BAC 2021 - SOCTOLOG//E

TERMENI SOCIOLOGICI Si IIYFORMATII FUNDAMENTALE

NOTA: Defini{iile gi informafiile de mai jos reprezint[ notiunile de bazl necesare rezolvlrii
subiectelor de examen. Acestea trebuie completate cu alte informa{ii continute in manualele
alternative aprobate de cltre minister conform programei de examen (programa pentru bac
2011 este valabill qi pentru sesiunile anului 2021\. MULT SaCCES !

' Specificu'\, cunoo$terii sociologice. Metode, tehnici, procedee, instrumente ale

i nve sti g oti e i soci o I o g i ce

1. Metodologia sociologici reprezintd, totalitatea modalitalilor prin care are loc cunoagterea qtiinJificd
a vie{ii sociale (metode, tehnici, procedee, instrumente).

2. Metoda (din grecescul ,,methodos": ,,cale",,,mijloc" etc.) inseamnd toate regulile gi principiile
utilizate in cunoagterea realitdlii sociale.

3. Investiga{ia sociologicl este cercetarea unor aspecte ale realitdlii sociale, pe baza unor metode,
tehnici, procedee qi instrumente stiin(ifice.

4.lpoteza este o presupunere care poate fi consideratf, qi un model de rlspuns la problema/problemele

cercetirii, rdspuns ce urmeazi a fi verificat (o ipotezd, corect formulatd trebuie s6 exprime o relalie
cauzald qi sd fie testabild/verificabild). Ex.: Dacd A, atunci B (sau orice formulare echivalentd)
-
"Dacf, profesorul igi incurajeazl, elevii, atunci acegtia din urmf, vor avea rezultate mai bune". A. B :
variabile (ele trebuie sd poatd fi mdsurate d.p.d.v. sociologic).

5. Testabilitatea este insuqirea unei ipoteze corect formulatd de a putea fi verificatd.

6. Variabila este caracteristica unui proces/fenomen social etc. ce primeqte anumite valori pe un
interval numit scal[ (tipuri de variabile: continue/discrete; clependente/independente;.

7. Scala de mlsurare reprezintA toate valorile pe care le poate lua o anumit6 variabil6 (tipuri de scale:
nominale, ordinale, de interval le, de rapoartelproporfii, metrice, simple/compuse etc.).

8. Mlsurarea sociologicfl este un proces prin care se stabilesc valorile unei variabile.

9. Fidelitatea se referd la precizia unei mdsurdtori sociologice.

10. validitatea este corectitudinea unei rnasuratori sociologice.

de studiu/subiecli
opulafie (pe ldng6
multistadiald).

12. Egantionul este un grup de subiecfi, ales de reguld aleatoriu, dintr-o anumit6 populalie
astfel incdt
sd fie reprezentativ pentru intreaga populafie.
 13. Individul (d.p.d.v. sociologic/statistic) = entitate elementard care are anumite insusiri.

14. Populafia (d.p.d.v. sociologic/statistic) :

totalitatea indivizilor care au aceeaqi naturd (de ex.:
populafia de absolvenfi de liceu din Rom6nia, promoti a2020).

15. Ancheta sociologicr este o metodd de cercetare a unor fenomene

sociale, ce permite colectarea de
date in scopul formuldrii gi verificdrii unor ipoteze qi utilizeazd ca
instrument fie chestionarul. fie
interviul.

16' Ancheta pe bazil' de chestionar este o metodd de cercetare a

unor fenomene sociale, ce are ca
instrument de lucru chestionarul, format din mai multe intrebdri
scrise, de reguld inchise.

17' Chestiorhrul : instrument de cercetare sociologica (tehnicl de

cercetare sociologicl, dup[ alfi
autori; unii autori considerd chestionarea ca fiind tehnica de cercet
are, iar chestionarlzl instrumentul
de cerc intr-o ordine logicd gi psihologicd, de reguld
(in maj cu intrebf,ri deschise sau cu ambele tipuri),
rttllrzat stionarului: standardizarea demersului de
cerceta idd a datelor. Regati de elaborare/formulare a
tntrebd egaliile sau duitete negalii,. neologismele sau
cuvintele mai greu de inleles de cdtre respondenfi; cuvintele cu
impact ,mojonol puternic, cuvintele
polisemantice, figurile de stil; tntrebdrile ipotetice, generale,
intime/personale, foarte lungi,
complicate, intrebdrile care pot
-fi interpretate de cdtre respondenli ca fiind de verificare/testare a
cuno;tinlelorI intrebdrile ce vizeazd doud chestiuni diferite (doud intrebdii
tntr-una singurd) etc.
ial de anchetd sociologicd (de teren) pe bazd de
e ca scop principal cercetarea opin
estimarea opiniilor care au un c
' folosite pentru a lua "pulsul,,

19' Ancheta pe bazd, de interviu este o metodd de cercetare sociologic6,

ce presupune culegerea
informatiilor prin intermediul intrebdrilor gi rdspunsurilor verbale gi
utilizeaz€i ca instrument de lu<;ru
grila de interviu.

:
regu,r deschise
20. Interviul

(respondent), in
T:ffi1J,fHirH'"i:1tr'il:xi:i',*:#fi'.'?L#k.1:
io-video a raspinsurilor gi prelucrarea/interpretarea qtiinfifica
,i^r^ anchetei
a acestora' Avantajele ^.^^L^+^: ,
pe bazd de interviu'. persoana poate sd spuna exact ceea
simte/gdnde;te in legdturd cu problema respectivd ce

obs.: in acest context, interviu : intervievare : tehnicd de cercetare.

2l' intrebarea inchis.r este un tip de intrebare sociologicd

ce are variante de rdspuns date dinainte
(prestabilite/rf,spunsuri preformulaie), ultima
opfiune fiinZ,-de regul6, NSAIR (Nu gtiuArlu Rdspund).

22'intrebarea desc.histr este un tip de intrebare sociologicd

ce nu are opfiuni de rdspuns date dinainte,
respondentul av0nd libertatea de rdspuns deplina.
23. Grila/ghidul de interviu este un instrument de cercetare folosit in ancheta sociologic[ pebazd, de
interviu, ce constd intr-un set de intrebdri orale, de reguld deschise, adresate unui respondent care are
posibilitatea de a rdspunde absolut liber.

24. Observafia sociologici este o metodd/tehnicd de cercetare care arc drept scop studierea
comportamentului unei persoane/unui grup social in vederea inregistrdrii unor date gi stabilirii unor
concluzii, informafiile hind obtinute prin intermediul simJurilor (vdz, auz etc.).

25. Grila de observa{ie este un instrument de cercetare sociologicb ce presupune construirea unui
tabel/unei matrice in care sunt inscrise comportamentele ce trebuie observate.

26. Observafia gtructurati este un tip de observalie sociologicd ce presupune cunoaqterea dinainte a
fenomenelor cercetate si utilizarea unei srile (sub forma unui tabel).

27. Observafia nestructurati este un tip de observalie sociologicd care este folositf, atunci cOnd nu
cunoaEtem dinainte fenomenul care va fi cercetat Ei de aceea nu va uliliza o grila de observalie.

28. Observafia participativi este un tip de observalie sociologicd ce presupune prezen[a activd a
cercetdtorului in grupul studiat cu sau f6ra anunfarea membrilor respectivi.

29. Observafia non-participativl este un tip de observafie sociologicd ce nu presupune prezenla

cercetdtorului in grupul studiat.

30. Observafia spontanl este un tip de observa]ie de simJ comun, nesistematicd gi neriguroasd, ce nu
permite o cercetare sociologicf, in adev[ratul sens al cuvdntului.

31. Observafia qtiin{ificl este un tip de observatie ce const[ in obJinerea informa]iilor prin
intermediul organelor de simJ, ea permil0nd gi verificarca ipotezelor cercetdrii in vederea descrierii
sistematice gi obiective a faptelor gi fenomenelor sociale.

32. Observa{ia nedistorsionantl/nedistorsionatl este un tip de observa}ie sociologicd ce nu

altereazd, comportamentul celui observat, utilizdnd instrumente speciale (aparaturd de inregistrare
audio/vide o, o glinzi semitransparente, televiziune cu circuit inchi s).

33. Experimentul sociologic este o metoda/tehnicd de cercetare sociologicd ce presupune provocarea

unei reaclii din partea unui grup/subiect, inregistrarea qi mdsurarea acesteia intr-un mediu controlat,
fbr[ influenfe din exterior.

34. Aniliza documentelor sociale (analiza documentarl) este o metodd de cercetare sociologicd ce
presupune analiza conlinutului unor documente (cifrice/necifrice, publice/personale, oficiale/
neoficiale) in scopul descoperirii unor aspecte relevante pentru problema cercetat[.

35. Documentul social este un texVobiect ce oferi informalii despre viala sociald trecutdlprezentd a
unei colectivit[fi umane. Documentele sociale pot fi publice (ziare, reviste, cdrfi, publicalii etc.) sau
oficiale (certificate de na;tere/edsdtorie/deces, acte de proprietate etc.), respectiv cifrice
(recensdmintele, alte date statistice publicate de cdtre INS q.a.) sau necifrice (oficiale - legi, hotdrdri
de guvem etc. -sau- neoficiale scrisori, jurnale intime, fotografii, literaturd, presa
scri sa/audi o v rzual6, bio grafi i soci ale g. a. ).

36. Biografia socialfl (,,povestea vie{ii oamenilor") este un document personal neoficial Ei, in acelaEi
timp, o metodd de inregistrare/auto-inregistrare a experienlei de via!6 a indivizilor,care este utilizatd
 in studierea unor fenomene psiho-sociale, precum adaptarea qi integrarea social-cultural6, in vederea
prezentarii cdt mai veridice a vietii acestora in conditiile social-economice concrete.

37. Monografia sociologici (metoda monograficl) este o metodd ce are in vedere studierea unui
fenomen sau grup social din toate punctele de vedere (via1a de familie, mentalitatea, tradiliile gi
obiceiurile, institulii, mediul natural, activitatea economicd/economia, organizarea etc.1.

Cultura si Socializarea

38. Cultura reprezintd. un intreg/complex format din: cunoagtere, morald, credin{e, Iegr, arti,
tradifii/obiceiuri etc., specifice unei comunitdfi, ce sunt transmise de la o generaf iela alta.
Comp onentele unei culturi:
o ideaticd (toate ideile: valorile, credinlele/convingerile, miturile - vehiculate intr-o societate).
o obiectuald (toate produsele culturale cu existenf[ materiald - ex.: un tablou).
o normativd (toate regulile/normele existente intr-o societate - de ex.: formale/informale etc.).

39. Elementul cultural este cea mai simpld componentd a unei culturi (ex.: o melodie. un obiect
vestimentar, un obiect de artd, o normi./reguld de salut etc.)

40. Complexul cultural este un ansamblu format din mat multe elemente culturale.

41. cultura dominanti este cultura debazda unei comunitdli/societdti.

42. Subcultura este cultura proprie/specificd unui grup social sau unei comunit6li (ex.: subcultura
unor comunitdfi profesionale - medici, ingineri etc. -sau- a unor comunitdli cu stiluri proprii de viafa
- de ex.: rockerii). Subcultura nu trebuie confundatd, d.p.d.v. sociologic, cu incultura ! Obs.:
subcultura juvenild : stilul ds viatd si comportamentul specific copiilor qi iinerilor, care nu sunt inc6
maiori.

43. Contracultura este un tip special de subculturd in care anumite valori, principii, norne,
convingeri de viald etc. sunt in opozilie cu cele ale culturii dominante (de ex.: .o1nunitalile marginale,
grupurile deviante/ infraefionale, sectele religioase etc.).

44. Subcultur[ delicventi : stil de viala Ei comportament specihc unor grupurilgrup1ri infraclionale
(delicvente).

45. Socialtzarea este procesul prin care individul uman asimileazd valori, principii, norme de
comportament specifice societdlii in care trdiegte, proces care va duce la dezvolrareapersonalit6lii
gi la
integrarea social6.

46. Socializ rea primarl (de bazd) este un tip de socializare care se realizeazd,in primii
7 ani de via[E
(,,cei 7 ani de acas6"), perioadd in care copilul asimileazd,cele mai importante
valori gi norme sociale,
in special in cadrul familiei.

47' Socializare tip de socializare care se realizeazd, de la i ani pdna la sfdrgitul

adolescenlei (l de vdrstd in care copilul acumuleaza anumite cuno$tinfe; igi
dezvoltf, unele ul de prieteni Ei primegte noi roluri sociale (elev, coleg, prieten
etc.).
 48' Socializarea continur este un intinde de la sfdrqitul adolescenlei p6n6la
frnalul viefii, perioadd in care indi '
pdrinte angajat etc')' se
implica u.iiu in societate gi se cara ;t"t,t#tilT#;:fie' '

un tip de socializare prin care individul ioac6

tul actual, dar este posibil sd le definb in viitoi (ex:
e mamf,).

50.Socia ordantf,) este un tip de socializare prin care individul iqi

insuEe;te societdlii in care trdiegte, norme gi valori acceptate de
majoritate lizare duce la tn comportament prosocial (comportament
aflat-in concordanld cu valorile, normele gi modelele promovate de
societate - de ex.: ajutorarea,
colaborarea, increderea, prietenia etc.).

ine ce se c
societ6tii
, Non-con
ectanlele ( teptarile) grupului sau societalii din care face parte

respectiv/societate izolare sociald a indivizilor r

=
53' comportamentul dezirabil :
un comportament pozitiv, acceptat de c6tre societate (de ex.:
comportamentul prosocial). Comportamentul indezira-bil :
opusul^comportamentului dezirabil (de
ex. : comportamentul antisocial/deviant).

care o persoand adopta valori qi norme diferite de

ne gativd). Re so cializar ea pozitiv d, po ate
avea la
qi inlelegerea efectelor negative a1e propriului
una extrinsecd, negativd (teama de pedeapsf,,
ea procesului de resocializare are loc cef de
e Valorile, normele qi modelele de comportament
pe care le-a avut anterior (desocializarea qi resocializarea:
procese complementare).

55' Socialtzarea politicr : presupune interiorizarea ideilor qi normelor politice qi

comportamentului politic. dob6ndirea

56. Agentul de socializare este un grup/o persoani/o organizalie care intervine

socializare Ei influenleazd, ceea ce persoana invald (cei in procesur de
mai importanfi: famitia, ;coala, grupurile de
egali, mass-media; alfi agenli de socializare: Biserica,
firma/institufialorgani zalia ra Jare lucram,
armata, inchi soarea etc. ).

57. Grupul de egali (grupul pereche/ de vdrstE/de

-
membrii cu v6rste apropiate qi, respectiv, cu acelagi
similaritate) este un grup social format din
statut social (ex: grupul de prieteni, grupul de
joacd, grupul colegilor de clasi).
 Status si rol

care un individ in societate sau intr_o

statusului (statut se definegte identitatea
efinit qi prin tot individ aEteaptd de la
Obs.: fiecdrui status ii corespund mai multe rolu

oate atribufiile/responsabilitalile
care ?l/le define. Rolul mai poate
poziyiei pe care acesta o deline.

60' statusul atribuit/innrscut/prescris este pozifia

sociald.obfinuta prin naqtere sau chiar ereditar,
indiferent de calitalile pe care le are o persoand
sau de eforturile p. ,u.. ur.asta le face (de
ex.: genul).

62' statusul global este o structura, mai mult

sau mai putin coerentd, formatd din mullimea
statusuri ale unei persoane, statusuri de
ce se asoci azd,intre ere.

63' Statusul actual reprezintd-pozilia definutr de

o perso and, raun moment dat sau intr-un anumit
context (de ex': statusul de profeior este la'gcoald,,iarnu
in a-itie; aici poli fi so!, tata etc.).

64' Statusul latent este statusul cate, intr-un

anumit context, nu se manifestS, ldsdnd loc altora (de ex.:
in familie, statusul de profesor este latent,
manifestdndu-se cel de so! sa'/gi tat6 etc.).

:
65' status familial pozitriape care o persoand
o are in
Status extrafamilial :pozifiu p. ,u.. o persoand lmilie (sof/sofie, mamd/tatd,fiu/fiic[ etc.).
o are in afara familiei.

66' Status emergent:.pozitrie ce apare.in-cadrul

unui grup social, carczultatal interacfiunilor
negocierii intre membrii grupului respectiv (vezi: qi al
no.,nur-* - ca etapf, in evolufia unui grup
social).

67' Indicatorul de status este un element

care ajutd la identificarea statusului unei
catalogul pentru profesori, stetoscopul pentru persoane (ex:
medici etc.).

sociale) este o situafie soc

de
rite ale aceleia;i persoane. Exi
tur-
copil), respectiv intra_status
de

69' Roluf agteptat teprezintd'toate sarcinile

a cdror indeplinire se aqteaptd de la persoan',
statusului definut. o inbaza
70. Rolul performat reprezinlLtoate atribuliile pe care o persoand gi le indeplinegte inbaza statusului
definut.

7l.Un set de statusuri reprezintd totalitatea poziliilor sociale pe care le are un anumit individ (de ex.:
statusul de: avocat, coleg de serviciu, angajatisubaltern, so!, tat6, prieten, vecin de bloc/scara etc.).

72.Un set de roluri reprezintd totalitatea rolurilor asociate unui anumit status (de ex., statusului de
medic ii corespund urmdtoarele roluri: realizarea consultalilor, punerea diagnosticului, prescrierea de
refete, intocmirea/completarea unor documente medicale, raportdri c[tre CAS, participarea la anumite
qedinfe, conferinle medicale g.a.).

T3.Tranzifia d_e rol inseamnd trecerea de la un rol social la altul (vezi: societf,Jile moderne).

74. Conflictul de rol este o situafie sociald determinatd de doud sau mai multe roluri incompatibile
care derivd, de reguld, din doui sau mai multe statusuri diferite, roluri ce nu pot fi indeplinite simultan
sau poate apdrea gi intre cerinJele aceluiaEi rol. Ex.: un profesor care pred6 la propriul copil = simultan
conflict de status Ei de rol (rolul de profesor ii cere sd fie neutru qi corect/obiectiv in notare, iar cel de
:
pdrinte sd fie indulgent cu propriul copil lucruri incompatibile!). Existd, conflict inter-rol (intre
rolurile impuse qi cele dobdndite), respectiv intra-rol (intre personalitatea individului gi prescripjiile
rolului).
Obs.: conflictele de status qi de rol pot fi evitate dacd se au in vedere incompatibilitSlile precizate de
lege sau prin autocunoaqtere gi educaJie.

75. Eqecul de rol este o situalie care apare din cauza imposibilitdlii de a depdEi un conflict de rol.
Acest egec poate conduce la nemullumire qi frustrare qi chiar la tulburdri psihice sau fizice.

Relatii sociale si Institutii sociale

76. Relafiile interpersonale reprezintd,legdturi psihologice, congtiente gi directe intre doui sau mai
multe persoane.

77. Rela{iile sociale sunt interacfiuni intre indivizi in cadrul unei societ{i, stabilite pe baza unor
scopuri gi interese individuale gi sociale, interacliuni ce asigurd pdstrarea structurii Ei stabilitdlii
acesteia; cu alte cuvinte, relaliile sociale sunt relalii interpersonale proiectate la nivel social. Acest tip
de relalii mai poate fr defrnit qi ca legaturi, conexiuni, raporturi intre unitdfi sociale, indiferent de
structura acestora. Relafiile sociale pot fi:
a) dupa tipul partenerilor implicali: interindividuale (intre doi indivizi), tntre individ ;i grup,
inter grupale (intre grupuri);
b) dupd modul tn care afecteazd/asigurd coeziunea sociald: de cooperare, de
subordonare/supraordonare (relafii ierarhice), de toleranld, de competilie, de marginalitate,
conflictuale;
c) dupd gradul de reglementare: informale (sunt directe, personale, pufin reglementate, controlate intr-
o mic[ mf,surd etc.) sau/ormale (reniltd din diviziunea sociald a activitdlilor, sunt reglementate prin
nonne si coduri etc.).

78. Cadrul de referinfl valoric : totalitatea valorilor morale care reprezintd, un reper pentru
principiile ;i comportamentul unei persoane, comportament manifestat in contextul relatiilor
interpersonale.

79. Societatea este ansamblul relaJiilor sociale, stabile gi de duratd, care asigurd coeziunea (unitatea)
gi mentinerea grupurilor sociale, a colectivitbtrilor, a sistemelor qi subsistemelor sociale.
Obs.: existd societate deschisd (in care accentul este pus pe individ qi pe drepturile acestuia, pe
supremalia legii, iar schimbarea puterii politice se face in mod paqnic, prin vot; regimul politic specific
unei astfel de societdJi este democralia), respectiv societate tnchisd (totalitarismul/dictatura).

80. Institufia sociall reprezintd, orice practicd sociald sau orice mod de a realiza lucrurile, carc apare
undeva in societate. Dupd obiectivul/scopul activitAfi, instituliile sociale pot fi: politice, juridice,
economice, culturale/cultural-educative, religioase, ale vielii private (familia, cdsltoria etc.).

81. Institu{ia socialtr fundamentall este o instituJie de bazd in societate, care asigurd stabilitatea
acesteia din urmd (ex: familia, biserica, statul).

82. Institufia tot3l5 este institulia sociala care tinde sd-qi influenleze ;i sd-qi controleze/monopolizeze
membrii intr-un giad cdt mai ridicat (ex: familia, armata, inchisoarea, azilul, mdndstirea g.a.).

83. Sistemul social este un complex alcdtuit din mai multe subsisteme (institufii), care se afld in
interacfiune.

84. Microsistem social: de ex.: familia, grupul de prieteni, clasa de elevi, colegii de serviciu etc.

85. Macrosistem social : de ex.: clasele sociale, nafiunea, societatea ca intreg (sistemul social global)
etc.

:
86. Spafiul social totalitatea poziliilor existente intr-o societate la un moment dat ;i este constituit
prin activitdlile care se desftqoard in societate.

Familia si cdsdtoria

87. Familia este, in acelagi timp, grupul social mic (micro-grupul) gi institulia sociald fundamentald
format(6) prin legf,turi de sdnge, prin c6sdtorie sau prin adopfie, fiind principalul agent de socializare
in cadrul socializdrii primare/de baz6. Funcfiile familiei sunt: de status, afectivd/psihoafectivd/de
suport emofional, protectivd, de socializare/educativd (prin socializare copilul invafd valorile Ei
normele fundamentale pentru integrarea social6; socializarea implicd;i reproducerea culturald; familia
poate contribui la perpetuarea Ei chiar la depdqirea unor standarde prin alegerea Ecolii qi a nivelului de
gcolarizare p6nd la care se poate ajunge, a meseriei, a partenerului de via\d aI copiilor etc.), economicd
(in familiile tradifionale, din mediul rural, produclia era pentru autoconsum; in familiile moderne, din
mediul urbaq principal este consumul, nu producfia de bunuri), biologicd/de reproducere/de
:
perpetuare a speciei (asigurd descendenla cuplului urmagii/copiii). Familia mai este numitd gi
"celula de bazd, a societdtii".

88. Familia clasicfl: bf,rbat + femeie * eventual copii. Familia tradi{ionaltr: familia de mai demult
din mediul rural (era, in general, familie extinsd).

89. Relafiile de rudenie sunt legdturile existente intre membrii unei familii. Rudenia poate fi:
biologicd (bazatd pe "legdturi de s6nge"), sociald (prin c6sdtorie), de tip spiritual (ndqia, frdlia de
cruce etc.). Existd qi rudenie fictivd (ex.: cdnd cineva are relafii mai apropiate/puternice cu un vecin/o
vecind decAt cu propria familie).

90. Gradul de rudenie : distanla dintre rude, ce se stabileqte in funclie de nr. naqterilor, adicd al
generaliilor (de ex.: fiul qi tatdl : rude gr. I, nepotul de fiu cu bunicul : rude gr. II, frafii : rude gr. II,
unchiul qi nepotul de frate: rude gr. III, verii primari: rude gr. IV).
 91. Familia de origine/de provenien{i este grupul social din care face parte o persoanf, prin nagtere,
in acest caz raporturile parentale gi filiale frind dominante, acest tip de familie asigurAnd protec{ia qi
socializarea descenden{ilor (copiilor).

92. Familia nuclearl (nucleul familial) sau familia simpli - este un tip de familie formata din
membrii a cel mult doud generalii care trdiesc in aceea;i gospodlrie (de ex.: pdrinli qi copii).

93. Familia conjugall (numita gi elementard) este un tip de familie nucleara, ce are ca fundament
cf,sdtoria, fiind formatd din cei doi parteneri/soti (de sex opus) gi eventual copii gi este singurul tip de
familie cu funcfie de reproducere. Acest tip de familie este consideratd baza sistemului de-inrudiie in
orice societate.

94. Familia mo-noparental[ este un tip de familie nucleari in care copiii sunt in grija unui singur
pdrinte (cauze posibile: divor,tul, abandonul familial, decesul unuia dintre pdrinfi, aOoplii realizatd,de o
persoand singur6, creEterea copiilor in afara cdsdtoriei).

95. Familia extinsl/lirgitl este un tip de familie formatd din mai mult de doui generalii care tr6iesc
in aceea;i gospodf,rie (de ex.: pf,rinfi, copii Ei bunici).

96. Cdsitoria endogaml este un tip de clsdtorie realizatd, in interiorul grupului/comunitdfii din care
fac parte ambii parteneri.

97. CIstrtoria exogaml este un tip de cf,sdtori e realizatd, cu un partener din afara grupului/comunit6lii
din care faci parte.

98. Normele de incest sunt normele de cdsdtorie care interzic relafiile intime, de reguld, intre rudele
I qi II, in anumite societ[]i mergAndu-se chiar p0nd la gradul IV (veri primari;.
de gradul

99. Clstrtoria de tip monogam este cisdtoria intre un singur bdrbat gi o singurl femeie.

100. Ctrsltoria de tip poligam este cdsdtoria unei persoane cu doi sau mai mulfi parteneri simultan.

101. Clsltoria ca aranjament familial este tipul de casatorie in care pdrinlii cautd pentru fiul/fiica
lor o persoand care sd corespundd unor criterii stabilite de ei (avere, statut social, v6rsti etc). Acest tip
de cdsdtorie este specific indeosebi societdfilor tradilionale (nu celor moderne).

102. Clsitoria ca strategie patrimoniali este tipul de cf,sdtorie prin care se are in vedere, in special,
gestionarea averii (zestrei). Acest tip de cdsf,torie este specific tot iocietalii tradilionale.

103. Cnsltoria ca leglturl izvoritil din dragostea implrtlgitl a partenerilor : tipul de cds6torie
specifici societdtii moderne.

104. Noua alianfi : intrarea in viafa conjugald coincide mai pulin cu, sau precede c6s6toria.

105. Familia patriarhall este un tip de familie in care autoritatea o aretatdl (,,capul familiei,,).

106. Familia matriarhall este un tip de familie in care autoritatea o are mama.

107. Familia egalitari este tipul de familie in care solii au autoritate sensibil egald,. Obs.: acest tip de
familie este specificf, societdtii moderne.
108. Patriloca{ia este o normd de familie care presupune ca cei doi parteneri sd locuiasc[ la pdrinfii
bliatului.

109. Matrilocafia este o normd de familie care presupune ca cei doi parteneri sI locuiascd la p6rinlii
fetei.

110. Neoloca{ia este o norm[ de familie care presupune ca cei doi parteneri s5 iqi intemeieze o
gospoddrie noud (locuiesc la casa 1or).

111. Dragostea romanticl este o normd de alegere a partenerului ce constd in atraclie reciprocd gi
sentimente reciproc impdrtdgite.

112. Homogamia (similaritatea) presupune alegerea partenerului pe baza asemdndrilor (de ex.:
nivel de educafie, aceeagi stare materiald etc.).
aceeaqi clasd sociald, acelaqi

L13. Proximitatea este o normd de alegere a partenerului ce uelabazdapropierea indelungatf, a celor

doi (de ex: colegi de gcoald/facultate/serviciu etc.).

114. Divorfialitatea este un indicator sociologic ce aratd numdrul de divorluri raportat la 1000 de
cdsdtorii.

115. Coabitarea consensual[/ uniunea consensuall/ cuplul consensuaU uniunea liberl/

concubinajul este un model de asociere Ei un mod de a trdi impreunf, al cuplurilor moderne, in afara
contractului cdsitoriei sau, altfel spus, este o situalie care apare intre parteneri ce nu qi-au oficializat
rcIa[ia (nici legal, nici religios).

116. Coabitarea consensualtr premaritali este un concubinaj inaintea oficializirii cdsf,toriei.

117. Coabitarea consensuall propriu-zisi este un concubinaj permanent.

118. Celibatul (non-mariajul) este starea sociald a unei persoane necf,sdtorite.

119. Perechea maritall: sotul gi sotia.

120. Consangvinitate : situalie in care copiii au'acelaqi tat6, dar mame diferite.

121. Nupfialitate : actul cdsdtoriei; numdrul de cdsdtorii pelintr-o perioadd dat[ (de regu16, raportat la
1000 de locuitori : rata nuplialitdlii).

Reliqia gi Biserica

122. Religia reprezintd totalitatea credinlelor, comportamentelor gi atitudinilor ce vizeazE relalia cu

frinle sau forle supranaturale (sacre sau divine) - sau - un set/sistem de credinfe, simboluri gi practici
care au labaz6' ideea de sacru gi care unegte credinciogii intr-o comunitate socio - religioasd. Obs.: La
baza rehgiei st[ distincfia dintre sacnr/divin/supranatural qi profan/pdmdntesc/obiqnuit. Religia este Ei
o laturd a vielii spirituale. Principalele religii de pe Glob: cregtinismul, iudaismul (religia evreilor) si
islamismul (religia musulmani). Scopul ultim al religiei : apropierea de Dumnezeu (cdile sunt, insf,,
diferite!).

123. Biserica este o institufie sociald (fundamentald,,aldturi de familie qi stat) qi, in acelagi timp, o
comunitate de credincioEi, care promoveazd valorile, normele gi practicile specifice religiei.
10
124. Secularizarea: a) obiectivd, (laicizarea) : este procesul de desacralizare a societdfii, ce constd in
faptul c5 Biserica este privitf, doar ca una dintre institufiile existente in societate, multe dintre funcliile
sale fiind preluate de cdtre alte institulii sociale (statele democratice sunt laice, intrucAt ele nu mai
depind/sunt independente gi neutre delfald, de valorile pe care le promoveazd Biserica, religia
apar,tindnd domeniului privat gi nu celui public); b).subiectivi :constd in indepdrtarea omului sau
lipsa de interes a acestuia faf6 de Dumnezeu gi fafa de valorile, normele, invdfdturile qi practicile
religioase ale Bisericii > scdderea implicdrii religioase, lucru care duce la reducerea sferei
relisiosului.

:
125. Schimbarea religioasl (tot o dimensiune a secularizfuii) transformdrile care au loc la nivelul
organizaliilor religioase (biserici, denominalii, secte), in ceea ce priveqte credinla, morala, ritualurile
-
practicate etc. aceastd atitudine a bisericilor a fost denumitd, de cdtre sociologi: "conformitate cu
aceastd lume". \

126. Obiqnuinfi I I :
datinl obicei (ohi;nainla mod constant de acliune qi comportare a unei
persoane, pe care aceasta il tr[iegte ca o nevoie interioarI; datina: repetarea regulatf, a unei voinfe
sociale particulare; obiceiul: repetarea regulatd a unei voinfe sociale generale).

Scoala si educatia

127. $coala este institulia socialS in care se reahzeazf, o educaJie formald, sistematicd, riguros
planificata Ei organizatd, avdnd personal calificat/specializat. Funcfiile gcolii sunt: de socializare, de
integrare sociald, de control social, de mediere a prieteniilor sau chiar cdsdtoriilor etc.

128. Educa[ia reprezintd toate activitdlile realizate de societate in vederea formdrii si dezvoltdrii
individului (ca personalitate) qi integrdrii sociale active. Funcliile educafiei: formarea Ei dezvoltarea
personalitdlii (principalafunclie), funclia culturald, funclia politicd, funclia economicd.

129. Educafia informall este un tip de educafie ce presupune influenJe pedagogice exercitate spontan
de la nivelul intregii societ[fi: familie, grup de prieteni, mass-media etc,, fiind mai pulin riguroasd
(mai pulin exactd).

130. Educafia formall (gcolara) este un tip de educalie oferitd in cadrul sistemului de invdfdmdnt
public sau privat, fiind una riguroasd (pe bazd de planuri de invdldmdnt Ei programe Ecolare) Ei
realizatd, de personal specializat.

131. Educafia non-formall este un tip de educalie , care o complete azd, pe cea qcolard , realizatd, intr-
un cadru formal (pebazd de reguli), dar flexibil Ei in afara gcolii clasice (ex: tabere de var[, cluburi ale
copiilor/elevilor, cercuri pe discipline, excursii, ansambluri artistice/sportive, concursuri, olimpiade
gcolare etc.), participarea elevilor/copiilor fiind opfionala/facultativd.

132. Educa{ia moral[: o ramutd a educaliei (aldturi de cea: intelectuali, esteticd, tehnologica etc.) ce
are in vedere formarea si dezvoltarea la om a conqtiinlei qi a convingerilor morale, respectiv ce
conduce la insugirea de cdtre acesta a valorilor, principiilor, normelor morale si la formarea unui
comportament moral.

133. Mass-media este totalitatea mijloacelor de informare in masf, (presa scrisd qi audio-vizual6). Ea
are urmdtoarele funcfii: de informare, de divertisment, de socializare, de persuasiune (convingere),
educativd. culturald etc.

:
134. Sistemul de educatie totalitatea organizaliilor sociale care directlindirect, inten1ionat/spontan,
realizeazd. funclii pedagogice. Sistemul de inv[{imAnt :
in sens restrdns, sistemul gcolar (toate

LT
instituliile gcolare); in sens larg, sistemul qcolar + instituliilelorganizaliile care ofer6 educafie non-
formala + agenli sociali cu care Ecoala colaboreaza (familia, agenfii economici etc.).
Obs. 1): sistemul de invdldmdnt : un subsistem al sistemului de educafie. Funcliile sistemului de
inv{6mAnt: internd (instrucfie qi educa}ie) gi externd (seleclie qi reproducere sociala a culturii).
Dezvoltarea sistemului de invSl6mdnt este influenlatd de evolulia sistemului social, in special de cel
economic; iar, sistemul economic se dezvoltl prin rezultatele procesului de invdl5mdnt
sistemul de invdldmdnt ;i cel economic existd o relalie de interdependen(d. = tntre
Obs. 2). Relalia educalie - tnvdydmdnt - socializare poate fi redatd grafrc prin urmdtoarea diagram[:

socia liza re

invdldm6nt

Explicafie: invdlimdntul (ca sistem) este o componentd a sistemului de educafie, iar educafia este o
componentb a procesului de socializare

:
135. Reproducerea sociall a culturii una dintre funcfiile sistemului de invd!6m6nt ce constl in
transmiterea cunogtinfelor (;tiinfifice, tehnice etc.) de la o generalie la altaprin intermediul gcolii.

136. Alfabettzarea: a invdfa s6 citeqti, s6 scrii ;i s6 socotegti.

Grupurile sociale

137. Grupul social este orice agregarc de cel pulin doud persoane, agregare care are urmdtoarele
caracteristici: membrii au sentimentul apartenenlei la grup (,,sentimentul de noi"); intre membrii
grupului existd interacliuni; intercunoasterea membrilor; membrii au caracteristici comune (valori,
credinle/convingeri, aspiralii, obi;nuinle etc.); existenla unor interese
;i scopuri/obiective ,o*urr.
Etapele in evolufia unui grup social: formarea, furtuna (etapa conflictuald), normerea (stabilirea
regulilor grupului), funcfionarea. Obs.: grup social I categorielclasl iociald, stare sociald, strat social,
agregare sociald etc.

138. Agregare sociali : o mullime de persoane care sd gdsesc in acelaqi loc (ex: oamenii
dintr-o
stalie de autobuz, cumpdrdtorii dintr-un magazin etc.).

139. Grupul mic (microgrupul/small gtgup) este un grup social format, de regul6, dupl
unii autori,
dintr-un numdr de membrii cuprins intre 2 gi 25-30, iar, dupa alli autori, dintr-un numdr
cuprins intre 2
9i 10112 qi care permite interacliunea directdlface-to-face intre aceqtia (ex.: familia etc.).

140. Grupul mijlociu (mediu) este un grup social care are membrii de ordinul
zecilor (dupa unii
autori, intre 25 - 30 - 40) sau, dup6 alli autori, chiar de ordinul sutelor.

141. Grupul mare este un grup social format din foarte mulli membrii,
sute, mii sau chiar mai mulJi
(ex. locuitorii unui orag, un popor/o na{iune etc).

142' Grupul organizat este un grup social care are o structurd bine definit6,
reguli interne clare, o
ierarhie precisd gi mecanisme de decizie colectivd (ex.: sindicatul).

12
143. Grupul semiorganizat este un grup social in care rolurile din cadrul lui nu sunt sub forma unor
funcfii (are, de regul6, lideri informali), acest grup exprimAnd interesele altora (ex.: un grup de pdrinli
ce igi reprezintd.proprii copii).

144. Grupul natural este un grup social in care membrii au scopuri gi interese comune pe termen
lung. Un alt inleles al acestui termen ar fi: grup care existd in condiliile obiqnuite ale realitatrii sociale.
:
Grup artificial grup construit pe loc (ad hoc), de reguld din persoane care nu se cunoqteau qi nu
interaclionau intre ele anterior, pentru un scop precis qi de scurtd duratd (de ex.: in cazul unui
experiment sociologic - grupul experimental qi cel de control).

145. Grupul ocazional/spontan/temporar este un grup social in care membrii au scopuri gi interese
comune pe termen scurt (ex: un grup de manifestanfi). Grup permanent :
grup social a cdrui
existenld nu este{egatd, de o epocl istoricd sau de o perioadd a vielii (ex.: comunitdlile religioase).

146. Grupul primar este un grup social in cadrul ciruia relafiile dintre membrii sunt apropiate (pline
de afectivitate), directe sau de tip,,fa!d-n fa[d",relativ stabile qi de lungl duratd (ex.: familia, grupul de
prieteni etc.).

147. Grupul secundar este un grup social in cadrul cdruia relaliile dintre membrii sunt indirecte,
formaleiimpersonale, institufionale, ftr[ implicare afectivd, sentimentul apartenen]ei la grup este mai
slab, iar durata acestor relafii este mai redusd (ex.: o firm6, o instituJie etc.).

148. Grupul formal este un grup social in cadrul cdruia relaliile interumane gi ierarhia din interior
sunt oftciale, fiind stabilite prin reguli scrise (ex: regulamente, proceduri) vezi: grupurile
-
institulionale.

149. Grupul informal este un grup social in cadrul ciruia relafiile interumane sunt neoficiale,
naturale qi de tip ,,fa[d-n fa[6" , ftrd a fi stabilite prin reguli (ex.: grupul de prieteni).

150. Sociograma este o schemd graficd. ce aratd, relafiile interumane din interiorul unui grup social
(ex: atraclie, respingere, indiferen!6).

151. Testul sociometric este un chestionar sociologic aplicat unui grup de subiecli cu scopul
identificdrii relaliilor dintre ei.

152. Grupul de apartenen{5 este un grup social din eare un individ face parte la un moment dat.

153. Grupul de referinfl este un grup social din care cineva nu face parte, dar pe care il ia ca model
qi la care aspird sd ajungd (acest grup poate fi pozitiv sau negativ). Grupul de referinld ne poate ajuta
sf, ne stabilim nivelul de aspiralii, dar poate conduce qi la un sentiment de frustrare relativd (apare
atunci cAnd ne stabilim un grup de referinfl prea inalt in raport cu pozifia noastrf, gi ne compa.6m cu
acesta). Este bine sd ne alegem ca referinld un grup din zona proximei noastre dezvoltdri!

:
154. Grup intem (in group) grup din care facem parte (ex.: familia, grupul de prieteni, clasa de
elevi etc.); grup extern (out group) = grup din care nu facem pnte la un moment dat. Ex.: grupurile
etnice, profesionale, de vOrstd (in cazul lor apare qiun efect de vdrstd : raportare diferitd la iocietate,
infunclie de factorul biologic al imbdndnirii), de gen etc.

155. Grup deschis: grup social lacare accesul altor indivizi din alte grupuri este juridic posibil (de
ex: un partid politic). Grup inchis: grup social la care accesul altor indivizi din alte grupuri este
interzis (ex, : ordinele, castele).

13
156. Grup de presiune : grup social format pentru realizarea unor scopuri colective qi pentru
infl uenf area deciziilor politice.

157. Grup nominal : grup statistic, mai degrabd decAt grup psihosocial (de ex.: toli tinerii din
Romdnia). Luarea in calcul a acestor tipuri de grupuri ajutd la analiza structurii sociale.

158. Dinamica grupurilor este un domeniu de analizd sociologic ce vizeazd procesele/modificirile ce

apar lanivelul grupurilor sociale.

159. Structura de putere a grupului este modul in care puterea este impdrlitd intre membrii grupului.

160. Coeziunea-unui grup social este unitatea/solidaritatea acelui grup, determinat6 de increderea
reciprocd a membrilor, de relafiile de colaborare/cooperare dintre ei, dar gi de consensul in raport cu
problemele esenfiale ale grupului. Obs.: Coeziunea este un element definitoriu al climatului psiho -
social dintr-un grup qi depinde de mdrimea acestuia (grupurile mici sunt mai coezive decdt cele mari!).

161. Climatul social/psiho-sociaVuman :

starea de spirit (atmosfera) din cadrul unui grup social sau
sau a unei organiza[ii, determinatS, in special, de tipul de relagii interpersonale/sociale existente intre
membrii.

162. Consens :concordanla (acord) a punctelor de vedere ale membrilor unui grup/unei comunitdli
asupra valorilor qi normelor ce orienteazd activitatea.

:
163. Identitatea sociall autodefinirea Ei stabilirea imaginii de sine ca individ prin raportarc Ia
grupul social din care faci parte (tendinfa fiec[rui individ este de a cdtta o identitate sociald pozitivd).
Obs.: comparaliile negative cu alte grupuri +
identitate sociald negativd
=categorizare sociald +
discriminare.

Structura sociald (clasele sociale)

164. Structura sociall reprezintdtotalitatea grupurilor, claselor, poziliilor gi instituliilor sociale, dar gi
arelafiilor sociale care se stabilesc intre acestea.

165. Meritocra{ia este o formd/modalitate de dobdndire a unui status pebaza meritului.

166. Stratificarea sociali inseamnd ordonarea pe verticald a membrilor unui grup sau a unei societdfi
in funclie de mai multe criterii (venit, avere, influenld social6).

167. Clasa sociall este un grup de persoane cu caracteristici identice sau asemdndtoare din punct de
vedere al resurselor materiale, nivelului de educaJie, profesiei, venitului, averii, influenfei sociale qi a
ganselor de a avansa in ierarhia socialS.

168. Clasa de sus este clasa sociald care reprezintd circa 0,5% din populalie qi a cdrei sursd de venit o
reprezintl, in principal, mo;tenirile qi investiliile personale.

169. Clasa manageriall/corporatistl cuprinde circa 0,5%o din populalie, cu venituri qi averi
considerabile provenite din profesie, afaceri proprii qi investifii.

170. Clasa de mijloc este clasa sociald ce cuprinde 45% din populafie, formatd din intelectuali, micii
meseriaEi, micii antreprenori Ei micii funcfionari, sursa principald de venit hind salariul.

14
171. Clasa muncitoare este clasa sociald formatf, din circa 38% din populalie qi include muncitorii
calificali, necalificali gi semicalificafi, veniturile acestora provenind in intregime din salarii.

172. Clasa de jos este formatd din circa 160/o din populafie, include persoane cu venituri extrem de
mici qi cu un nivel de qcolarizare foarte redus (ex: gomerii, cei cu ajutoare sociale qi, in general, s6racii
unei societdfi).

173. Mobilitatea sociali este miEcarea indivizilor dintr-o clasd sociald in alta sau in interiorul
aceleiaEi clase sociale, sau, cu alte cuvinte, fenomenul de deplasare a indivizilor in spaliul social.
Obs.: mobilitatea sociald determind schimbare sociald.

174. Mobilitatea sociall verticall este miscarea indivizilor de la o clasd sociald la alta. Aceasta poate
fi:ascendentd (de la o clasd inferioard la una superioard) sau descendentd (de la o clasd superioard la
una inferioard).

175. Mobilitatea sociall orizontalfl este mi;carea indivizilor in interiorul aceleiagi clase sociale (ex:
un muncitor care trece de la firma x la firma y, pdstrdndu-qi statutul).

176. Mobilitatea sociall intergenerafionall inseamnd miqcarea de la o clasd sociald la alta prin
raportarea la clasa sociald a pdrinlilor (poate fi ascendentd: copiii ajung intr-o clasl superioard"
pdrinlilor sau descendentd: copiii ajung inff-o clasd inferioard p[rinfilor).

177. Mobilitatea sociali intragenerafionall: schimbdrile intervenite pe parcursul vie{ii unui individ
(d.p.d.v. al statutului, clasei sociale etc.).

178. Mobilitate educafionall/ocupa{ionali (profesionali) :

educalia/profesia copiilor raportattr la
cea a pdrinfilor (aceste mobilitdfi pot fi ascendente/descendente).

179. Mobilitate totall (brutl) : poate fi mobilitate sociald netd (circulatorie, de schimb) ;i
mob iIi t at e s o c i al d s tr uc tur al d/ s tr uc tur a t d (i mp us d, for y at d)

180.Mobilitate de schimbiindividuall: presupune schimbareapozi[ieilclasei sociale a unui individ,

pebaza educafiei, calific6rilor Ei meritelor personale.

181. Mobilitate structurall/structurati = miEcarea indivizilor de la o clasd sociall laalta, datoratl

schimbdrii configurafiei/structurii unei societd.li (vezi: revolulia industriald).

182. Mobilitate teritoriall : misratia.

183. Minoritatea socialtr este un grup/o comunitate de persoane care are resurse materiale gi putere
sociald reduse in raport cu populalia majoritard.

184. Factori ascriptivi: factori care pot fi cu greu sau deloc modificaji (de ex.: genul qi etnia).

185. Segregare (sociali) : separare, despdrfire intre diferite grupuri sociale (izolwe, marginalizare
sociala).

15
 186. Organizarea sociali este un proces prin care indivizii iqi coordoneazd activrtalile pentru arealiza
anumite obiective comune.

187. Diviziunea sociall a muncii este un proces istoric prin care munca s-a diferen{iat si s-a
specializat pe domenii, ramuri gi subramuri.

188. Organiza[ia sociall este un grup (mare) de persoane, mai precis un sistem structurat, intre care
existd relalii formale (predefinite) gi care au scopuri comune, clar definite, respectiv norme/reguli in
ceea ce priveqte activitatea lor. Ele se pot clasifrca:
a) dupd dimensiunelmdrime: micro-organizalii (maxim 9 angajali), organizalii mici (10-49 salariafi),
organizalii mijlocii (50 - 249 angajafi), organizalii mari (peste 250 de angajali).
b) dupd modul de structurare: formale (cu structuri ierarhice bine definite, sunt bazatepe reguli scrise/
regulamente, iar membrii au roluri clar stabilite) sau informale (au lideri qi relafii ierarhiie unanim
acceptate, relaliile dintre membri sunt directe/ fafd in
fa!d/"face-to-face", nu se bazeazd, pe
regulamente, sunt spontane, flexibile etc.)
c) dupa obiectivul/scopul activitdlii: economice (av0nd ca obiect de activitate: agricultura, turismul,
industria, construcfiile, comettul g.a. CAEN : Clasificarea Activitdlilor din Economia lialionald, -
cuprinde toate obiectele de activitate pe care o firm6 le-ar putea avea), politice, religioase, culturale,
ONG-uri.
d) dupA forma de proprietate: publice (sunt infiinlate qi administrate de cdtre stat) sau private (sunt
autonome/independente de stat, in condiliile respectf,rii legii pot fi: private pe/pentru piofit di ex.:
- -
firmele/s ocietdlile comer ciale, respectiv p rivate non-profit - oNG-urite).
e) dupd apartenenla sau nu la structuri ale statului guvernamentale qi nonguvernamentale.
f) dup6 modul de implicare a individului: alienate (bazate pe frici gi supunere), calculate (bazate pe
respectarea regulilor, av6nd la bazd. interesul personal), morale (caructeizate prin participarea liber
consimfitd la scopuri ;i obiective).
g) dupA mijloacele folosite pentru exercitarea autoritalii: coercitive (bazate pe for!i), remunerative
(bazate pe schimb), normative (bazate pe convingeri).
: membrii sunt in interacliune si au interese/obiective comune (are loc
coordonarea eforturilor individuale in vederea realizdrii unui scop comun), existd o structurb
organizatoricd (unul sau mai multe centre de putere care coordoneazd,'activitatea), existdposibilitatea
sancfiondrii/eliminarii membrilor care nu-gi indeplinesc obligafiile, au un ciclu de viala (cu 4 etape:
formare, creqtere, formalism, decddere/revitalizare-prin restructurare).
(slructurd de tip piramidal, ce poate fr reprezentatd,
grafic printr-o organigramd): vdrfut strategic (personalul de co acestora),
elementul median (ingineri, contabili, personalul funclional etc.), c
direct productivi sau, altfel spus, care produc bunurile si serviciile de
fi angajafii

189. Statul este un set de institulii ce au autoritatea de a elabora reguli prin care
s6 guvemeze
societatea sau, cu alte cuvinte, statul este forma concreta sub care sistemul politic
isi exercitd
capacitatea de decizie si control.
Funcliile statului:
- aplicarea normelor Ei legilor valabile pe teritoriul unei societdfi;
- rezolvarea conflictelor inteme dintr-o societate pentru asigurarea ordinii;
- planificarea gi coordonareareputizdrii resurselor.

16
190. Societatea civill rcprezintd. toate structurile familiale, sociale, economice, culturale qi religioase
care existd intr-o anumitd iocietate, dar in afara cadrului qi intervenfiei statului. Obs.: intre stat qi
societatea civil[ se instituie o relalie de putere.

191. Birocralia reprezintd o organizalie de mari dimensiuni (rafionald qi legal6), avdnd o ierarhie clard
qi o definire exactd a sarcinilor asociate fiecdrui rol. Obs: organiza[ia birocraticd : dominantd ln
societatea modernd.

192. ONc-urile sunt organiza[ii (private) non/ne-guvernamentale gi non-profit (asociafii qi fundalii)

care au, de reguld, scopuri sociale/civice sau, cu alte cuvinte, interese/obiective generale sau
comunitare (de ex.: apdrarea drepturilor omului/copilului sau ale animalelor, apdrarea democraJiei,
caritatelajutorare, apdrarea mediului inconjurf,tor, promovarea egalitdtrii de ganse intre femei qi bdrbali
etc). \
Caracteristicile ONG-urilor: sunt independente de putere (autonome); au apdrut ca o alternativd la
cele publice tn scopul gdsirii unor solulii pentru asigurarea bundstdrii sociale; se bazeazd pe
voluntariat; ajutd la dezvoltarea societdtii civile; etc.
Scopul ONG-urilor:
- exprimarea opiniilor in legdturd cu evenimentele de orice natur6 care se produc in societate;
- implicarea in viala cotidiand a societdfii;
- influenlareadeciziilor guvernamentale.

193. Sistemul politic este un subsistem al sistemului social format din institu{ii politice, relafii
politice, concepliildoctrine/idei respectiv valori si norme politice.

194. Partidul politic este o organizatie formal[ care urmdregte reprezentarea Ei promovarea
intereselor gi scopurilor anumitor forle socio-economice in sfera politicd. Acesta este constituit in
vederea oblinerii legitime a guverndrii in urma unui proces electoral (scopul/obiectivul final al unui
partid politic este cucerirea puterii politice sau influenlarea puterii guvemamentale). Obs.: exista
partide de guverndmdnt (partide care au cAqtigat alegerile qi formeaz[ guvernul) qi partide de opozilie.
In cazul in care, in urma alegerilor, niciun partid nu define majoritatea, atunci se vor face
al ianl e/c o alitji p o liti c e .
F uncliile p artide lo r p o litic e :
- promovarea unor interese (nafionale, regionale, etnice, de grup);
- medierea -
intre societatea civild gi stat, respectiv intre categorii de interese (in vederea
rezolvdrii confl ictelor);
- propulsarea sociald (pentru indivizii cdrora soeietatea lerefuzl,carierele dorite);
- menlinerea puterii (pentru a beneficia de avantaje qi a le distribui membrilor acestora).
Funcliile partidelor de opozilie:
- informarea cetdlenilor cl privire la interesele lor sau ale partidului de guverndmflnt;
- propunerea de alternative la politicile guvemamentale.
obs.: doar dacd existd,pluralismpolitic (mai multe partide), avem si democrafie.

195. Regimul politic reprezintl, ansamblul de metode prin intermediul cdrora se exercit6 puterea,
respectiv tipurile de relalii dintre stat gi cet[lenii s6i (ex. de regimuri politice: democratice, autoritare,
totalitare/dictatorial e)
Obs.: - existenla democraliei este condilia debazd, a constituirii unui stat de drept (stat in care se
respectf, legea).
- intr-o democrafie legitimitatea puterii se obline prin vot (universal, egal, secret, direct si liber
exprimat).

17
 196' Forma de guvernimAnt reprezintl,modul in care se formeaza, se organizeaz|,gi
funcJioneazl
institutriile puterii in stat (ex. de forme de guvemdmant: republica, monarhia).-

197. Statul democratic, modern principii constitulionale:

-
o principiul suveranitdlii nayionale: statul este independent/autonom
liber
;i, prin urmare, decide
inproblemele sale interne Si externe; acesta aie dreptul de a-si jxapropriile reguli,Jdrd
niciun amestec din afard.
o principiul separdrii/separaliei puterilor tn stat gi a echilibrului dintre puteri: tmpdrlirea
tulii (puterea
lei p ; puterea
res? estora).
o principiul guverndrii reprezentative: poporul guverneazd prin reprezentanlii alesi
parlamiPntari ;.a. (el delegd puterea acestora dtn urmd prin vot).
o prin nsfitutionale: Constitulia : legea fundamentald (in funclie de es se
elab

' l;ber fundam :stutulasigurd

mu
tatu, ermite acyiinea
eI tdlenilor, rdndul lor, aLt
lndatoriri pe care trebuie sd le respecte.

Probleme sociale

198. Prejudecata este reconceputd (formatd inainte de a cunoagte

negativd', cu privire la la un grup social sau la alt aspect ut ui.1ii,
atitudine ostild. obs.: le pot avea la bazd qi un profund sentimint
persoanele care sunt percepute ca diferite.
Cauze ale preiudecdtilor:
- :
etichetdrile (a eticheta, in context sociologic a atribui cuiva un calificativ
negativ, de obicei
exprimat printr-un singur cuvdnt sau a cataloga pe cineva;
- - de ex: a-i spunJ unei persoane
reticentd la noile tehnologii c6 este ',inapoiatd,');
- diferenlele dintre oameni;
- inv[farea (in familie/anturaj etc.);
- eqecul (gdsirea unui "1ap ispagitor" pentru problemele noastre).

adoptarea unor norme/legi drepte (care sd trateze egal pe tofi

oamenii);
respingerea segregaliei (separ6rii) in toate instituliile publice (nu
Ecoli pentru fete/bdieli, pentru
albi/negri etc.);
- respectarea specificului cultural al celorlalli prin promo yareapropriilor
Ei traditii;
- cunoagterea celorlalli (prin lecturi, cdldtorii, acliuni comune)
etc.

care poate espre o

uri sociale toate,,,
"cligeele d qi fixe,

ortament ce constd in a face diferenfe nejustificate

gen, rasd, nafionalitate, religie etc. (discriminarea:
este altfel',). Obs.: discriminarea are la bazT

Forme de discriminare negativd:

- rasismul : disprefullurafa[dde alte rase;

18
 - antisemitismul : ostilitatealtra fa[dde evrei;
- xenofobia: tearra/urafa!6, de strdini;
- govinismul (nalionalismul qovin) : ostilitateafald de alte nafiuni; afirmarea superioritdlii unei
naliuni asupra alteia.
- sexismul : ura fa15 de genul opus (se susline cd un gen este superior celuilalt) discriminare
de gen.
=
- gerontofobia: ostilitatea fald de bdtrdni;
- juventofobia: ostilitatea faf[ de tineri.
Obs.: o cauzd importantd a discrimindrii o reprezintl, Ei etnocentrismul:1. tendinld de a judeca
valorile altor culturi in raport cu propria cultur6, aceasta din urmf, fiind consideratS unicul criteriu de
apreciere a adevdratelor valori; 2. tendinld de a considera valorile gi modelele culturale ale propriului
grup ca fiind superioare celor ale altor grupuri; 3. tendinla de a judeca alte etnii pornind exclusiv de la
propria etnie, consideratd superioarf,.

Discriminarea pozitivi : avantajarea/susfinerea unei persoane sau a unui grup social defavorizat
(poate fi qi legal[!) - ex.: locurile rezervate pentru elevii/studenfii nomi in licee/facultdfi.

201. Toleran{i : d.p.d.v. sociologic, atitudinea prin care ingaduim/suportdm in jurul nostru sau in
comunitatea din care facem parte persoane diferite de noi (ca etnie, nafionalitate, ras6, religie, gen
etc.), astfel evitdndu-se discriminarea negativd. Obs.: toleranlE1 acceptare (acceptarea presupune Ei a
fi de acord cu felul de a fi sau comportamentul unei persoane. Putem tolera o persoand, insd s5 nu fim
de acord cu ceea ce g6ndeqte, face etc. !).

202. Egalitatea de ganse/qansl : lipsa discrimindrii (negative) de orice fel (pe criterii de: etnie,
nafionalitate, rasd, religie, gen etc.).

203. Devianfa/comportamentul deviant este un fenomen social negativ qi reprezintd totalitatea

abaterilor de la normele gi valorile acceptate la un moment dat de cdtre societate, abateri realizate de
un individ sau de cdtre un grup social (ex.: infracfionalitatea, delicvenfa juvenili, dependenja de
alcool, droguri, prostitufia, sinuciderea etc. ).

- lipsa de claritate sau de consistenld a unor norme;

- existenla unor agenlilmecanisme de influenlare (ex.: mediul social/anturajul);
- incompatibilitatea dintre norme qi aqtept5rile individului.

204. Devianfa negativl constf, in incdlcarea normelor gi regulilor sociale, fapt ce duce Ia
comportamente antisociale.

205. Devianfa pozitivl constd in nesupunerea individului fald de anumite reguli qi convenlii sociale qi
tendinfa de a le inlocui cu altele noi.

206. Infracfionalitatea/delicvenfa este o formd de devianla socialS penald prin care se incalci legile
in vigoare, uneori cu consecinle grave asupra celorlalli, dar gi asupra persoanei delicvente (de ex.:
privarea de libertate). Infraclionalitatea mai poate fi definitd qi ca totalilate a comportamentelor qi
conduitelor cu un grad ridicat de periculozitate.
Car acteristicile unui fant infractional:
- prezintl.un pericol social;
- este sdvdrgit cu vinovf,fie/deliberat (fdptuitorul este conqtient qi responsabil);
- este prevdzut de legea penal6.
C auze ale infr actio nalitdtii/delicv entei :
- calze ce fin de mediul social (ex.: saracia);
 - psihologia persoanei (ex.: frustrari, neimpliniri, agresivitate etc.);
grave care afecteazi sistemul nervos
- cauze de naturd biologicd (cauze organice, imbolnaviri
central).

faptd, care prezirtd pericol social, este savdrqitd cu vinova{ie 9i,

in acelaqi
20j. lnfracfiunea este o
delicvenla juvenild etc')'
timp, este sanclionata de legea penalL(ex.: crimele, terorismul,

20g. Crim criminalitl{ii :

toate crimele Ei delictele _produse intr-o societate
care, prin itate, atenteazd la stabilitatea qi funclionalitatea ordinii sociale Ei
normative, pedepse pentru c, ntracararea eillui.

: (ex':
209. Criml acliupe ilicita (i1ega16), indreptata impotriva siguranlei statului, viefii persoanelor
"Uun*i qi valori deosebite, care este comisi prin violenld, fraudf, sau
omorul etc.) sau impotriva unor
coruplie.
organiza\ii criminale, acestea din
Obs.: crima orgtntzatL: grupuri de persoane asociate in diverse
contrabandd cu diverse bunuri 9i
urmf, ocup6ndu-ie cu: traficul de persoane, de droguri, de arme:
obiecte de valoare; spalare de bani, evaziune fiscald etc'

culp6'
210. Delict: fapt comis in dauna unor bunuri sau valori din neglijenld sau din

2ll. Terorism :
fenomen grav, de amploare global6, ce ameninJ[ siguran]a ;i
lini$ea cetdlenilor'
(vezi: fundamentalismul islamic)'
av6nd cauzede natura politi&, economic'a, relig[asd ;i ideologicd

morale inadecvate ale tinerilor cafe

212. Delicvenfa juvenilr reprezinta conduitele/comportamentele
nu au implinit inCa varsta majoratului (infracfiunile minorilor).
Cauze ale delicvenlei iuvenile:
-absenla sprijinului moral oferit de adulli;
- lipsa de Protecfie in familie;
- eqecul in educalia din gcoald (abandonul Ecolar);
- anturajul negativ q.a.
furtul (din buzunare, autotutisme, prin
spargerea de locuinfe), tulburarea liniqtii ;i ordinii publice (agresare, insulte, comportare obscen6,
bdtf,i, scandaluri etc.).
de deviunld ale adolescentilor): indisciplina, atitudinea negativd
fa![ de qcoal[ (manifestatd prin: absenteism, ran cdznI, nerespectarea regulamentului
qcolar).
:-iresponsabilitatea (doveditd pe baza
unor expertize medico-psihiatrice) Ei vdrsta (mi 6 la o anumitd vdrst6, nu au raspundere
penal f, , consi derdndu- se ia pr ezintd o insufi ci ent d maturrzare psihicl)'
: internarea intr-o scoald de reeducare sau
tntr-o ;coald generald de muncd;i reeducare, minorului spre educare unui colectiv
;colar sau de muncd. -inrredinyarea

213. Act reprobabil: ceva condamnabil (acliune, faptd, activitate etc')'

09
214. Fenomenul "copiii strlzii" -
pericol social scdzut (;copiii strf,zii" ::l
pnl
iEi duc existenla pe strdzi, in gdri, la s
locuirii. De obicei, aceEtia provin di
sau

sunt abandonafi in casele de copii).

20
215. Violen{d domesticfl/casnicl/conjugall : agresiunile verbale Ei/sau frzice din familii (intre so1 qi
sotie).

216. Conflictul social este reprezenlat de tensiunile, opozilia gi nemulJumirile ap6rute la nivel social,
economic, politic sau etnic existd conflicte industriale/de muncd (formale/informale), conflicte de
=
putere, conflicte etnice, conflicte intergrup, conflicte obiective/subiective (conflictele obiective sunt
legate de bani, putere qi bundstare, iar cele subiective sunt determinate de aspecte psihologice, de
valori, crezuri/convingeri, concepfii diferite) e/c. Obs.: drepturile angajalilor/salariafilor dintr-un
anumit domeniu sau dintr-o firmd/institufie sunt apdrate de cdtre sindicate, iar ale patronilor de cdtre
patronate.

:
217. Conflictul industrial orice nemullumire care apare in cadrul raporturilor/relaliilor de muncd, in
general cele legate de contractul de muncd qi de negocierea salariilor.
o Conflictul industrial formal :are la bazd, expresiile organizate ale conflictului gi este pus in
practicd de cdtre sindicate sau de cdtre alli reprezentanfi ai salariafilor (ex.: greve organizate,
intreruperea temporard a lucrului). In acest caz, se foloseqteputerea colectivd a fo(ei de muncd
pentru a evita sancfiunile gi pentru a obline lmbundtdyirea condiyiilor de muncd sau creqteri
salariale. Grevele pot fi inso{ite de alte sancfiuni formale: incetinirea ritmului de lucru sau
excesul de zel Ele se pot limita numai la cei afectafi direct sau pot lua forma grevelor de
solidaritate ale altor salariali.
o Conflictul industrial informal : are la bazd, o organizare sistematicd, fiind rezultatul unui
sentiment de nemullumire (ex.: sabotajul industrial, formele de protest individual precum:
absenteismul, schimbarea frecventd a locului de muncd, neglijenla qi accidentele de munc6,
grevele etc.). Obs.: din pdcate, comportamentele generate sunt, de multe ori, neinfelese de
cdtre conducere.

218. Corup{ia este o probleml sociald ce constd in abaterea de la normele morale gi legale, cu
urmf,toarele forme: dare de mitd (corupfie activd), luare de mit6 (coruplie pasivd), trafic de influenfd,
primire de foloase necuvenite. Coruplia mai poate fi definitd ;i ca stare de abatere de la moralitate,
datorie ;i lege.
Obs.:
- mai pe larg, in sfera corupliei intrf, urmdtoarele: acte sau fapte ilicite de utilizare frauduloasd a
puterii (politice, administrative, judecdtoreqti); obyinerea unor avantaje personale de cdtre funcfionarii
publici (manageri, administratori, judecdtori, directori, alte persoane cu funcfii publice); modalitdyi de
ob\inere a unor foloase personale (imorale, ilegale, ilicite) ca: furturi din awtul public, evaziune
fiscald (corupfia economicd), abuz in serviciu, falsificarea de monede sau alte valori. traficul de
stupefi anteldro guri, spionaj .
- corupJia presupune intotdeauna o relalie de complicitate intre douf, perso anelpdr[i (persoana/grupul
care corupe qi persoana sau grupul care se las[ corupta/corupt).
- cauze ale corupfiei: lipsa sau mdrimea stimulentelor materiale ale celor care se abat de la
deontologia profesionald qi nevoia de fonduri pentru suslinerea unor activitdyi cu caracter potitic (ca
in cazti partidelor politice pentru campaniile electorale) sau de altd naturd.
- coruplia inseamnd Ei o inc5,lcare a deontologiei profesionale : toate normele/regulile care trebuie
respectate intr-o meserie/profesie/functie.
- existd coruplie: economicd, politicd, administrativa, profesionald. .
- forme noi de coruplie din societatea romdneascd; scoaterea din lard a unor importante valori
aparlindnd patrimoniului nalional, contrafacerea de mdrfuri ;i produse alimentare, favorizarea unor
firme/institulii la repartizarea ilegald de spalii comerciale/locuinle, adop[ia ilegald de copii etc.
- coruplia apare ;i dincauza ineficienlei controlului social.
- ca fenomen deosebit de grav qi periculos, coruplia vizeazd, atdt structurile de putere, c6t qi nivelul de
trai al populaliei.

21
 f, s de resurse (materiale'
219. e
Slricia a) sdrdcie absolutd :
financiare etc.) trai
lui; divid sau ale unui grup
lipsa resurselor
comparativ cu alli membrii ai societdlii'
materiale; hran6' 2'miiloace
Obs.: subzisten{a (fizic[): l. ceea ce serveqte la asigurarea existenlei
materiale necesare tiaiului; mijloace de intreiinere (mai simplu,
subzistenld: supraviefuire)'
Cauze ale sdrdciei:
- nivelul scdzut al venitului;
- caracterulneregulaVnepermamentalveniturilor;
- numdrul mare al membrilor unei familii;
- pierdereasuslindtoruluifamiliei;
- sdndtateqqubredd/Precard;
- qomajul;
- vArsta inaintatd; S.a.

ogic, ostare aldqidefrustrare

comportam normele culturii
culturd cu cele ale culturii
pe care o ia drept reper' Obs': Av0nd in vedere
aptareasociald pot conduce cu uqurinf dla aparilia
fenomenului de mar gin alizar e.

221. Adaptare sociali : proces de acomodare ct mentalitatile, tradifiile'

obiceiurile qi stilul de via!6
al comunitdlii/grupului din care persoana face parte'

Z2l-.lntegrare sociali : presupune identificarea

(cdt mai bun[, uneori Ei stilul de viald al
a/asumarea qi reahzatea
comunitalii/grupului din c
unor roluri sociale.

absenJa/conflictul normelor/regulilor, respectiv a

social6), av6nd drept sursd principald schimbdrile
d in frnal la devian!6. Obs.: starea de anomie mai
alorizale social gi mijloacele de realizare a acestora
scopurileplopusenusuntconcordantecuidealurile
sociale).

224. Conformismul (ca probleml sociall) inseamnf, acceptarea qi supunerea

qi
care face lde
necriticd fa1[ de valorile, normele 9i scopurile promovate de grupul din
cdtre societatelaun moment dat (: obedienla)'

de formalism 9i rutin6, existentd de multe ori in

caracterizatdprintr-oimportanlddeosebitdacordatd
pulin rezolvdrii problemelor oamenilor/cetdfenilor
de la un ghiqeu la altul" - amdnarea solufiondrii
birocratic este
problemelor, nu solulionarea efectivd a alestora!). obs.: cauza comportamentului
ci, mai degrabf,,
reprezentati, nu neap6rat de caracteristicile individuale ale angaja\ilor/funclionarilor,
de sistem, de modul in care este construit acesta'

22
Globalizarea

226. Globalizarea este un proces realizat la nivel mondial care are drept scop constituirea unei piefe
unice gi incurajarea relaliilor comerciale intre state.

Bibliografie

l. Manualele gcolare de sociologie, aprobate de Ministerul Educaliei, utilizate:

1. Voinea Maria, Bulzan Carmen, Editura All, Bucuregti, 2006.

2. Lup5a Elena, Bratu Victor, Editura Corvin, Deva, 2006.

3. Tamfir CdtSlin, Chelcea Septimiu (coordonatori), Editura Economici Preuniversitaria,

Bucuregti, 2006.

4. $tefdnescu Doina-Olga, Bulai Alfred (coordonatori); Pasti Vladimir, Pieleanu Marius, Pdunescu
Mihai, Stoica Cdtilin Augustin, Nilu Florian, Editura Humanitas Educational, Bucuregti,2Ot2.

ll. dexonline.ro

23