Romanul Baltagul, apartinand lui Mihail Sadoveanu, are ca tema principala bogatia sufleteasca a omului din popor, adica

a taranului, care in ciuda invataturii putine pe care o detine este atasat de bucuriile vietii, traind in armomie cu oamenii si natura. Baltagul este un roman monografic, deoarece prezinta viata grea a taranilor de la munte si traditiile acestora, un roman politist, deoarece eroina principala, Vitoria, cerceteaza circumstantele mortii sotului ei si mai este un roman mitic, pentru ca incepe cu mitul transhumantei. Baltagul poate fi considerat un roman mitic intrucat preia si dezvolta motivele principale din balada Miorita, care ilustreaza unul din cele patru mituri fundamentale ale romanilor- mitul existentei pastorale la romani care evidentiaza in principal motivul legaturii omului cu natura si conceptia despre viata si moarte a omului din popor. Acestuia i se alatura doua mituri universale- cel al calatoriei si cel al cautarii lui Osiris de catre Isis. Este neindoielnic ca Mihail Sadoveanu a avut ca punct de plecare balada Miorita , din moment ce romanul are ca motto doua versuri din aceasta balada care ilustreaza motivul animalului credincios Stapane, stapane/ Mai cheama s-un caine. De asemeanea motivul transumantei este present in ambele creatii si ca si in Miorita si in Baltagul exista trei ciobani care coboara cu turmele la isernat si doi dintre ei, invidiosi si lacomi, hotarasc sa-l ucida pe ce de-al treilea. Daca in balada crima este doar ipotetica si ciobanul moldovean afla de intentiile celorlalti doi de la oita sa nazdravana, in roman crima se infaptuieste fara nici un fel de prevenire a celui ce va fi ucis. Animalul credincios este de data aceasta cainele Lupu, care are rolul hotarator in gasirea cadavrului stapanului si in pedepsirea ucigasilor. In ambele creatii apare personajul feminine pornit in cautarea celui disparut, dar in balada aceasta este mama tanarului pastor, pe cand in roman sotia este cea care isi asuma responsabilitatea aflarii adevarului.Incercarile mamei indurerate de a-si afla feciorul sunt doar presupuse de cel sortit mortii, pe cand Vitoria indeplineste meticulous si tenace aceasta cautare, care va fi incununata de izbanda. Motivul cautarii adevarului se completeaza cu un alt motiv foarte vechi si frecvent in literatura- cel al calatoriei. Acest motiv poate avea in Baltagul, semnificatii diferite, in functie de scopul calatoriei. In primul rand eroina porneste in cautarea si aflarea adevarului. O data cu indeplinirea acestui scop constata ca Nechifor Lipan a fost ucis. Ea urmareste apoi sa-i prinda si sa-i pedepseasca pe ucigasi, infaptuind astfel actul de justitie, fara sa neglijeze, in final, implinirea datinilor crestine. Prin cercetarile sale, Vitoria descopera si cauzelele omorului, pe care, de fapt, le intuia, si, in actiunea sa, nu este condusa de razbunare, ci doar de realizarea dreptatii in spiritual traditiei. Calatoria ia forma unui drum sinuos reprezentant o proba a labirintului prin care eroii sunt supusi, ca si in basme,

unor incercari, primesc ajutoare, se confrunta cu dusmanii , iar drumul personajelor este marcat de diferite semene: cosmice (rasaritul si asfintitul), ale elementelor naturii (vantul , apele, padurile) sau ale anotimpurilor cu fenomele lor specifice ( ninsoarea, inghetul, dezghetul). Astfel, Vitoria stie sa-si faca din fiecare drumet, hangiu sau localnic, un aliat in cautarile ei, motivandu-le de fiecare data altfel, devine iscoditoare, apeland la vorbe blande sau la cele aspre, cand este refuzata sau ignorata. Apoi, personajele actioneaza si reactioneaza in functie de semnele mentionate, care le influenteaza atat atitudinea cat si starea psihica: devin banuitoare, neabatute, ingaduitoare ori agresive, actioneaza prompt sau asteptand momentul oportun. In alta ordine de idei, calatoria are semnificatii deosebite pentru Vitoria si pentru Gheorghita. Eroina cunoaste lumea de jos si cealalata lume a orasului, careia i se adapteaza cu uimitoare usurinta si rapiditate, iar baiatul se maturizeaza, dobandeste experienta si se initiaza in tainele vietii. Distanta de la balada populara la roman este mare, trecand prin talentul, imaginatia, patrunzatoarea observatie psihologica a romancierului. Mihail Sadoveanu inlatura descrierea si pune accentul pe actiune si pe psihologie. Romanul poate fi considerat o continuare a baladei populare. Prin umanismul sau profund, prin valorile etice pe care le propune, Baltagul este o capodopera a creatiei sadoveniene, dar si o remarcabila creatie a literaturii romane moderne.