(Scropoasa si Bolboci), pe Arges (Vidraru si alte trei mai mici), pe Olt,

Sadu, Lotru (Vidra), Sebes, Raul Mare (Gura Apei), Cerna, Motru,
Tismana, Dunarea (Portile de Fier I), Barzava (Valiug), Somesul Mic
(Fantanele si Tarnita), Crisul Repede.

LACURILE , APELE SUBTERANE SI IZVOARELE

-caracteristici generaleSunt suprefete depresionare ocupate permanent cu apa.

In Romania sunt cca. 3500 lacuri ce reprezinta cca. 1 % din
suprefata tarii.
Au suprafete variabile, cel mai intins fiind complexul lacustru
Razim-Sinoe (cca. 700 km2).
Cele mai multe lacuri au apa dulce, dar sunt si lacuri cu apa sarata
si namol folosit in tratament (Lacul Sarat, Amara, Techirghiol, etc.), cu
vegetatie si fauna specifica.
Prezinta importanta pentru alimentarea cu apa a populatiei, in
industrie, agricultura, tratament, navigatie, prevenirea inundatiilor,
turism, sport, etc..
Se intalnesc in toate formele de relief, avand origini diferite.
Dupa localizarea geografica se impart in lacuri: de munte, de deal,
de campie, din lunca si Delta Dunarii, de pe tarmul marii.

Lacuri de deal

Dupa modul de formare deosebim :

lacuri formate in masive de sare: Ursu de la Sovata, Ocna
Sibiului, Ocna Mures, Turda, Ocna Dejului, Ocnele Mari, Slanic,
Telega ;

lacuri formate in tinuturi calcaroase: Ponoare;

iazuri si helesteie amenajate pentru retinerea apei in perioadele

secetoase si piscicultura in Campia Transilvaniei si Campia Moldovei
(Dracsani);

lacuri de acumulare pe Bistrita, Siret, Prut (Stanca Costesti),

Ialomita (Pucioasa), Arges, Olt, Jiu (lacul Ceauru), Dunare (Portile de
Fier I).

Lacuri de campie
Dupa modul de formare deosebim :

lacuri sarate sau cu apa dulce formate in mici depresiuni

(crovuri) din Campia de Vest si Campia Baraganului. Unele au apa
sarata datorita evaporarii apelor freatice in perioada calda si secetoasa
(Movila Miresei, Amara, Lacul Sarat);

limane fluviatile formate prin bararea unor afluenti mici cu

aluviunile raului principal la varsarea in acesta: in Campia Romana
(Snagov, Caldarusani, Balta Alba, Mostistea);

lacuri formate intre sirurile de dune din Campia Olteniei si

Campia de Vest;

iazuri si helesteie amenajate pentru retinerea apei in perioadele

secetoase si piscicultura (in Campia Ramana si Campia de Vest) ;

lacurile din apropierea capitalei amenajate de om pe raul

Colentina pentru agrement (Herastrau, Floreasca, Baneasa,
Pantelimon, Tei) ;

lacuri de acumulare construite pentru alimentarea cu apa a

hidrocentralelor situate pe Olt in aval de Slatina.

Lacurile de munte
Dupa modul de formare deosebim :

Lacuri glaciare, formate prin acumularea apelor din ploi sau

topirea zapezilor in depresiunile create de ghetari: Bucura (cel mai
intins) si Zanoaga (cel mai adanc) in Muntii Retezat, Galcescu in
Muntii Parang, Capra, Podragu, Iezer, Balea in Muntii Fagaras, Lala
in Muntii Rodnei.

Lacuri in crater vulcanic, formate prin acumularea apei in

craterul unui vulcan stins: Sfanta Ana din Muntii Ciomatu Mare.

Lacuri de baraj natural, formate prin stavilirea cursului unei ape

in urma alunecarilor de teren: Lacul Rosu in bazinul superior al
Bicazului.

Lacuri formate in masivele de sare (ocnele de sare parasite):

Costiui si Ocna Sugatag in Depresiunea Maramuresului.

Lacuri formate in tinuturile calcaroase (in doline): Varasoaia si

Ighiu in Muntii Apuseni.

Lacuri de baraj antropic (de acumulare) create de om pentru

alimentarea cu apa a hidrocentralelor: pe Bistrita (Izvorul Muntelui si
Lacuri din lunca si delta Dunarii
alte trei in aval), pe Buzau (Siriu), pe Teleajen (Maneciu), pe Ialomita Dupa modul de formare deosebim:

limane fluviatile care s-au format prin bararea cu aluviuni a unor

afluenti mici ai Dunarii (Oltina, Bugeac) ;

balti in Lunca Dunarii (Bistret, Suhaia, Brates) ;

din Delta Dunarii: Matita, Gorgova, Fortuna, Lumina, Dranov,

Merhei, Rosu ;

lacuri de acumulare: Ostrovu Mare pe Dunare.

Lacuri de pe tarmul marii

limane maritime formate prin bararea gurilor de varsare ale unor

rauri, cu praguri de nisip depuse de mare: Babadag, Tasaul, Agigea,
Techirghiol, Tatlageac, Mangalia ;

lagune maritime formate prin inchiderea partiala cu cordoane de

nisip a unor golfuri, de curentii marini: Complexul lagunar Razim
(Razim, Golovita, Smeica , Sinoe) si laguna Siutghiol.

Ape subterane si izvoarele

ape freatice se afl situate spre suprafa n stratele de roci
sedimentare, cu precdere n terasele rurilor.n zonele deluroase sunt
influenate de structura geologic i sunt mineralizate,
apele de adncime se acumuleaz sub stratele de roci
sedimentare i se recicleaz ntr-un interval de timp mai lung. n
vestul rii ele au un caracter termal.
izvoarele apar n locul unde apele subterane apar la suprafa, n
mod natural sau prin intermediul forajelor. Izvoarele care au o
concentraie mare de minerale se numesc izvoare minerale , apar n
zonele unde au existat
erupii vulcanice ( aureola mofetic) VATRA DORNEI, BORSEC,
TUNAD.

EUROPA DE EST specific geografic

Europa de est ocupa spatiul din rasaritul continentului European.
Limite N Oceanul Arctic
S- Marea Neagra- Muntii Caucaz si Marea Caspica
V- Europa nordica si centrala
E Muntii Ural si fluviul Ural
TARI Federatia Rusa partea Europeana, Ucraina, Belarus
RELIEFUL este predominant de campie

Campii CAMPIA EUROPEI DE EST

CAMPIA NIPRU DONET
CAMPIA MARII NEGRE
Aceste campii au fost acoperite in era glaciara de calota glaciara de
aceea in jumatatea nordica sunt lacuri glaciare si morene
PODISURILE SI COLINELE- intrerup din loc in loc campiile
Podisul Volgai,
Podisul Central Rus
Podisul Valdai
Colinele Smolensk Moscova
Podisul Volino Podolic
Podisul Donetului
MUNTI Carpatii Padurosi ( Ucraina ) alpini
Caucaz
Urali de varsta hercinica
CLIMA - predominant temperat continentala cu ierni reci si veri
calduroase
-in N climat rece polar si subpolar
- in sud climat subtropical datorita influentei marii Negre si
Caspice
HIDROGRAFIE
Raurile se varsa in: 1. Marea Barents Peciora, Dvina de nord
2 Marea Baltica - Neman si Dvina de vest
3. Marea Neagra Nistru, Nipru, Bug
4. Marea Caspica Volga cel mai mare fluvi al
Europei
Lacuri glaciare si tectonice Ladoga si Onega
Artificiale pe volga si Nipru
VEGETATIA dispusa latitudinal de la N la S astfel:
In N Tundra ( clima rece )
In centru Taiga- paduri de conifere
-paduri de amestec conifere si foioase
- in sud stepa formata din ierburi
PEISAJUL GEOGRAFIC
n mare parte peisajul natural este modificat de
intervenia omului
exploatarea resurselor
aezrile umane
activitile economice
ci de comunicaie