ROMÂNIA ŞI PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

1. Neutralitatea României (1914-1916)

2. Convenția cu Antanta

3. Participarea României la
Război (1916 – 1918)
 1. Neutralitatea României (1914-1916)
- 15/28 iulie 1914 – Austro-Ungaria declara război Serbiei

- 21 iulie/3 august 1914 - Consiliului de Coroană de la Sinaia a decis neutralitatea

României invocând clauzele defensive ale Tratatului
încheiat cu Puterile Centrale

“Dacă, aşa cum e azi opinia publică,

am lăsa cumva pe Rege să declare
războiul, lumea ar zice că acesta nu e
războiul ţării, ci
războiul Regelui. “

Al.Margiloman,Consiliul de
Coroana de la
Sinaia ,21 iulie 1914.

Sala Consiliului de Coroană din

castelul Peles
- 27 septembrie 1914 – moare Regele Carol I

- la tron a urmat Regele Ferdinand I

(1914 – 1927)
 Au existat opinii diferite în legătură cu viitoarea atitudine a României faţă de război:

- a. Germanofilii:

Petre P. Carp Constantin Stere Titu Maiorescu

 - b. Antantofilii Octavian Goga

Opinia

publică

Nicolae Iorga Barbu Ștefănescu Delavrancea

 - c. Guvernul liberal
condus d
e

Ion I. C. Bratianu

Germanofilii Antantofilii Neutralistii

La sfarsitul
Romania facea razboiului Romania
putea uni teritoriile Romania nu era pregatita de
parte din Tripla razboi.
Alianta (Puterile romanesti aflate sub
In plus tratatul semnat cu
Centrale). stapanirea Austro - Puterile Centrale era unul
Ungariei defensiv (de aparare).
(Transilvania, Banat,
Bucovina)
 2. Convenția cu Antanta

- 4 / 17 august 1916 -România semneaza la cu Antanta:

București
- o convenţia politică:
- garantarea integrităţii teritoriale a României
- obligația României de a declara război si de a ataca Austro-Ungaria in condițiile
Convenției militare
-se recunoştea dreptul legitim al României la unirea cu Transilvania, Banat, Bucovina
-participarea României la conferinţele de pace în condiţii de egalitate cu marile puteri

- o convenţia militară :

- România urma să atace Austro-Ungaria cel târziu la 15/28 august

1916
- ajutor militar al Antantei pentru România
-aprovizionarea armatei cu muniţie şi armament
-ample operaţiuni militare ale Antantei în sprijinul României

Poster de propagandă
britanic legat de intrarea
României în război
 Intrarea României in război

Tratatul României cu Antanta

(4/17 august 1916)

Recunoștea Prevedea obligația Antantei

României Bucovina de a sprijini Romania
drepturile
legitime
asupra
teritoriilor
romanești Transilvania
stăpânite de Banatul
Austro-
Ungaria
 3. Participarea României la Război (1916 –
1918)
- 14 /27august 1916 - Consiliul de Coroană de la Cotroceni a decis intrarea ţării în război alături de
Antanta

- 14 /27 august 1916 - România declară război Austro-Ungariei si începe eliberarea Transilvaniei
sub deviza “acum ori niciodata”

“Națiunea francez în întregime”,

potrivit expresiei primului ministru
al Franței, aplauda decizia
României. “N-am uitat şi nu vom
uita niciodată, va nota, în acest sens,
generalul Petin, că Romania a intrat
de partea noastră într-o epocă când
războiul era departe de a fi
câștigat”. Este un eveniment care va
rămâne în istoria eliberării
popoarelor (si care) va scurta
considerabil durata războiului,
aprecia un ziarist. În general, decizia
României a produs asupra aliaților
“un minunat efect moral”
 a. Campania din 1916

-august 1916 - armata

română intră în
Transilvania şi a
eliberat localităţile:
-Brașov,
-Făgaras,
-Miercurea – Ciuc,
- Odorhei
avansând până aproape
de Sibiu si Sighișoara

In poze:Alexandru Averescu(general roman) si August von

Makensen(comandantul trupelor germane din Bulgaria)
Campania română în Transilvania, august 1916
- 19 august/1 septembrie - 24 august/ 6 septembrie 1916 – bătălia de la Turtucaia

- trupelor române care apărau

capul de pod Turtucaia sunt
înfrânte de germani si bulgari
- ofensiva româneasca a fost
oprită

Bătălia de la Turtucaia” pictură de Dimităr Ghiugenov

Bătălia de la Turtucaia a
dus la retragerea a șapte
divizii românești de pe pe
frontul de nord
 - în Ardeal trupele germane si
austro-ungare au declanșat ofensiva

- în nord inamicul a înaintat pe valea

Jiului si Oltului

-în sud a ocupat Dobrogea si a trecut

Dunărea la Zimnicea

Contraatacul Puterilor Centrale, septembrie-octombrie 1916

 - după luptele grele din octombrie-noiembrie 1916 de pe Jiu, Olt si de la Neajlov-Argeș,
două treimi din teritoriul ţării, inclusiv capitala, sunt ocupate de trupele germane

- Regele, guvernul si
parlamentul se retrag la Iași

- Frontul romanesc este

stabilit in sudul Moldovei
(între Carpații de Curbura si
Dunăre)
Ioan Dragalina Ecaterina Teodoroiu
 ROMÂNIA ŞI PRIMUL RĂZBOI
MONDIAL
 Aliaţii nu-şi ţin promisiunile: România opreşte
înaintarea în Transilvania. La Turtucaia apărarea
românească străpunsă de trupele germane şi
bulgare. Înfrângeri ale armatei române pe Jiu, pe
Olt, la Bucucreşti.
 Concluzie: Guvernul, monarhia, o parte a
populaţiei se retrag în Moldova, iar 2/3 din ţară au
intrat sub regim de ocupaţie militară germană. În
1916-1917 are loc refacerea efectivelor militare şi a
moralului armatei române. În 1917 se declanşează
ofensiva armatei române: Mărăşti, Mărăşeşti, şi
 b. Campania din 1917

- refacerea armatei române cu sprijin francez (misiunea gen. Berthelot)

- martie 1917 – regele Ferdinand a promis armatei înfăptuirea celor două mari
reforme ( agrară si electorală)

- vara anului 1917 – se reiau luptele

- iulie-august 1917 – românii , sprijiniți de militari ruși, resping atacurile germane la:

- Mărăști
- Oituz
- Mărășești

Operaţia ofensivă de la Mărăşti Soldați români angajați în Bătălia de la Mărășești din 1917
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
 1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
 „1. Înaltele părţi contractante îşi făgăduiesc pace şi prietenie şi că nu vor intra în
nici un fel de alianţă sau luptă îndreptată împotriva vreunuia din statele lor. Ele se
angajează să îşi acorde sprijin reciproc, în limita intereselor lor. 2. Dacă România
va fi atacată, fără ca din partea ei să fi existat vreo provocare, Austro – Ungaria va
trebui să-i acorde, în timp util, ajutor şi asistenţă împotriva agresorului. Dacă
Austro – Ungaria va fi atacată, în aceleaşi împrejuări, în vreuna din zonele statelor
limitrofe României, România va trebui să acţioneze şi ea, de îndată, în mod reciproc.
4. Dacă, contrar dorinţei şi speranţei lor, înaltele părţi contractante vor fi nevoite să
ducă un război comun, ele se angajează să nu negocieze sau să încheie pace în mod
separat.6. Înaltele părţi contractante îşi făgăduiesc una alteia să păstreze secret
conţinutul prezentului tratat. Tratatul de aderare a României la Tripla Alianţă,
1883 ) 1. Care sunt motivele pentru care România a semnat acest tratat ?
 2. Ce obligaţii reciproce îşi asumau România şi Austro – Ungaria prin acest tratat
 3. Care credeţi că ar putea fi inamicul comun, vizat în articolul 2 ?
 4. Ce eveniment a arătat clar îndepărtarea României de Tripla Alianţă ?
  
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
 1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
Campania militară din anul 1916
 „Proiectul de operaţiuni în vederea unui război contra Puterilor Centrale şi a
Bulgariei. România aliată cu Quadrupla Înţelegere, Aplicarea ipotezei „Z”
Scopul războiului şi misiunea armatelor române. Ipoteza „Z” prevede
întreprinderea unui război pe două fronturi operative şi anume: pe frontul de
nord, nord – vest şi contra Puterilor Centrale; pe frontul de sud, contra Bulgariei.
Scopul general al războiului ce von întreprinde este realizarea idealului nostru
naţional, adică întregirea neamului. Cucerirea teritoriilor locuite de români, ce se
găsesc astăzi înglobate în monarhia austro – ungară, trebuie să fie fructul
războiului. Pentru atingerea acestui scop, majoritatea forţelor noastre, Armatele
I-a, a II-a şi de Nord, vor opera ofensiv, în Transilvania, banat şi Ungaria,
atacând în direcţia generală Budapesta. Armata de sud ( a III-a ) va asigura
libertatea de acţiune a grosului forţelor, apărând teritoriul naţional şi respingând
atacurile pe care le-ar întreprinde bulgarii dinspre sud.” Câte armate au fost
pregătite ? Pe câte fronturi urma să lupte România. Cum erau dispuse armatele
române ? Identificaţi cauzele înfrângerii României în anul 1916. Menţionaţi
două urmări ale înfrângerii armatei române în campania din 1916.
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
 1.Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: A.
Proclamaţia lui Ferdinand I către ţărani ( 1917 ) „Vouă, fiilor de ţărani, care aţi
apărat u braţul vostru pământul unde v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spun eu,
Regele vostru, că pe lângă răsplata cea mare a izbândei ( ... ) aţi câştigat totodată
dreptul de a stăpâni într-o măsură mai largă pământul pe care v-aţi luptat ( ... ) Vi
se va da şi o largă ăarticipare la treburile publice.” ( I. G. Duca, Memorii ) B.
Regina Maria la Iaşi: „La Iaşi ( ... ) regina şi-a îndeplinit cu prisosinţă îndatoririle
ei. A fost cât a putut mai mult în mijlocul celor care avea u nevoie de o mângâiere
( ... ) O găsim în tranşee printre combatanţi; o găsim în spitale şi în toate posturile
sanitare, printre răniţi, printre bolnavi; ( ... ) N-a cunoscut frica de gloanţe şi de
bombe, cum n-a cunoscut teama şi scârba de molimă sau nerăbdarea ( ... ) Se poate
afirma că, în răstimpul pribegiei noastre în Moldova, regina Maria a întrupat, şi a
întrupat frumos, aspiraţiile cele mai înalte ale conştiinţei româneşti.”
 Menţionaţi, pe baza textelor de mai sus, care a fost atitudinea monarhiei faţă de
soldaţi.
 Ce promitea regele Ferdinand I prin proclamaţia sa ?
 Ce consecinţe au avut acţiunile monarhiei ?
 Descrieţi operaţiunile militare din vara anului 1917.
 “Pe aici nu se trece”

Alexandru Averescu Eremia Grigorescu

Ecaterina Teodoruiu

Constantin Prezan
 c. Anul 1918

- bolșevicii au preluat puterea în Rusia şi scot țara din război

- 18 februarie/3 martie 1918 – Rusia încheie pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale

- 24 aprilie / 7 mai 1918 – pacea de la București încheiata de România cu Puterile Centrale

Palatul Barbu Știrbei, locul

unde s-a negociat tratatul
dintre Romania si Puterile
Centrale
Condițiile tratatului de la Bucureşti - Buftea

1. România trebuia să retrocedeze Dobrogea de sud

( "Cadrilater") si să cedeze o parte a Dobrogei de nord (la
sud de linia Rasova-Agigea) Bulgariei.

2. România urma să cedeze Austro-Ungariei controlul

asupra trecătorilor Munților Carpați;

3. România concesiona pe 90 de ani Germaniei toate

exploatările petroliere.

Tratatul de la Buftea nu a fost niciodată aprobat de

regele Ferdinand si de Parlamentul României
Harta Dobrogei cu diferitele frontiere: în portocaliu și roz
teritoriul cedat, împreună cu Cadrilaterul, prin Tratatul de la
București

Caricatură politică franceză: Kaiserul german, cu piciorul

pe cadavrul unui rus (Rusia), amenință cu un pumnal o
femeie (România), ca să semneze tratatul de pace
 - vara anului 1918 – aliații obțin victorii împotriva germanilor
- Puterile Centrale dădeau semne de slăbiciune.
- rând pe rând, statele aflate în această alianță au început să capituleze

-24 octombrie 1918 - e instalat

guvernul condus de gen. Constantin
Coandă care a declarat tratatul de la
București nul şi a decis reintrarea
României în război alături de Antanta

-sfârșitul războiului va găsi România

în tabăra învingătorilor
Constantin Coandă
 ROMÂNIA ŞI PRIMUL RĂZBOI
MONDIAL
 După ofensiva încununată cu succes de la Salonic
care a avut ca rezultat scoaterea din război a
Bulgariei, România a reintrat în război pe 10
noiembrie 1918, cu doar o zi mai înainte ca războiul
să se încheie în vest. Sfârşitul războiului a găsit
România în tabăra învingătorilor.
 România şi Conferinţa de Pace de la Paris (1919-
1920).
 Obiectiv: Obţinerea recunoaşterii internaţionale a
noilor graniţe.
 ROMÂNIA ŞI PRIMUL RĂZBOI
MONDIAL
 După ofensiva încununată cu succes de la Salonic
care a avut ca rezultat scoaterea din război a
Bulgariei, România a reintrat în război pe 10
noiembrie 1918, cu doar o zi mai înainte ca războiul
să se încheie în vest. Sfârşitul războiului a găsit
România în tabăra învingătorilor.
 România şi Conferinţa de Pace de la Paris (1919-
1920).
 Obiectiv: Obţinerea recunoaşterii internaţionale a
noilor graniţe.
Semnarea tratatului de pace de la Versailles
Sala Oglinzilor din Palatul Versailles
Palatul Saint Germain
Palatul Trianon
 Fragmente din tratatul de pace cu Ungaria
 “…Art.45. Ungaria renunţă, în ceea ce o priveşte, în favoarea
României, la toate drepturile şi titlurile asupra teritoriilor
fostei monarhii austro-ungare, situate dincolo de fruntariile
Ungariei, astfel cum sunt fixate la articolul 27, Partea II
( Fruntariile Ungariei ) şi recunoscute prin prezentul Tratat
sau prin orice alte tratate încheiate în scop de a regla
afacerile actuale, ca făcând parte din România.”

 “…Art. 46. O comisiune compusă din şapte membri, din cari

cinci vor fi numiţi de principalele Puteri aliate şi asociate,
unul de România şi unul de Ungaria, de faţă pentru a fixa la
faţa locului traseul liniei de fruntariile descrise la articolul
27, Partea II ( Fruntariile Ungariei )”
- Pierderile cauzate României – 72
miliarde lei aur (de 33 de ori venitul
național al ultimului an dinainte de
război)

Pierderile de militari români (6% - în raport cu

pierderile militare totale ale Aliaţilor)

-339 117 – morți

-116 000 – prizonieri
- 299 000 - răniți
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
 Pacea „punică” – tratatul de la Bucureşti ( 24 aprilie / 7 mai 1918 )
 „ ( ... ) 1. România cedează Puterilor Centrale Dobrogea până la Dunăre. 2.
Puterile Centrale vor purta grija pentru menţinerea căii comerciale pentru România
prin Constanţa spre Marea Neagră. 3. Rectificările de frontieră cerute de Austro –
Ungaria pe graniţa ungară sunt admise în principiu de România. 4. De asemenea se
admit în principiu măsurile corespunzătoare situaţiei pe terenul economic. 5.
Guvernul român se obligă să demobilizeze cel puţin opt divizii ale armatei române.
Executarea demobilizării se va efectua în comun de către comandamentul suprem al
armatei române. De îndată ce pacea dintre Rusia şi România va fi restabilită, se vor
demobiliza şi celelalte părţi ale armatei române, atât timp cât nu vor fi necesare
pentru serviciul de siguranţă pe graniţa ruso-română. 6. Trupele române vor
evacua imediat teritoriul monarhiei austro – ungare ocupate de ele. 7. Guvernul
român se obligă să sprijine din punct de vedere tehnic al căilor ferate transportul
trupelor Puterilor Centrale prin Moldova şi Basarabia spre Odesa. 8. Se va asigura
repatrierea ofiţerilor misiunilor militare ale Înţelegerii în cel mai scurt timp posibil,
prin teritoriul Puterilor Centrale. 9. Tratatul va intra imediat în vigoare.”
 Menţionaţi din text caracterul tratatului de la Bucureşti.
 Care credeţi că ar fi fost situaţia României dacă acest tratat ar fi rămas în vigoare.
  
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
 1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
 „1. Înaltele părţi contractante îşi făgăduiesc pace şi prietenie şi că nu vor intra în
nici un fel de alianţă sau luptă îndreptată împotriva vreunuia din statele lor. Ele se
angajează să îşi acorde sprijin reciproc, în limita intereselor lor. 2. Dacă România
va fi atacată, fără ca din partea ei să fi existat vreo provocare, Austro – Ungaria va
trebui să-i acorde, în timp util, ajutor şi asistenţă împotriva agresorului. Dacă
Austro – Ungaria va fi atacată, în aceleaşi împrejuări, în vreuna din zonele statelor
limitrofe României, România va trebui să acţioneze şi ea, de îndată, în mod reciproc.
4. Dacă, contrar dorinţei şi speranţei lor, înaltele părţi contractante vor fi nevoite să
ducă un război comun, ele se angajează să nu negocieze sau să încheie pace în mod
separat.6. Înaltele părţi contractante îşi făgăduiesc una alteia să păstreze secret
conţinutul prezentului tratat. Tratatul de aderare a României la Tripla Alianţă,
1883 ) 1. Care sunt motivele pentru care România a semnat acest tratat ?
 2. Ce obligaţii reciproce îşi asumau România şi Austro – Ungaria prin acest tratat
 3. Care credeţi că ar putea fi inamicul comun, vizat în articolul 2 ?
 4. Ce eveniment a arătat clar îndepărtarea României de Tripla Alianţă ?
  
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
 1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
Campania militară din anul 1916
 „Proiectul de operaţiuni în vederea unui război contra Puterilor Centrale şi a
Bulgariei. România aliată cu Quadrupla Înţelegere, Aplicarea ipotezei „Z”
Scopul războiului şi misiunea armatelor române. Ipoteza „Z” prevede
întreprinderea unui război pe două fronturi operative şi anume: pe frontul de
nord, nord – vest şi contra Puterilor Centrale; pe frontul de sud, contra Bulgariei.
Scopul general al războiului ce von întreprinde este realizarea idealului nostru
naţional, adică întregirea neamului. Cucerirea teritoriilor locuite de români, ce se
găsesc astăzi înglobate în monarhia austro – ungară, trebuie să fie fructul
războiului. Pentru atingerea acestui scop, majoritatea forţelor noastre, Armatele
I-a, a II-a şi de Nord, vor opera ofensiv, în Transilvania, banat şi Ungaria,
atacând în direcţia generală Budapesta. Armata de sud ( a III-a ) va asigura
libertatea de acţiune a grosului forţelor, apărând teritoriul naţional şi respingând
atacurile pe care le-ar întreprinde bulgarii dinspre sud.” Câte armate au fost
pregătite ? Pe câte fronturi urma să lupte România. Cum erau dispuse armatele
române ? Identificaţi cauzele înfrângerii României în anul 1916. Menţionaţi
două urmări ale înfrângerii armatei române în campania din 1916.
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE
 1.Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: A.
Proclamaţia lui Ferdinand I către ţărani ( 1917 ) „Vouă, fiilor de ţărani, care aţi
apărat u braţul vostru pământul unde v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spun eu,
Regele vostru, că pe lângă răsplata cea mare a izbândei ( ... ) aţi câştigat totodată
dreptul de a stăpâni într-o măsură mai largă pământul pe care v-aţi luptat ( ... ) Vi
se va da şi o largă ăarticipare la treburile publice.” ( I. G. Duca, Memorii ) B.
Regina Maria la Iaşi: „La Iaşi ( ... ) regina şi-a îndeplinit cu prisosinţă îndatoririle
ei. A fost cât a putut mai mult în mijlocul celor care avea u nevoie de o mângâiere
( ... ) O găsim în tranşee printre combatanţi; o găsim în spitale şi în toate posturile
sanitare, printre răniţi, printre bolnavi; ( ... ) N-a cunoscut frica de gloanţe şi de
bombe, cum n-a cunoscut teama şi scârba de molimă sau nerăbdarea ( ... ) Se poate
afirma că, în răstimpul pribegiei noastre în Moldova, regina Maria a întrupat, şi a
întrupat frumos, aspiraţiile cele mai înalte ale conştiinţei româneşti.”
 Menţionaţi, pe baza textelor de mai sus, care a fost atitudinea monarhiei faţă de
soldaţi.
 Ce promitea regele Ferdinand I prin proclamaţia sa ?
 Ce consecinţe au avut acţiunile monarhiei ?
 Descrieţi operaţiunile militare din vara anului 1917.