Trasaturi comune ale curentelor traditionaliste 1.sunt curente autohtone fara correspondent in lit. occidentala 2.

toate curentele traditionaliste pleaca de la convigerea ca literature si cultura unui popr trebuie sa exprime specificul national al poporului respective, iar nu sa imita, sa copieze modele straine 3. trad. Cred in existenta unui sflet etnic , iar rolul culturii si al lit. e tocmai acela de a ilustra caracteristicile sufletului etnic, aceasta garantand si originalitatea culturii respective 4.trad. considera ca satul este leaganul civilizatiei romanesti si ca in lumea rom. exita 2 clase pozitive legate de istoria neamului, trecut, si prin aceasta reprezentative pentru sufletul etnic romanesc : taranimea si boierimea ; in opozitie cu aceste clase se afla elementul strain, lumea orasului si clasele noi ale lumii capitaliste arendasul, industriasul, bancherul ; daca taranul si boierimea explica sufletul romanesc celelalte clase sunt distructive, nu respecta datinile, exploateza, profita, aduc cu ele o mentalitate de tip burghez straina sufletul romanesc+acest element citadin si burghez de aici recurge xenofibia si orinetarea spre lumea satului si a taranului 5. toate curentele traditionaliste sunt paseiste, ezalta trecutul pe care-l considera glorios, au regrete fata de varstele de alatadata si au fobie fata de prezenta si viitor Samanatorismul -este promovat la inceputl sec. XX prin intermediul rev Samanatorul care parae la buc in 1901 -curent conservator neojunimist [de dr] - la conducerea rev. se afla Alexandru Vlahuta, cosbuc, Iorga, St. O. Iosiv -preferinta pt. tematica rurala -motive specific samanatoriste: motivul taranului intelept, cuminte, bun, motivul satului patriarchal, mot Haiducului, arendasului venal [lacom] -specific samanatorismullui e procedeul idealizarii saturului si taranului par intr-o aura pozitiva, idilica -apare orasul- spatiu demoralizat al instrainarii, al alienarii -retragere paseista in trecut, in amintire, specifica acestei lit. a regretelor boieresti -dimensiunea tezista a operei,atitudinea moralizatoare -estetica samanatorista este o estetica minora de romantism dialut, moralist Poporanismul -se naste la Iasi [rev. Viata romanesca] -ideologic este o miscare de stagna imprumutata de la cercurile socialiste rusesti -deviza cercurilor socialite transferata in lit. este totul pt. Popor, nimic pt. Noi insine ; din acesta deviza se naste tema datoriei intelectualului fata de popor -poporanistii considera ca omul de cultura trebuie sa militeze pentru scoaterea din inapoiere a satului si alumii romanesti, pentru reforme, pentru o luminare

prin cultura si srtiinta a taranului care e umilit si exploatat -spre deosebire de sam, pop. Au o viziune mai realista asupra satului, si dak sam. Este un curent idealist utopic, pop. Are caracter activ si militatnt -in 1920 dupa ce reformele in sicietatea romanesca -au infaptuit ca urmare a PRM miscarea poporanista isi anunta autodizolvarea -Garabet Ibraileanu Simbolismul -curent de fronda, apartinand sec. 19, nascut ca reactie impotriva filozofiei materialist-pozitiviste, a esteticii realist-naturaliste. -autorul primului program teoretic simbolist este Jean Maras Le Symboliste care sustine utilizarea predilecta a simbolului-element de codificare a ceea ce e de nenumit, amintirea a ceea ce n-ai vazut niciodata -prima generatie de precursori este generatia poetilor decadenti, al caror sef este Charles Baudelaire-aduce in discutie sensibiliatea maladiva, constiinta morbida a fiintei umane moderne. -trasaturile constiintei umane moderniste sunt: nevroza, isteria, solitudinea, plictisul, dezgustul, boala, golul, ce constituie teme pentru lirica simbolista -discursul poetic devine pentru prima data un discurs deschis, se cultiva sugestia si aluzia, muzicalitatea provenind din refrene, aliteratii, asonante si laitmotive -simbolismul este considerat primul curent care raspunde complexitatii sufletului , sensibilitatii omului modern. -Simbolismul a fost un curent literar aparut in Franta, in ultimii ani ai veacului al XlX-lea si extins apoi in alte literaturi, inclusiv in literatura romana. Estetica simbolismului prezinta, in linii generale, urmatoarele caracteristici: Utilizarea simbolurilor cu functie sugestiva bogata; Cultivarea sugestiei cu ajutorul careia sunt scoase la iveala stari sufletesti vagi, fluide, confuze (melancolie, plictiseala, spaima, disperare etc); Relevarea corespondentelor tainice, a afinitatilor care se stabilesc intre obiecte si oameni, natura si sentimente etc; Cultivarea elementului muzical, a sonoritatilor verbale, a repetitiei si a refrenului; Existenta sinesteziei, adica perceperea simultana a unui ansamblu de senzatii (auditive, vizuale, olfactive etc).