Postmodernismul Poezia optzecist Mircea Crtrescu Poema chiuvetei Filed under: School, School-Bac. -Romana !

! Comments "u#ust $%, $&&% Postmodernismul Poezia optzecist Mircea Crtrescu Poema chiuvetei '. C()*+,*: -n perioada post.elic, dup etapa stalinist cuprins /ntre 0%1! 2i 0%31, /n care in4luen5a politicului asupra literaturii se mani4est intens, putem distin#e cel pu5in dou momente importante /n evolu5ia poeziei: neomodernismul anilor 63&, reprezentat de operele lui Marin Sorescu, "na Blandiana, )ichita Stnescu, prin care se realizeaz resurec5ia lirismului7 postmodernismul anilor optzeci, prin care pentru prima dat /n literatura rom8n se produce o schim.are de paradi#m cultural, prelu8ndu-se modelul an#lo-sa9on, ceea ce rupe tradi5ia in4luen5elor din culturile 4rancez sau #erman. ''. P(S*M(:+R)'SM;< de4inirea curentului: *ermenul este 4olosit pentru prima dat de ur.ani2tii americani, /n anii 6=&. -ncep8nd cu anii 63&, termenul c82ti# teren 2i se de4ine2te /n raport cu modernismul. Pre4i9oidul post tre.uie /n5eles nu doar /n sens cronolo#ic, re4erindu-se la un curent care urmeaz modernismului 2i neomodernismului, ci mai ales /n rela5ie de complementaritate cu aceste dou orientri, /n sensul c pretinde un dialo# livresc cu trecutul>tradi5ia literar ?spre deose.ire de modernism, care reprezint o ne#are a tradi5iei, a rupturii cu orice conven5ie a trecutului literar@. :i4icultatea de4inirii termenului vine din 4aptul c el 4unc5ioneaz /n multiple domenii: literarur, pictur, arhitectur, discipline socio-politice. *eoreticienii cei mai importan5i ai acestui curent la nivel interna5ional sunt: 'ha. Aasan, Bean Francois <Cotard, Michel Foucault, BaDues :errida, Roland Barthes, Susan Sonta#. Reprezentan5i: Eladimir )a.oFov, ;m.erto +co, Bor#es, Milan Gundera, :avid <od#e, Michel *ournier, Bose Sarama#o, Bulio Cortazar. -n literatura rom8n, PM este reprezentat /ncep8nd cu anii 63& de prozatorii Hcolii de la *8r#ovi2te ?Mircea Aoria Simionescu, Costache (lreanu, Radu Petrescu@, de Marin Sorescu prin volumul parodic din 0%31 ISin#ur printre poe5iJ, apoi de #enera5ia optzecist: Mircea )edelciu, Mircea Crtrescu, Florin 'aru, *raian *. Co2ovei, Mariana Marin, Simona Popescu. (ptzeci2tii reprezint o #enera5ie de scriitori tineri, mar#inaliza5i social ?I#enera5ia /n .lu#iJ, repartiza5i la sate, naveti2ti@, care se e9prim /n cadrul unor cenacluri precum: Bunimea ?condus de (vid S. Crohmlniceanu@, Cenaclul de luni ?)icolae Manolescu@ -ntre 0%K! 2i 0%!L ace2ti autori de.uteaz colectiv: poezie: Cinci ?Romulus Bucur, Bo#dan Mhiu, 'on Bo#dan <e4ter, Mariana Marin, "l. Mu2ina@, "er cu diamante ?Crtrescu, Florin 'aru, 'on Stratan, *raian *. Co2ovei@, E8nt potrivit p8n la tare ?antolo#ia poe5ilor nem5i din Banat@ Proz: :esant 6!L ?03 prozatori, titlu semni4icativ apelul la un termen militar pentru a su#era 4or5a inovatoare, dorin5a de a4irmare@. "lturi de ace2tia, mai merit amintit aripa te9tualist, reprezentat de #rupul )oii: Mh. Crciun, Mh. 'ova, MA. +ne, Mircea )edelciu, care se caracterizeaz prin o.sesia in4rastructurii te9tuale, 4ra#mentarism, 4olosirea punctelor de vedere Nucate.

*rsturile literaturii postmoderne: <iteratura postmodern se caracterizeaz prin Nocul cu 4ormele, conven5iile, temele 2i motivele deNa e9istente, e o art com.inatorie, a citrii 2i punerii /n dialo# a unor 4orme etero#ene ca stil 2i timp. Scriitorul pm este con2tient c totul s-a scris, c nu-i rm8ne dec8t Nocul cu 4ra#mentele culturale pe care le resemantizeaz. +l respin#e mimesisul 2i ideea re4eren5ialit5ii, pre4er colaNul de sinta#me, teme, motive em.lematice din epoci literare apuse. Citatul ironic, parodierea modelelor, dialo#ul interte9tual ?a prelua un 4ra#ment din opera unui scriitor din trecut 2i a-l plasa /n alt conte9t@ indic presiunea livrescului asupra e9isten5ei. '''. "naliza unui te9t poetic postmodern: :intre scriitorii postmoderni, MC rm8ne personalitatea cu cel mai mare impact asupra contemporanilor. :e.ut8nd ca poet prin volumul Faruri, vitrine, 4oto#ra4ii /n 0%!&, la care se vor adu#a volumul colectiv "er cu diamante 2i cele individuale precum Poeme de amor, <evantul, :u.lu C:, MC se remarc 2i ca prozator prin romanul (r.itor sau prin prozele scurte din volumul )ostal#ia, sau ca eseist prin studiul Postmodernismul rom8nesc. Poezia Poema chiuvetei 4ace parte din volumul *otul ?0%!=@ 2i ilustreaz cu 4idelitate trsturile poemului postmodern, teoretizate de Crtrescu /n studiul citat, pu.licat /n anul 0%%%. *ema parodierea unor teme, conven5ii ale poeziei din trecutul literar, /n spe5 raportarea 4c8ndu-se la <ucea4rul prin ideea iu.irii dintre dou entit5i incompati.ile. Ca 2i /n <evantul, epopee a poeziei rom8ne2ti /n opinia criticului literar )icolae Manolescu, Mircea Crtrescu realizeaz un dialo# livresc, /n spirit ludic, cu literatura trecutului. "socierea cu <ucea4rul este permis prin sesizarea unor elemente comune: motivul aspra5iei spre o stea ?care nu mai apare /n re#istrul #rav al nevoii dep2irii condi5iei umane@, cele trei invoca5ii ctre stea, cuplul 4ormat din elemente ce apar5in unor lumi di4erite, imposi.ilitatea dep2irii limitelor, 4inalul ce presupune asumarea condi5iei 2i resemnarea, e9isten5a 4irului epic 2i narativitatea versurilor, lirismul de tip o.iectiv. *itlul implic trimiterea la od, specie pa2optist, clasic, parodiat prin ale#erea unui destinatar care nu reprezint un erou istoric sau mitolo#ic, o 4iin5 divin, un model de mre5ie sau un eveniment istoric, ci desemneaz un element derizoriu din e9isten5a cotidian, /n ciuda tonalit5ii a2a-zis laudative. Structura: a. prima parte a poeziei este preponderent narativ, prezent8nd idila imposi.il dintre un o.iect component al recuzitei casnice ?chiuveta@ 2i unul apar5in8nd planului cosmic ?steaua@. Primele versuri e9pun drama iu.irii ne/mprt2ite, iar urmtoarele reprezint cele trei chemri ale chiuvetei, adresate stelei, prin care se parodiaz ceremonialul serenadei. 'nvoca5iile amintesc de cele din poemul eminescian, dar dac la poetul romantic schim.area condi5iei 4etei de /mprat implica un sens ascendent ?I(, vin6 /n prul tu .lai > S-anin cununi de stele > Pe-a mele ceruri s rsai >Mai m8ndr dec8t eleJ@, la Crtrescu este implicat ideea decderii: steaua va deveni Icrias a #8ndacilor de .uctrie. :incolo de similitudinile cu poemul eminescian, se poate remarca demitolo#izarea viziunii poetice romantice, prin tratarea temelor 2i a motivelor /ntr-un re#istru parodic: <ucea4rului, stea strlucitoare, /i corespunde Io mic stea #al.enJ din Icol5ul #eamului de la .uctrieJ, iar timpul nocturn este a.andonat /n 4avoarea celui diurn, prin indicii temporali I/ntro ziJ, I/n alt ziJ. de#radarea tririi intense a iu.irii, a su4erin5ei interiorizate din romantism, prin e9punerea /n con4esiuni 4cute celorlalte o.iecte derizorii ?mu2amaua, .orcanele de mu2tar@ .. " doua parte /ncepe cu o e9clama5ie retoric ?Idar, vaiOJ@, anticip8nd presupusa dram a ne/mplinirii iu.irii. Cuplul incompati.il cunoa2te /n acesat secven5 alte dou ipostazeieri: steastrecurtoare de sup, #aura din perdea-super.a dacie crem. 'mposi.ilitatea iu.irii vine /ns nu

din con2tientizarea 2i asumarea di4eren5elor ireconcilia.ile dintre cei doi, ca /n I<ucea4rulJ, c8t vreme steaua 4ace cuplu cu o entitate din aceea2i s4era prozaic din care 4ace parte 2i chiuveta. +ste parodiat condi5ia omului de #eniu prin derizoriul aspira5iilor 2i prin simularea unei tonalit5i #rave: I/ntr-un t8rziu chiuveta /ncepu s-2i pun /ntre.ri cu privire la sensul e9isten5ei 2i o.iectivitatea eiJ, iar 4inalul aduce nu numai ima#inea cuplului 4ormat din elemente de aceea2i condi5ie ?chiuveta-mu2amaua@, ci 2i schim.area persoanei a '''-a cu persoana ', postmodernismul miz8nd pe tehnica punctelor de vedere trucate. +lementele postmoderne: a. narativitatea poemului este un prim element men5ionat de MC /n de4ini5ia dat poemului postmodern, motivat /n te9t prin prezen5a unui 4ir epic 2i a personaNelor, prin a#lomerarea ver.elor, 4i9area unor indici spa5io-temporali ?/ntr-o zi, /n alt zi, moara d8m.ovi5a, 4a.rica de p8ine@ .. ineditul vocii lirice, care nu mai reprezint o proiec5ie a autorului /n te9t, ci este o voce o.iectual, nonpersonal ?Ieu, #aura din perdea, care v-am spus aceast povesteJ@ re4lect spiritul ludic, INocul de-a literaturaJ de4iniorii curentului /n discu5ie. c. :ac scriitorii moderni erau preocupa5i de deta2area de contin#ent, aspir8nd la transcendent, postmodernii redescoper poezia cotidianului, ast4el /nc8t prozaicizarea lirismului> Ico.or8rea /n stradJ a liricului se realizeaz prin recuzita casnic ?chiuveta, mu2amaua, tac8murile ude, si4onul, resturile de conserv de pe2te, #8ndacii de .uctrie@ 2i ur.an ?4a.rica de p8ine, moara d8m.ovi5a, paratrznete@ ?prozaic .anal, comun, 4r e9perien5e specatculoase@. d. parodierea ideii de cuplu 4ormat din entit5i incompati.ile: Ichiuveta-steauaJ, IsteauastrecurtoareaJ, I#aura din perdea-super.a dacie cremJ e. 4olosirea interte9tului ca procedeu speci4ic acestui curent, prin trimiteri la di4erite elemente ale poemului eminescian 4. <i.ertatea prozodic a.solut 2i renun5area la punctua5ie #. Re4uzul sentimentalismului din romantism h. Cultivarea ironiei ca 4orm de deta2are de trecutul literar i. Re4uzul meta4orei N. +9ploatarea oralit5ii 2i a lim.aNului cotidian F. amestecul de #enuri 2i de coduri de comunicare C()C<;P'' ?E'P';)+" :+SPR+ <;M+@: -n opinia mea, viziunea poetului despre lume ilustreaz democratizarea discursului liric su. du.lu aspect: la nivel tematic 2i de con5inut prin parodierea unor teme clasice, prin anularea #rani5elor dintre #enuri, iar la nivel stilistic prin aluzia cultural, spiritul ludic, ceea ce presupune un cititor cunosctor de literatur. Mircea Crtrescu- Poema chiuvetei /ntr-o zi chiuveta czu /n dra#oste iu.i o mic stea #al.en din col5ul #eamului de la .uctrie se con4es mu2amalei 2i .orcanului de mu2tar se pl8nse tac8murilor ude. /n alt zi chiuveta /2i mrturisi dra#ostea: - stea mic, nu sc8nteia peste 4a.rica de p8ine 2i moara d8m.ovi5a d-te Nos, cci ele nu au nevoie de tine ele au la su.sol centrale electrice 2i sunt pline de .ecuri te risipe2ti pun8ndu-5i auriul pe acoperi2uri 2i paratrznete. stea mic, nichelul meu te dore2te, si4onul meu a .ol.orosit tot 4elul de c8ntece pentru tine, cum se pricepe 2i el vasele cu resturi de conserv de pe2te te-au 2i /ndr#it.

vino, 2i ai s sc8nteiezi toat noaptea deasupra re#atului de linoleum crias a #8ndacilor de .uctrie. dar, vaiO steaua #al.en nu a rspuns acestei chemri cci ea iu.ea o strecurtoare de sup din casa unui conta.il din pomerania 2i noapte de noapte se chinuia sor.ind-o din ochi. a2a c /ntr-un t8rziu chiuveta /ncepu s-2i pun /ntre.ri cu privire la sensul e9isten5ei 2i o.iectivitatea ei 2i /ntr-un 4oarte t8rziu /i 4cu o propunere mu2amalei. Q c8ndva /n Nocul dra#ostei m-am implicat 2i eu, eu, #aura din perdea, care v-am spus aceast poveste. am iu.it o super. dacie crem pe care nu am vzut-o dec8t o datQ dar, ce s mai vor.im, acum am copii pre2colari 2i tot ce a 4ost mi se pare un vis. Mircea Crtrescu :ocument olo#ra4 :ra# iu.itule, Sunt tuta sola /n camera mea cu icoane de sticl, sunt am.etat, ci vino tu, stare mrea5 a su4letului, pe motociclet, pe .i5iclu, pe limuzin, man#a4aua a plecat la 4ete2ti. :e ce nu vii tu, vinO mi-am 4cut un#hiile cu side4, am che4, arhonda, am che4Q p.s. adu 2i .anda cu FennC ro#ers, au#uri, mi5a, strada .lnarului 03 .is. ce servitue, ce dez#ust ce dez#ust, ce plictisQ utilizarea di4eritelor tipuri de discurs: epistolar ?4ormule de adresare, post scriptum@, retoric, patetic ?invoca5iile retorice: Ici vino, stare mrea5 a su4letuluiQJ@, colocvial ?Iadu 2i .anda cu FennC ro#ersJ@ inserturile cara#ialiene: Idocoment, am.etat, man#a4aua a plecat la .., 03 .is, mi5aJ sinta#ma italieneasc tuta sola sau cuv8ntul cu aer 4anariot arhonda ?.oier@ ilustreaz voluptatea poetului de a m8nui cli2ee literare, /n contrast cu .analitatea tririi tematic, poezia este erotic, dar sentimentul de dra#oste este erodat de unul de plictis, dez#ust, lipsit de intensitatea tririi. erodarea lirismului prin prezen5a elementelor cara#iale2ti *a#s: Conte9t, 4olosirea interte9tului, ineditul vocii lirice, <i.ertatea prozodic, narativitatea

poemului, parodierea, Postmodernismul Poezia optzecist Mircea Crtrescu Poema chiuvetei, P(S*M(:+R)'SM;< de4inirea curentului, prozaicizarea lirismului, re4lect spiritul ludic, Reprezentan5i, Structura, *ema, *eoreticienii, *itlul, *rsturile literaturii postmoderne Comment C(M+:'" ( scrisoare pierdut ?Cara#iale@ Filed under: School, School-Bac. -Romana 1 Comments "u#ust $%, $&&% C(M+:'" ( scrisoare pierdut ?Cara#iale@ -ncadrarea autorului /n conte9tul literar : '.<. Cara#iale este unul dintre cei 1 mari clasici ai lit rom, alturi de Slavici, +minescu 2i Craen#, 4iind considerat cel mai mare dramatur# prin cele patru comedii ?(SP, ()F, :6ale carnavalului si Conu6 <eonida 4ata cu reactiunea@ si prin drama )apasta. Ca prozator, numele su se lea# de volumul Momente 2i schi5e 2i de nuvelele psiholo#ice ?( 4clie de Pa2ti, -n vreme de rz.oi@ sau 4antastice ?Calul :racului, <a hanul lui M8nNoal@. Capodopera sa este considerata (SP, aparuta in 0!!1, comedie clasica de moravuri ce are ca tema prezentarea vietii politice din capitala unui Nudet de munte in preaNma ale#erilor, prileN pt '<C de a realiza o 4resca a societatii romanesti din a doua Numatate a sec. al ,',-lea. (SPRcomedie: a. (SP este o specie dramatica deoarece : )u are narator, evenimentele petrecandu-se in 4ata spectatorilor sau 4iind reconstituite prin secvente narative "re ca modaliatati de e9punere monolo#ul si dialo#ul *e9tul este structurat in acte si scene 1 acte : actul 0 si $ au ca 4undal salonul lui *ipatescu, actul L la primarie, "ctul 1 in #radina lui *rahanache. *e9tul este scris pt. a 4i pus in scena, in acest sens evenimentele evolueaza direct in 4ata spectatorilor sau sunt relatate de personaNe in secvente narative ?e9 : stea#urile@ Sin#urele interventii in te9t ale autorului sunt didascaliile, indicatiile scenice prin care sunt prezentate detaliile de 4undal, vestimentatia personaNelor, mimica, #estica si miscarea lor scenica. Model de e9primare: *e9tul este structurat /n 1 acte, compuse din scene, iar elementele spa5io temporale corespund acestui tip de te9t, prin limitare 2i precizare e9act: primele dou acte au ca 4undal salonul lui *ipatescu, "ctul al '''-lea surprinde decorul primriei, iar "ctul al 'E-lea #rdina lui *rahanache. *e9tul este scris pentru a 4i pus /n scen, /n acest sens evenimentele evolu8nd direct /n 4a5a spectatorilor sau 4iind relatate de personaNe /n secven5e narative. :e pild, /n primul act, secven5a numrrii stea#urilor este eviden5iat prin relatarea lui *iptescu despre plim.area 4cut cu Poe /n ora2. Sin#urele interventii /n te9t ale autorului sunt didascaliile, indica5iile scenice prin care sunt prezentate detaliile de decor, vestimenta5ia personaNelor, mimica, #estica 2i mi2carea lor scenic. :e e9emplu, *rahanache roste2te replicile /n Scena a 'E-a, "ctul ', Ioprindu-se 2i privind la *iptescu, care se plim. cu pumnii /ncle2ta5i, cu mirare 2i ciudJ. .. (SP st8rne2te r8sul prin surprinderea unor moravuri ale societatii, satiriz8ndu-le, aduce in prim-plan personaNe ridicole, mediocre din punct de vedere moral, intelectual sau social si are un 4inal 4ericit, con4lictul 4iind rezolvat printr-o solu5ie de compromis ?ar#umentarea apartenen5ei la specia comedie@ Busti4icarea /ncadrrii /ntr-un anumit curent literar :

Prin caracterul satiric, prin surprinderea unor moravuri etern vala.ile precum adulterul, minciuna, dema#o#ia sau incultura, prin crearea unor caractere memora.ile 2i prin selec5ia unor indici spa5io-temporali cu valoare de #eneralitate ?Icapitala unui Nude5 de munte, /n zilele noastreJ@, opera ilustreaz principii estetice ale clasicismului. "naliza unor elemente de compozi5ie a te9tului dramatic : ". *itlul su#ereaza pe de o parte intri#a te9tului: pierderea unei scrisori compromitatoare pentru inalta societate dintr-un oras de munte7 pe de alta parte articolul nehotarat din titlu e9prima 4aptul ca santaNul politic prin instrumente precum documentele intime este un morav des intalnit in epoca, scrisoarea pierduta de Poe 4iind doar una dintre multele de acest tip ratacite atunci. B. Momentele su.iectului : +9pozi5iunea /n salonul lui *iptescu, pre4ectul 2i Mhi5 Pristanda, poli5istul ora2ului, discut articolul semnat de Ca5avencu /n Rcnetul Carpa5ilor, apoi despre spionarea adversarilor politici din seara precedent. 'ntri#a 2antaNarea de ctre Ca5avencu a clasei politice a4late la putere prin surprinderea unui .ilet compromi5tor, care ar demasca adulterul dintre Poe *rahanache 2i *iptescu. :es42urarea ac5iunilor descrie pe de o parte e4orturile lui *rahanache de a #si o arm de contra2antaN, pe de alt parte /ncercrile lui *iptescu 2i ale Poei de a recpta scrisoarea pierdut. Punctul culminant /ncierarea din seara primriei, declan2at de Pristanda din ordinul lui *iptescu, /n timpul creia Ca5avencu pierde plria /n a crei cptu2eal se a4la scrisoarea :eznodm8ntul : /n calitate de 4ost po2ta2, cet5eanul turmentat /i returneaz Poei .iletul #sit /n plria rtcit la /ncierare. C. Con4lictul element esential in constructia su.iectului dramatic: consta in con4runtarea dintre doua sau mai multe pesonaNe care au interese sau mentalitati di4erite asupra unei realitati. Se distin# doua con4licte in (SP: a. principal intre cele $ partide politice care isi disputa postul de deputat, cei a4la5i la putere sus5in8ndu-l pe Far4uridi, iar opozi5ia pe si Catavencu. .. secundar in sanul partidului a4lat la putere, se mani4est temerile de tradare ale lui Far4uridi si Branzovenescu. c. con4licte /ntre di4erite personaNe, analiza.ile /n di4erite scene: Ca5avencu 2i *iptescu, /n con4runtarea din salonul pre4ectului, /n care Ca5avencu re4uz toate 4unc5iile propuse de *iptescu /n locul celei de deputat. Meritele lui Cara#iale in constructia con4lictului si a su.iectului dramatic : a acordat roluri importante unor personaNe secundare ?"#amemnon :andanacheRelementulsurpriza prin care se anuleaz c82ti#area ale#erilor de unul dintre cei doi pretenden5i ini5iali, si Cetateanul turmentatRelementul hazardului, sin#urul personaN care nu caut scrisoarea pierdut, dar intr de dou ori /n posesia ei@ a eliminat 4inalul previzi.il si schematic, rezolvand con4lictul in mod neasteptat, printr-o solutie de compromis ?sosoirea lui "#. :andanache@

PersonaNele : ;n element speci4ic comediei personaNul-tipRpersonaN care are o trasatura dominanta careia i se su.ordoneaza toate celelalte : PoeRadulterina>cocheta *rahanacheRincornoratul si ticaitul CatavencuRdema#o#ul Politicianul corupt-toti Functionarul, slu#arniculRPristanda :ecrepitulR:andanache Far4 si BranzRprostul 4udul Meritele dep2irea schematismului personaNel2or, crora le creeaz comple9itatea psiholo#ic: PoeR4emeia cocheta, dar si voluntara, manipul8nd /ntrea#a via5 politic din culise7 *rahanacheRincornoratul, dar in acelasi timp personaN echivoc, caracterizat prin a.ilitatea cu care tolereaz adulterul so5iei, con2tient c dac ar 4i dat /n vilea#, 2i-ar pierde pozi5ia politic 2i social. Comicul se re#se2te la toate nivelurile operei 2i reprezint o cate#orie estetica ce rezulta din contrastul dintre esenta si aparenta, dintre ceea ce cred personaNele despre sine si ceea ce sunt in realitate. *ipuri de comic : c. de moravuri satirizarea unor de4ecte ale societatii : adulterul, minciuna, dema#o#ia, coruptia, santaNul, tradarea in prietenie. C. de situatii crearea unor circumstante ridicole care evidentiaza decaderea morala sau intelectuala a personaNelor: triun#hiul conNu#al, cuplul Far4-Branz, lipsit de sim5ul ridicolului, intratrile si iesirile cetat. turm., evolutia inversa si motivul pacalitorului pacalit ?Catavencu@, echivocul ?*rahanache@, coinciden5a ?:andanache 2i ca5avencu 4olosesc, pentru a parveni, aceea2i arm de 2antaN politic@, DuiproDuoul ?con4uzia unui personaN cu altul: :andanache insist /n a-i considera pe Poe 2i *iptescu so5i@ C. de caracter vezi tipurile umane. C. de nume numele nu sunt alese intamplator, ci ilustreaza o trasatura dominanta a personaNelor: PristandaRnumele unui Noc moldovenesc /n care se .ate pasul la st8n#a si la dreapta numele su#ereaza cameleonismul si slu#arnicia personaNului. *rahanacheRderivat de la su.st trahanaRcoca moale, su#ereaza caracterul usor manipula.il al prezidentului C. de lim.aN prileN pt autor de a satiriza incultura persNelor sale : :e4ormarea neolo#ismelor: 4amelie, .ampir ?Pristanda@ +timolo#ia populara: renumeratie ?Pristanda@, honeste .i.ere ?honeste vivere@ ?Ca5avencu@ )onsensul: intr-o sotietate 4ara printipuri, care va sa zica ca nu le are ?*rahanache@ Cliseul>truismul: un popor care nu mer#e inainte st pe loc ?Ca5avencu@ Contradictia in termeni: lupte seculare care au durat vreo L& de ani ?Ca5avencu@ .e5ia de cuvinte ?discursul lui Far4uridi@ C. de intentie R prin care se mani4esta atitudinea satirica a autorului: Ilista cu persoaneJ de la inceputul te9tului, in care Poe este prezentata ca sotia celui de sus modalitate de satirizare a a.uzului de putere al personaNului 4eminin. ( scrisoare pierdut rezumat PersonaNe: *iptescu pre4ectul Nude5ului

*rahanache pre2edintele tuturor comitetelor 2i comi5iilor Poe *rahanache so5ia celui de sus Ca5avencu avocat, preedintele Societ5ii "urora +conomic Rom8n, directorul ziarului Rcnetul Carpa5ilor 'onescu, Popescu sus5intorii lui Ca5avencu Cet5eanul turmentat Far4uridi 2i Br8nzovenescu avoca5i, partidul lui *rahanache Mhi5 Pristanda poli5aiul ora2ului 'ndici spa5io-temporali capitala unui Nude5 de munte, /n zilele noastre "ct ' salonul lui *iptescu Pristanda 2i *iptescu au o discu5ie pornind de la articolul de4imtor la adresa lui *iptescu scris de Ca5avencu, apoi Pristanda poveste2te cum i-a spionat noaptea trecut pe Ca5avencu 2i ai lui ?'onescu, popescu, dpsclimea, popa Pripici care 4uma 2i Nuca stos Papisescu@, apoi despre cele 11 de stea#uri, dintre care Prist ar.orase doar 01. <a *iptescu vine *rahanache, care /i poveste2te despre 2antaNul lui Ca5avencu ?intri#a@ *iptescu /l trimite pe Pristanda la Ca5 s o.5in scrisoarea /n urma perchezi5iei Poe /l trimite pe Prist la Ca5av s /l invite la *iptescu pt ne#ociere, ordon8ndu-i s nu-l perchezi5ioneze Sin#urul care nu se a#it este *rah, care /ncearc s #seasc o arm de contra2antaN pt Ca5 ?este politicanul a.il care 2tie c nu e9ist politician 4r pat@ Eine Cet5eanul turm la *ip, unde era 2i Poe: ini5ial este dat a4ar, apoi el pomene2te despre #sirea unei scrisori pe care o citea su. 4elinar c8nd l-a /nt8lnit pe Ca5avencu. "cesta /l /m.at 2i /i sustra#e scrisoarea. Ein Far4uridi 2i Br8nzovenescu: ei se tem de trdare, deoarece Far4uridi candideaz la postul de deputat din partea partidului a4lat la putere 2i /i vede pe *rah 2i pe Prist intr8nd la Ca5, apoi pe Ca5 venind la *iptescu ?ca5avencu 2i 4ar4 erau adversari politici, ei candid8nd la postul de deputat: 4ar4 din partea lui *ip>trah, ca5 din partea opozi5iei@ "ct '' salonul lui *iptescu Far4 2i Br8nz, alturi de *rah 4ac calcule /n vederea ale#erilor, numr8nd voturile /nainte ca acestea s ai. loc *rah le in4irm temerile de trdare Poe /ncearc s-l convin# pe *ip s /l voteze pe Ca5, iar *ip re4uz /n ciuda tuturor armelor 4emeii ?lacrimi, ru#min5i, amenin5ri@ Prist /l aduce pa Ca5 la *ip pt a discuta cu Poe, dar /nainte de toate ca5 /l /nt8lne2te pe *ip: *ip /i o4er lui Ca5 mai multe 4unc5ii>posturi politice /n schim.ul scrisorii, dar Ca5 le re4uz, miz8d totul pe poezi5ia de deputat. "pare Poe, care /i promite lui Ca5 voturile partidului lui *rah "pare *rah, care ulterior e chemat pt la tele#ra4 pt c se anun5ase o depe2 de la centru Far4 2i Br8nz au /ncercat s trimit la centru o scrisoare /n care *ip este acuzat de trdare, dar *ip o anuleaz "ct ''' sala primriei

*rah prezideaz 2edin5a /n cadrul creia Far4 2i ca5 /2i sus5in discursurile /n vederea ale#erii: discursul lui Far4 se caracterizeaz prin a.ateri de la toate normele lin#vistice 2i lo#ice, prin nonsens 2i o.scuritate, iar discursul lui Ca5 este o mostr de dema#o#ie ?pl8n#e, 4ace #esturi lar#i, suspin pentru I5ri2oaraJ lui@ *ip plnuise ca Prist s decaln2eze o /ncierare /n cadrul creia Ca5 s 4ie .tut p8n cedeaz scrisoarea -ntre timp, *rah #sise arma de contra2antaN: o poli5 care dovedea c )ae ca5 sustrsese .ani de la societatea condus, pe care /i 4olosise /n interes personal *rah anun5 numele candidatului din partea puterii, care nu e 4ar4, ci "#ami5 :andanache, /n urma depe2ei venite de la centru Se provoac /ncierarea /n timpul creia Ca5 pierde plria /n a crei cotu2eal se a4la scrisoarea "ct 'E #rdina lui *rahanache Poe 2i *ip a2teapt s vin Prist cu o veste "par *rah 2i :and, *rah /l prezint pe viitorul deputat, care insist /n a-i considera pe Poe 2i *ip so5i :and le poveste2te cum a o.5inut postul de deputat, 2antaN8nd printr-o scrisoare intim un I.echerJ ?.r.at necstorit@, Ipersoan importantJ, amant al so5iei unui politician. +l precizeaz c nu a /napoiat scrisoare dup o.5inerea postului, deoarece o va mai 4olosi ca arm de 2antaN 2i la viitoarele ale#eri "par Prist 2i Ca5, dar scrisoarea nu se mai a4l la acesta din urm Eine cet5. turm, care /n calitate de 4ost po2ta2, /i /napoiaz Poei scrisoarea #sit /n cptu2eala plriei pe care a pus m8na la /ncierarea de la primrie. Fericit, Poe /l pune pe Ca5 s prezideze 4estivitatea or#anizat /n cinstea noului ales 2i s /i scrie cet5eanului turmentat umele celui care va tre.ui ales ?:andanache@ *rahanache sus5ine c el n-are pre4ect, ci are prieten. 'on <uca Cara#iale este unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii rom8ne, alturi de 'on Crean#a, 'oan Slavici si Mihai +minescu. +ste autorul nemuritoarelor SMomente 2i schi5eJ, precum 2i a numeroaselor nuvele #rupate /n 4antastice ?S<a hanul lui ManNoalJ@, psiholo#ice ?SGir 'anuleaJ, S( 4acile de Pa2tiJ@ sau realiste ?S:ou loturiJ@. " /m.o#5it literatura dramatic prin capodopere ale #enului ca: S( scrisoare pierdutJ, SConu <eonida 4a5 cu rec5iuneaJ, S:6ale carnavaluluiJ, S( noapte 4urtunoasJ sau drama S)pastaJ. Meritul lui Cara#iale este acela de a 4i dep2it cadrul comediei clasice, av8nd capacitatea de a individualiza personaNele, prin comportament, particularit5i de lim.aN sau nume, dar 2i prin com.inarea elementelor de statut social 2i psiholo#ic, prin eliminarea caracterului schematic al intri#ii 2i prin acordarea unor roluri esen5iale /n construc5ia su.iectului dramatic unor personaNe secundare ?Cet5eanul turmentat element al hazardului sau "#amemnon :andanache element surpriz@. <a nivelul personaNelor, speci4ic comediei este personaNul tip. "cesta /ntrune2te /n modul cel mai e9presiv trasturile>caracteristicile esen5iale ale indivizilor din cate#oria pe care o reprezint, av8nd un caracter invaria.il 2i 4iind a2adar un personaN plat care nu evolueaz pe parcursul operei7 portretul su moral este dominat de o calitate esen5ial, con4irmat de toate celelalte trsturi ale personaNului. "st4el, Paharia *rahanache este tipul /ncornoratului, Poe *rahanache tipul cochetei 2i al adulterinei, Hte4an *iptescu tipul primului-amorez 2i al donNuanului, Far4uridi 2i Br8nzovenescu tipul dema#o#ului sau Mhi5 Pristanda tipul servitorului incult. Modalit5ile de caracterizare a personaNului /n te9tul dramatic sunt: Caracterizarea direct realizat de autor /n lista cu IpersoaneJ de la /nceputul piesei, unde Paharia *rahanache este prezentat ca 4iind Jprezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului 2colar 2i al altor comiteteJ, el 4iind unul dintre st8lpii locali ai partidului a4lat la putere alturi de Far4uridi 2i Br8nzovenescu, a2a cum el /nsu2i pretinde ?autocaracterizare@. Caracterizarea direct este realizat 2i de alte personaNe, ilustrative /n acest sens 4iind dialo#urile

cuplului Far4uridi-Br8nzovenescu, care se tem de trdare din partea lui *rahanache 2i a lui *iptescu. Caracterizarea indirect a personaNului se realizeaz prin 4aptele, #esturile, atitudinile 2i replicile personaNului, care /l /n45i2eaz pe *rahanache drept un ins calm, lini2tit, impertur.a.il, cu o #8ndire plat 2i cu un temperament 4ormal, dar viclean pentru c 2tie s disimuleze 2i s manevreze cu a.ilitate intri#i politice. :e e9emplu, atunci c8nd el 2i ai lui sunt 2antaNa5i nu se a#it, ci a.il rspunde cu un contra2antaN, descoperind o poli5 4alsi4icat de Ca5avencu. Cu aceea2i a.ilitate politic /i com.ate si pe Far4uridi 2i Br8nzovenescu care /l .nuiesc pe pre4ect de trdare 2i care aNun# apoi s cread despre *rahanache: 6+ tare, tare de totQsolid .r.at6. Recunoa2te imoralitatea 2i corup5ia la nivelul societ5ii, dar practic /n2elciunea 2i 4rauda 4alsi4ic8nd listele de ale#atori 2i promi58ndu-i lui :andanache unanimitate in ale#eri. +l nu admite ins imoralitatea /n s8nul 4amiliei 2i de aceea nu crede /n autenticitatea scrisorii pe care o consider plasto#ra4ie. :in acest punct de vedere, critica literar admite c *rahanache este un personaN echivoc, te9tul piesei o4erind ar#umente pentru a sus5ine at8t 4aptul c Eenera.ilul cunoa2te adevrul despre adulterul Poei, c8t 2i ar#umente contra. ;n merit incontesta.il al lui Cara#iale 4a5 de predecesorul su, "lecsandri, este de a 4i dep2it caracterul plat al personaNelor prin comple9itatea psiholo#ic 2i prin dezvoltarea tuturor tipurilor de comic ?de situa5ie, de caracter, de inten5ie, de lim.aN@ ca modalit5i indirecte de caracterizare a personaNului. *rahanache nu este numai tipul /ncornoratului, a2a cum a sta.ilit Pompiliu Constantinescu /n studiul IComediile lui Cara#ialeJ, ci reprezint /n acela2i timp ticitul ?prin ticul I"i pu5intic r.dareO@ care tra#e de timp, derut8ndu-2i ast4el adversarii, sau politicianul viclean, care nu se las intimidat de 2antaNul lui Ca5avencu. )umele su indic trstura sa dominant de caracter, deoarece este un derivat de la su.stantivul ItrahanaJ ?coc moale@, ceea ce su#ereaz caracterul su malea.il, iar prenumele /i demasc o.iceiul de a nu se precipita, 4iind le#at de con5inutul semantic al ver.ului Ja zaharisiJ. Comicul de inten5ie se mani4est at8t /n prezentarea lui printre celelalte personaNe ca 4iind pre2edintele tuturor comitetelor 2i comisiilor, c8t 2i /n prezentarea Poei ca 4iind so5ia Icelui de susJ, Cara#iale satiriz8nd or#oliul>vanitatea personaNului. Re4eritor la comicul de lim.aN, *rahanache se eviden5iaz prin ticul su ver.al, ca 2i prin nonsensul enun5ului I-ntr-o so5ietate 4r prin5ipuri, care va s zic c nu le areQJ. "st4el, dramatur#ul nu /2i iart personaNele, eviden5iindu-le de4ectele cu scopul de a le sanc5iona. 3. Chiar 2i la nivelul personaNelor, Cara#iale este un inovator /n literatura rom8n, ra4in8nd procedele de realizare a portretelor acestora 2i marc8nd o etap de maturizare a dramatur#iei rom8ne2ti. *a#s: "naliza unor elemente de compozi5ie a te9tului dramatic, -ncadrarea autorului /n conte9tul literar, Caracterizarea direct, Caracterizarea indirect, C(M+:'" ( scrisoare pierdut ?Cara#iale@, Comicul, Con4lictul, de caracter, de inten5ie, de lim.aN@, dezvoltarea tuturor tipurilor de comic ?de situa5ie, elementele spa5iotemporale, 'ndici spa5io-temporali, Busti4icarea /ncadrrii /ntr-un anumit curent literar, Modalit5ile de caracterizare, Model de e9primare, Momentele su.iectului, ( scrisoare pierdut rezumat, PersonaNe, PersonaNele, personaNul-tip, structurat, te9tul dramatic, *itlul Comment Romanul realist, mitic, inter.elic Balta#ul ?Mihail Sadoveanu@ Filed under: School, School-Bac. -Romana <eave a comment "u#ust $%, $&&% Romanul realist, mitic, inter.elic Balta#ul ?Mihail Sadoveanu@ '.-ncadrarea autorului /n conte9t 2i a te9tului /n oper

- Mihail Sadoveanu important prozator inter.elic, autor a numeroase povestiri 2i romane, 4ie c sunt de inspira5ie mitic, ini5iatic ?Balta#ul, Crean#a de aur@, 4ie istoric ?Fra5ii Bderi, Podia Cancerului@ ''. *rsturile romanului Balta#ul este un roman pt ca: specie epic /n proz, mari dimensiuni cu o ac5iune comple9 un numar mare de personaNe, implicate /n con4licte di4erite - romanul e construit pe mai multe niveluri, care pstreaz la supra4a5 conven5iile realiste, dar /n structura de ad8ncime poate 4i ale#oric, mitic '''. *ema R aventura cutrii, a descoperirii adevrului /ntr-un univers #hidat mai ales de le#ile nescrise, de tradi5ii, o.iceiuri, supersti5ii, de aceea s-a spus ca romanul poate 4i considerat 2i o mono#ra4ie a vie5ii pastorale, prin: a. prezentarea satului M#ura cu scenele de via5 cotidian, descrierea #ospodriei 5rne2ti 2i a o.iceiurilor pstoritului .. prezentarea locurilor de popas /n cltoria Eitoriei p8n la :orna, cu marile ceremonii ale e9isten5ei umane ?.otezul, nunta@ c. prezentarea credin5ei cre2tine dar 2i a practicilor ma#ice *otu2i, romanul a .ene4iciat 2i de alte interpretri: respect schema speci4ic unui roman poli5ist: crima, ancheta, decoperirea 2i dovedirea uci#a2ilor, pedepsirea acestora, este roman mioritic prin moto-ul ?IStap8ne, stp8ne>Mai cheam 2i-un c8ineJ@ si prin motivul transhuman5ei ?plecarea lui nechi4or cu oile la munte@, roman mitic, re4ormulare a mitului 'sis-(siris, din mitolo#ia e#iptean, roman ini5iatic ?.ildun#sroman@ prin ini5ierea lui Mheor#hi5, care se maturizeaz, se 4ormeaz ca .r.at, prelu8nd /n 4inalul romanului rolul tatlui , /ntr-un proces de natural continuitate 'E. Particularit5i de structur>compozi5ie: a. *itlul:.alta#ul- toporul cu dou ti2uri, o.iect sim.olic, am.ivalent: arm a crimei 2i instrumentul actului Nusti5iar .. Structura: 03 capitole, L mari pr5i a. a2teptarea lui )echi4or <ipan .. cltoria Eitoriei 2i a lui Mheor#hi5 c. /mplinirea datinii 4unerare 2i a Nusti5iei c. $ mari planuri narative: planul realist reconstituirea mono#ra4ic a lumii pastorale 2i planul mitic sensul ritual al ac5iunilor personaNului principal

d. incipitul povestea 2i pasaNul descriptiv despre satul M#ura, care deschide romanul, traiul muntenilor, prezentarea 4amiliei <ipan 2i a le#endei spuse de )echi4or <ipan la nun5i despre /nzestrarea rom8nilor cu inimi puternice 2i 4emei Iiu.e5eJ e. rela5ii temporale 2i spa5iale timpul va# precizat prin repere ce 5in de marile sr.tori reli#ioase: Iaproape de S4. "ndreiJ, I/n Postul MareJ spa5iul am.ivalent: /nchis ? ini5ial: satul M#ura, #ospodria 4amiliei <ipan, semni4ic8nd si#uran5, protec5ie, intimitate@ 2i deschis ?odat cu plecarea Eitoriei 2i a lui Mheor#hi5: cuprinde at8t toponime reale, e9istente ?:orna, Bistri5a@, c8t 2i toponime sim.olice, cu rezonan5e ce anun5 rul, moartea ?r8ul )ea#ra@ E. "c5iunea prima parte ?primele 3 capitole@ include e9pozi5iunea 2i intri#a - prezentarea satului 2i portretul Eitoriei, nelini2tit /n le#tur cu /nt8tzierea so5ului su, plecat la :orna s cumpere oi - pre#tirile pentru plecarea /n cutarea acestuia: 5ine post ne#ru, mer#e la Mnstirea Bistri5a, anun5 autorit5ile, 4ace rost de .ani, o las pe Minodora la mnstire. .. partea a doua ?urmtoarele K capitole@ des42urarea ac5iunii - Eitoria 2i Mheor#hi5 reconstituie traseul lui )echi4or, poposind la Mura Bicazului, la cr82ma domnului :avid de la Clu#reni, la mo2 Pricop /n Frca2a, la Eatra :ornei, Bro2teni, Borca - /nt8lnesc o nunt 2i un .otez la care particip con4orm o.iceiurilor, element cu valoare anticipativ, trimi58nd la /nmorm8ntarea din 4inal - Eitoria realizeaz c so5ul su a disprut /ntre Suha 2i Sa.asa 2i, cu aNutorul c8inelui re#sit, <upu, cei doi descoper /ntr-o r8p rm2i5ele lui )echi4or c. partea a treia ?ultimele L capitole@: ancheta poli5ei, /nmorm8ntarea, parastasul lui )echi4or 2i pedepsirea uci#a2ului - Mheor#hi5 co.oar /n r8p 2i-2i ve#heaz tatl o noapte /ntrea#, semn al maturizrii acestuia - punctul cuminant- Eitoria reconstituie cu 4idelitate scena crimei, surprinz8ndu-i pe Calistrat Bo#za 2i pe 'lie Cu5ui - Cu5ui /2i recunoa2te vina, dar Bo#za devine a#resiv, ceea ce atra#e #estul de /n4ptuire a drept5ii realizat de ctre Mheor#hi5 cu .alta#ul lui )echi4or - deznodm8ntul recunoa2terea vinei de ctre Bo#za, 2i reluarea vie5ii de ctre Eitoria 2i 4amilia ei E'. PersonaNele a. tipuri de personaNe: principale ?Eitoria 2i )echi4or personaN a.sent@, secundar ?Mheor#hi5@, episodice ?Minodora, mo2 Pricop, .a.a Maranda@

.. Eitoria - personaN reprezentativ pentru lumea rural, un Ie9ponent al spe5eiJ?Clinescu@, personaN de 4actur realist, cu o personalitate comple9, individualizat prin caracterizare direct 2i indirect portetul 4izic reiese din caracterizarea direct a naratorului, este realizat concis, prin tehnica detaliului semni4icativ: Iochii ei cprui /n care parc se rs4r8n#ea lumina castanie a pruluiJ, Iacei ochi apri#i 2i /nc tineri cutau zri necunoscuteJ statutul social al personaNului dezvluie de la /nceput condi5ia de mam 2i so5ie, /ndatoriri pe care 2i le /ndepline2te cu druire: pe cei doi copii, Mheor#hi5 2i Minodora, /ncearc s-i educe /n spiritul tradi5iei: pe Minodora o trimite la mnstire pentru a-i desv8r2i educa5ia, dar o pre#te2te 2i pentru via5a de 4amilie, /ncerc8nd sa-i insu4le mentalitatea tradi5ional: I-5i art eu coc, val5 2i .luzQO)ici eu, nici .unic-ta, nici .unic-mea n-am 2tiut de acestea 2i-n le#ea noast r tre.uie s trie2ti 2i tuOJ. Mheor#hi5 este sin#urul spriNin al mamei sale, de aceea ea contri.uie la maturizarea lui prin ctoria /ntreprins. :e alt4el, el o caracterizeaz /n mod direct, o.serv8nd schim.rile ei de comportament: I2i maic-sa s-a schim.at, se uit numai cu suprare 2i i-au crescut 5epi de aricioaicJ7 I mama asta e 4rmectoare, cunoa2te #8ndul omuluiJ. portretul ei moral este dezvluit prin miNloacele caracterizrii indirecte, din 4aptele, vor.ele, #esturile, rela5iile ei cu alte personaNe. concep5ia asupra vie5ii dezvluie /n Eitoria o personalitate contradictorie: /n#riNorat de a.sen5a lui )echi4or, ea caut e9plica5ii la autorit5ile morale ale satului ?printele Milie2, ceea ce-i arat latura credincioas, la .a.a Maranda, accentu8ndu-i latura supersi5ioas@ sensi.ilitate: tririle intense, dar nee9teriorizate dezvluie un personaN sensi.il, cruia i se contureaz latura 4eminin: Ise des4cuse /ncet-/ncet de lume 2i intrase oarecum /n sineJ pe parcursul drumului, ea dovede2te o inteli#en5 deose.it: ale#e acela2i traseu ca al so5ului 2i /ncearc s a4le de la oamenii /nt8lni5i c8t mai multe amnunte, mer#e din sat /n sat, /ntre.8ndu-i 2i rspltindu-i pe cei care /i o4er detalii Bun cunosctoare a psiholo#iei oamenilor din 4elul /n care desprinde in4orma5ii despre drumul lui )< Fler detectivist /n momentul praznicului, c8nd 4ace reconstituirea uciderii lui )< E''. *ehnica narativ - nara5iune la pers. a '''-a, perspectiv auctorial - narator omniprezent, omniscient, o.iectiv - predomin nara5iunea, completat de descriere ?aspecte ale cadrului sau ale portretului personaNelor@ 2i de dialo# *a#s: . 'ncipitul, $ mari planuri narative, "c5iunea, -ncadrarea autorului /n conte9t 2i a te9tului /n oper, inter.elic Balta#ul ?Mihail Sadoveanu@, mitic, mono#ra4ie a vie5ii pastorale, Particularit5i de structur>compozi5ie, PersonaNele, rela5ii temporale 2i spa5iale, roman ini5iatic ?.ildun#sroman@, roman mioritic, roman mitic, roman poli5ist, Romanul realist, Structura, *ehnica narativ, *ema, *itlul, *rsturile romanului Comment <ucea4rul Filed under: School, School-Bac. -Romana <eave a comment "u#ust $%, $&&% Caracterul romantic <ucea4rul 'ntroducere:

Romantismul este o mi2care literar aprut /n "n#lia la /nceputul secolului al ,',-lea, de unde se rsp8nde2te mai /nt8i /n Fran5a 2i /n Mermania, apoi /n toat +uropa. "ceast mi2care apare ca o reac5ie la stricte5ea re#ulilor clasice, 44ind prima 4oem de modernism /n cultura universal. Curentul are urmtoarele trsturi principale: e9pansiunea eului, cultul individualismului, redescoperirea 4olclorului 2i a istoriei na5ionale, cultivarea strilor onirice, interesul pentru mituri 2i sim.oluri, crearea de lumi 4antastice, contemplarea trecutului 2i a 4i#urilor istorice, trium4ul sentimentalismului asupra ra5iunii, al ima#ina5iei asupra lo#icii 2i Nudec5ii, spirit dinamic, tensiune, deschidere ?versus echili.rul 2i cultul 4ormelor /nchise din clasicism@, viziunea #lo.al asupra universului ?totalitatea, nu detaliul, sinteza, nu analiza@, interesul pentru particular, individual, ori#inal ?nu tipicul>caracterul@, cultivarea melancoliei, a unei stri o9imoronice /n care durerea se asociaz cu plcerea, pesimismul cu speran5a. -n literatura rom8n putem vor.i despre romantism odat cu apari5ia pa2opti2tilor, mani4estul lor 4iind de 4apt 'ntroduc5ia la :acia literar semnat de Mihail Go#lniceanu, ulterior prin opera liric a lui Mihai +minescu, ce intelectualizeaz 2i ra4ineaz tematica 2i viziunea pa2opti2tilor, realiz8nd totodat 2i prima revolu5ionare a lim.aNului poetic din literatura rom8n. +viden5ierea elementelor romantice /n te9tul ales: <ucea4rul este un poem epic ce prezint ale#oria condi5iei omului de #eniu, vzut ca o 4iin5 s482iat de contradic5ii ad8nci 2i /n antitez cu omul mediocru, 4r aspira5ii spirituale. *eme secundare /ntre#esc comple9ul de semni4ica5ii al poemului: natura terestr 2i cosmic, iu.irea /n du.l ipostaz, pm8ntean 2i /mplinit 2i cea /ntre dou entit5i ce apar5in unor lumi incompati.ile, 4ra#ilitatea 2i e4emeritatea condi5iei umane, devenirea universal, cltoria la ori#inile universului, /n timp 2i spa5iu cosmic. Fr a avea preten5ia de a le enumera /n totalitate, motivele speci4ice ima#inarului eminescian 5in, /n cea mai mare parte, de estetica romantismului: aspira5ia spre o stea sau lucea4rul pun /n lumin condi5ia omului de #eniu care dore2te s cuprind spiritual universul, visul 4avorizeaz accesul la un alt tip de realitate, /n#erul 2i demonul se re#sesc /n metamor4ozrile lucea4rului /n sacri4iciul lui suprem de renun5are la condi5ia divin, 4ortuna la.ilis 2i vanitas vanitatum et omnia vanitas sunt repere ale e9isten5ei terestre, iar teiul, codrul protector, luna ca astru tutelar, izvorul compun natura sl.atic pe 4undalul creia se re4ace cuplul adamic /n 4inal. Surse de inspira5ie sunt de natur 4olcloric sau 4ilozo4ic, ceea ce reprezint un element al esteticiii romantice. Cele romantice sunt reprezentate pe de o parte de .asmele rom8ne2ti culese de cltorul #erman Richard Gunisch Frumoasa 4r corp ?tema iu.irii incompati.ile@ 2i Fata-n #rdina de aur ?cu deose.irea c ACperion nu ale#e calea rz.unrii, cci contravine esen5ei superioar a #eniului@, pe de alt parte de mitul P.urtorului, considerat de Clinescu unul dintre cele patru mituri 4undamentale ale culturii rom8ne, se re#se2te /n prima parte a apoemului: <ucea4rul i se arat 4etei de /mprat /n vis, are o /n45i2are luminoas, /i provoac o stare de melancolie diurn, se metamor4ozeaz /n tineri cu /n45i2are 4rumoas. 'n4luen5ele 4ilozo4iei lui "rthur Schopenhauer le#ate de concep5ia despre #eniu se re#psesc /ntr-o nota5ie a poetului pe mar#inea manuscrisului, din care se deduce c #eniul este, /n ciuda privile#iului nemuririi, condamnat la ne4ericire 2i sin#urtate, idee preluat de la 4ilozo4ul #erman. 'lustrativ pentru lirica m2tior, <ucea4rul are un 4ir epic /n care sunt inte#rate mai multe personaNe ?<uce4rul>ACperion, Fata de /mprat>Ctlina, Ctlin, :emiur#ul@. Prezen5a unui narator, #rada5ia 4irului epic, preponderen5a nara5iunii 2i a dialo#ului, pre4erin5a pentru ver.e sunt elemente ce 5in de prezen5a epicului. Poemul apar5ine /ns unei lirici mascate, evidente cel pu5in /n pasaNele ce descriu /nt8lnirea la nivel oniric dintre 4ata de /mprat 2i <ucea4r, ipostazierea astrului /n /n#er 2i demon, chemrile 4etei sau scenariul erotic din partea 4inal. )u /n ultimul r8nd, secven5e dramatice precum dialo#ul

:emiur#-ACperion sau replicile 4inale ale celui din urm corespund 4ilozo4iei #rave a poemului. "naliza secven5ial a te9tului permite identi4icarea unor elemente ce scot /n eviden5 prezen5a mai multor specii: pastelul cosmic se re#se2te /n z.orul uranic al lui ACperion, pastelul terestru /n ta.loul erotic din 4inal, medita5ia cu caracter 4ilozo4ic /n replica :emiur#ului, e#lo#a /n prima parte a poemului, prin dialo#urile dintre 4ata de /mprat 2i <ucea4r sau /n ta.lou al ''-lea, /n scenariul ai crui prota#oi2ti sunt Ctlin 2i Ctlina. Pre4erin5a poetului pentru antiteze se re4lect /n or#anizarea poemului, prin opozi5iile sta.ilite /ntre cele patru ta.louri: stro4ele 0-1L: inter4eren5a planurilor uman-terestru 2i cosmic, prin aspira5ia 4etei de /mprat spre <ucea4r, posi.il numai /n plan oniric. Stro4ele 11-31: planul terestru, ce cuprinde lec5ia de iu.ire dionisiac a lui Ctlin ctre un corespondent din ordinea uman, Ctlina. Stro4ele 3=-!=: planul cosmic este prezentat prin dou secven5e, z.orul lui ACperion ctre haosul ini5ial de dinaintea Menezei pentru a cere dezle#area de nemurire, meta4or a sacri4iciului suprem /n dra#oste, respectiv replica :emiur#ului, ce accentueaz antiteza dintre e4emeritatea ordinii 4enomenale 2i eterna devenire a lumii. Stro4ele !3-%!: planul uman-terestru se re#se2te /n idila celor Idoi tineri sin#uriJ, proiectat /ntr-un cadru natural 4eeric 2i protector, iar inter4eren5a cu cel cosmic este posi.il prin invoca5ia 4etei, ce cheam <ucea4rul ca pe o stea norocoas, care s-i ve#heze destinul. "ntiteze precum terestru-cosmic, e4emeretern, perisa.ilitate-ve2nicie, #eniu-mediocritate, masculin-4eminin ilustreaz #ustul eminescian pentru aceast 4i#ur de #8ndire romantic prin e9celen5. "naliza ta.lourilor eviden5iaz noi elemente romantice. :e e9emplu, primul ta.lou prezint ale#oric tema condi5iei omului de #eniu pornind de la iu.irea incompati.il dintre o muritoare 2i un astru, am.ele portrete 4iind ale unor personaNe e9cep5ionale /n situa5ii e9cep5ionale. Fata de /mprat este o ipostaz superioar a destinului uman prin unicitate, sacralitate ?compara5ia ICum e 4ecioara /ntre s4in5iJ@, aspira5ia spre cunoa2terea univrsal ?prin echivalen5a cu luna, sim.ol al cunoa2terii@, 4iind perdestinat unei e9perien5e de cunoa2tere ?I<ucea4rul a2teaptJ, I+a tre.ui de el /n somn >"minte s-2i aducJ@. Spirit pro.lematizant 2i contemplativ, ea este predispus la visare, elemente ce o /ncadreaz /ntr-o tipolo#ie romantic. Cele dou invoca5ii ale 4etei, prin care <ucea4rul este chemat ca un du.lu /n vederea constituirii cuplului ?IEia5a-mi lumineazOJ@, sunt urmate de dou metamor4ozri succesive ale <ucea4rului, /n /n#er 2i /n demon, antitez e9plica.il prin raportare la tratatele de an#elolo#ie: /ntre spa5iul terestru>pro4an 2i cel celest>sacru, e9ist /n imediata apropiere a cerului /n#erii, entit5i cu aur divin pe cale a deveni s4in5i, iar mai Nos demonii, /n#eri czu5i pentru pcatul de a 4i rivalizat divinitatea. "st4el, <ucea4rul va tre.ui s treac mai /nt8i prin aceste dou stadii /n /ncercarea lui de a renun5a la nemurire. Cele dou metamor4ozri se pot analiza paralel: <ucea4rul ale#e /n am.ele cazuri ipostaze terestre sociale superioare ?IPrea un t8nr voievodJ@, are /nsemne ale puterii Itoia#>/ncununat cu trestiiJ, ICoroana-i arde pareJ@, /n45i2area 4rumoas ?Im8ndru t8nrJ>Jm8ndru chipJ@, se na2te din principii primordiale ?cer 2i mare, respectiv aer 2i ap@ sau contrare ?soare 2i noapte, respectiv /ntuneric 2i lumin@, dar nu are atri.utele umanit5ii ?Ium.ra 4e5ei strvezii > + al. ca de cearJ, Imarmoreele .ra5J, Ipalid e la 4a5J@, ci apar5ine mai de#ra. altei lumi ?Iv8nt #iul#iJ, Ine#ru #iul#iJ, Ium mort 4rumos cu ochii viiJ@. Re4uzul 4e5ei reprezint o 4orm de superioritate, cci ea con2tientizeaz limitele destinului uman 2i /2i asum statutul de muritoare. Pe de alt parte, hotr8rea <ucea4rului de a cere dezle#area de nemurire /n numele iu.irii reprezint 4orma suprem a sacri4iciului. -n antitez cu re#istrul #rav al iu.irii din primul ta.lou, /n stro4ele 11-31 are loc apropierea /ntre doi e9ponen5i ai aceleia2i lumi: Ctlin are o ori#ine social in4erioar ?I/mple cupele cu vin>Mesenilor la masJ, Iun paN ce poart pas cu pas > "-mprtesei rochiiJ@ 2i o paternitate incert ?I.iat din 4lor 2i de pripasJ@, este chipe2 ?Icu o.rNori ca doi .uNoriJ@, dar percepe dra#ostea la nivel instinctual ?Ip8nditorJ, I/ndrzne5 cu ochiiJ@. +l o ini5iaz pe Ctlina /nr-un ritual erotic de tip carpe diem, care /ns u are nicio notde vul#aritate. Ctlina tre.uie pus /n rela5ie

cu 4ata de /mprat din ta.loul /nt8i: ea a.andoneaz re#istrul liric, literar din prima parte /n 4avoarea unuia popular, re#ional ?Iia du-t6 de-5i vezi de trea.J, Ice vrei, mri CtlinJ@, iar idila cu un paN pune su. semnul /ntre.rii statutul de 4at de /mprat din prima parte a poemului. Prin urmare, Ctlina reprezint ipostaza diurn a 4etei de /mprat, care este de 4apt ipostaza nocturn ce implic aspira5ia de a dep2i limitele condi5iei umane. Cele mai pro4unde semni4ica5ii le#ate de condi5ia omului de #eniu se re#sesc /n ta.loul al '''-lea, care are dou secven5e poetice: pe de o parte z.orul lui ACperion ctre :emiur#, cruia /i cere dezle#area de nemurire, 4ra#ment ce con4irm statutul lui +minescu de creator al pastelului cosmic /n literatura rom8n, iar pe de alt parte dailo#ul acestor dou personaNe ce apr5in ordinii celeste. )umele prin care este desemnat <ucea4rul este ACperion, etimolo#ic e9plica.il prin Icel de deasupra>din a4ara timpuluiJ. Medita5ia :emiur#ului accentueaz antiteza dintre dimensiunile e9isten5ei terestre 2i cele cosmice, dar 2i rela5ia dintre devenirea etern a cosmosului /n ciuda e4emerit5ii lumii 4enomenale. +lementele ce compun limitele destinului uman sunt enumerate cu o not dispre5uitoare: muritorii sunt determina5i /n timp 2i spa5iu, supu2i hazardului ?Iei doar au stele cu norocJ@ 2i de2ertciunii ?I2i pri#oniri de2arteJ, Iei nu mai doar dureaz-n v8nt > :e2arte idealuriJ@, spre deose.ire de elementele spa5iului cosmic, care sus5in echili.rul universal. Cadrul cu o u2oar tent de vul#aritate al /nt8lnirii dintre Ctlin 2i Ctlina din ta.loul al ''-lea este /nlocuit de unul natural, sl.atic, 4eeric, ima#inarul romantic reunind motive speci4ic eminesciene: seara, luna, codrul, teiul, lacul7 cuplul este o idee mito-poetic ce re4ace puritatea adamic a perechii primordiale /ntr-o natur protectoare. Cea de-a treia invoca5ie a 4etei adresat <ucea4rului nu mai vizez /ns iu.irea dintre dou entit5i incompati.ile, cci de data caesta ea se adreseaz astrului ca unei stele aductoare de noroc ?IPtrunde-via5 2i /n #8nd > )orocu-mi lumineazJ@. ;ltimele 2ase versuri reprezint replica 4inal a lui ACperion, ce sintetizeaz drama sa: el nu se poate /mplini a4ectiv, deci nu poate accede la cunoa2terea total. -n antitez cu destinul omului mediocru, supus hazardului ?I*rind /n cercul vostru str8mt> norocul v petreceJ@, omul de #eniu se sustra#e devenirii, rm8n8nd lipsit de a4ect, apolinic, resemnat ?Ci eu /n lumea mea m simt> nemuritor 2i receJ@. Concluzie: "st4el, poemul se /ncadreaz /n curentul romantic prin tematic, prin motive, prsonaNele e9cep5ionale /n situa5ii e9cep5ionale, antitezele real-ireal, terestru-cosmic, masculin-4eminin, prin simultaneitatea /n planul e9presiei a elementelor populare cu cele savante, prin amestecul de #enuri 2i specii. <ucea4rul reprezint, ast4el, un punct ma9im al crea5iei eminesciene. *a#s: amestecul de #enuri 2i specii, condi5ia omului de #eniu, elementelor romantice, lim.aNului poetic, <ucea4rul, motive, motivele speci4ice ima#inarului eminescian, Pre4erin5a poetului pentru antiteze, Romantismul, Surse de inspira5ie, *ema, tematica, *eme secundare Comment R(M");< R+"<'S* (B'+C*'E > R(M") ')*+RB+<'C, M(:+R) '() de <iviu Re.reanu Filed under: School, School-Bac. -Romana L Comments "u#ust $%, $&&% R(M");< R+"<'S* (B'+C*'E > R(M") ')*+RB+<'C, M(:+R) '() de <iviu Re.reanu -ncadrarea autorului: Re.reanu: prozator ardelean, din perioada inter.elic, creator al romanului modern /n literatura rom8n prin S'onJ ?0%$& primul roman realist o.iectiv@, SPadurea sp8nzura5ilorJ ?0%$$ primul

roman de analiza psiholo#ica@ si SRscoalaJ ?0%L& roman ce aduce /n prim-plan 5rnimea ca personaN colectiv@. Prin 'on, roman modern realist, a crui tem o constituie condi5ia 5ranului /nsetat de pam8nt, pe 4undalul vie5ii unui sat ardelenesc la /nceputul secolului al ,,-lea, Re.reanu a contri.uit la modernizarea prozei rom8ne2ti, eli.er8nd-o de e9cesele idilice ale prozei semntoriste sau de nota moralizatoare din romanele lui Slavici. $. Busti4icarea speciei: Fiind un roman, ac5iunea este ampl 2i se des42oar pe mai multe planuri narative: via5a 5ranilor din satul Pripas este prezentat alternativ, prin contrapunct, cu via5a intelectualilor. :ac primul plan narativ are /n prim-plan con4lictul dintre 'on 2i Easile Baciu, via5a intelectualilor este marcat de con4lictul dintre preot 2i /nv5tor, dar 2i de modul /n care rom8nii sunt persecua5i de autorit5i7 de asemenea, cutarea unui drum /n via5 de ctre *itu Aerdelea ?escapadele sale la Roza <an#, activitatea de an#aNat la .iroul la care nu pune sechestru dec8t pe averile un#urilor, elanurile na5ionaliste din perioada ale#erilor la care candideaza Mro42oru, plecarea sa /n Re#at cu aNutorul 4ratelui lui Pintea@ reprezint un important 4ir narativ al romanului intelectualilor. Meneza <a .aza operei stau 4apte reale, e9puse de prozator /n volumul IMrturisiriJ. Re.reanu este martorul urmtoarelor scene petrecute /n satul natal: vede un 5ran /n straie de sr.toare srut8nd pm8ntul, discut cu un 5ran pe nume 'on Pop Mlaneta2ul, harnic 2i iu.itor de pm8nt, dar srac, apoi aude p5ania Rodovici, .tut de tatl ei pt c pacatuise cu cel mai neispr/vit 5ran din sat. *otu2i, 4aptele relatate sunt F'C*'E+, dar prezentate verosimil, ca 2i cum ar 4i reale, con4orm principiului realist al verosimilit5ii. "naliza componentelor te9tului: Rela5ii spa5io-temporale: ac5iunea romanului se des42oar /n satul Pripas, /n "rdeal, la /nceputul secolului al ,,-lea. Spa5iul este 4ictiv, iar incipitul romanului prezint drumul ctre universul rural prin tehnica detaliului 2i a restr8n#erii perspectivei, prin selectarea unor toponime reale 2i 4ictive ?R8pele-:racului 2i Ci2meaua-Mor5ilor@, prin surprinderea unor detalii cu 4unc5ie sim.olic ?crucea deplora.il ce anticip /nstrinarea stenilor de sacralitate@. :e asemenea, pe parcursul romanului personaNele evolueaz 2i /n /mpreNurimile Pripasului: Bidovi5a, "rmadia, iar plecarea lui *itu /n Re#at este precedat de trecerea #rani5ei la Si.iu. Structura - 'on esdte structurat /n dou mari pr5i, av8nd titluri meta4orice: IMlasul pm8ntuluiJ 2i IMlasul iu.iriiJ, iar dintre cele 0L capitole amintim: Pv8rcolirea, )unta, Botezul, Htrean#ul. Romanul are o structur speci4uc operelor reasiste prin simetria incipit-4inal, prin relatarea cronolo#ic a 4aptelor 2i prin evolu5ia #radat, coerent, 4r lovituri de teatru, a ac5iunii. 'ncipitul const /n 4i9area indicilor spa5iali prin descrierea drumului spre satul Pripas, loc 4ictiv, 2i prin enumerarea toponimelor reale ?"rmadia, C8rli.a.a, Some2, Pasul B8r#ului@ 2i a celor 4ictive ?R8pele-:racului, Ci2meaua-Mortului. *ehnica detaliului con4er verosimilitate descrierii, /nre#istr8ndu-se 2i detalii cu 4unc5ie sim.olic: crucea /n stare deplora.ilR/ndeprtarea de sacralitate a oamneilor din sat. Prete9tul narativ prin care sunt adunate toate persionaNele /n aceeali scen ?a2a cum se /nt8mpl 2i /n +ni#ma (tiliei prin Nocul de ta.le din casa lui Miur#iuveanu sau /n Morome5ii prin scena cinei@ /l constituie hora, care are triplu rol: prezentarea personaNelor, pe cate#orii sociale, /n aceea2i scen ?dansatori, 4ete neinvitate, mame, copii, .r.a5i discut8nd tre.uri o.2te2ti, intelectuali@, pre4i#urarea con4lictelor dintre 'on si Easile Baciu, dintre 'on si #eor#e, realizarea unei pa#ini etno#ra4ice prin descrierea unei realit5i esen5iale din via5a satului. Finalul prezint adunarea personaNelor la s4in5irea noii .iserici cldite de Belciu#, care sim.olizeaz puri4icarea spa5iului, apoi drumul parcurs de Aerdeleni spre ie2irea din Pripas. Final are un caracter du.lu: este /nchis pt c deznodm8ntul este cert, con4lictul solu5ion8ndu-se prin noartea ptota#onistului, pe de alt parte, 4inalul este deschis: ima#inea ro5ilor cru5ei prin pietri2 paralel cu ima#inea timpului ce se scur#e indi4erent la evenimentele din sat.

"st4el, incipitul renun5 la conven5ii de tip manuscrisul #sit sau con4esiunea unui personaN, /nt8lnite de e9emplu /n romanele 4ran5uze2ti de secol ,E''', iar 4inalul este cert, deschis, cititorul put8nd ima#ina o posi.il continuare a 4aptelor. -n plus, caracterul circular al romanului permite o analo#ie cu alte romane re.reniene: Padurea spanzuratilor incepe si se termina cu o scena de spnzuratoare, Rascoala cu o discutie in tren. Con4licte: de esen5 social, au la .az dorin5a prota#onistului de a parveni social ?element realist@. MizaRpm8ntul vzut ca o entitate ce con4er statut personaNelor /n ochii celorlal5i. <a nivel naratolo#ic, 'on este un roman realist o.iectiv prin naratiunea la persoana a '''-a, naratorul omniprezent>omniscient, caruia ii corespunde o viziune Idin spateJ ?*z. *odorov@ si o perspectiva auctoriala. e9terioare: 'on-EB ?decalan2at /n scena horei relatare pe scurt, se men5ine pe parcursul romanului prin re4uzul lui EB de a-i da cu acte pm8nturile lui 'on, prin discu5iile iscate dup sinuciderea "nei 2i dup moartea lui Petri2or@, 'on-Meor#e ?scena horei, scena uciderii lui 'on@, 'on-Aerdelea ?a recunoscut c pl8n#erea lui este redacat /n ma#hiar de /nv5tor@, 'on-preot ?este mustrat duminic la .iseric deoarece l-a .tu pe Meor#e@, 'on-Simion <un#u ?r din .razdele acestuia@, preot-/nv5tor ?preotul nu trece pe numele lui A pam8ntul pe care e casa /nv5torului@, rom8ni-autorit5i. 'nterioare: 'on /ntre #lasul iu.irii 2i #lasul pm8ntului, care domin succesiv su4letul personaNului, "na con4lic tra#ic /ntre datoria 4a5 de tat 2i dra#ostea pt 'on, Aedrelea spiritul patriotic 2i o.li#a5ia de preda /n ma#hiar, sentimentul patern neputin5a de a le o4eri 4etelor zestre. =. PersonaNe: create con4orm esteticii realiste, respectiv /n str8ns rela5ie cu mediul social, e9ponen5iale pentru a anumit clas social, 4iind tipice /n situa5ii tipice 2i av8nd o evolu5ie credi.il. /n centrul operei se a4l destinul personaNului eponim, /ntruchipare a setei de pm8nt a 5ranului rom8n7 structura sa psiholo#ic este pus su. semnul unor trsturi dominante: tipul 5ranului, caracterizat printr-o inteli#en5 dur, e#oism 2i cruzime, dar mai ales printr-o voin5 imens. Con4orm delimitrii teoreticianului +. Forster, el este un personaN rotund, av8nd capacitatea de a surprinde cititorul /n mod convin#tor prin reac5iile 2i #esturile lui memora.ile 2i prin evolu5ia sa de la un 5ran dornic de a munci pm8nturi la individul care sacri4ic valori umane 2i morale /n numele satis4acerii unor #lasuri interioar care /l domin succesiv. 'on este un personaN eponim ?numele su d numele romanului@, realizat prin tehnica .asorelie4ului. +l domin /ntrea#a lume care #raviteaz /n Nurul su ?"na, Easile Baciu, Florica, Meor#e@ 2i care contri.uie la eviden5ierea trsturilor lui, a caracterului comple9, cu /nsu2iri contradictorii: viclenie 2i in#enuitate, .rutalitate 2i delicate5e. Modalit5ile directe de caracterizare: ?narator Iiute 2i harnic ca m-saJ, autocaracterizare ?monolo#ul interior /n care /n5ele#e c Idra#ostea nu e totul /n via5, dra#ostea e numai adaosul, altecva tre.uie s 4ie temeliaJ ale#8nd cstoria cu "na@, celelalte personaNe: opiniile celor din sat sunt contradictorii vezi scena horei, /n care 'on este numit I4leandur, nimenea, srntocJ de Easile Baciu, /n contrast cu opinia Aerdeleinilor despre 'on harnic, inteli#ent. Modalit5i indirecte de caracterizare: ?4apte, dialo#, atitudini, #8nduri@ vezi principalele trsturi ale personaNului: hrnicia ?dra#ostea cu care munce2te pm8ntul, aNutorul dat Aerdelenilor@, inteli#en5a ?4elul /n care /l o.li# pe EB s i-o de ape "na de so5ie ne#ociind pm8nturile@, viclenia ?planul calculate de seducere a "nei@, am.i5ia, or#oliul ?nu accept inNuriile lui EB /n scena horei@, lcomia ?ar .ucata de pm8nt din lotul lui Simion <un#u@, imoralitatea ?rela5ia cu Florica, devenit so5ia lui Meor#e@, impulsivitatea ?.taia cu Meor#, cu Simion <un#u, cu tatl su@.

trstura de4initorie rm8ne /ns dra#ostea pentru pm8nt, multiple scene eviden5iind-o: prima dintre ele este cea /n care, dup terminarea muncii propriului lot, 'on atin#e 4ostul su pm8nt, a4lat acum /n posesia lui Simion <un#u7 la venirea acestuia, 'on stri# c nu a 4cut nicio nedreptate, c nu /i pas nici de Nudec5i, nici de :umnezeu din cer, s4id8nd ast4el at8t le#ile satului, c8t 2i morala cre2tin. +ste primul moment /n care dra#ostea pentru pm8nt dep2e2te limitele 4irscului. Scena despre care se vor.e2te cel mai adesea /n eviden5ierea acestei trsturi a personaNului rm8ne cea a srutrii pm8ntului, care tre.uie pus /n rela5ie cu atitudinea lui 'on 4a5 de acelea2i pm8nturi /nainte ca acestea s-i apar5in prin cstoria cu "na: dac /ni5ial 'on se simte un vierme, o 4runz /n raport cu dimensiunile de uria2 ale pm8ntului, /. scena srutrii raportul de 4or5e se inverseaz: Spm8ntul se /nchina /n 4a5a luiJ. :ra#ostea pentru pm8nt atin#e aici cotele unei pasiuni erotice, iar detaliile thanatice ?lutul ne#ru, ca niste mnu2i de doliu@ anticip moartea personaNului. Fiind un personaN comple9, 'on a #enerat interpretri contradictorii /n critica literar: M. Clinescu: S'on este o .rut. <comia lui de zestre e centrul lumii 2i el cere cu inocen5 s4aturi dovedind o in#ratitudine calm. )u din inteli#en5 a ie2it ideea seducerii, ci din viclenia instinctual, caracteristic oricrei 4iin5e reduse.J +.<ovinescu: S'on este e9presia instinctului de stp8nire a pm8ntului, /n sluN.a cruia pune o inteli#en5 ascu5it, o cazuistic restr8ns, o vclenie procedural 2i, cu deose.ire, o voin5 imens: nimic nu-i rezist. 'on este o 4i#ur sim.olic, mai mare dec8t natura.J 3.C()C<;P'': "st4el, romanul 'on re4lect estetica realist prin tematica social, prin #eneza reprezentat de 4apte reale, prin con4lictele care au la .az dorin5a de parvenire a prota#onistului, prin personaNele e9ponen5iale pentru anumite cate#orii sociale 2i create /n rela5ie cu mediul, prin verosimilitatea /nt8mplrilor relatate la persoana a '''-a de ctre un arator omnipresent, omniscient, cu perspectiv auctorial 2i viziune naratolo#ic Idin spateJ. +volu5ia cuplului ")"-'(): :i4eren5a de statut social: personaN eponim, 'on este prototipul 5ranului srac, npstuit de soart, nscut /n s8nul unei 4amilii al crei tat a risipit pm8nturile Peno.iei pe .utur. <a polul opus, "na este sin#ura 4iic ce i-a mai rmas lui Easile Baciu, 5ran /nstrit din sat, posesor al pm8nturilor so5iei sale7 tatl dore2te s o dea pe "na lui Meor#e, la 4el de .o#at, pentru a rotunNi averea 2i a nu o risipi prin alian5a cu cineva in4erior material. Prima scen /n care apar cele dou personaNe este chiar descrierea horei, prete9t narativ prin care prozatorul realist adun toate personaNele pe aceea2i scen. 'on 2i "na .at Some2ana, apoi 'lie, prieten cu Meor#e, /i vede retra2i, ceea ce d na2tere 4uriei 2i reac5iilor dispre5uitoare ale lui Easile Baciu. )umindu-l pe 'on It8lhar, ho5, 4leandur, nimeni, srntocJ, Easile Baciu decaln2eaz con4lictul e9terior principal al romanului, de esn5 social. Eiziunea di4erit asupra iu.irii: :e2i la hor danseaz cu "na, 'on o iu.e2te pe Florica, 5ranca srac, dar 4rumoas a satului. +l va avea de ales /ntre a se cstori cu "na, ceea ce /i #aranteaz schim.area statutului social, sau mariaNul din dra#oste cu Florica 2i condamnarea la srcie. 'nstinctul posesiunii 2i dorin5a de a parveni 4iind mai puternice, el va pune /n practic ideea seducerii "nei, pe care alt4el Baciu nu i-o d de so5ie. "na /l iu.e2te /ns cu sinceritate 2i devine victima tra#ic a lipsei de scrupule 2i a nepsrii lui 'on. Csnicia lor are, a2adar, la .az nu o motiva5ie de ordin a4ectiv sau valori precum respectul reciproc sau con2tiin5a datoriei, ci /n primul r8nd considerete materiale ?pentru 'on@ sau de eliminare a ru2inii provocate /n urma a.aterii de la morala satului ?pentru Easile Baciu@. Cu alte cuvinte, pentru 'on cstoria 2i iu.irea sunt condi5ionate material, iar sentimentele sincere 2i intense de dra#oste ale "nei nu reprezint nici pentru Easile Baciu, nici pentru 'on un temei demn de luat /n seama, cci /n societatea rural din acest roman 4emeia reprezint o modalitate

de parvenire, o surs de perpetuare a speciei 2i dou .ra5e de munc, dup cum o.serva M. Clinescu. )unta>pre#tirile pentru nunt: "na /n5ele#e a.ia la nunt c de2i este so5ul ei, 'on nu o va iu.i niciodat7 vz8ndu-l dans8nd cu Florica, ea /2i e9plic schim.area de atitudine a 4lcului de dup noaptea petrecut /mpreun. :ac /n scena horei 'on i se adreseaz cu diminutivul "nu5, impulsivitatea, nepsarea 2i rceala iau locul 4alsei a4ec5iuni de la /nceput7 viclenia planului .iatului este du.lat de inteli#en5a cu care /i condi5ioneaz pm8nturile lui Easile Baciu /n schim.ul cstoriei cu "na. Perioada premer#toare nun5ii se caracterizeaz prin /ndeprtarea celor doi mem.ri ai cuplului, spre deose.ire de pre#tirile, /n re#istru idilic, ale nun5ii <aurei cu Pintea, /n planul vie5ii intelectualilor. )iciun moment de intimitate, nicio /ncercare de mrturisire a a4ectului, niciun #est de tandre5e nu de4ine2te comportamentul lui 'on. Csnicia dac /n alte romane realiste csnicia reprezint o etap a maturizrii a4ective, a trecerii la o alt etap /n evolu5ia cuplului, marcat de con2tiin5a sumrii unor reponsa.ilit5i, /n 'on schim.area statutului civil nu are consecin5e /n ameliorarea rela5iei dintre cei doi. :ispre5uit de 'on, Ni#nit de Peno.ia, "na petrece tot mai mult timp /n tovr2ia lui :umitru Moarc2, de la care /nva5 c remediul su4erin5ei, re#sirea lini2tii su4lete2ti sunt /n moarte. )ici na2terea copilului nu reprezint un motiv de re4acere a 4amiliei: de2i /n momentul na2terii pe c8mp 'on este impresionat de mre5ia momentului, d8ndu-2i cu s4ial plria Nos, ulterior el nu se dovede2te a 4i un tat iu.itor sau un so5 #riNuliu. "na /2i pune capt zilelor, /mplinindu-2i destinul de personaN condamnat la o e9isten5 tra#ic, iar pe 'on nici #riNa copilului ce /i #aranteaz pm8nturile nu /l preocup. :ac p8n acum /n su4letul lui a dominat #lasul pm8ntului, odat cu /mplinirea material eroul simte c nu poate 4ace un compromis cu #lasul iu.irii 2i r8vne2te la Florica, acum nevasta lui Meor#e. -nclc8nd moralitatea satului prin adulter, 'on moare ucis de Meor#e cu sapa /n cap, /ntr-o scen naturalist ce reprezint 4orma neutr a moralizrii. Concluzie: Cuplul 'on-"na evolueaz previzi.il. )aivitatea "nei, lipsa ei de e9perien5, sinceritatea 2i intensitatea sentimentelor 4ac din ea un personaN tra#ic, iar 'on evolueaz /n limitele unor trsturi su4lete2ti precum lcomia, or#oliul nemsurat, s4idarea moralei lumii satului, impulsivitatea. Format pe considerente materiale, nu a4ective, cuplul cunoa2te o involu5ie curmat de moartea celor doi. *a#s: . 'ncipitul, -ncadrarea autorului, Con4licte, Csnicia, :i4eren5a de statut social, +volu5ia cuplului ")"-'(), Finalul, Meneza, Busti4icarea speciei, <a nivel naratolo#ic, Modalit5i indirecte de caracterizare, Modalit5ile directe de caracterizare, M(:+R) '() de <iviu Re.reanu, na2terea copilului, )unta>pre#tirile pentru nunt, personaN eponim, PersonaNe, Rela5ii spa5iotemporale, R(M");< R+"<'S* (B'+C*'E > R(M") ')*+RB+<'C, Structura, Eiziunea di4erit asupra iu.irii Comment Rolul Bunimii 2i al lui *itu Maiorescu /n impunerea noii direc5ii /n literatura rom8n din a doua Numtate a secolului al ,',-lea Filed under: School, School-Bac. -Romana <eave a comment "u#ust $%, $&&% Rolul Bunimii 2i al lui *itu Maiorescu /n impunerea noii direc5ii /n literatura rom8n din a doua Numtate a secolului al ,',-lea -n secolul al ,',-lea con2tiin5a scriitorilor de a realiza o literatur care s ne le#itimeze la nivel european se mani4est cel pu5in /n dou r8nduri: mai /nt8i prin e4orturile pa2opti2tilor de la :acia literar, /n 4runte cu Mihail Go#lniceanu ?0!1&@, apoi prin studiile lui *itu Maiorescu 2i prin activitatea contemporanilor si de la Societatea Bunimea. Mruparea literar ia na2tere /n 0!3L din ini5iativa a cinci tineri cu studii /n mediile universitare 4ranceze 2i #ermane: 'aco. )e#ruzzi, *heodor Rosetti, Easile Po#or, Petre P. Carp 2i *itu Miaorescu, cel care va deveni mentorul cenaclului, un spiritus rector /n epoc. R8ndurile #ruprii

vor 4i /n#ro2ate de personalit5i precum "lecsandri, +minescu, Crean#, Cara#iale, Slavici, dar societatea permite 2i accesul unor reprezentan5i ai altor domenii dec8t cel literar, cum ar 4i istoricul 2i memorialistul Mh. Panu, lin#vistul "l. Philippide, 4ilozo4ul Easile Conta, istoricul ".:. ,enopol, con4orm devizei Iintr cine vrea, rm8ne cine poateJ. Ceea ce une2te /n ansam.lu ace2ti mem.ri rm8ne spiritul Nunimist, caracterizat prin #ust clasic 2i academic pentru valorile con4irmate de timp, ironizarea tuturor e9ceselor, severitatea critic, pre4erin5a 4ilozo4iei 2i /nclina5ia spre oratorie. Rolul Bunimii /n cea de-a doua Numtate a secolului al ,',-lea rm8ne cel de a 4i orientat cultura rom8n spre o nou v8rst, cea a eliminrii mediocrit5ilor 2i a le#itimrii>promovrii scriitorilor de cert valoare estetic: 0."u educat #ustul pu.lic /n sensul disocierii unei opere ori#inale de o crea5ie super4icial 2i al ela.orrii unor criterii 4erme necesar /n evaluarea literaturii: Nunimi2tii or#anizeaz timp de 0K ani ni2te Iprelec5iuni populareJ, con4erin5e pe diverse teme care au reprezentat at8t modele de oratorie, c8t 2i un miNloc de rsp8ndire a ideolo#iei lor7 de asemenea, Nunimi2tii urmresc realizarea unei antolo#ii de poezie a epocii, prin care s o4ere ast4el o suit de e9emple ilustrative pentru teoriile a4irmate, oper8nd /n acela2i timp 2i o selec5ie /ntre valori 2i non-valori. $. "u /ncuraNat literatura ori#inal 2i na5ional 2i au impus scriitorii de valoare din epoc /n con2tiin5a contemporanilor: +minescu, Crean#, Car#iale, Slavici, (do.escu 2i-au citit mai /nt8i operele la 2edin5ele cenaclului, apoi le-au pu.licat /n pa#inile revistei IConvor.iri literareJ, aprut /n 0!3K. L. "u impus o lim. rom8n literar prin impunerea principiului 4onetic 2i a al4a.etului latin, prin com.aterea .e5iei de cuvinte 2i a e9ceselor neolo#ice. Societatea Bunimea 2i-a des42urat activitatea pe parcursul mai multor etape: perioada ie2ean dureaz din 0!3L p8n /n 0!K1, /ntrunirile av8nd loc /n casa lui *itu Maiorescu sau a lui Easile Po#or7 /n aceast etap ideolo#ic ei sus5in prelec5iunile populare 2i /n4iin5eaz revista Convor.iri literare, pu.licat /n tipo#ra4ia proprie. +tapa 2edin5elor du.le, 5inute la 'a2i 2i la Bucure2ti, la Imica BunimeJ, /n urma mutrii lui Maiorescu ?devenit ministru al 'nstruc5iunii Pu.lice@, a lui +minescu 2i a lui Slavici /n capital, se remarc prin consolidarea noii direc5ii /n poezie 2i proz /ntre 0!K1 2i 0!!=: operele marilor clasici sunt promovate /n pa#inile revistei Bunimii sau traduse /n #erman de Mite Gremnitz. :up 0!!=, /ntrunirile se rresc, iar revista capt un caracter universitar prin pu.licarea articolelor de specialitate din diverse domenii ?4ilolo#ie, 4ilozo4ie, #eo#ra4ie, istorie@. -n centrul tuturor acestor ini5iative culturale se a4l *itu Maiorescu, un om-orchestr tipic secolului la ,',-lea prin multitudinea proiectelor politice 2i culturale /n care a 4ost implicat ca ministru al 'nstruc5iunii Pu.lice, al Busti5iei 2i de +9terne, ca a#ent diplomatic la Berlin, ca director al ziarului *impul, ca Nurist 2i pro4esor, dar mai ales ca /ntemeietor al criticii literare estetice /n cultura 2i literatura rom8n. -ntr-o epoc de tranzi5ie a culturii rom8ne, a4late /n cutarea unei identit5i, *itu Maiorescu are rol de cluz, de mentor. *itu Maiorescu este mai ales un critic cultural, de directiv, preocup8ndu-l /n studiile sale indicarea unor trasee pe care at8t scriitorii, c8t 2i pu.licul lar# s le urmeze. :intre cele mai importante prele#eri 2i articole maioresciene amintim: ( cercetare critic asupra poeziei rom8ne2ti de la 0!3K ?ImanualJ de lectur a poeziei@, -n contra direc5iei de astzi /n cultura rom8n ?mani4estare a unui sever criticism la adresa moravurilor culturale ale epocii@, :irec5ia nou /n poezia 2i proza rom8n ? /n care impune un posi.il canon al epocii@, Comediile domnului '.<. Cara#iale ?ce cuprinde teoretizarea necesit5ii impunerii criteriului estetic /n evaluarea operelor de art@, +minescu 2i poeziile lui ?scris la moartea poetului, prin care Maiorescu anticip

multe perspective ale criticii moderne @, Poe5i 2i critici, :espre scrierea lim.ei rom8ne, (ratori, retori 2i lim.u5i, )eolo#ismele ?/n care se mani4est preocuprile criticului pentru impunerea lim.ii rom8ne literare@. -n studiul -n contra direc5iei de astzi /n cultura rom8n autorul e9pune una dintre cele mai reprezentative idei estetice ale sale, respectiv re4uzul 4ormelor 4r 4ond. Maiorescu porne2te de la premisa c /n toate straturile culturii rom8ne se poate identi4ica viciul IneadevruluiJ, al imita5iei, al super4icialit5ii, /n urma unui elan al occidentalzrii. +l o4er e9emple at8t din domeniul literar sau lin#vistic ? <e9iconul de la Buda@, c8t 2i din istorie ?lucrarea lui Petru Maior despre latinitatea poporului 2i a lim.ii rom8ne@, apoi continu prin a a4irma lipsa de con5inut a unor institu5ii din epoc precum 2colile 2i universit5ile lipsite de dascli competen5i sau teatrele care 4unc5ioneaz mecanic /n a.sen5a unui repertoriu na5ional ori#inal 2i a unor actori de prestan5. Maiorescu nume2te aceste realit5i 4orme 4r 4ond 2i re4uz preluarea unor modele occidentale /n a.sen5a unui 4ond autohton solid. Convins c I4orma 4r 4ond este de-a dreptul striccioasJ deoarece nimice2te cultura, Maiorescu recomand /ndeprtarea mediocrit5ilor 2i promovarea 4ormelor ce de4inesc identitatea noastr cultural. Studiul Comediile domnului '.<. Cara#iale porne2te de la declan2area unui scandal /n presa epocii la adresa operelor dramatice ale autorului citat, acuzat de vul#aritate a lim.aNului, de imoralitate 2i de atac la .unele moravuri ale claselor politice 2i sociale /nalte, ce se sim5eau vizate de con5inutul Scrisorii pierdute. Maiorescu /n5ele#e necesitatea eliminrii unor preNudec5i /n receptarea operelor literare 2i demonstreaz /n acest studiu inaplica.ilitatea criteriului moral /n art. <a .aza studiului stau lecturile autorului din Poetica lui "ristotel sau din scrierile lui "rthur Schopenhauer: deoarece e#oismul 2i rul persist /n lume ?Schopenhauer@, arta rm8ne sin#ura modalitate de deta2are de contin#ent 2i de puri4icare a spiritului prin intensitatea emo5iilor transmise ?"ristotel@. "st4el, moralitatea /n art s-ar dovedi tocmai /n msura /n care ea tereze2te aceste sentimente7 spre deose.ire de adversarii si din epoc, ce acordau artei /n primul r8nd un rol educativ, *itu Maiorescu a4irm #ratuitatea literaturii 2i a artei, rolul lor ne4iind unul didactic sau moralizator, ci unul puri4icator, de catharsis aristotelian. "ctivitatea lui *itu Maiorescu este aceea a unui intelectual convins de necesitatea radicalismului critic /ntr-o epoc /n care con4uzia mediocrit5ilor cu valorile devenea din ce /n ce mai amenin5toare. Chiar dac el nu este creatorul unor studii mono#ra4ice sau al unei istorii literare, Maiorescu a realizat, prin studiile sale, cadrul propice /n care /2i vor des42ura /n deceniile urmtoare activitatea de critic personalit5i precum Clinescu, <ovinescu, *udor Eianu, )icolae Manolescu sau +u#en Simion. Mentor al Nunimi2tilor, el are nu numai meritul de a 4i trasat principalele direc5ii de dezvoltare a literaturii rom8ne, dar 2i pe cel al intuirii #eniilor, a2a cum a dovedit-o /n cazul lui +minescu, sau pe cel al sus5inerii 2i promovrii valorilor. -n concluzie, activitatea cenaclului Bunimea 2i a lui *itu Maiorescu reprezint cea mai important mi2care cultural din literatura rom8n din a doua Numtate a secolului al ,',-lea. *a#s: -n contra direc5iei de astzi /n cultura rom8n, Comediile domnului '.<. Cara#iale, 4ormelor 4r 4ond, Mruparea literar, Rolul Bunimii 2i al lui *itu Maiorescu /n impunerea noii direc5ii /n literatura rom8n din a doua Numtate a secolului al ,',-lea., Societatea Bunimea, spiritul Nunimist, *itu Maiorescu Comment *+"*R; P(S*B+<'C>M(:+R) Rceala ?Marin Sorescu@ Filed under: School, School-Bac. -Romana <eave a comment "u#ust $K, $&&% *+"*R; P(S*B+<'C>M(:+R)

Rceala ?Marin Sorescu@ 0. Marin SorescuRpersonalitate a literaturii post.elice, a de.utat /n 0%31 ca poet cu volumul Sin#ur printre poe5i, urmat de Moartea ceasului, Poeme, *inere5ea lui :on TuiNote, *u2i5i sau <a <ilieci prozator: *rei din5i din 4a5 sau Bapi5a dramatur# trilo#ia Setea muntelui de sare ?'ona, Matca, Paracliserul@ 2i teatrul de inspira5ie istoric " treia 5eap sau Rceala. :e2i Easile "lecsandri, Bo#dan Petriceicu Aasdeu, Bar.u Hte4nescu :elavrancea, Camil Petrescu sau <ucian Bla#a au instituit la noi o .o#at tradi5ie /n teatrul istoric, dup 0%3& Marin Sorescu renun5 la aspectul romantic evocativ /n 4avoarea medita5iei amare asupra istoriei, inov8nd nu numai la nivel tematic, ci 2i la nivelul procedeelor. $. *rsturile operei care 4ac posi.il /ncadrarea /n tipolo#ia teatrului modern post.elic Rceala este un te9t dramatic: scris pentru a 4i pus /n scen nu are narator7 ca modalitate de e9punere, te9tul este constituit pe .aza dialo#ului, patru acte 2i $$ de ta.louri indica5ii scenice elemente moderne: dispari5ia ac5iunii clasice, mutarea accentului de pe su.iectul dramatic pe semni4ica5iile ale#orice, pluriinterpretarea care presupune un pu.lic ini5iat L. Prezentarea tematicii pluriinterpretare ?element de modernitate@ a. din punct de vedere istoric, tema piesei o constituie prezentarea e9pedi5iei turcilor av8ndu-l /n 4runte pe Mahomed al ''-lea ctre Uara Rom8neasc, cu scopul detronrii lui Uepe2. .. o ale#orie a puterii me#alomane sim.olizate de sultan c. e4emeritatea #loriei, a mririi 2i a decderii d. ale#oria unui sistem politic totalitar e. te9t pro#ramatic, din discu5iile Mahomed-Pa2a din Eidin put8ndu-se deduce concep5ia autorului despre condi5ia artistului. 1. Su.linierea elementelor de te9t dramatic semni4icative pentru viziunea despre lume a autorului>evolu5ia personaNelor ". *itlul operei R meta4oric: semni4ica5iile se deduc din ta.loul 4inal, anume rceala sim.olizeaz atitudinea rom8nilor /n 4a5a destinului istoric ne4ericit, ast4el /nc8t lupta 2i /n4runtarea mor5ii sunt resim5ite ca o 4recvent 2i trectoare .oal. B. :in punctul de vedere al speciei, remarcm estomparea #rani5elor dintre tra#edie, comedie 2i dram, umorul 2i ironia de la nivelul lim.aNului coe9ist cu tra#icul la nivelul semni4ica5iilor. :ispr8nd ac5iunea clasic, primeaz ale#oria, para.ola unui teatru selectiv cu spectatorii, care tre.uie s decripteze multiplele niveluri de interpretare.

C. Construc5ia su.iectului dramatic: tehnica secven5ial- un mozaic de episoade cu relativ independen5, /n care momentele su.iectului devin inaplica.ile. Rezumat: Mahomed al ''-lea conduce e9pedi5ia ctre :unre, cu scopul detronrii lui Uepe2 2i al /nscunrii lui Radu cel Frumos. Cople2it de comple9ul in4eriorit5ii culturii turce /n raport cu cea #reac, sultanul scrie un a.ecedar, compune ode, ele#ii, #azeluri, iar pa2a din Eidin, instan5a critic, sesizeaz de4ectele acestor crea5ii, ceea ce /i va aduce /n 4inal mutilarea corporal ca 4orm de pedeaps. :in corte#iul turcilor 4ace parte 2i cu2ca /n care sunt purta5i reprezentan5ii Bizan5ului cucerit de Mahomed ?-mpratul, -mprteasa, Rz.oiul, Finan5ele, 'za.ela, Stratos@, personaNe care se comport 4c8nd a.strac5ie de starea de captivitate. Pe msur ce se apropie de :unre, muzele /l prsesc pe sultan, care decide s renun5e la statutul de creator pentru a redeveni Cuceritorul. *otu2i, 4inalul const /n victoria om8nilor asupra o2tii turce superioare numeric, ast4el /nc8t e9pedi5ia lui mahomed devine o aventur supus hazardului istoriei. :. Planuri: ;niversul nvlitorilor turci #raviteaz /n Nurul sultanului, compun8nd un ta.lou #rotesc, /n care solda5ii 2i cpitanii au /n comun trsturi precum corup5ia ?Be2lea# 2i Ba4tan#io#lu /i dau <ocotenentului pun#i cu #al.eni pentru a le 4acilita intrarea /n cortul lui Mahomed@, ipocrizia ?ludarea poeziilor sultanului@, dorin5a de parvenire ?Rau cel Frumos este educat /n dorin5a de a o.5ine puterea cu orice pre5@. ;niversul o2tenilor rom8ni este conturat /n Nurul spiritului lui Uepe2, caracteriz8ndu-se prin /n5elepciune, patriotism, spirit ironic /n situa5ii tra#ice7 moartea lui *oma din 4inal este un sim.ol al asumrii destinului. Cu2ca .izantin reprezint o ima#ine tra#icomic, o lume a aparen5elor, a decaden5ei 2i a 4astului mimat, av8nd multiple interpretri: cultivarea me#alomaniei lui Mahomed, av8nd rolul de a-i aminti marea victorie asupra Bizan5ului, dar /n acela2i timp pre4i#urarea decderii puterii otomane prin procedeul punerii /n a.is7 =. PersonaNele: numeroase, unele 4iind puternic individualizate ?Mahomed al ''-lea, Uepe2, Pa2a din Eidin@, altele simple siluete sim.olice ?Stratos, P8nzaru@. <a polii con4lictului se a4l coductorii celor dou popoare a4late /n lupt Uepe2- un personaN a.sent, sim.ol al patriotismului, al devotamentului, al 4or5ei, ceea ce declan2eaz uimirea lui Mahomed, care nu /n5ele#e cum /2i motiveaz domnitorul rom8n o2tenii: IC8nd ve5i tia capul lui Uepe2, /nainte de a-l arunca la c8ini, s mi-l aduce5i s-l srutJ. PersonaNul are o dimensiune le#endar, rom8nii reprezent8nd prin el un zid de aprare al +uropei. PersonaN a.sent, portretul lui Uepe2 se realizeaz din replicile celorlalte personaNe: Mahomed /l consider IdestoinicJ, I/ndrzne5 p8n la ne.unie 2i at8t de seme5J, I#hiaur ce V/iW /ntrece /n vicle2u#uri 2i /n cruzimeJ, 2tiind Is-2i struneasc at8t de miestrit oameniiJ7 Pa2a din Eidin apreciaz la el cinstea, demnitatea, viteNia 2i /nclina5ia spre art, iar Radu /l desconsider art4icial, din dorin5a de a-i lua tronul. -n esen5, Uepe2 apare, a2adar, ca un .un 2i inventiv strate# ce 5ine piept unui imperiu /n e9pansiune. Mahomed PersonaN monumental /n sens caricatural, sim.olizeaz puterea 2i totodat me#alomania, prin destinul su autorul realiz8nd o ale#orie a mririi 2i a decderii, a e4emerit5ii #loriei. caracterizat prin 4apte 2i dialo#: conductor de imperiu, pe parcursul e9pedi5iei este preocupat nu at8t de pro.lemele militare ?respin#e vizitele insistente ale cpitanilor Be2lea# 2i Ba4tan#io#lu@, c8t de redactarea a.ecedarului 2i de crearea de te9te poetice, av8nd veleit5i de om al Rena2terii. Mizantrop 2i me#aloman: el nu suport mani4estarea spiritului critic al Pa2ei din Eidin, de2i

recunoa2te o.iectivitatea o.serva5iilor acestuia, ast4el /nc8t va dispune mutilarea pa2ei ?trimitere la anularea li.ert5ii de opinie /n 4a5a unui dictator@. "cest #est, alturi de tierea capetelor lui Be2lea# 2i Ba4tan#io#lu /n mod ar.itrar sau de cel al uciderii propriilor 4ra5i pentru a nu ataca tronul imperiului demonstreaz nu numai me#alomania, ci 2i mizantropia personaNului. +#ocentric, el nu lupt /mpotriva lui Uepe2 din ra5iuni politice, ci din iner5ia setei de mrire. Renun5area la voca5ia de creator /n 4avoarea celei de cuceritor din 4inal poate 4i interpretat ca o du.l /n4r8n#ere a personaNului: pe de o parte /n art, pe de alt parte /n istorie, prin /n4r8n#erea de ctre Uepe2 2i prin 4aptul c ima#inea cu2tii anticip decderea 4anariot, consecin5 a cuceririi .izantine. 3. <a nivelul lim.aNului, autorul nu are inten5ia re4acerii culorii locale prin arhaisme, semni4ica5iile tra#icului a.surd 4iind /m.rcate /n umor 4in, ironie, Nocuri de cuvinte, replici aluzive, cci 4lecrelii cu deraieri de la lo#ic din ta.ra turcilor i se opune spiritul #lume5 /n situa5ii tra#ice al rom8nilor, ceea ce reprezint elementul insolit al tehnicii lui Sorescu. K. C()C<;P'': +9primarea unei opinii ar#umentate despre modul /n care tema 2i viziunea despre lume a autorului sunt re4lectate /n oper -n concluzie, /n opinia mea viziunea lui Marin Sorescu despre lume este re4lectat prin /nci4rarea ale#oric 2i prin apel la para.ol, istoria rm8n8nd doar perete9tul medita5iei asupa condi5iei umane, 4ie /n ipostaza e4emerit5ii #loriei ei, 4ie condamnat la neputin5a a4irmrii li.ert5ii de #8ndire /ntr-un sistem politic totalitar. Prin estomparea #rani5elor dintre speciile dramatice, prin structura ale#oric 2i prin caracterul de Ioper deschisJ ?;m.erto +co@, Rceala ilustreaz particularit5ile teatrului modern, de tip para.ol, din literatura rom8n contemporan. *a#s: Construc5ia su.iectului dramatic, <a nivelul lim.aNului, PersonaNele, Planuri, pluriinterpretare ?element de modernitate@, Rezumat, specia, *+"*R; P(S*B+<'C>M(:+R) Rceala ?Marin Sorescu@, tehnica secven5ial, tematici, *itlul operei, *rsturile operei care 4ac posi.il /ncadrarea /n tipolo#ia teatrului modern post.elic Comment "rt poetic>M'*;< P(+P'+': +P'M()'' ?+minescu@ Filed under: School, School-Bac. -Romana <eave a comment "u#ust $K, $&&% "rt poetic>M'*;< P(+P'+': +P'M()'' ?+minescu@ ;ltim mare romantic european, +minescu este 4i#ura cea mai important a liricii rom8ne2ti din secolul al ,',-lea. (perele sale /n versuri, repartizate /n trei perioade de crea5ie, ilustreaz nu numai evolu5ia poetului a4lat /n cutarea unei 4ormule proprii, ci mai ales dovada 4aptului c +minescu a realizat prima revolu5ionare a lim.aNului poetic din literatura noastr. ".ord8nd un re#sitru tematic romantic variat 2i intelectualizat, autorul unor capodopere precum Ciclul Scrisorilor, (d ?/n metru antic@, Mloss, <ucea4rul, Memento mori, Floare al.astr sau Sara pe deal se /nscrie /n circuitul valorilor universale. Romantismul este o mi2care literar aprut /n "n#lia la /nceputul secolului al ,',-lea, de unde se rsp8nde2te mai /nt8i /n Fran5a 2i /n Mermania, apoi /n toat +uropa. "ceast mi2care apare ca o reac5ie la stricte5ea re#ulilor clasice, 4iind prima 4orm de modernism din cultura universal. Curentul are urmtoarele trsturi principale: e9pansiunea eului, cultul individualismului, redescoperirea 4olclorului 2i a istoriei na5ionale, cultivarea strilor onirice, interesul pentru mituri 2i sim.oluri, crearea de lumi 4antastice, contemplarea trecutului 2i a 4i#urilor istorice, trium4ul sentimentalismului asupra ra5iunii, al ima#ina5iei asupra lo#icii 2i Nudec5ii, spiritul dinamic, tensiunea, deschiderea ?spre deose.ire de echili.rul 2i cultul 4ormelor /nchise din clasicism@, viziunea #lo.al asupra universului ?totalitatea, nu detaliul7 sinteza, nu analiza@, interesul pentru

particular, individual, ori#inal ?nu tipicul>caracterul@, cultivarea melancoliei, a unei stri o9imoronice /n care durerea se asociaz cu plcerea, iar pesimismul cu speran5a. -n literatura rom8n putem vor.i despre romantism odat cu apari5ia pa2opti2tilor, mani4estul lor 4iind de 4apt 'ntroduc5ia la :acia literar semnat de Mihail Go#lniceanu, ulterior prin opera liric a lui Mihai +minescu, ce intelectualizeaz 2i ra4ineaz tematica 2i viziunea pa2opti2tilor, realiz8nd totodat 2i prima revolu5ionare a lim.aNului poetic din literatura rom8n. -n Pre4a5 la (pere ' de Mihai +minescu, criticul literar +u#en Simion distin#e opt mituri /n poezia marelui creator, precum cel erotic, cel oniric, mitul /ntoarcerii la elemente, al dasclului, al istoriei, al na2terii 2i al mor5ii universului 2i, nu /n ultimul r8nd, al poeziei. "4irma5ia dat surprinde un aspect esen5ial al artelor poetice eminesciene dintre care amintim titluri percum )umai poetul, +u nu cred nici /n 'ehova, Criticilor mei sau Scrisoarea '', opere care trateaz mitul poeziei deoarece prezint concep5ia poetului despre art 2i despre menirea creatorului de a trans4i#ura realul prin puterea ima#inii artistice 2i a lim.aNului poetic. "st4el, acestor e9emple li se altur 2i poemul +pi#onii, pu.licat /n 0!K& /n Convor.iri literare, cea mai cunoscut art poetic eminescian, av8nd ca tem e9primarea crezului artistului la v8rsta de $& de ani, pe .aza unei antiteze ample /ntre trecutul literar strlucit 2i prezentul deczut. *itlul provine din lim.a #erman 2i desemneaz urma2ii nedemni ai unor /nainta2i de valoare, statut pe care /l au /n opinia autorului to5i contemporanii si. "0: -n primul r8nd, poezia apar5ine romantismului prin structura antitetic: partea ' cuprinde unsprezece stro4e 2i realizeaz un amplu ta.lou al predecesorilor poetului, 4a5 de care mani4est admira5ie, tonalitatea 4iind a unei ode.;rmtoarele opt stro4e compun cea de-a doua parte, marc8nd o schim.are de ton, de la cel laudativ, e9u.erant la cel satiric 2i pam4letar, cu in4uzii de scepticism, prezent8nd #enera5ia contemporan scriitorului ca pe o v8rst a re#resului /n art. "$: -n al doilea r8nd, /ntoarcerea spre trecut, o4erit ca e9emplu prezentului, este, de asemenea, un element romantic. -nc din prima stro4 se remarc starea de /mplinire su4leteasc a eului liric, de e9taz 4a5 de autorii ?pre@pa2opti2ti, care au demonstrat valen5ele artistice al #raiului rom8n, scriind Io lim. ca un 4a#ure de miereJ. Predomin auriul la nivel cromatic, /ntoarcerea spre trecut echival8nd /ntoarcerii la mitul v8rstei de aur, a purit5ii>atemporalit5ii7 epitetul Izilele deaurJ, meta4orele Ioceanele de steleJ, Ir8uri de c8ntriJ, Iizvoare-ale #8ndiriiJ sunt superaltive ale revi#orrii terapeutice a eului liric. Printr-o enumera5ie ampl de zece stro4e, +minescu /2i Nusti4ic aceast atitudine prezent8ndu-2i predecesorii /n ordine cronolo#ic 2i valoric, dedic8ndu-le 4ie c8te o Numtate de vers ?IMumulean, #las de durereJ aluzie la ele#iile poetului Bar.u Paris Mumuleanu, I<ir de ar#int-SihleanuJ-trimitere la volumul "rmonii intime@, apoi c8te un vers ?IEcrescu c8nt8nd dulce a iu.irii primvarJ deoarece 'ancu Ecrescu este autorul poemului Primvara amorului, ICantemir croind la cruce din cu5ite 2i paharJ, vers care trimite nu la :imitrie Cantemir, ci, a2a cum sus5ine Poe :umitrescu-Bu2ulen#a, la "ntioh, 4iul acestuia, descris /n mod similar de "ron Pumnul /n <epturariul rom8nesc, pe care +minescu /l cuno2tea@, ulterior c8te o stro4 ?pa2opti2tilor precum :. Bolintineanu, Costache )e#ruzzi, 'on Aeliade Rdulescu sau ". Mure2anu@, culmin8nd cu "lecsandri, cruia /i rezerv trei stro4e. Bardul de la Mirce2ti este numit Ire#e-al poeziei, vecinic t8nr 2i 4ericeJ, pentru atitudinea sa de senintate clasic 2i pentru comple9itatea operelor la care se 4ac aluzii: :oine, cule#erea de 4olclor, Mr#ritrele, proza :ridri, poezia patriotic, Pasteluri. "L: -n plus, /n partea a doua opozi5ia la nivelul pronumelor noi-voi 2i marcarea schim.rii de ton prin conNunc5ia adversativ IdarJ marcheaz antiteza trecut-prezent. Poetul 4olose2te pluralul inclusiv InoiJ 2i se auto/ncadreaz /n r8ndul epi#onilor pentru a 4i mai convin#tor, de2i prin /ns2i scrierea acestui poem se deta2a evident de con#enerii si. -n prima stro4 a acestei a doua pr5i, +minescu realizeaz un portret al epi#onilor: ei sunt lipsi5i de a4ect, de sensi.ilitate ?Isim5iri reciJ@, de inspira5ie 2i har ?Ihar4e zdro.iteJ@, sunt perverti5i su4lete2te /n ciuda v8rstei tinere ?IMici de zile, mari de patimi, inemi .tr8ne, ur8teJ@, nu au credin5 ?I:umnezeul nostru: um.rJ@, sunt

dema#o#i ?Ipatria noastr: o 4razJ@, sunt lipsi5i de un 4ond solid ?I-n noi totul e spoial, totu-i lustru 4r .azJ@, nu au idealuri ?Inoi nu credem /n nimicJ@. 'ndirect, putem deduce ast4el portretul artistului romantic /n viziunea lui +minescu, /nsum8nd virtu5i precum sensi.ilitatea, puritatea spiritul, credin5a, patriotismul, reli#iozitatea, motiva5ia interioar, aspira5ia, vizionarismul. Stro4ele care urmeaz reiau ideea antitezei trecut-prezent, ilustr8nd scepticismul de ori#ine schopenhauerian al autorului, un alt element romantic. "1: )u /n ultimul r8nd, re#sim e9primat /n penultima stro4 2i concep5ia poetului despre poezie, care ar presupune sacralitate ?meta4orele e9plicite I-n#er palidJ, Ivoluptuos Noc cu icoaneJ@ 2i mai ales puterea trans4i#urrii realului ?Istrai de purpur 2i aur peste 5r8na cea #reaJ@, ilustrat 2i /n a4irma5ia lui +u#en Simion /n mod similar: Ipoetul pune haine de ima#ini pe cadavrul trist 2i #olJ. -n concluzie, prezent8nd concep5ia poetului despre poezie 2i rolul artistului, +pi#onii este un te9t pro#ramatic ce ilustraz nu numai mitul poeziei, ci 2i particularit5ile romantismului. +pi#onii de Mihai +minescu C8nd privesc zilele de-aur a scripturelor rom8ne, M cu4und ca /ntr-o mare de visri dulci 2i senine Hi /n Nur parc-mi colind dulci 2i m8ndre primveri, Sau vd nop5i ce-ntind deasupr-mi oceanele de stele, Pile cu trei sori /n 4runte, verzi dum.rvi cu 4ilomele, Cu izvoare-ale #8ndirii 2i cu r8uri de c8ntri. Ed poe5i ce-au scris o lim., ca un 4a#ure de miere: Cichindeal #ur de aur, Mumulean #las de durere, Prale 4irea cea /ntoars, :aniil cel trist 2i mic, Ecrescu c8nt8nd dulce a iu.irii primvar, Cantemir croind la planuri din cu5ite 2i pahar, Beldiman vestind /n stihuri pe rz.oiul inimic. <ir de ar#int, Sihleanu, :onici cui. de-n5elepciune, Care, cum rar se /nt8mpl, ca s mediteze pune ;rechile ce-s prea lun#e ori coarnele de la cer.7 ;nde-i .oul lui cuminte, unde-i vulpea diplomatX S-au dus to5i, s-au dus cu toate pe o cale ne6nturnat. S-a dus Pann, 4inul Pepelei, cel iste5 ca un prover.. +liad zidea din visuri 2i din .asme seculare :elta .i.licelor sunte, pro4e5iilor amare, "devr scldat /n mite, s4in9 ptruns de-n5eles7 Munte cu capul de piatr de 4urtune detunat, St 2i azi /n 4a5a lumii o eni#m n6e9plicat Hi ve#heaz-o st8nc ars dintre nouri de eres. Bolliac c8nta io.a#ul 2-a lui lan5uri de aram7 <-ale 5rii 4lamuri ne#re C8rlova o2tirea cheam, -n prezent vrNe2te um.re dintr-al secolilor plan Hi ca BCron, treaz de v8ntul cel sl.atic al durerii, Palid stin#e-"le9andrescu s8nta candel-a sperrii,

:esci4r8nd eternitatea din ruina unui an. Pe-un pat al. ca un lin5oliu zace le.da murind, Pace palida ver#in cu lun#i #ene, voce .l8nd Eia5a-i 4u o primvar, moartea-o prere de ru7 'ar poetul ei cel t8nr o privea cu /m.tare, Hi din lir cur#eau note 2i din ochi lacrimi amare Hi ast4el Bolintineanu /ncepu c8ntecul su. Mure2an scutur lan5ul cu-a lui voce ru#init, Rumpe coarde de aram cu o m8n amor5it, Cheam piatra s /nvie ca 2i miticul poet, Smul#e mun5ilor durerea, .razilor destinul spune, Hi .o#at /n srcia-i ca un astru el apune, Preot de2teptrii noastre, semnelor vremii pro4et. 'ar )e#ruzzi 2ter#e col.ul de pe cronice .tr8ne, Cci pe mucedele pa#ini stau domniile rom8ne, Scrise de m8na cea veche a-nv5a5ilor mireni7 Moaie pana /n coloarea unor vremi de mult trecute, Pu#rve2te din nou, iar2i p8nzele posomor8te, Ce-artau 4aptele crunte unor domni tirani, vicleni. H-acel re#e-al poeziei, vecinic t8nr 2i 4erice, Ce din 4runze /5i doine2te, ce cu 4luierul /5i zice, Ce cu .asmul poveste2te veselul "lecsandri, Ce-n2ir8nd mr#ritare pe a stelei .lond raz, "cum secolii str.ate, o minune luminoas, "cum r8de printre lacrimi c8nd o c8nt pe :ridri. Sau vis8nd o um.r dulce cu de-ar#int aripe al.e, Cu doi ochi ca dou .asme mistice, ad8nce, dal.e, Cu z8m.irea de ver#in, cu #las .l8nd, duios, /ncet, +l /i pune pe-a ei 4runte m8ndru diadem de stele, ( a2eaz-n tron de aur, s domneasc lumi re.ele, Hi iu.ind-o 4r mar#ini, scrie: Svisul de poetJ. Sau vis8nd cu doina trist a voinicului de munte, Eisul apelor ad8nce 2i a st8ncelor crunte, Eisul sel.elor .tr8ne de pe umerii de deal, +l de2teapt-n s8nul nostru dorul 5rii cei str.une, +l revoac-n dulci icoane a istoriei minune, Eremea lui Hte4an cel Mare, zim.rul som.ru 2i re#al. ........................... 'ar noiX noi, epi#oniiXQ Sim5iri reci, har4e zdro.ite, Mici de zile, mari de patimi, inimi .tr8ne, ur8te, M2ti r8z8nde, puse .ine pe-un caracter inimic7 :umnezeul nostru: um.r, patria noastr: o 4raz7 -n noi totul e spoial, totu-i lustru 4r .az7 Eoi credea5i /n scrisul vostru, noi nu credem /n nimicO Hi de-aceea spusa voastr era sunt 2i 4rumoas,

Cci de min5i era #8ndit, cci din inimi era scoas, 'nimi mari, tinere /nc, de2i voi sunte5i .tr8ni. S-a /ntors ma2ina lumii, cu voi viitorul trece7 )oi suntem iar2i trecutul, 4r inimi, trist 2i rece7 )oi /n noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i strinO Eoi, pierdu5i /n #8nduri sunte, convor.ea5i cu idealuri7 )oi c8rpim cerul cu stele, noi m8nNim marea cu valuri, Cci al nostru-i sur 2i rece marea noastr-i de /n#he5, Eoi urma5i cu rpeNune cu#etrile re#ine, C8nd, plutind pe aripi sunte printre stelele senine, Pe-a lor urme luminoase voi asemenea mer#Y5i. Cu-a ei candel de aur palida /n5elepciune, Cu z8m.irea ei re#al, ca o stea ce nu apune, <umina a vie5ii voastre drum de roze semnat. Su4letul vostru: un /n#er, inima voastr: o lir, Ce la v8ntul cald ce-o mi2c c8ntri molcome respir7 (chiul vostru vedea-n lume de icoane un palat. )oiX Privirea scruttoare ce nimica nu viseaz, Ce ta.lourile minte, ce sim5irea simuleaz, Privim reci la lumea asta v numim vizionari. ( conven5ie e totul7 ce-i azi drept m8ine-i minciun7 "5i luptat lupt de2art, a5i v8nat 5int ne.un, "5i visat zile de aur pe-ast lume de amar. SMoartea succede vie5ii, via5a succede la moarteJ, "lt sens n-are lumea asta, n-are alt scop, alt soarte7 (amenii din toate cele 4ac icoan 2i sim.ol7 )umesc sunt, 4rumos 2i .ine ce nimic nu /nsemneaz, -mpr5esc a lor #8ndire pe sisteme numeroase Hi pun haine de ima#ini pe cadavrul trist 2i #ol. Ce e cu#etarea sacrX Com.inare miestrit ;nor lucruri n6e9istente7 carte trist 2i-nc8lcit, Ce mai mult o /nci4reaz cel ce vrea a desci4ra. Ce e poeziaX -n#er palid cu priviri curate, Eoluptos Noc cu icoane 2i cu #lasuri tremurate. Strai de purpur 2i aur peste 5r8na cea #rea. Rm8ne5i dar cu .ine, sunte 4iri vizionare, Ce 4cea5i valul s c8nte, ce punea5i steaua s z.oare, Ce crea5i o alt lume pe-ast lume de noroi7 )oi reducem tot la pravul azi /n noi, m8ini /n ruin, Pro2ti 2i #enii, mic 2i mare, sunet, su4letul, lumin, *oate-s pra4Q <umea-i cum esteQ 2i ca d8nsa suntem noi. ?0!K&@ *a#s: "rt poetic>M'*;< P(+P'+': +P'M()'' ?+minescu@, concep5ia poetului despre poezie, Poezia, romant, Romantismul, Structura, *ema, *itlul Comment Sinteza <im.a si literatura romana

Filed under: School, School-Bac. -Romana "u#ust $K, $&&%

$ Comments

(rient 2i (ccident Cultura rom8n este rezultatul unor contacte cu civiliza5ia 2i cultura popoarelor orientrale 2i occidentale /n urma dieritelor evenimente petrecute de-a lun#ul istoriei. "st4el, departe de a 4i o simpl cultur imitativ, cultura noastr ilustreaz con4luen5a a dou mari zone de civiliza5ie7 /n esen5, p8n /n secolul al ,',-lea preponderente sunt in4luen5ele orientale, vizi.ile /n primul r8nd la nivel lin#vistic ?avem cuvinte de ori#ine #reac - ana4ur, a catadicsi, icoan, litur#hie turc ca4ea, chi4tea, pila4, slav a iu.i, cr8n#, dum.rav, #lezn, picior@, dar 2i la nivelul mentalit5ilor 2i al vestimenta5iei ?de e9emplu, vestimenta5ia lui <pu2neanul cuprinde anteriul turcesc@ sau la nivelul speciilor literare ?cronica, ha#io#ra4ia Eie5ile s4in5ilor, literatura parenetic -nv5turile lui )ea#oe Basara. ctre 4iul su, *eodosie@. 'n4luen5a occidental ptrunde /ncep8nd cu secolul al ,',-lea, c8nd la nivel lin#vistic se remarc pre4erin5a pa2opti2tilor pt neolo#isme de ori#ine latin ?din 4rancez, italian@ /n locul e9ceselor de cuvinte #reco-turce. Moda apuseana /n mentalit5i 2i vestimenta5ie este ironizat de E. "lecsandri /n Chiri5a /n provincie, iar *itu Maiorescu, prin teoria FFF, com.ate e9ecsul de imita5ie a institu5iilor occidentale. )icolae 'or#a 4ace pt prima oar o sintez a elementelor orientale ?imo.ilism, colectivism, despotism, spirit contemplativ, 2tiin5 sacr@ 2i acelor occidentale ?dinamism, individualism, spirit pra#matic, democra5ie, 2tiin5 pro4an@, sintez ce caracterizeaz cultura 2i civiliza5a .izantin. -n perioada inter.elic, sus5intori ai /ntoarcerii spre orient sunt tradi5ionali2tii /n 4runte cu ). Crainic, /n timp ce moderni2tii lui <ovinescu sus5in necesitatea modernizrii literaturii 2i a culturii prin sincronizarea cu (ccidentul. Revistele /n care au avut loc aceste dispute au 4ost Eia5a rom8neasc, S.urtorul, M8ndirea. :up al doilea RM, se v. despre conceptul de A(M( B"<C")'C;S, mai ales /n studiul lui Mircea Muthu, care /l caracterizeaz ca 4iind u homo duple9, 4iin5 dedu.lat 2i dupliciar, av8nd trstri precum hazul de necaz, adapta.ilitatea, toleran5a, versatilitatea, amoralitatea, spiritul tranzac5ional, scepticism. (ri#inea poporului 2i a lim.ii rom8ne: <im.a rom8n 4ace parte din 4amilia lim.ilor romanice, av8nd la .az latina popular>vul#ar. "lte lim.i care mai 4ac parte din aceast 4amilie sunt: 4ranceza, provensala ?S Fran5ei@, spaniola, catalana ?provincia CatalunCa din Spania@, italiana, sarda ?insula Sardinia, 'talia@, roman2a sau retoromana ?+lve5ia@, portu#heza, dalmata ?coasta dalmat a Croa5iei, nu se mai vo.e2te de la s48r2itul secolului al ,',-lea@. ;n element ce individualizeaz lim.a rom8n este 4aptul c este sin#ura lim. latin vor.it /n S-+ +uropei. <atina vul#ar ?popular@ este varianta oral, spontan a latinei clasice, 4iind 4olosit /n vor.irea 4amiliar, i#nor8nd aspectele normative 2i accept8nd inova5iile. +ste lim.a de comunicare dintre diversele popula5ii ale 'mperiului Roman 2i suport modi4icri din partea vor.itorilor autohtoni cuceri5i, /n 4iecare provincie altele, ast4el /nc8t /ncepe crearea lim.ilor romanice. Su.strat dacic este 4ondul autohton, lim.a prsit de popula5ia dac /n urma cuceririi de ctre romani. Cea mai consistent parte a mo2tenirii dace se o.serv la nivelul le9icului, de2i nu s-au pstrat mai mult de $&& de cuvinte: )ume proprii: "r#e2, Cerna, Cri2, :unre, 'a2i, Biu, <otru, (ituz, (lt, Siret, Some2, *imi2, *urda, Bucur7 Su.stantive comune: a.ur, .aci, .alaur, .arz, .rad, .r8nz, .r8u, .uz, cea4, cioar, copil, #ard, 4luier, #roap, #rumaz, mazre, m8nz, mo2, mrar, p8r8u, ra5, scrum, st8n, strun#,

2op8rl, 5ap, 5arc, urd, vatr, viezure, zer. Eer.e: a ciupi, a .#a, a se .ucura, a cru5a, a scpra. Su4i9e: -esc, -e2te, -andru, -ni. ;nele aspecte din 4onetic 2i mor4o-sinta9 sunt atri.uite ipotetic su.stratului autohton: /n 4onetic consoanele h, 2, vocala , iar /n mor4olo#ie 4ormarea numeralelor prin adi5iune ?de la 00 la 0%@. <im.a rom8n /2i dovede2te caracterul latin la nivel 4onetic, #ramatical 2i le9ical. a. *rans4ormri 4onetice /n trecerea de la latin la rom8n: Cderea consoanelor 4inale m, n, s,t: caputZ capuZcap7 *rans4ormarea consoanei du.le ll- /n l: callisZcalle .. <a nivel #ramatical, rom8na preia L din cele = declinri ale su.stantivelor latine2ti, cele L #enuri, cele 1 conNu#ri ale ver.elor, modurile 2i timpurile, pronumele, mare parte a numeralelor, numeroase adver.e, dar mai ales prepozi5ii 2i conNunc5ii. c. <a nivel le9ical, voca.ularul 4undamental al lim.ii noastre este /n propor5ie de 3&[ de ori#ine latin: pr5i ale corpului omenesc ?cap, creier, dinte, .ra5, 4a5, inim, m8n@, #radele de rudenie ?socru, 4rate, prin5i, nepo5i, cumna5i, 4ini@, termeni reli#io2i ?.iseric, cruce, a se ru#a@, zilele sptm8nii, termeni a#rari ?pm8nt, sap, artur, semntur, secer@, ver.e care indic ac5iuni esen5iale ?aler#a, aduce, auzi, .ate, cdea, c8nta, cunoa2te, 4i, Nudeca, lua@, o.iecte de uz casnic, elemente ale ve#eta5iei ?ar.ore, ceap, codru, munte, pdure@, animale domestice 2i sl.atice ?arici, .ou, cal@, unit5i ale timpului ?an, azi, dimina5, iarn, lun, noapte, zi, sptm8n@, 4enomene meteorolo#ice ?v8nt, cea5, 4ul#er, #er@. <atinitatea lim.ii rom8ne a 4ost semnalat mai /nt8i de crturari strini ?Papa Pius al ''-lea, 01&=0131@, apoi de cronicarii moldoveni ?Mri#ore ;reche, Miron Costin, 'on )eculce, sec. ,E''@ 2i de crturarii Hcolii "rdelene ?Samuil Micu, Mh. Hincai, Petru Maior@ la s48r2itul sec. al ,E'''-lea. -n prima 4az a dezvoltrii ei, lim.a rom8n veche este denumit rom8na comun ?sau rom8na primitiv, strrom8na, protorom8na, traco-romanica@, respectiv lim.a care se vor.ea de strmo2ii de la ) 2i S de :unre, din care s-au desprins cele patru dialecte ale lim.ii noastre: dacorom8na, me#leno-rom8na, istro-rom8na 2i macedo-rom8na sau arom8na. *eritoriul de 4ormare a lim.ii rom8ne: e9ist trei teorii le#ate de teritoriul de 4ormare a lim.ii rom8ne: teoria 4ormrii lim.ii rom8ne e9clusiv la ) de :unre, sus5inut de :. Cantemir, Petru Maior, B.P. Aasdeu, care este in4irmat de e9isten5a dialectelor rom8ne2ti de la S de :unre7 teoria 4ormrii lim.ii rom8ne e9clusiv la S de :unre, sus5inut de lin#vi2ti strini ?Sulzer, Roesler@ sau de savan5i rom8ni recum (v. :ensusianu sau "l. Philippide, con4orm creia dup retra#erea aurelian s-ar 4i produs o mi#ra5ie masiv de popula5ie din spa5iul 4ostei :acii. *eoria imi#ra5ionist este in4irmat de .o#atele mrturii arheolo#ice prin care se demonstreaz persisten5a popula5iei dacice /n teritoriul de .a2tin, de o.iectele de cult cre2tin, cu inscrip5ii latine2ti sau de persisiten5a unor cuvinte latine2ti numai /n E Rom8niei ?ai, Nune, nea, pcurar@. *eoria 4ormrii lim.ii rom8ne la ) 2i S de :unre, sus5inut de Hcoala "rdelean 2i de maNoritatea lin#vi2tilor rom8ni ?".:. ,enopol, "l. Rosetti, ). 'or#a, Se9til Pu2cariu@. Primul document atestat /n lim.a rom8n este Scrisoarea lui )eac2u din C8mpulun# ctre Bohannes BenFner din Bra2ov, dat8nd din 0=$0, prin care este anun5at o invazie a turcilor. Scrisoarea pstreaz protocolul de epoc, av8nd 4ormule ini5iale 2i 4inale preluate din lim.a

slavon. "dstrat 'n4luen5a slav asupra lim.ii rom8ne: ( important in4luen5 asupra lim.ii rom8ne /ncepe cu miNlocul sec. al E-lea, odat cu mi#ra5ia slavilor pe teritoriile de la S de :unre ?unde asimileaz popula5ia autohton sau o disloc spre sud@ 2i pe cele de la ) 4luviului, convie5uind cu daco-romanii 2i treptat 4iind asimila5i. Procesul este activ /n perioada sec. E''-, 2i are drept consecin5e .ilin#vismul slavo-rom8n, reor#anizarea Bisericii 2i o4icierea sluN.ei dup model slav, /n lim.a slavon, precum 2i or#anizarea statal /n cnezate 2i voievodate. Hi dup sec. al ,'''-lea, /n di4erite etape istorice, lim.a rom8n a recurs la /mprumuturi slave prin intermediul lim.ilor vecine ?.ul#ara, rusa, uraineana, s8r.o-croata@. 'n4luen5a slav se mani4est asupra rom8nei ca idiom deNa 4ormat. :in slav provin cuvinte ce constituie serii semnatice: pr5i ale corpului omenesc ?#8t, #lezn, o.raz@, vie5uitoare ?coco2, curc, dihor, #8sc, veveri5, vidr@, rela5ii umane ?nevast, rud, prieten, vrNma2@, unelte ?ciocan, cle2te, #re.l@, natur ?iaz, cr8n#, izvor, dum.rav@, termeni .iserice2ti ?mucenic, monah, poman, schit, s48nt, slav@, no5iuni a.stracte ?duh, mil, munc, noroc, nevoie, sil@, la care se adau# antroponime ?Bo#dan, :an, :ra#omir, :umitru, Mihai, Mircea, Elad, Elaicu, )icolae@ sau toponime ?Cozia, 'alomi5a, 'l4ov@. :e asemenea, sunt de ori#ine slav ver.e ?citi, drui, hrni, iu.i, lo#odi, munci@, adNective ?dra#, m8ndru, prost, viteaz, voinic@, su4i9e ?-ac, -alnic, -anie, -a2, -c, -ean@. Cronicarii autori reprezentativi pt perioada veche a culturii 2i a literaturii rom8ne, pt umanismul rom8nesc. Cronicarii moldoveni sunt Mri#ore ;reche, Miron Costin 2i 'on )eculce, autorii <etopise5ului Urii Moldovei, preocupa5i s demonstreze ori#inea latin a poporului 2i a lim.ii rom8ne. (perele lor se a4l la limita /ntre literatur 2i documentul istoric, /n semsul c numai anumite pasaNe au, pe l8n# 4unc5ie in4ormativ, 2i 4unc5ie emotiv sau poetic. Mr. ;reche creatorul primului portret din lit rom prin portretul lui Ste4an cel Mare, M. Costin autorul primului pasaN descriptiv ?invazia lcustelor@, )eculce primul povestitor, deoarece el relateaz /nt8mplri crora le-a 4ost martor. Cronicarii munteni ?Stoica <udescu, Radu Popescu, Radu Mreceanu, Stolnicul C-tin Cantacuzino@ sunt mai su.iectivi, au un spirit pam4letar 2i sunt preocupa5i de con4lictul dintre dou 4amilii .oiere2ti, Cantacuzinii 2i Br8ncovenii. Portretul lui Hte4an realizat concis, prin urmtoarele tehnici: prezentarea ini5ial a trsturilor 4izice, prin procedeul litotei pt a atenua de4ectele domnitorului ?om nu mare de stat@, apoi prezentarea portretului moral, /nt8i prin eviden5ierea de4ectelor ?m8nios, impulsiv@, apoi a calita5ilor ?curaNul, puterea de a trans4orma un e2ec /n victorie, spirit de lider@7 vod are o aur mitic 2i le#endar prin proiectarea mor5ii lui la nivel cosmic ?su4erin5a naturii la moartea lui@. Predomin su.st 2i adN la nivel mor4olo#ic, portretul ese realizat /n manier o.iectiv. Rolul cronicarilor a 4ost esen5ial /n 4ormarea con2tiin5ei istorice 2i /n dezvoltarea lit rom. :imitrie Cantemir: personalitate enciclopedic la culturii rom8ne, primul rom8n admis la o "cademie interna5ional, anume cea din Berlin. :ou din capodoperele sale sunt: :escriptio Moldaviae reconstituirea unui cadru temporal 2i spa5ial /ntr-un stil savant, descrierea cadrului 4izic, istoric, politic, cu ri#urozitate documentar, 2tiin5i4ic, /ntr-un stil ar#umentativ, dar si prin introducerea le#endelor, miturilor. -n cap. :espre nravurile moldovenilor prima schi5 de caracterizare psiho-etnic a rom8nilor ?plcerea de a vor.i mult, de a polemiza, #enerozitatea 2i ospitalitatea moldovenilor@ 'storia iero#li4ic- o istorie secret, o ale#orie, prin ascunderea persoanelor cu e9isten5 istoric .ine determinat su. nume de animale 2i psri himerice. Prezint lupa dintre moldoveni 2i munteni, ar.itra5i de turci, toate personaNele av8nd m2ti animalere. :ezvluirea numelor adevrate la 4inal se 4ace /n Scara t8lcuitoare a numelor. +ste o oper literar pentru c nu mai

primeaz valoarea documentar a 4aptelor 2i accentul cade pe stil, pe discurs, nr mare de pa#ini de nara5iune 4ictiv, prezen5a unor para.ole. 1. '<;M')'SM;< -n /ntrea#a +urop, secolul al ,E'''-lea a 4ost desemnat Isecolul luminilorJ. 'luminismul ?sau luminismul@ este un curent ideolo#ic 2i cultural, cu multiple consecin5e /n plan politic, istoric 2i artistic, care tinde s emancipeze omul din pozi5ia ri#id a 4ilozo4iei tradi5ionaliste, s /nlocuias o concep5ie static despre om cu una dinamic. "pare /n 5rile /n care .ur#hezia a evoluat mai repede ?Fran5a, "n#lia@, ulterior rsp8ndindu-se /n estul continentului. "st4el, ideile ilumini2tilor au un caracter anticlerical, antidespotic 2i anti4eudal, contest8nd a.solutismul monarhic, contradic5iile sociale, privile#iile e9cesive ale clerului, e9clusivismul catolic, cenzura politic 2i reli#ioas, ce condamn operele realizate /n spiritul luminilor. Reprezentan5i: MontesDuieu, Bean BacDues Rousseau, Eoltaire, :iderot, Beaumarchais ?Fran5a@, S\i4t 2i :e4oe ?"n#lia@, <essin# 2i Moethe ?Mermania@, Radi2cev ?Rusia@. Cel mai important nucleu iluminist de la noi /l reprezint Hcoala "rdelean din *ransilvania, mi2care care ia amploare acolo din cauza situa5iei politice de4avorizate a rom8nilor. Fa5 de iluminismul european, rom8nii se /ndeoprteaz de idealul cosmopolit al cet5ii universului 2i pre4i#ureaz ast4el ideolo#ia na5ionalist a romantismului. 'luminismul rom8nesc se caracterizeaz prin urmtoarele elemente: "re coloratur na5ional, 4iind preocupat de 4ormarea poporului 2i a lim.ii rom8ne -ncearc recunoa2terea rom8nilor ca na5iune /n *ransilvania Reprezint o ampl mi2care de a4irmare na5ional )u rupe le#tura cu tradi5ia umanist ca 5n 5rile occidentale. Reprezentan5ii de seam ai iluminismului din "rdeal sunt cei patru cori4ei: Petru Maior, Mh. Hincai, Samuil Micu 2i 'on Budai-:eleanu. :irec5iile activit5ii Hcolii "rdelene: direc5ia politic memoriul trimis lui <eopold al ''-lea direc5ia cultural prin stmularea studiului lim.ii 2i a istoriei, prin dezvoltarea 2tiin5elor 2i /nv5m8ntului. Studiile lor istorice ?I'storia pentru /nceputul rom8nilor /n :achiaJ Petru Maior, IAronica rom8nilor 2i a mai multor neamuriJ Mh. Hincai@ se concentreaz /n Nurul a dou idei centrale: ori#inea pur roman a poporului rom8n, a4irm8nd e9terminarea dacilor cu scopul demonstrrii no.le5ii rom8nilor, ideea continuit5ii rom8nilor /n "rdeal. -n plan lin#vistic, sus5in latinitatea lim.ii rom8ne cu ar#umente etimolo#ice 2i orto#ra4ice ?propun /nlocuirea al4a.etului chirilic cu cel latin@ /n #ramatici precum I+lementa lin#uae daco-romanae sive valahicaeJ ?MicuHincai@ sau dic5ionare precum I<e9iconul de la BudaJ ?'on Budai-:eleanu@. =. Pa2optismul epoc de rena2tere cultural, cuprins /ntre 0!L& 2i 0!3&, corespunz8nd romantismului /n cultura 2i literatura rom8n. -n urma Rev de la 0!$0, a *ratatului de la "drianopol 2i a Rev pa2optiste, 5rile rom8ne cunosc un elan al occidntalizrii, deoarece tinerii rom8ni mer# s studieze la Paris, Eiena 2i Berlin 2i doresc s impun 2i la noi modelul occidental. Reprezentan5i ai acestei perioade sunt 'on Aeliade Rdulescu, Mh. asachi, ). Blcescu, :. .olintineanu, "lecsandri, )e#ruzzi, Mihail Go#lniceanu. Pa2opti2tii au preluat din lit 4rancez sistemul #enurilor 2i al speciilor, precum 2i temele 2i motivele romantice. -n plus, au pus .azele /nv5m8ntului, ale presei rom8ne2ti ?Curierul rom8nesc, "l.ina rom8neasc, :acia literar@, ale teatrului ca institu5ie 2i repertoriu, ale societ5ilor culturale, una dintre aceste devenind ulterior

"cademia Rom8n. Pa2opti2ii au luptat 2i /mpotriva imita5iilor e9cesive, dorind crearea unei literaturi na5ionale 2i ori#inale. *otu2i, de2i au ini5iat toate #enurile literare, pa2opti2tii nu au creat dec8t pu5ine capodopere: P.urtorul 2i pastelurile /n poezie, "l <p /n proz, Chiri5ele sau :espot-Eod /n teatru. :acia literar Conte9tul istoric: Perioada pa2optist a reprezentat pentru literatura rom8n o epoc de a4irmare, de rena2tere 2i de pro#res, 4iind caracterizat prin e4orturile scriitorilor pa2opti2ti de sincronizare cu (ccidentul 2i de modernizare a structurilor epice, lirice 2i dramatice. -n acest conte9t, scriitori precum Mihail Go#lniceanu, Easile "lecsandri, Costache )e#ruzzi, 'on Aeliade Rdulescu sau Mh. "sachi se vor impune nu numai /n calitate de autori de te9te literare, ci 2i ca ini5iatori ai unor proiecte culturale importante, dintre care amintim crearea teatrului rom8nesc ca institu5ie 2i ca repertoriu na5ional, /n4iin5area unor societ5i culturale 2i nu /n ultimul r8nd crearea 2i diversi4icarea presei rom8ne2ti. 'deolo#ia literar promovat de studiul I'ntroduc5ieJ: :intre pu.lica5iile epocii, :acia literar reprezint revista cu cel mai mare impact asupra contemporanilor 2i a posterit5ii, /n ciuda suprimrii dup numai trei numere du.le: aprut /n 0!1&, revista cuprinde /n primul numr un articol pro#ram intitulat I'ntroduc5ieJ la I :acia literarJ 2i semnat de Mihail Go#lniceanu, care poate 4i considerat crezul artistic al pa2opti2tilor, documentul lor de le#itimare cultural, /ntruc8t le rezum ini5iativele culturale 2i concep5ia despre literatur. +ste o pu.lica5ie de directiv, cu important autoritate, deoarece va contri.ui la impunerea unei noi direc5ii /n literatura rom8n. Go#lniceanu /ncepe articolul-pro#ram prin elo#ierea meritelor de pionierat ale predecesorilor si, care au creat primele reviste din cultura rom8n: 'on Aeliade-Rdulescu pentru Curierul rom8nesc /n Uara Rom8neasc, Mh. "sachi pentru "l.ina rom8neasc /n Moldova, M. Bari5iu pentru Foaie pentru minte, inim 2i literatur /n *ransilvania. +l nu are numai cuvinte de laud, ci le aduce dou repro2uri: preponderen5a articolelor pe teme politice /n pa#inile unor reviste care se voiau culturale 2i e9cesul de provincialism ?Icolor localJ@, /n sensul c promovau numai in4orma5iii re4eritoare la via5a cultural din provincia respectiv. "st4el, :acia literar /2i propunea s 4ie o revist /n ale crei pa#ini s se re#seasc e9clusiv articole pe teme literare 2i 4ra#mente ale crea5iilor de ultim or, ale cror autori s apar5in tuturor celor trei provincii rom8ne2ti. *itlul revistei nu este, a2adar, ales /nt8mpltor, ci re4lect pe de o parte un criteriu /n .aza cruia vor 4i selectate te9tele ce vor compune revista, respectiv cel literar-estetic, pe de alt parte anun5 2i pre#te2te la nivel cultural 2i spiritual unirea politic a celor trei provincii rom8ne2ti, care a avea loc in 0!=% prin ;nirea Principatelor ?Moldova 2i Uara Rom8neasc@ 2i ulterior /n 0%0! prin unirea tuturor provinciilor rom8ne2ti: Ia2adar 4oaia noastr va 4i un repertoriu #eneral al literaturei rom8ne2ti, /n carele, ca /ntr-o o#lind, se vor vede scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, .ucovineni, 4ie2tcare cu ideile sale, cu lim.a sa, cu chipul su.J ;na dintre cele mai importante idei din acest articol este promovarea unei literaturi ori#inale 2i na5ionale, prin diminuarea e9cesului de traduceri 2i a imita5iei litreraturii occidentale, /n spe5 cea 4rancez, deoarece Iomoar /n noi duhul na5ionalJ. "st4el, pa2opti2tii com.at super4icialitatea 2i /ndeamn la crearea unor opere care s re4lecte realitatea 2i spiritualitatea rom8neasc, scrise /ntr-o lim. literar 2i unitar. -n acest sens ei o4er contemporanilor c8teva repere tematice pentru crea5iile lor: ei le recomand s se inspire din trecutul patriei, din 4olclor 2i din 4rumuse5ile naturii, ceea ce re4lect orientarea lor estetic spre romantism. (pere precum "le9andru <pu2neanul de Costache

)e#ruzzi, Rom8nii supt mihai-Eoievod Eiteazul de )icolae Blcescu, ;m.ra lui Mircea. <a Cozia de Mr. "le9andrescu, <e#endele istorice de :. Bolintineanu, Mr#ritrele sau :oine de E. "lecsandri ilustreaz con4ormarea pa2opti2tilor la imperativul lui Mi#hail Go#lniceanu. "utorul articolului pro#ram resimte necesitatea instituirii unui spirit critic o.iectiv /n cultutra epocii, pentru a pre/nt8mpina amestecul valorilor cu non-valorile: Icritica noastr va 4i neprtinitoare7 vom critica cartea, iar nu persoana. EraNma2i ai ar.itrariului, nu vom 4i ar.itrari /n Nudec5ile noastre literareJ. )u /n ultimul r8nd, pa2opti2ii de la :acia literar lupt pentru impunerea unei lim.i rom8ne literare 2i unitare, elimin8nd e9cesul de cuvinte #reco-turce2ti din le9ic, pre4er8nd neolo#ismul de ori#ine latin, lupt8nd pentru impunerea al4a.etului latin 2i a principiului 4onetic /n orto#ra4irea lim.ii rom8ne 2i /nltur8nd 4ormele dialectale. "2adar, 'ntroduc5ie la :acia literar rm8ne te9tul reprezentativ al ideolo#iei pa2optiste, ilustr8nd /nalta con2tiin5 scriitoriceasc a unei intre#i #enera5ii. IP.urtorulJ de 'on Aeliade-Rdulescu: 'on Aeliade-Rdulescu este o personalitate a epocii pasoptiste, remarca.il prin contri.utia sa la dezvoltarea invatamantului romanesc, a presei ?Curierul romanesc si suplimentul Curier de am.e se9e@ si a literaturii romane, cu precadere a poeziei prin ele#ii si poeme epice, dar mai ales prin capodopera sa P.uratorul, pu.licata in 0!11. Poezia citata respecta indemnul lui Go#alniceanu din 'ntroductia la :< din 0!1&, respectiv acela de a scrie o literatura nationala inspirata din 4olclor, trecutul istoic si natura. *ema o constituie prezentarea su4erintelor unei 4ete nu.ile, e9plica.ile mitolo#ic ?prin mitul P.ur@ si cura.ile ma#ic?prin apelul la descantec@. Structural, poemul cuprinde trei secven5e: stro4ele 0-0$ cuprind monolo#ul Floricai adresat mamei, /n care 4ata descrie strile contradictorii provocate de venirea z.urtorului. -n monolo#ul Floricai principalele 4i#uri de stil sunt antiteza,?I'mi ard .uzele, mama, o.raNii-mi se palescJ, ISi cald, si rece, uite ca-mi 4urnica prin vineJ@, e9clamatiile si intero#atiile retorice ?S(ar6 ce sa 4ie astaXJ, I(.raNiiQ unul arde si altul mi-a racitOJ@, avand rolul de a e9prima starea psihica de con4uzie a tinerei 4ete. :e asemenea, monolo#ul se caracterizeaza prin prezenta re#ionalismelor si a elementelor populare precum ver.ele iotacizate ?auz, prinz de veste@, cuvintele din re#istrul popular ?vapaiaza, manzat, colea, ici@ sau prin interNectii ?zau O@, toate con4ernd te9tului spontaneitate, oralitate, autenticitate. Stro4ele 0L-$& compun pastelul terestru si cosmic al inserarii, compus predominant din ima#ini auditive ?vitele mu#inde, #emete de muma@ si dinamice ?z#lo.ii sarind viteii la u#er aler#a@, care se atenueaza treptat pana la realizarea unui ta.lou static : *acere este totul si nmiscare plina, )ici 4runza nu se misca, nici vantul nu suspina. Pastelul cosmic cuprinde o succesiune de ima#ini vizuale, dintre care cea mai semni4icativa este caderea unei stele, ce anticipa venirea P.urtorului. ;ltima parte a poemului cuprinde stro4ele $0-$3, compus din dou secven5e: dialo#ul celor dou surate si portretul P.urtorului. :ialo#ul suratelor este creat in acelasi re#istru popular si colocvial, .o#at in elemente populare ?/mpelitatu, leicu5, spurcatu, lipitur, 4olosit cu sensul de zmeu@. ;n rol important il are portretul P.urtorului, compus din elemente ale mitolo#iei populare ce accentueaza aspectul sau luminos ?.alaur de lumina cu coada-n4lacarata> si pietre nestemate luce pe el ca 4oc@, din elemente ale portretului eroului din .asme ?tras ca prin inel, ca .rad un 4lacaiandru , .alai, cu par de aur@ si prin ironia suratelor ?un nas ca vai de el@, semn al 4aptului ca ele posed remediul impotriva acestui duh male4ic. Folosirea impreca5iei ?.ata-l crucea O, Fereasca :umnezeu O@ /ntre2te dispretul suratelor.

'on Aeliade-Rdulescu nu este sin#urul creator pa2optist a crui oper ilustreaz ideolo#ia :aciei literare. 'nteresul pentru 4olclor al scriitorilor din epoc se materialoizeaz 2i prin cule#eri cum este cea realizat de Easile "lecsandri, SPoezii poprale ale rom8nilr. Balade. ?C8ntice .tr8ne2ti@J, sau S<e#endele sau .asmele rom8nilorJ, culese de Petre 'spirescu. "st4el, /ntoarcerea la valorile tradi5ionale rm8ne, pentru pa2opti2ti, sursa esen5ial a crerii unei literaturi care s ne individualizeze la nivel european.

3. *eoria 4ormelor 4r 4ond enun5at de *itu Maiorescu /n studiul -n contra direc5iei de astzi /n cultura rom8n ?0!3!@. Maiorescu porne2te de la premisa c /n toate straturile culturii rom8ne se poate identi4ica viciul IneadevruluiJ, al imita5iei, al super4icialit5ii, /n urma unui elan al occidentalzrii. +l o4er e9emple at8t din domeniul literar sau lin#vistic ? <e9iconul de la Buda@, c8t 2i din istorie ?lucrarea lui Petru Maior despre latinitatea poporului 2i a lim.ii rom8ne@, apoi continu prin a a4irma lipsa de con5inut a unor institu5ii din epoc precum 2colile 2i universit5ile lipsite de dascli competen5i sau teatrele care 4unc5ioneaz mecanic /n a.sen5a unui repertoriu na5ional ori#inal 2i a unor actori de prestan5. Maiorescu nume2te aceste realit5i 4orme 4r 4ond 2i re4uz preluarea unor modele occidentale /n a.sen5a unui 4ond autohton solid. Convins c I4orma 4r 4ond este de-a dreptul striccioasJ deoarece nimice2te cultura, Maiorescu recomand /ndeprtarea mediocrit5ilor 2i promovarea 4ormelor ce de4inesc identitatea noastr cultural. Bunimea ia na2tere /n 0!3L din ini5iativa a cinci tineri cu studii /n mediile universitare 4ranceze 2i #ermane: 'aco. )e#ruzzi, *heodor Rosetti, Easile Po#or, Petre P. Carp 2i *itu Miaorescu, cel care va deveni mentorul cenaclului, un spiritus rector /n epoc. R8ndurile #ruprii vor 4i /n#ro2ate de personalit5i precum "lecsandri, +minescu, Crean#, Cara#iale, Slavici, dar societatea permite 2i accesul unor reprezentan5i ai altor domenii dec8t cel literar, cum ar 4i istoricul 2i memorialistul Mh. Panu, lin#vistul "l. Philippide, 4ilozo4ul Easile Conta, istoricul ".:. ,enopol, con4orm devizei Iintr cine vrea, rm8ne cine poateJ. 3. Modernismul lovinescian critic literar inter.elic, sus5intor 2i promotor al modernismului, al necesit5ii sincronizrii literaturii rom8ne cu cea european a momentului, /ntr-o epoc /n care tradi5ionalismul este teoretizat de )ichi4or Crainic ?/n articole din revista M8ndirea 2i /n eseul Sensul tradi5iei@7 4iind cel mai important critic de direc5ie de dup *itu Maiorescu, el a proclamat, pe linia printelui su spiritual din epoca marilor clasici, autonomia esteticului. +la.oreaz teoria sincronismului 2i a di4eren5ierii: <ovinescu porne2te de la conceptul de Ispirit al veaculuiJ ?prin care se /n5ele#e totalitatea elementelor ce descriu direc5ia culturala, sensi.ilitatea unei epoci@ 2i consider c datorit dezvoltrii miNloacelor de comunica5ie, se aNun#e la interna5ionalizarea curentelor, ast4el /nc8t culturile minore suport in4luen5a culturilor maNore. I<e#ea imita5ieiJ, preluat din sociolo#ie ?Ma.riel *arde@, se re4er 2i la cultura rom8n, care ar suporta in4luen5a culturilor occidentale. "st4el, imita5ia se 4ace in doi pa2i: SimulareaR preluarea modelului strinR preluarea 4ormelor 4r 4ond, o.li#atorie pentru crerarea unui 4ond autohton solid ?di4eren5a 4a5 de Maiorescu@ StimulareaR di4eren5ierea R aplicarea, pe modelul preluat, a elementelor ce individualizeaz cultura rom8n Concretizarea ideii de modernizare se 4ace /n literatur prin: +volu5ia de la rural la ur.an /n proz ?de la 'on la ;ltimaQ@ +volu5ia prozei de la su.iectiv la o.iectiv, nu /n sensul de persoan narativ, ci /n sensul de neutralizare>deliricizare a vocii narative ?de la )e#ruzzi la Re.reanu@ 'ntelectualizarea poeziei 2i a prozei ?Bar.u Boc secund, Camil Petrescu Patul lui Procust@ evolu5ia de la epic la liric 2i a.andonarea tendin5ei didacticiste din poezie ?eliminarea 4a.ulelor,

a .aladelor, a le#endelor@ "van#ardele e9trem a modernismului inter.elic "van#arda este o mi2care artistic speci4ic primelor decenii ale sec ,,, care 2i propune s impun noi 4orme de e9presie /n dauna celor tradi5ionale, considerate a 4i dep2ite. Precursorii avan#ardelor /n literatur sunt scriitorii 4rancezi <autrYamont 2i "l4red BarrC, iar /n pictur /i amintim pe Pa.lo Picasso, Meor#e BraDue, Fernand <e#er, ]assilC GandinsFi. Mi2cri avan#ardiste sunt dadaismul, ini5iat la Purich de rom8nul *ristan *zara, 4uturismul lui Marinetti /n 'talia, suprarealismul lui "ndrY Breton /n Fran5a, inte#ralismul sau constructivismul la noi. Reprezentan5i /n lit rom: ;rmuz prin prozele din volumul IPa#ini .izareJ ?romanul de 1 pa#ini IP8lnia 2i StamateJ@, 'larie Eoronca, Hte4an Roll, Meo Bo#za, iar n al doile val cel de dup 0%1=, Mellu naum, Paul Pun, Eir#il *eodorescu. Reviste avan#ardiste: K= AP, Contimporanul, Punct, 'nte#ral, unu ?condus de Sa2a Pan@, ;rmuz. *rsturi ale mi2crii avan#ardiste: sin#ura mi2care sincron /n lit rom cu cea european ne#area conven5iilor artei tradi5ionale, ilustrat /n numeroasele mani4este ?e9: IMani4est activist ctre tinerimeJ, scris de 'on Einea@ re4uzul capodoperelor 2i e9altarea insuccesului li.ertatea orto#ra4ic, prozodic 2i renun5area la punctua5ie re4uzul mimesisului asocierile alo#ice aparenta lipsa de lo#ic a te9tului introducerea neolo#ismului tehnic la nivel le9ical Realismul socialist dup al doilea RM, se vor.e2te despre perioada proletcultist /n literatura rom8n, cuprins /ntre 0%1= 2i 0%3&, perioad /n care criteriul estetic /n evaluarea operelor de art este /nlocuit cu cel ideolo#ic, iar literatura este aservit comunismului. Rolul literaturii de propa#and devine predominant. -n epoc, se cultiv mitul patriei primeNduite 2i al conductorului providen5ial. -n 0%1!, se tipre2te lista pu.lica5iilor interzise: Bla#a, Bar.u, Bacovia, Bolintineanu, Cantemir, Co2.uc, +minescu, Mo#a, )e#ruzzi, Re.reanu, Easile Eoiculescu ?despre "r#hezi se scrie articolul Putre4ac5ia poeziei sau poezia putre4ac5iei, iar volumul I;na sut poemeJ este retras din li.rrii. Realismul socialist concept inventat de Stalin, const /n impunerea ideii c scopul uni al artei este s o#lindeasc lupta de clas, ura 4a5 de e9ploatatori 2i 4ormarea Iomului nouJ, devotat partidului comunist. )oile repere /n literatur sunt poe5i precum ".*oma, Mihai Beniuc, iar /n proz "le9andru Sahia. cel mai important lucru de men5ionat este c acest tip de societate /nclca dreptul de li.er e9primare 2i de #8ndire al individului, intelectualii 4iind uni4ormiza5i, redu2i la tcere, cci principala clas social este considerat muncitorimea. Romane care ilustreaz acest Io.sedant deceniuJ, cum l-a numit Preda, au aprut /n anii K&-!&, unul dintre cele mai importante 4iind ICel mai iu.it dintre pm8nteniJ. :up 0%3&, dup moartea lui Stalin 2i a lui Mheor#hiu-:eN, se produce un moment de li.eralizare a #8ndirii, /n urm cruia paralel cu literatura aservit ideolo#iei politice evolueaz 2i literatura propriu-zis, repus /n drepturi de #enera5ia 2aizecist, de e9emplu de )ichita Stnescu, prin 4enomenul de resurec5ie a lirismului. (ptzecismul -n literatura rom8n, postmodernismul este reprezentat /ncep8nd cu anii 63& de prozatorii Hcolii de la *8r#ovi2te ?Mircea Simionescu, Costache (lreanu, Radu Petrescu@, de Marin Sorescu prin volumul parodic din 0%31 ISin#ur printre poe5iJ, apoi de #enera5ia optzecist: Mircea )edelciu, Mircea Crtrescu, Florin 'aru, *raian *. Co2ovei, Mariana Marin, Simona Popescu. (ptzeci2tii reprezint o #enera5ie de scriitori tineri, mar#inaliza5i social ?I#enera5ia /n .lu#iJ, repartiza5i la sate, naveti2ti@, care se e9prim /n cadrul unor cenacluri precum: Bunimea ?condus de (vid S. Crohmlniceanu@, Cenaclul de luni ?)icolae Manolescu@. -ntre 0%K! 2i 0!!L ace2ti autori de.uteaz colectiv:

poezie: Cinci ?Romulus Bucur, Bo#dan Mhiu, 'on Bo#dan <e4ter, Mariana Marin, "l. Mu2ina@, "er cu diamante ?Crtrescu, Florin 'aru, 'on Stratan, *raian *. Co2ovei@, E8nt potrivit p8n la tare ?antolo#ia poe5ilor nem5i din Banat@ Proz: :esant 6!L ?03 prozatori, titlu semni4icativ apelul la un termen militar pentru a su#era 4or5a inovatoare, dorin5a de a4irmare@. Particularit5ile literaturii postmoderne sunt: reluarea unor teme>motive>conven5ii ale curentelor precedente 2i /ncadrarea acestora /n conte9te noi, de cele mai multe ori parodice, interte9tualitatea, co.or8rea /n cotidian, re4uzul sentimentalismului 2i al meta4orei, e9plorarea oralit5ii li a lim.aNului cotidian. 'nte#rarea Rom8niei /n ;+ ;+ este o or#aniza5ie politic, economic, social, cultural /ntre mai multe 5ri europene, construit dup al ''-lea rz.oi mondial, pstr8nd /n acela2i timp valorile 2i identitatea 4iecrui stat component. :edicat cre2terii inte#rrii economice 2i /ntririii cooperrii /ntre state, ;+ are sediul la Bru9elles, Bel#ia. $K de state: Franta, 'talia, Mermania, <u9em.ur#, Bel#ia, (landa, :anemarca, 'rlanda, Marea Britanie, Mrecia, Spania, Portu#alia, "ustria, Finlanda, Suedia, Cehia, Cipru, Malta, +stonia, <etonia, <ituania, Polonia, Slovenia, Slovacia si ;n#aria, rom, Bul#aria. Sim.olurile ;+: drapelul cu 0$ stele #al.ene pe 4ond al.astru ?ci4ra sim.oliz per4ec5iunea@,, moneda euro, imnul (da .ucuriei de Beethoven, deviza ;nitate /n diversitate, ziua de % mai@. =. Piua de % mai 0%=& a reprezentat primul pas catre crearea a ceea ce este astazi ;niunea +uropeana. 'n acea zi, la Paris, Ministrul de +9terne al Frantei, Ro.ert Schuman, a citit presei internationale o declaratie prin care chema Franta, Mermania si celelalte popoare ale +uropei sa isi uneasca productiile de otel si car.une, ca Sprima 4undatie concreta a unei 4ederatii europeneJ. Propunerea lui avea ca scop crearea unei comunitati in cadrul careia mem.rii sa isi puna su. control comun productia de otel si car.une ca .aza a puterii lor militare in scopul evitarii iz.ucnirii unui nou raz.oi. *arile carora li se adresa in primul rand aceasta provocare Franta si Mermania 4usesera in raz.oi timp de aproape 0&& de ani, iar cel de-al doilea raz.oi mondial aproape c le distrusese. 'n 0%!=, cand proiectul constructiei europene era deNa clar conturat, cele zece state mem.re care 4ormau la acea data Comunitatea +uropeana, au hotarat ca ziua de % mai sa devina Piua +uropei. "ctul de na2tere: -n aprilie 0%=0 s-a semnat *ratatul de instituire a primei comunit5i europene C+C( ?Comunitatea +uropean a Cr.unelui 2i a (5elului@, 5rile 4ondatoare 4iind Fran5a, Mermania, (landa, Bel#ia, <u9em.ur#, 'talia. Procesul de consolidarea a coperrii europene s-a /mplinit prin /n4iin5area C++ ?Comunit5ii +conomice +uropene@ 2i a +;R"*(M ?Comunitatea +uropean a +ner#iei "tomice@, /n .aza *ratatului de la Roma, 0%=K. 00.<iteratura memorialistic cuprinde memoriile ?amintirile@, Nurnalul, coresponden5a, auto.io#ra4ia - interesul pentru acest tip de scrieri predilec5ia scriitorilor din toate timpurile pentru introspec5ie, con4esiune 2i tendin5a de a se deta2a de conven5iile literaturii. - curiozitatea cititorului pentru personalitatea celui ale crui cr5i le-a citit - tendin5a permanent de a descoperi proiec5ii ale persoanei reale /n crea5ia literar.

Burnalul - /n literatura rom8n, Nurnalul apare odat cu romanticii pa2opti2ti: Burnalul meu ?C. ". Rosetti@, Burnal ?'aco. )e#ruzzi@ 2i, mai t8rziu, -nsemnri zilnice ?*itu Maiorescu@ - Mihai Pam4ir consider c proza secolului al ,',-lea tre.uie discutat din perspectiva a dou concepte: a. memorie ?scriitorul descrie ceea ce i se /nt8mpl lui, prelu8nd con2tient mesaNul unor te9te anterioare@ .. ima#ina5ie ?scriitorul creeaz el /nsu2i o lume ima#inar, 4r a mai apela la surse@. - /n #eneral, scrierile pa2optiste sunt aproape e9clusiv .azate pe memorie, sunt de tip auto.io#ra4ic, transcriind e9perien5e directe ale autorilor lor, care nu creeaz ci, mai de#ra. reconstituie lumi - /n perioada inter.elic Nurnalul devine o mod: <iviu Re.reanu, Mateiu Cara#iale, Camil Petrescu 2i mai t8rziu, Mircea +liade 2i Mihail Se.astian ?o.sesia autenticit5ii, introspec5iei 2i autoanalizei@ - /n anii ^!&-^%& apar Nurnalele care transcriu e9perien5a deten5iei ?Iliteratura de sertarJ@, Nurnalul intelectualizat, centrat pe marile personalit5i: Burnalul de la Pltini2 ?Ma.riel <iiceanu - presupune identitatea dintre autor-narator-personaN, marcat la nivel #ramatical prin persoana ' a ver.elor 2i a pronumelor. - autorul realizeaz acel pact auto.io#ra4ic, pe care /l teoretiza <eNeune, un pact al autorului cu sine, prin care se are /n vedere /n primul r8nd pe sine. - este 2i criteriul care di4eren5iaz net Nurnalul de memorii, unde avem de-a 4ace cu un alt4el de pact, cu istoria ?memoriile 4iind redactate retrospectiv@. - calendaritate ?notarea zilnic, apari5ia datei /n partea de sus a te9tului@ - simultaneitate ?timpul /nt8mplrilor e adesea simultan cu cel al redactrii lor@ - spontaneitate Memoriile - nara5iune la persoana ', identitate autor-narator-personaN - autorul memoriilor: martor du.lu ?al e9isten5ei sale 2i al epocii sale@: naratorul se poveste2te pe sine dar poveste2te mai ales lumea prin care trece - nu mai predomin pactul cu sine ca /n Nurnal, ci pactul cu istoria ?autorul tinde sa dea o ima#ine a istoriei pe care a traversat-o@ - nara5iunea este retrospectiv, nu mai presupune simultaneitate ca /n Nurnal: sunt opere de maturitate, iar trecutul este evocat din perspectiva eului actual

- sinceritatea este pus /n discu5ie: a. pentru c naratorul ca individ este su.iectiv, are simpatii 2i antipatii .. timpul poate de4orma 4aptele, pot 4i omise anumite aspecte - tind sa trans4orme o via5 /ntr-un destin, printr-o povestire care nu respect le#ile 4ic5iunii - amintirile nu inventeaz /n sens strict personaNe, dar trans4orm personaNele reale ale unei epoci /n personaNe memora.ile Coresponden5a a. te9te /n care conven5ia epistolar reprezint un prete9t literar ?'on Mhica - Scrisori ctre Easile "lecsandri, Costache )e#ruzzi, )e#ru pe al.. Scrisori la un prieten@, .. te9te ce reprezint scrisori autentice , spa5iu al intimit5ilor dar 2i al indiscre5iilor. - reprezint mrturii ale vie5ii, documente de epoc dar 2i personale, /n e#al msur, /ntruc8t autorii nu opereaz nicio modi4icare 2i nu-2i e9prim e9plicit inten5ia de a le trans4orma /n opere literare. - respectarea unor conven5ii speci4ice: rela5ia emi5tor-receptor?prin 4ormulele de adresare, respectiv, /ncheiere@ temporalitate ?prin notarea datei@, re4eren5ialitate. - scrisorile nu se limiteaz la re4lec5ii personale, ca Nurnalele, ci ele sunt 4recvent intero#ative, orientate asupra destinatarului, sau chiar asupra unui re4erent e9terior. - /n ceea ce prive2te re4erentul, lumea /nchis /n pa#inile acestor scrieri, ea este deopotriv interesant, cu at8t mai mult cu c8t 2i Nurnalul 2i scrisoarea sunt su.iective, dau impresia autenticit5ii, a veridicit5ii. - te9tele sunt etero#ene, accentul cz8nd dup caz, at8t asupra 4aptului .anal, mrunt al e9isten5ei cotidiene, c8t 2i asupra elementelor spectaculoase, sau pur 2i simplu asupra propriilor triri, sentimente, dorin5e, /mpliniri, ne/mpliniri.

(ral Scopul comunicrii: in4ormativ sau persuasiv ?de convin#ere@, comercial 'nstan5ele comunicrii: +mi5tor 4unc5ia emotiv>interNec5ional ?persoana ', e9clama5ii, intero#a5ii@ Receptor 4. persuasiv>conativ ?de convin#ere: pers a ''-a, imperative@ MesaN 4. poetic ?totalitatea procedeelor de stil@ Cod ?lim.a@ 4. metalin#vistic ?e9: "lecsandri se scrie cu cs, nu cu 9.@ Canal 4. 4atic, de men5inere a contacului /ntre + 2i R ?e9: "lo, mai e2ti pe 4irX, 4ormulele mediane in .asm@ Re4erent 4. re4eren5ial ?realitatea la care trimite te9tul@

*e9t literar 4ictiv, su.iectiv, are 4 poetic 2i 4 emotiv, nu are 4 re4eren5ial, cuvintele sunt 4olosite cu sensuri preponderent conotative *e9t nonliterar non4ictiv, o.iectiv, neutru, are 4 re4eren5ial 2i rol in4ormativ, nu are 4 poetic sau emotiv, cuvinte 4olosite cu sensuri predominant denotative Mrcile su.iectivit5ii: persoana ', a ''-a, e9calam5ii 2i intero#a5ii, e9primarea unor opinii personale, 4olosirea unor superlative, punctele de suspensie care indic pauze a4ective. Particularit5ile comunicrii orale /n conversa5ie: 4olosirea dialo#ului ca modalitate de e9punere, succesiunea /ntre.are-rspuns, inversarea rolurilor /ntre emi5tor 2i receptor, enun5uri eliptice, 4olosirea persoanei ' 2i a ''-a, prezen5a 4ormulelor de adresare, sta.ilirea unei rela5ii 4amiliale>o4iciale cu interlocutorul, spontaneitatea. Particularit5ile Nurnalului: datarea ?aproape@zilnic, persoana ', e9primarea unor emo5ii, impresii, #8nduri su.iective 2i intime, tonul con4esiv. +tapele ar#umentrii: 4ormularea tezei>ideii de ansam.lu, ar#umentele, e9emplele, concluzia ?la care se adau# conectorii lo#ici prin care se /nln5uie ideile: pe de o parte, pe de alt parte, /n primul r8nd, de alt4el, de asemenea, /n concluzie@ Calit5ile #enerale ale stilului: Claritatea 4ormularea unui mesaN ast4el /nc8t s 4ie u2or /n5eles de receptor, deci 4r am.i#uit5i. ?a.ateri: pleonasm, tautolo#ia, echivoc, o.scuritate, #alimatias@ Corectitudinea respectarea tuturor normelor lin#vistice impuse de "cademia Rom8n ?a.ateri: dezacord, anacolut, solecism@ Puritatea 4olosirea 4ormelor literare ale cuvintelor, evit8ndu-se 4orme re#ionale, colocviale, populare, arhaice. Proprietatea 4olosirea cuvintelor cu cele mai adecvate sensuri /n conte9t ?a.atere: ceasul sta5ioneaz, ma2ina st lipsa de proprietate a termenilor@ Precizia 4olosirea ri#uroas a materialului lin#vistic, ast4el /nc8t un ma9imum de idei s 4ie 4ormulat cu minimum de cuvinte. ?a.ateri: di#resiuni>paranteze@. Calit5i particulare ale stilului: oralitatea, umorul, ironia, eu4onia ?antonim: caco4onia@, varietatea stilistic, demnitatea. Stilurile 4unc5ionale ale lim.ii rom8ne: Stil .eletristic /n operele literare: are 4 emotiv 2i poetic, are cuvinte 4olosite cu sensuri conotative ce intr /n structura unor 4i#uri de stil, su#estie, e9presivitate, am.i#uitate, persoana ' Stil colocvial: dialo#ul ca modalitate de e9punere, oralitate, spontaneitate, 4raze eliptice, termeni ar#otici, elemnte de Nar#on Stil tehnico-2tiin5i4ic: neutru, o.iectiv, impersonal, respect calit5ile #enerale ale stilului, are rol in4ormativ 2i 4 re4eren5ial, nu are 4 emotiv sau poetic, la nivel le9ical are termeni de specialitate, neolo#isme, la nivel #ramatical pluralul auorului ?persoana ' plural@, prezent #nomic, pre4erin5a pt ver.e impersonale, su.stantive provenite din in4initive lun#i ?adunare, scdere@ Stil o4icial>Nuridico-administrativ neutru, o.iectiv, impersonal, respect calit5ile #enerale ale stilului, are rol in4ormativ 2i 4 re4eren5ial, nu are 4 emotiv sau poetic, la nivel le9ical are termeni de specialitate, neolo#isme, termeni suprate9tuali a.revia5i ?art, cap, alin.@, la nivel #ramatical prezent #nomic, pre4erin5a pt ver.e impersonale, su.stantive provenite din in4initive lun#i ?aplicare, pedepsire@ Stil pu.licistic: rol in4ormativ, 4 re4eren5ial, cuvinte accesi.ile tuturor, caracter persuasiv,

inven5ii le9icale ?dac e 2tire neutr o.iectiv, impersonal, cuvinte conotative, dac e pam4let sau parodie su.iectiv, sensuri denotative, 4 poetic@ "*+)U'+: te9tele din reviste de specialitate precum <im.a 2i literatura rom8n , Mazeta de matematic, 4izic, chimie sunt /n stil tehnico-2tiin5i4ic de popularizare, nu /n stil pu.licistic. Re#istrele lim.ii: popular>cult, oral>scris, colocvial, arhaic, re#inal, 4amilial, neolo#ic Particularit5ile descrierii: tehinca detaliului, enumera5ia cu rol descriptiv, preponderen5a su.stantivelor 2i a adNectivelor Procedee lin#vistice cu e4ect de persuasiune /n reclame: e9clama5ii, intero#a5ii, persoana ', omonimia, polisemia, Nocuri de lim.aN, inventivitate le9ical, ver.e la imperativ. *e9t narativ cuprinde mai multe ac5iuni, acestea sunt prezentate cronolo#ic 2i se a4l /n raport de cauzalitate ?decur# unele din altele@, apar ver.e numeroase, nara5iunea 2i dialo#ul ca modalita5i de e9punere, instan5ele te9tului narativ sunt naratorul, autorul, personaNele. *e9t descriptiv descrierea de tip ta.lou>portret, predomin su.stantivele 2i adNectivele, este su.iectiv ?dac sunt descrieri literare@ sau o.iectiv ?dac sunt descrieri 2tiin5i4ice@, apar 4i#uri de stil 2i cuvinte cu sensuri conotative ?descriere su.iectiv@ 2i cuvinte cu sensuri denotative ?descriere o.iectiv@.