Povestea lui Harap-Alb

Basm cult
(argumentare +caracterizare)

Ion Creanga apartinut Epocii Marilor Clasici alaturi de Slavici,Eminescu,Caragiale si este considerat
cel mai mare povestititor al poporului roman si o figura reprezentativa pentru spiritualitatea ancestrala
romaneasca.Operei sale de capatai,scrierea memorialistica Amintiri din copilarie i se mai adauga si
basme culte care proiecteaza in fabulos mediul rural al copilariei autorului ,intr-o maniera originala.
Basmul cult este o specie a genului epic,o naratiune pluriepisodica cu numeroase personaje purtatoare
ale unor valori simbolice.Actiunea basmului implica prezenta fabulosului si este supusa unei
constructii stereotipe care urmareste parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.
Basmul cult Povestea lui Harap-Alb a fost publicat pentru prima data in revista Convorbiri
literarein 1877 si apoi in ziarul Timpul.A fost transpus in germana si publicat in Rumanische
Revuein 1886 si apoi transpus si in engleza,franceza ,italiana incat a capatat repede circulatie
europeana.
Pornind de la modelul basmului folcloric ,caracterizat de stereotipie ,autorul reactualizeaza teme de
circulatie europeana dar conform unei viziuni proprii intr-un text narativ mai complex decat al
basmelor populare,supralicitand procedeul triplicarii ,construind un erou atipic (care inglobeaza atat
calitati cat si defecte),utilizarea dialogului in vederea individualizarii personajelor.
Definitia pe care Calinescu o atribuie basmului o oglindire a vietii in moduri fabuloase se
concretizeaza in cazulrealismului taranesc al lui Creanga prin tendinta hiperbolizanta si imaginea
carnaveleasca a lumii care duc la edificarea unei lumi pe dos,parodie a celei reale.Viziunea lumii pe
dos infatisata in universul fictiv prezentat de Creanga este prezentata prin monologul lui Ochila:vad
copacii cu varful in jos,vitele cu picioarele in sus si oamenii umbland cu capul intre umere.Acest
portret satiric poate surprinde si conditia scriitorului care este inzestrat cu un o viziune unica asupra
vietii.
Conform conventiei tema basmului prezinta lupta dintre bine si rau care se incheie cu triumful
binelui.Concret ,basmul Povestea lui Harap-Albinfatiseaza drumul maturizarii pe care il parcurge
eroul in vederea obtinerii unor valori morale si etice :liber consimtamant,corectitudine ,onoare.Astfel
se poate atesta caracterul de bildungsroman al operei.
Titlul prezinta specia literara si numele atribuit eroului de-a lungul propriei formari.Pe parcursul
firului epic ,destinul eroului il prezinta in 3 ipostaze:mezinul Craiului,imatur si neinitiat dar preocupat
de bunastarea familiei sale,Harap-Alb ,ucenicul Spanului care este supus procesului maturizarii si
Imparatul ,initiatul capabil sa conduca imparatia unchiului sau.Numele ,alcatuit dintr-o structura
oximoronica Harap-Alb evidentiaza conditia duala a eroului:de rob,sluga(Harap) si originea
nobila(Alb).
Motivele narative ilustrate sunt:superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin viclesug, muncile
,demascarea antagonistului ,casatoria.
Dupa opinia lui Vladimir Propp si Calinescu basmele au o constructie stereotipa.Desfasurarea
evenimentelor urmareste cu strictete un tipar narativ care imparte actiunea in 5 secvente:starea initiala
de echilibru(expoziciunea)ilustrata in opera de Craiul care avea 3 feciori, perturbarea echilibrului
avand drept cauza o lipsa ,o nedreptate sau un furt(intriga) reprezentat in text de lipsa de mostenitori a
Imparatului Verde care ii cere Craiului un nepot, actiunea de recuperare a echilibrului(desfasurarea
actiunii) secventa consacrata in text de drumul pe care il parcurge eroul pe parcursul caruia este supus

la o serie de probe, actiunea reparatorie(punctul culminant),restailirea echilibrului si rasplatirea eroului

ilustrata in text prin incoronarea lui Harap-Alb si casatoria acestuia cu fiica Imparatului-Ros.
Constructia subiectului se bazeaza pe principiul cifrei 3,tehnica pe care Propp o considerea o trasatura
specifica basmului si pe care o numeste triplicare.Aceasta prezinta 2 functii:una estetica si una
practica.Functia estetica a triplicarii consta in amplificarea substantei basmului si construirea un
gradatii in plan compozitional.Cititorul intuieste deznodamantul fericit astfel ca naratorul isi rezerva
dreptul de a intarzia drumul spre finalul anticipat sporind in mod paradoxal placerea lectorului.Se
observa o distinctie in plan compozitional intre basmul cult si cel popular.Daca in basmul popular
,luptele cu zmeii au o stiuta gradatie ascendenta prin sporirea dificultatii de la o treapta la alta ,in
basmul cult climaxul este determinat de independenta pe care o obtine eroul in raport cu personajele
adjuvante.De asemeanea o alta trasatura specifica este supralicitarea triplicarii .Astfel ultima proba a
Spanului inglobeaza probele Imparatului Ros si pe cele ale fetei.Functia practica a triplicarii este in
folosul naratorului care dozeaza efectele fiecarei secvente in drumul spre maturizare a eroului.
In opera lui Creanga,naratorul se prezinta initial omniscient ,traitor in alt timp decat cel al diegezei in
vremea aceea fiind caracteristica perspectiva narativa obiectiva,relatarea la persoana a III-a .Insa
acesta intervine pe parcurs cu reflectii si comentarii subiective umoristice.De exemplu in final atesta
ca a fost invitat la ospat.Astfel desi se lasa impresia ca naratorul este extradiegetic in raport cu istoria
relatata si heterodiegetic in raport cu personajele,in secventele de tranzitie el este implicat ,se
adreseaza direct naratarilor sau se declara necreditabil.
Simetria incipit-final este prezentata prin clisee compozitionale care marcheaza intrarea si iesirea din
fabulos.Spre deosebire de basmele populare in care formula introductiva este alcauita din 3
termeni:unul care atesta o existenta (a fost odata ca niciodata),o negatie(ca niciodata)si unul care
induce elementul fabulos in basmul cult intrarea in planul fictiv se realizeaza ex-abrupto(Amu cica
era odata intr-o tara un Crai care avea 3 feciori).Naratorul inoveaza formula initiala,plasand
povestirea pe seama spuselor altcuiva fara a folosi negatia.Formula finala prezinta o reflectia asupra
realitatii sociale ,o comparatie intre cele 2 lumi in care este pusa in valoare stratificarea
sociala.Formulele mediane si merg o zi si merg 2 si merg 49,si merge el cat mergerealizeaza
trecerea de la o secventa narativa la alta si intretin atentia cititorului.
In incipit coordonatele actiunii sunt vagi,prin atemporalitatea si aspatialitatea conventiei.Indicii
spatiali surprinsi pe parcursul operei sugereaza dificultatea drumului pe care il are de parcurs eroul de
la un capat de lume la celalt.In plan simbolic se sugereaza drumul de la imaturitate de la maturitate.
Actiunea de recuperare a echilibrului (desfasurarea actiunii) contine mai multe episoade in
succesiunea motivelor narative ale basmului.Imparatul Verde care neavand decat fete are nevoie de un
mostenitor(motivul imparatului fara urmasi)constituie factorul perturbator al echilibrului si determina
parcurgerea drumului initiatic de cel mai bun dintre fii Craiului(motivul superioritatii
mezinului).Destoinicia fiilor este mai intai pusa la incercare de catre tata care se deghizeaza in
urs.Aceasta constituie proba curajului ,necesara pentru cel care aspira sa devina imparat.
Initial mezinul Craiului este timid,fricos fiind intimidat de esecul fratilor sai si astfel nu isi exprima
dorinta de a merge sa-si incerce norocul si el.Prin intermediul caracterizarii directe naratorul ii
evidentiaza reactia :fiul craiului cel mai mic ,facandu-se ros cum ii gotca iesi afara in gradina si
incepe a plange ,in inima sa lovit fiind in adancul sufletului de apasatoarele cuvinte ale tatalui
sau.Incapabil sa distinga esenta de aparenta ,mezinul o respinge de 2 ori pe batrana cersetoare fara a
intui intelesul ascuns al vorbelor ei.In cele din urma desi nu le intelege semnificatia acesta o milueieste
cu un banut la care batrana ,Sf.Duminica deghizata il sfatuieste cum sa isi induplece tatal sa il lase sa
plece la drum.Ea il sfatuieste sa ceara hainel ,palosul si calul tatalui.Acest motiv specifica basmului ii
permite eroului sa restabileasca contactul cu lumea arhaica,cu stramosii.Motivul este specific epopeei
antice unde personajul homeric Agamemnon primeste sceptrul faurit de Hefaistos care trecuse prin

mana a mai multo zei,eroi si regi din Eneidavergiliana.In traditia populara ,preotul este investit cu
darurile sfinte, vesminte ale stramosilor ,obiecte miraculoase sau totemice.
In momentul alegerii calului ,eroul se lasa din nou inselat de aparente.Insa asculta sfatul batranei ,iar
dupa ce animalul se hraneste cu jaratec isi releva aderavata forma ,de fiinta inaripata care va deveni
indrumator al eroului.Simbolistica calului ,care inglobeaza atat fortele selenare(animal
subpamantean)cat si pe cele solare(fiinta inaripata),il reprezinta ca pe o fiinta duala:animal nesupus de
om,liber si odata imblanzit de erou,un alterego rational.
Proba tatatul simbolizeaza faptul ca la trecerea intr-un alt plan de existenta ambianta se sensibilizeaza
sub infatisarea unei entitati simbolice ,Pazitorul Pragului.Acesta ia forma de urs ,conotand astfel casta
razboinicilor si ilustrand virtutile la care aspira eroul.
Urmeaza traversarea padurii care evoca motivul labirintului.Acesta reprezinta spatiul pierderii vechii
sale identitati sar si regenerarea sa spirituala .Tanarul se rataceste astfel fiind fortat sa il accepte pe
Span drept calauza.
Antagonistul dar si formatorul eroului Spanul se remarca prin siretenie si perseverenta si are
capacitatea de a se metamorfoza luand diferite infatisari imbietoare pentru a-l convinge pe eroul sa il
accepte drept calauza.De regula in basmul popular ,fiinta diabolica este exceptia care da semnul
dezordinii.In mentalitatea populara ,oamenii insemnati sunt considerati a avea puteri nefaste.Printre
acestia se numara roscatii,spanii sau cei care au un semn distinct avertizand asupra pericolului pe care
il reprezinta.
Coborarea fiului de Crai in fantana ilustreaza o secventa importanta deoarece declanseaza evolutia
conflictului.Naivitatea va fi sanctionata prin pierderea insemnelor originii.Eroul este supus de Span
prin viclesug.Astfel antagonistul il inchide pe fiul de Crai in fantana si ii cere pentru a-l lasa in viata sa
faca schimb de identitati si sa ii dea ascultare intru toate pana cand va muri si iar va
inviaconditonare paradoxala dar care arata modalitatea de eliberare de pactul malefic.De remarcat ca
pana cand este botezat de catre Span ,mezinului nu i se precizeaza numele deoarece acesta nu are o
identitate proprie ci se afirma doar ca fiu al cuiva.
Numele Harap-Alb este un oximoron care combina contrariile.Negrul simbolizeaza robia in timp ce
albul este considerat a fi atributul stapanului.In Creanga si creanga de aurVasile Lovinescu face o
interpretare in cheie mitica a acestui basm pe care il considera un pelerinaj spre Unitate.Harap-Alb
are rolul principal deoarece este un Ying-Yang autohton predestinat sa restaureze organicitatea unei
lumi cazute in haos scindate intre puterea Imparatului Verde si Crai .Alcatuit din 2 nonculori numele
uneste in el binele si rau.Astfel se poate deduce ca Harap-Alb este un erou atipic care inglobeaza atat
calitati cat si defecte.
Ajuns la curtea Imparatului Verde ,Spanul il supune pe erou la 3 probe:aducerea salatilor din Gradina
Ursului,uciderea cerbului si petirea in numele sau a fetei Imparatului Ros.Primele 2 probe le trece cu
ajutorul Sf.Duminici care ii ofera obiectele magice:o licoare,obrazarul si sabia Statu-Palma-BarbaCot.Prima proba ii solicita curajul iar a doua stapanirea de sine in respectarea juramantului in pofida
ispitei de a se imbogati.A treia proba presupune o alte etapa a initierii si necesita mai multi adjuvanti
,fapturi himerice.Primul semn al trecerii spre o alta etapa a propriei formari o constituie podul
corespondent celui dintai.Tanarul isi dovedeste bunatatea prin ajutarea craiesei furnicilor si a
albinelor :el ocoleste nunta de furnci si construieste stup albinelor .In Creanga si creanga de
aurLovinescu interpretarea comportamentul eroului ca pe un gest de accedere la Caritatea
Cosmica,un grad al maturizarii spirituale ce presupune o mila ,o generozitate ,o compasiune
nemarginita nu numai fata de oameni ci si de toata faptura .Gigantii Gerila ,Setila ,Ochila
,Flamanzila,Pasari-Lati-Lungila sunt personaje himerice care prin trasaturile dominante ilustreaza vicii
umane.

Imparatul Ros il supune pe Harap-Alb la o serie de probe trecute datorita puterilor supranaturale ale
adjuvantilor(personaje himerice si animaliere):proba casei de arama este trecuta cu ajutorul lui Geril
,cea a ospatului pantagruelic cu ajutorul lui Setila si Flamanzila,iar alegerea macului de nisip cu
ajutorul craiesei furnicilor.De asemea fata il supune la alte 3 probe:straja nocturna ,recunoasterea
fetei(motivul dublului),sa aduca apa vie ,apa moarta si trei smicele de mar.Drumul intoarcerii la
imparatia unchiului sau il supune pe tanar la o alta proba:acesta se indragosteste de fata dar isi
dovedeste loialitatea fata de Span si nu ii releva adevarata sa identitate.Aceasta insa poseda puteri
magice si intuieste adevarul ,iar finalul basmului aduce refacerea echilibrului prin demascare
anatagonistului si pedepsirea lui prin moarte.Taierea capului lui Harap-Alb echivaleaza cu moartea
initiatica ,acesta fiind absolvit de pactul facut si reinviat cu ajutorul obiectelor magice de catre
fata.Casatoria reprezinta consacrarea binelui ultima etapa din maturizarea eroului face ca ciclul sa fie
complet.Deznodamantul astfel prezinta restaurarea echilibrului si rasplatirea eroului:incoronarea si
nunta cu fata Imparatului Ros.
Personajele fiinte de hartiecum le numea Roland Barthes traiesc numai in lumea fictiunii nu au
consistenta dar mimeaza realitatea.In Morfologia basmuluiPropp distinge 7 tipuri de
personaje:raufacatorul(Spanul) ,eroul(HArap-Alb),donatorul(Sf.Duminica),ajutoru(calul)l,falsii eroi,
(fratii)personajul cautat(Imparatul Ros si fata sa),trimitatorul(Spanul).
Harap-Alb este protagonistul basmului, intruchipare a binelui, dar este un erou atipic de
basm, deoarece este lipsit de insusiri supranaturale, fiind construit realist, ca o fiinta complexa,
care invata din greseli si progreseaza. De aceea este personaj ,,rotund" (E.M. Forster), iesind din
stereotipia superioritatii mezinului. Este personaj ,,tridimensional" (termenul ii apartine lui W.C.
Booth), cad iese din tipar, surprinde, ca, de exemplu, atunci cand ii da calului cu fraul in cap
sau rade impreuna cu ceilalti de Cerila, in casa de arama,
Datorita caracterului de bildungsroman al operei celelalte personaje constituie pedagogi.Craiul este
primul pedagog ,acesta invatandu-l sa aiba simtul onoarei,sa distinga esenta de aparenta.In ciuda
faptului ca Spanul este antagonistul efectul este contrar acesta ajutand la maturizarea eroului.Calul
afirma la adresa Spanului:unii ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata pentru ca fac pe oameni
sa prinda la minte.Calul este pedagogul rezervat care nu intervine decat cand este strict necesar.Este
ajutorul si confidentul protagonistului.
Mijloacele de caracterizare sunt directe (de catre narator, de catre alte per- sonaje, prin
autocaracterizare) si indirecte (prin fapte, ganduri, relatii cu alte personaje, nume).
Specific basmului cult este modul in care se individualizeaza personajele, in primul rand
prin limbaj ( caracterizare indirecta).
Limbajul naratorului si al personajelor se caracterizeaza prin umor ( dimi- nutive cu
valoare augmentative - .buzisoare", .bauturica"; caracterizari pitoresti - portretul lui
Cerila, al lui Ochila etc.) si oralitate (frecventa proverbe- lor, a zicatorilor introduse in
text prin expresia ,, vorba ceea": ,, Vorba ceeaFrica piize~te bostanaria"; versuri populare:
,,De-ar sti omul ce-ar pati ,/Dinainte s-ar pazi!". Registrele stilistice popular, oral si regional
confera originalitate limbajului artistic, prin integrarea unor termeni si expresii populare,
regiona- lisme fonetice sau lexicale.
In opinia mea, Harap-Alb nu mtruchipeaza tipul eroului voinic din bas- mele populare, ci pe
acela al eroului vrednic, pentru ca evolutia sa reflecta conceptia despre lume a scriitorului, prin
umanizarea fantasticului. Trecerea protagonistului prin incercari dificile, ca si experienta conditiei
umilitoare de rob la dispozitia unui stapan nedrept, contureaza sensul didactic al basmului, care
este exprimat de Sfanta Duminica: ,,Cand vei ajunge si tu odata mare si tare, sa judeci lucrurile vei crede
celor asupriti si necajtii, pentru cai stii acum ce e necazul".

Caracterizarea lui Harap-Alb (relatia dintre 2 personaje:Harap-Alb si Spanul)

Ion Creanga apartinut Epocii Marilor Clasici alaturi de Slavici,Eminescu,Caragiale si este considerat
cel mai mare povestititor al poporului roman si o figura reprezentativa pentru spiritualitatea ancestrala
romaneasca.Operei sale de capatai,scrierea memorialistica Amintiri din copilarie i se mai adauga si
basme culte care proiecteaza in fabulos mediul rural al copilariei autorului ,intr-o maniera originala.
Basmul cult este o specie a genului epic,o naratiune pluriepisodica cu numeroase personaje purtatoare
ale unor valori simbolice.Actiunea basmului implica prezenta fabulosului si este supusa unei
constructii stereotipe care urmareste parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.
Basmul cult Povestea lui Harap-Alb a fost publicat pentru prima data in revista Convorbiri
literarein 1877 si apoi in ziarul Timpul.A fost transpus in germana si publicat in Rumanische
Revuein 1886 si apoi transpus si in engleza,franceza ,italiana incat a capatat repede circulatie
europeana.
Pornind de la modelul basmului folcloric ,caracterizat de stereotipie ,autorul reactualizeaza teme de
circulatie europeana dar conform unei viziuni proprii intr-un text narativ mai complex decat al
basmelor populare,supralicitand procedeul triplicarii ,construind un erou atipic (care inglobeaza atat
calitati cat si defecte),utilizarea dialogului in vederea individualizarii personajelor.
Definitia pe care Calinescu o atribuie basmului o oglindire a vietii in moduri fabuloase se
concretizeaza in cazulrealismului taranesc al lui Creanga prin tendinta hiperbolizanta si imaginea
carnaveleasca a lumii care duc la edificarea unei lumi pe dos,parodie a celei reale.Viziunea lumii pe
dos infatisata in universul fictiv prezentat de Creanga este prezentata prin monologul lui Ochila:vad
copacii cu varful in jos,vitele cu picioarele in sus si oamenii umbland cu capul intre umere.Acest
portret satiric poate surprinde si conditia scriitorului care este inzestrat cu un o viziune unica asupra
vietii.
Conform conventiei tema basmului prezinta lupta dintre bine si rau care se incheie cu triumful
binelui.Concret ,basmul Povestea lui Harap-Albinfatiseaza drumul maturizarii pe care il parcurge
eroul in vederea obtinerii unor valori morale si etice :liber consimtamant,corectitudine ,onoare.Astfel
se poate atesta caracterul de bildungsroman al operei.
Paradigma mentor - invatacel fundamenteaza intreaga istorie a devenirii umane si este
reprezentata simbolic prin tema initierii. Initierea este genera- ta de nevoia unui parcurs
spiritual, in urma caruia eel initiat capata acces la cunoasterea lumii 9i la descoperirea
sinelui. Mentorul este deschizatorul drumului catre sine al discipolului.
Titlul prezinta specia literara si numele atribuit eroului de-a lungul propriei formari.Pe parcursul
firului epic ,destinul eroului il prezinta in 3 ipostaze:mezinul Craiului,imatur si neinitiat dar preocupat
de bunastarea familiei sale,Harap-Alb ,ucenicul Spanului care este supus procesului maturizarii si
Imparatul ,initiatul capabil sa conduca imparatia unchiului sau.Numele ,alcatuit dintr-o structura
oximoronica Harap-Alb evidentiaza conditia duala a eroului:de rob,sluga(Harap) si originea
nobila(Alb).
In opera lui Creanga,naratorul se prezinta initial omniscient ,traitor in alt timp decat cel al diegezei in
vremea aceea fiind caracteristica perspectiva narativa obiectiva,relatarea la persoana a III-a .Insa
acesta intervine pe parcurs cu reflectii si comentarii subiective umoristice.De exemplu in final atesta
ca a fost invitat la ospat.Astfel desi se lasa impresia ca naratorul este extradiegetic in raport cu istoria
relatata si heterodiegetic in raport cu personajele,in secventele de tranzitie el este implicat ,se
adreseaza direct naratarilor sau se declara necreditabil.

Motivele narative ilustrate sunt:superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin viclesug, muncile
,demascarea antagonistului ,casatoria.
Simetria incipit-final este prezentata prin clisee compozitionale care marcheaza intrarea si iesirea din
fabulos.Spre deosebire de basmele populare in care formula introductiva este alcauita din 3
termeni:unul care atesta o existenta (a fost odata ca niciodata),o negatie(ca niciodata)si unul care
induce elementul fabulos in basmul cult intrarea in planul fictiv se realizeaza ex-abrupto(Amu cica
era odata intr-o tara un Crai care avea 3 feciori).Naratorul inoveaza formula initiala,plasand
povestirea pe seama spuselor altcuiva fara a folosi negatia.Formula finala prezinta o reflectia asupra
realitatii sociale ,o comparatie intre cele 2 lumi in care este pusa in valoare stratificarea
sociala.Formulele mediane si merg o zi si merg 2 si merg 49,si merge el cat mergerealizeaza
trecerea de la o secventa narativa la alta si intretin atentia cititorului.

Dupa opinia lui Vladimir Propp si Calinescu basmele au o constructie stereotipa.Desfasurarea

evenimentelor urmareste cu strictete un tipar narativ care imparte actiunea in 5 secvente:starea initiala
de echilibru(expoziciunea)ilustrata in opera de Craiul care avea 3 feciori, perturbarea echilibrului
avand drept cauza o lipsa ,o nedreptate sau un furt(intriga) reprezentat in text de lipsa de mostenitori a
Imparatului Verde care ii cere Craiului un nepot, actiunea de recuperare a echilibrului(desfasurarea
actiunii) secventa consacrata in text de drumul pe care il parcurge eroul pe parcursul caruia este supus
la o serie de probe, actiunea reparatorie(punctul culminant),restailirea echilibrului si rasplatirea eroului
ilustrata in text prin incoronarea lui Harap-Alb si casatoria acestuia cu fiica Imparatului-Ros.
Constructia subiectului se bazeaza pe principiul cifrei 3,tehnica pe care Propp o considerea o trasatura
specifica basmului si pe care o numeste triplicare.Aceasta prezinta 2 functii:una estetica si una
practica.Functia estetica a triplicarii consta in amplificarea substantei basmului si construirea un
gradatii in plan compozitional.Cititorul intuieste deznodamantul fericit astfel ca naratorul isi rezerva
dreptul de a intarzia drumul spre finalul anticipat sporind in mod paradoxal placerea lectorului.Se
observa o distinctie in plan compozitional intre basmul cult si cel popular.Daca in basmul popular
,luptele cu zmeii au o stiuta gradatie ascendenta prin sporirea dificultatii de la o treapta la alta ,in
basmul cult climaxul este determinat de independenta pe care o obtine eroul in raport cu personajele
adjuvante.De asemeanea o alta trasatura specifica este supralicitarea triplicarii .Astfel ultima proba a
Spanului inglobeaza probele Imparatului Ros si pe cele ale fetei.Functia practica a triplicarii este in
folosul naratorului care dozeaza efectele fiecarei secvente in drumul spre maturizare a eroului.
Harap-Alb este protagonistul basmului, intruchipare a binelui, dar este un erou atipic de
basm, deoarece este lipsit de insusiri supranaturale, fiind construit realist, ca o fiinta complexa,
care invata din greseli si progreseaza. De aceea este personaj ,,rotund" (E.M. Forster), iesind din
stereotipia superioritatii mezinului. Este personaj ,,tridimensional" (termenul ii apartine lui W.C.
Booth), cad iese din tipar, surprinde, ca, de exemplu, atunci cand ii da calului cu fraul in cap
sau rade impreuna cu ceilalti de Cerila, in casa de arama,Numele Harap-Alb este un oxymoron
care imbina contrariile.In Creanga si creanga de aurLovinescu face o interpretare in cheie mitica a
basmului prezentandu-l ca un pelerinaj spre Unitate.Eroul are rolul principal el fiind un Ying-Yang
autohton care trebuie sa restaureze organicitatea unei lumi cazute in haos scindate intre puterea
Imparatului Verde si Crai.Prin faptul ca inglobeaza atat calitati cat si defecte acesta constituie un erou
atipic.
Nici antagonistul (Spanul) nu este unul tipie, intrucat nici el nu are atribute
miraculoase, nefiind un zmeu sau un animal fabulos. Dimpotriva, constructia
realists a personajului reflecta conceptia populara despre omul rau care este
,,insemnat", ceea ce poate motiva psihologic ticalosia acestuia, intrucat il supune
prin viclesug pe eroul imatur. in plus, intrucat ,,rautatea" lui il pune pe tanar in

situatia de a-si dovedi calitatile, Spanul are rolul unui,,pedagog rau" in scenariul
initierii lui Harap-Alb.
Statutul initial al eroului este cel de neinitiat. Mezinul craiului este naiv, nu stie sa distinga
adevarul de minciuna, sa vada caracterul unui om dincolo de aparente. Are nevoie de experienta
vietii spre a dobandi intelepciune. Se deosebeste de fratii sai, inca de la inceput, prin bunatate,
calitate rasplatita de sfaturile Sfintei Duminici, dupa ce o miluieste cu un ban. Desi are calitatile
necesare unui viitor imparat, in viziunea autorului, fiind ,,cel mai vrednic dintre nepoii", cum spune
Imparatul Verde, acestea nu sunt individualizate de la inceput, ci si le descopera prin intermediul
probelor la care este supus,cand dovedeste generozitate, prietenie, respectare a juramantului,
curaj, responsabilitate.
Protagonistul este construit prin procedee de caracterizare directa ( de ca- tre narator, de catre
alte personaje si prin autocaracterizare) si de caracterizare indirecta, prin fapte, limbaj, ganduri,
relatii cu alte personaje, nume.
Initial mezinul Craiului este timid,fricos fiind intimidat de esecul fratilor sai si astfel nu isi exprima
dorinta de a merge sa-si incerce norocul si el.Prin intermediul caracterizarii directe naratorul ii
evidentiaza reactia :fiul craiului cel mai mic ,facandu-se ros cum ii gotca iesi afara in gradina si
incepe a plange ,in inima sa lovit fiind in adancul sufletului de apasatoarele cuvinte ale tatalui
sau.Incapabil sa distinga esenta de aparenta ,mezinul o respinge de 2 ori pe batrana cersetoare fara a
intui intelesul ascuns al vorbelor ei.In cele din urma desi nu le intelege semnificatia acesta o milueieste
cu un banut la care batrana ,Sf.Duminica deghizata il sfatuieste cum sa isi induplece tatal sa il lase sa
plece la drum.Ea il sfatuieste sa ceara hainel ,palosul si calul tatalui.Acest motiv specifica basmului ii
permite eroului sa restabileasca contactul cu lumea arhaica,cu stramosii.Motivul este specific epopeei
antice unde personajul homeric Agamemnon primeste sceptrul faurit de Hefaistos care trecuse prin
mana a mai multo zei,eroi si regi din Eneidavergiliana.In traditia populara ,preotul este investit cu
darurile sfinte, vesminte ale stramosilor ,obiecte miraculoase sau totemice.
In momentul alegerii calului ,eroul se lasa din nou inselat de aparente.Insa asculta sfatul batranei ,iar
dupa ce animalul se hraneste cu jaratec isi releva aderavata forma ,de fiinta inaripata care va deveni
indrumator al eroului.Simbolistica calului ,care inglobeaza atat fortele selenare(animal
subpamantean)cat si pe cele solare(fiinta inaripata),il reprezinta ca pe o fiinta duala:animal nesupus de
om,liber si odata imblanzit de erou,un alterego rational.
Proba tatatul simbolizeaza faptul ca la trecerea intr-un alt plan de existenta ambianta se sensibilizeaza
sub infatisarea unei entitati simbolice ,Pazitorul Pragului.Acesta ia forma de urs ,conotand astfel casta
razboinicilor si ilustrand virtutile la care aspira eroul.
Urmeaza traversarea padurii care evoca motivul labirintului.Acesta reprezinta spatiul pierderii vechii
sale identitati sar si regenerarea sa spirituala .Tanarul se rataceste astfel fiind fortat sa il accepte pe
Span drept calauza. Coborarea fiului de Crai in fantana ilustreaza o secventa importanta deoarece
declanseaza evolutia conflictului.Naivitatea va fi sanctionata prin pierderea insemnelor originii.Eroul
este supus de Span prin viclesug.Astfel antagonistul il inchide pe fiul de Crai in fantana si ii cere
pentru a-l lasa in viata sa faca schimb de identitati si sa ii dea ascultare intru toate pana cand va muri
si iar va inviaconditonare paradoxala dar care arata modalitatea de eliberare de pactul malefic.De
remarcat ca pana cand este botezat de catre Span ,mezinului nu i se precizeaza numele deoarece
acesta nu are o identitate proprie ci se afirma doar ca fiu al cuiva.
Daca naivitatea se inscrie in codul ritual al initierii fiului de crai, bunata tea este calitatea
innascuta care ,,provoaca" transformarea personajului: ,,Fii ' incrediniat ca nu eu, ci puterea milosteniei
si inima ta cea buna te ajuta, Harap-Alb,zice Sfanta Duminica ... ".Spanul personifica raul, dar este si
initiatorul pretentios: cu cat incercarile la care il supune pe tanar sunt mai grele, cu atat eroul
dovedeste calitati mo- rale care contureaza portretul viitorului imparat, cum ,,n-a mai fost altul
pe fata pamantului, asa de iubit, de slavit si de puternic".

Ajuns la curtea Imparatului Verde ,Spanul il supune pe erou la 3 probe:aducerea salatilor din Gradina
Ursului,uciderea cerbului si petirea in numele sau a fetei Imparatului Ros.Primele 2 probe le trece cu
ajutorul Sf.Duminici care ii ofera obiectele magice:o licoare,obrazarul si sabia Statu-Palma-BarbaCot.Prima proba ii solicita curajul iar a doua stapanirea de sine in respectarea juramantului in pofida
ispitei de a se imbogati.A treia proba presupune o alte etapa a initierii si necesita mai multi adjuvanti
,fapturi himerice.Primul semn al trecerii spre o alta etapa a propriei formari o constituie podul
corespondent celui dintai.Tanarul isi dovedeste bunatatea prin ajutarea craiesei furnicilor si a
albinelor :el ocoleste nunta de furnci si construieste stup albinelor .In Creanga si creanga de
aurLovinescu interpretarea comportamentul eroului ca pe un gest de accedere la Caritatea
Cosmica,un grad al maturizarii spirituale ce presupune o mila ,o generozitate ,o compasiune
nemarginita nu numai fata de oameni ci si de toata faptura .Gigantii Gerila ,Setila ,Ochila
,Flamanzila,Pasari-Lati-Lungila sunt personaje himerice care prin trasaturile dominante ilustreaza vicii
umane.
Imparatul Ros il supune pe Harap-Alb la o serie de probe trecute datorita puterilor supranaturale ale
adjuvantilor(personaje himerice si animaliere):proba casei de arama este trecuta cu ajutorul lui Geril
,cea a ospatului pantagruelic cu ajutorul lui Setila si Flamanzila,iar alegerea macului de nisip cu
ajutorul craiesei furnicilor.De asemea fata il supune la alte 3 probe:straja nocturna ,recunoasterea
fetei(motivul dublului),sa aduca apa vie ,apa moarta si trei smicele de mar.Drumul intoarcerii la
imparatia unchiului sau il supune pe tanar la o alta proba:acesta se indragosteste de fata dar isi
dovedeste loialitatea fata de Span si nu ii releva adevarata sa identitate.Aceasta insa poseda puteri
magice si intuieste adevarul ,iar finalul basmului aduce refacerea echilibrului prin demascare
anatagonistului si pedepsirea lui prin moarte.Taierea capului lui Harap-Alb echivaleaza cu moartea
initiatica ,acesta fiind absolvit de pactul facut si reinviat cu ajutorul obiectelor magice de catre
fata.Casatoria reprezinta consacrarea binelui ultima etapa din maturizarea eroului face ca ciclul sa fie
complet.Deznodamantul astfel prezinta restaurarea echilibrului si rasplatirea eroului:incoronarea si
nunta cu fata Imparatului Ros.
Prin urmare, protagonistul si antagonistul se construiesc pe baza unei se- rii de
opozitii dintre bine si rau: om de onoare - ticalos, om de origine nobila sluga, cinstit necinstit.
In opinia mea, trecerea protagonistului prin incercari dificile, ca ~i experienta conditiei umilitoare de
rob la dispozitia unui stapan nedrept, contureaza sensul didactic al basmului, care este exprimat de
Sfanta Duminica: ,,Cand vei ajunge si tu odata: mare si tare, sa judeci lucrurile de-a fir-a-par si vei crede celor
asupriti s i necajiti, pentru ca stii acum ce e necazul". Potrivit viziunii despre lume a scriitorului,
calitatile necesare unui imparat sunt intelepciunea, bunatatea si cinstea, calitati dovedite de
,,omul de soi bun" pe parcursul unor probe dificile.
in concluzie, desi este un personaj de basm, eroul nu reprezinta doar tipul voinicului, ca FatFrumos din basmele populare, ciAeste si un ,,om de soi bun" (G. Calinescu), eroul ,,vrednic" (cum
spune Verde-Imparat) care traverseaza o serie de probe, se maturizeaza ~i devine imparat,
Basmul poate fi, astfel, considerat un Bildungsroman.