Sunteți pe pagina 1din 2

POSTMODERNISMUL indic legtura cu modernismul, situndu-se istoric dup

momentul modernism.

Trsturi ale postmodernismului n poezie :
- intertextualitatea-utilizarea frecvent a imitaiei altor texte: parodia,
pastia, a citatul ascuns, aluzia;
- relativizarea normelor i a canoanelor;
- cultivarea ironiei;
- interferena registrului ludic/ironic cu cel grav;
- amestecul de stiluri;
- respingerea sentimentalismului specific liricii;
- refuzul plasticizrii limbajului; -refuzul metaforei;
- narativizarea liricii (introducerea unor elemente ale relatrii directe,
ale povestirii;
- nerespectarea conveniilor poeziei tradiionale i a normelor limbii;
- limbaj prozaic, prin apropierea de existena cotidian banal etc.
- Reprezentani: Mircea Crtrescu, Traian Coovei, Florin Iaru,
Alexandru Muina etc.

Poema chiuvetei
de Mircea Crtrescu

M. Crtrescu (1956-), poet, prozator i publicist, este un reprezenzentant de
seam al generaiei 80 i al postmodernismului romnesc.
Poema chiuvetei a aprul prima dat n 1982, n volumul colectiv Aer cu
diamante (M. Crtrescu, Traian Coovei, Florin Iaru i Ion Stratan), fiind reluate in alte
volume de poezie.

Titlul, alctuit n manier postmodernist, prin alturarea surprinztoare a unui
cuvnt poetic, expresiv unui termen nepoetic, din sfera universului prozaic.
Tema ilustreaz iubirea imposibil, abordat ntr-o manier inedit, postura de
ndrgostit fiind preluat de o chiuvet de buctrie.
Poezia e structurat pe 4 secvene poetice:
1.prezint lumea cotidian i nfiriparea sent de iubire
2. declaratia de dr a chiuvetei adresat stelei
3. resemnarea chiuvetei
4. aduce in prim plan vocea narativa, gaura din perdea, care i evoca povestea de dr
nemplinit pt dacia crem.

Spaiul claustrant al apartamentului este locuit de obiecte animate de o stranie
metamorfoz: chiuveta, muamaua, borcanul cu mutar, tacmurile ude.
Steaua la care privete cu nostalgie chiuveta reprezint i ea un alt univers,
situat extrem de departe.
Versurile stabilesc o distanta enorma intre lumea uranica, a stelei din departari
inaccesibile, si centralele electrice din subsoluri, "pline de becuri".
Invocatia poetica adresata stelei implica un magnetism erotic al intregii fiinte a
chiuvetei: "stea mica, nichelul meu te doreste, sifonul meu a bolborosit/ tot felul de
cantece pentru tine, cum se pricepe si el,/ vasele cu resturi de conserva de peste/ te-au
si indragit./ vino, si ai sa scanteiezi toata noaptea deasupra regatului de linoleum/
craiasa a gandacilor de bucatarie."
Steaua devine astfel, in lumea moderna a artefactelor (obiecte produse de
activitatea uman) fara valoare, un Hyperion degradat, care isi risipeste lumina pentru
obiectele unei lumi fara stralucire, in case, in medii ce contin toate aceste resturi
metalice, deseuri ale unei lumi Kitsch, surogate ale unei civilizatii lipsite de
spiritualitate.
Totusi, tensiunea ideatica a poeziei se simplifica, figurand si aspiratiile banale ale
stelei galbene, care iubeste o "strecuratoare de supa/ /asa ca intr-un tarziu chiuveta
incepu sa-si puna intrebari cu/ privire la sensul existentei si la obiectivitatea ei."
Iubirile se consum, totusi, ntr-o lume devalorizat, ca nite tranzacii pur
mercantile: "i intr-un foarte tarziu ii facu o propunere musamalei."
Att chiuveta, ct i steaua sunt de gen feminin, ca de altfel toate perechile de
protagoniti: steaua i strecurtoarea de sup, chiuveta i muamaua, gaura din perdea
i o dacie crem, ceea ce constituie o ndeprtare de la regula cuplului tradiional.
Naratorii poeziei sunt multipli, fiind selectionati din diverse medii ale tehnicii
acaparatoare i personalizati de strania putere a poeziei.
Trsturi postmoderniste:
-caracterul hibrid (amestecul de coduri, de obiecte poetice i nepoetice);
-tema literar care dezvluie o libertate total de creatie i de imaginaie;
-prezena scenariului epic;
-intertextualitatea, prin trimiterea ctre Luceafrul sau Riga Crypto, toate cele trei
poezii avnd n comun tema iubirii ntre pl incompatibile: uman cosmic in Luceafarul,
vegetal si uman in Riga Crypto, universul ustensilelor casnice si cel stelar in PC;
-scrierea cu minuscul a numelor proprii (dmbovita, dacie) i scrierea cu minuscul
dup punct sunt abateri de la normele limbii literare i au rolul de a instaura o nou
convenie poetic;
-limbajul curent, prozaic etc.