Muntii Fagaras

• Muntii Fagarasului, reprezinta un

masiv muntos, care face parte din
Carpatii Meridionali si în care se afla
cel mai înalt vârf montan din România,
vârful Moldoveanu (2.544 metri). Pâna
în perioada interbelica, Vârful Negoiu,
cu o altitudine de 2.536 de metri, era
considerat cel mai înalt vârf din Carpati,
exceptând vârfurile din Muntii Tatra.
 Alcatuirea
Muntii Fagarasului sînt alcatuiti din roci metamorfice dure, de
fundament, formate prin transformarea sau metamorfozarea în
adîncuri a rocilor sedimentare si eruptive preexistente. Suprafața
totală acoperită de munții Făgărașului este peste 2.400 km²,
fiind, spre comparație, de circa 7,5 ori mai mare decât
a munților Bucegi. Pe cuprinsul întinderii masivului Făgărașului
se găsesc 8 vârfuri de peste 2.500 de metri: Moldoveanu cu
2.544 m, Negoiu cu 2.535 m, Viștea Mare cu 2.527 m, Călțun-
Lespezi cu 2.522 m, Vânătoarea lui Buteanu cu 2.507 m,Cornu
Calțunului cu 2.510 m, Hârtopu cu 2.506 m, Dara cu 2.501 m.
Există, de asemenea, 42[3] de vârfuri având peste 2.400 m și mai
mult de 150 de vârfuri de peste 2.300 m.
• Din creasta masivului se desprind către nord și sud, ca
niște puternice contraforturi de piatră, un mare număr de
spinări prelungi (picioare de munte) dispuse aproape
perpendicular pe creastă. Ele au lungimi și mai ales
înfățișări diferite, după cum sunt orientate spre nord sau
spre sud. Ramificațiile nordice sunt în mare parte abrupte
și stâncoase în apropierea crestei, domolindu-se numai sub
mantia pădurilor de conifere, care apar imediat ce
înălțimea scade sub 1.700 m.
 Biocenoza
1. Floră
• Haina vegetală a Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată.
Păduri compacte acoperă pantele munților până la o înălțime de
aproape 1.700 m, iar întinse fânețe și poieni - împodobite cu tot
felul de flori - împânzesc malurile văilor, luminișurile pădurilor
sau plaiurile ondulate de sub centura împădurită a masivului.
• Dincolo de regiunea fânețelor începe pădurea de fag, care acoperă
în mare parte poalele masivului. Fagul se dezvoltă aici puternic,
înalt și drept, alcătuind codrii cu adevărat măreți.. În luminișurile
pădurilor de fag ca și pe malurile apelor se întâlnește salcia
căprească, mesteacănul, plopul tremurător, aninul, zmeură, mure.
 În partea superioară a pădurii, fagul se amestecă cu bradul, ce
apare destul de rar. În schimb, locul său este luat de molid, care
ocupă toată regiunea păduroasă, de la 1.100 până la aproape
1.700 m altitudine.
Deasupra molidișului începe golul alpin, deseori întrerupt de
aglomerări numeroase de jnepeni, ienuperi, afine și merișor. Golul
alpin este în mare parte acoperit cu pășuni (în special pe versantul
sudic al masivului) oferind o hrană abundentă numeroaselor
turme de oi. Tot în această zonă se întâlnesc felurite specii de
flori, unele mai frumoase și mai interesante ca altele: smirdar,
campanule (clopoței pitici), gențiene, nu-mă-uita, panseaua de
munte (trei-frați-pătați), rușulița, garofița de munte, omagul.
Dintre florile ocrotite prin lege menționăm: Floarea-reginei,
cunoscută și sub denumirea de „floarea de colț”, sângele
voinicului, iedera albă.
 2.Fauna
• Lanțul Munțiilor Făgăraș adăpostește o faună bogată, atât în zonele subalpine,
acoperite de cele mai multe ori de păduri întinse, cât și în zonele golului alpin.
Dintre mamifere ursul carpatic (ocrotit de lege) este cel mai reprezentativ,
menținându-și adăposturile în numeroase regiuni de la limita superioară a
pădurilor de conifere. În pădurile de altitudine mai joasă, mistreții oferă încă un
vânat prețios, atât în ținuturile nordice ale masivului, cât și în cele sudice. Jderul și
râsul se întâlnesc mai rar.
• În schimb, veverița apare mai pretutindeni în calea drumețului, în regiunile
forestiere, unde nelipsită este și vulpea. Cerbi și căprioare dau farmec pădurilor de
la poale.Lupul este prezent și el în aceste locuri. În schimb, veverița apare mai
pretutindeni în calea drumețului, în regiunile forestiere, unde nelipsită este și
vulpea. Cerbi și căprioare dau farmec pădurilor de la poale.Lupul este prezent și el
în aceste locuri. Pe culmi trăiește capra neagră, ocrotită prin lege.
b
Multe păsări înfrumusețeză viața pădurii: se întâlnesc forfecuțe,
cintezoi, cojoaice de munte, ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure,
mierle. Cocoși de munte și ierunci se adăpostesc prin desișuri. Dintre
păsările răpitoare trăiesc în masiv: ulii, șoimi, acvile de pădure sau
pajure, vânturei, și mai rar vulturi de stâncă
 Lacul Bâlea

• Lacul Bâlea este un lac glaciar (format

în circ glaciar) situat la o altitudine de 2040
m, în Munții Făgăraș, Județul Sibiu.
Dimensiunile lacului sunt: 360 m în
lungime, suprafața de 46508 m2 și
adâncimea de 11,35 m. În anul 1932 lacul
Bâlea și o suprafață de circa 180 ha în jurul
lacului au fost declarate rezervație științifică
 Lacul Capra
• Lacul Capra este un lac glaciar pe versantul de sud al
masivului Făgăraș, la 2230 m altitudine. De aici
izvorăște pârâul Capra, unul dintre izvoarele Argeșului.
Lacul Capra se află în munții Făgăraș, la 45 de minute
de cabana Bâlea. În apropierea lacului se găsesc două
monumente, în amintirea celor ce au pierit în avalanșe.
Riscul plecărilor bruște și dezastroase ale zăpezii este
real.
•
 Populatia si asezarile
• Zonalitatea bioclimatica si tipurile de relief au determinat grade de
populare si moduri de utilizare a terenurilor diferite în sectoarele
masivului fagarasan si în spatiul înconjurator.
•             De o parte si de alta a masivului, considerat în întregul sau
(inclusiv sirul Cozia - Ghitu), relieful plat sau molcom al Depresiunii
Fagarasului, la nord, si depresiunilor Jiblea, Aref si Bradet, la sud, a
favorizat instalarea oamenilor în asezari stabile, înca din cele mai vechi
timpuri.
•             În cîmpia premontana a Depresiunii Fagarasului s-a dezvoltat o
retea puternica de localitati compacte, mari. O parte din ele s-au însirat
de-a lungul Oltului, la 8-10-15 km distanta de munti, iar o alta parte s-au
dezvoltat pe o linie mai apropiata de poalele muntilor, la 3-5 km de
acestia.
 Curiozitati
• Ştiaţi că… Transfăgărășan începe în comuna Bascov,
Județul Argeș de lângă orașul Pitești?
Drumul este construit peste Munții Făgăraș, cel mai înalt
lanț muntos din România, care în apropierea tunelului de
lîngă Lacul Bâlea, ajunge la altitudinea de 2042 m.
Transfăgărășanul este situat pe locul al doilea ca altitudine
în România după șoseaua Transalpina cu 2145 m din
Munții Parâng.
• Pentru frumusețea pădurilor de fagi argintii
de pe Valea Bâlei ca și pentru celelalte
valori turistice ce se găsesc de-a lungul ei
(stâncării, lacuri și cascade), această vale a
fost declarată de Comisia pentru ocrotirea
monumentelor naturii rezervație naturală