, marile puteri
occidentale. 
Bibliografie
• Manualul de istorie, clasa a X a
• https://materialedeistorie.com/2019/10/06/romania-si-primul-razboi-mondial-schita-l
ectiei-fisa-de-lucru-prezentare-power-point-clasa-a-vii-a/
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Portal:Rom%C3%A2nia_%C3%AEn_Primul_R%C4%8
3zboi_Mondial
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Participarea_Rom%C3%A2niei_la_Primul_R%C4%83z
boi_Mondial
• https://www.slideshare.net/acostea/romania-in-primulrazboimondial
• https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Participarea_Rom%C3%A2niei_la_Primul_R%C4%8
3zboi_Mondial
• https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Constantin_Christescu
• http://www.istorie-pe-scurt.ro/eremia-grigorescu-pe-aici-nu-se-trece/
• https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_alian%C8%9B%C4%83_dintre_Rom%C
3%A2nia_%C8%99i_Antanta