Curente literare de la

sfarsitul secolului al
XIX- lea si inceputul
secolului al XX- lea
Studiul de caz nr. 5
Cuprins:
Simbol ism
Smntorism
Defni tia curentului l i terar Modernism
Baroc Avangardism
Clasicism Expresionism
Romantism Dadaism
Realism Suprarealism
Naturalism Constructivi sm
Poporanism Test de evaluare
Parnasianism
Defnitie:
Etimol ogi e < fr. courant li ttraire
Curentul l i terar sau arti stic se defneste ca o grupare larga de autori si opere ci rcumscri sa i ntr-o
anumi ta perioada i stori ca si renuni nd scrii tori sau arti sti , pe baza unei sensi bi li tati comune si a unor
pri nci pi i , ori entari esteti ce care-i i ndii duali zeaza.
!n curent l i terar nu reprezi nta o grupare l i terara foarte stri cta, cum sunt cenacl ul sau soci etatil e
l iterare de ti pul "# uni mi i $, ci este o rezul tanta a tendi ntelor unei epoci . %oate aea o anumi ta organi zare:
un cenacl u, o publ i cati e a acestuia, un manifest l i terar programat de un mentor s.a.
&rasaturi caracteristi ce: i deol ogi e comuni a, si mil i tudi ni de izi une esteti ca, speci i l iterare, structura
ti pol igi ca, teme, sti l, etc.
'dri an (ari no, i n "Di cti onarul de idei l i terare$ face di sti ncti a i ntre curent si miscare l i terara. Curentul
l iterar impl ica grupari mai mari de scri i tori pe baza unui program esteti c stabil i t, pe cand miscarea
l iterara poate cupri nde ori ce tendi nta, presupunand o asoci ere de scri i tori de mai mi ca ampl oare.
Sursa: Termeni de stili stica si de poeti ca a textul ui
(Editura Graft, Bacau 2007)
)'*+C
)arocul desemneaza simultan o perioada in istoria
europeana, dar si un curent artistic care a fost generat
in *oma, Italia, in ,urul anilor -.//, migrand si find
relati rapid asimilat in celelalte tari si culturi europene,
de unde a migrat apoi si in cele doua 'merici, dar si in
alte parti ale lumii. 0tilul baroc se regaseste clar
reprezentat in ar1itectura, dans, flosofe, mobilier,
muzica, literatura, sculptura, pictura si teatru.
Indiferent de domeniul in care se regaseste, stilul
baroc se caracterizeaza prin utilizarea e2agerata a
miscarii si a claritatii, respecti a bogatiei folosirii
detaliilor ce simbolizeaza lucruri care se pot interpreta
cu usurinta si lipsa de ambiguitate. &oate aceste
elemente sunt folosite de artistii genului baroc pentru a
produce momente de tensiune, drama, e2uberanta si
grandoare in priitor, ascultator si3sau participant la
actul de cultura.
Clasici
sm
Clasicismul este un curent
literar- artistic care se defneste
prin cultul si imitatia
capodoperelor. ' aparut in 4ranta
5inaintea Iluminismului6 si s-a
manifestat in cultura apuseana din
secolul al X7II-lea pana la inceputul
secolului al XIX-lea. %e plan larg
poate f defnit ca o atitudine
estetica e2istenta dintotdeauna in
nazuinta omului spre adear, bine,
frumos.
&eoreticianul clacismului
francez a fost )oileau, poet si critic
remarcabil. Cea mai importanta
opera a sa este Arta poetica.
'ceasta cuprinde principalele
trasaturi estetice ale clasicismului
francez.

Clasicismul este un curent

rationalist, iubitor de ec1ilibru,
ordine si rigoare.

Clasicistii respecta in mod

deosebit modelele antic1itatii
greco-latine, pe care o considera
epoca de suprema in8orire a
artelor.

Cultul pentru adear si natural in

literatura

0e respoecta regula celor trei unitati in

dramaturgie 5loc, timp, actiune6, si, de
asemenea, puritatea genurilor si a
speciilor literare

Clasicistii propun un tip ideal de om

irtuos, multilateral, comple2. %ersona,ul
literar, selectat din mediile sociale inalte
deine un model

0e ignora istoria si eroii nationali

9atura se subordoneaza idealului uman -

caracter moralizator "9atura sa fe unicul
ostru studiu$ 5)oileau6

Compozitie ec1ilibrata, armonica,

ordonata si clara

&rasaturile stilului sunt precizia, claritatea,

sobrietatea

0pecii literare cultiate: idila, oda,

rondelul, epopeea, fabula, comedia,
tragedia
#
e
a
n

*
a
c
i
n
e
%ierre C
orn
eille
Romantis
mul
Fr. Romantisme
*omantismul se constituie ca o miscare
artistica la sfarsitul secolului al X7III-lea in
'nglia si :ermania, iar in secolul al XIX-lea
in 4ranta. *eprezinta, asadar, o miscare
artistica si literara cu multiple aceptii, cu un
puternic caracter anticlasicist, ce respinge
orice fel de norme si sustine libertatea
inspiratiei.
In locul legilor f2e de creatie, specifce
clasicismului, romantismul proclama
principiul reolutionar al libertatii de
creatie, urmarind emanciparea limbii si
eliberarea poeziei5Mic dictionar indrumator
in terminologia literara - C. Fierascu, Gh
Ghita6
In polemica permanenta cu clasicismul,
romanticii au combatut si au ignorat in
practica normele clasice5regula unitatilor in
teatru, puritatea si ierar1izarea genurilor,
etc.6. 'u accentuat pe ambele cai, teoretica
si practica, rolul afectiitatii si imaginatiei
impotria pretuirii e2clusie a ratiunii.
*omantismul se defneste si fata de
celalalt mare curent literar al secolului al XIX-
lea, si anume realismul, coe2istand cu
acesta o perioada de timp. Intr-o discutie cu
)alzac, scriitoarea :eorge 0and facea
deosebirea intre opera sa romantica si cea a
marelui prozator realist: "Dumneaoastra
prezentati omul asa cum il edeti, eu simt
neoia de a il infatisa asa cum as rea sa il
ad.$ De fapt, romantismul, in sens larg, nu
ca un anumit curent, face "sericii$
realismului ca o atitudine generala in
problema raportului dintre arta si realitate.
'ceasta constatare intareste afrmatia
calinesciana dupa care nu e2ista curente
literare in stare purta, fara interferente intre
ele. *omantismul afrma factorul emotional, al
imaginatiei, al sensibilitatii, al subiectiitatii,
spontaneitatii, cu tendinta de eaziune in is,
in trecut, in e2otism.
(anifestul estetic al romantismului este
considerat a f prefata lui ictor !u"o la
drama "Crom;ell$ din -<=>, cu semnifcatia
unei totale rupturi fata de principiile codifcate
de )oileau in Arta poetica#
Elementul nou, care separa literatura
romantica de literatura clasica este , dupa 7ictor
?ugo, contrastul, opozitia, antiteza. In creatie sale
romantismul amesteca "umbra cu lumina, grotescul
cu sublimul, corpul cu su8etul, animalul cu spiritul$.
4urat de elocinta, ?ugo inc1ina un adearat imn
grotescului ca forma artisica : "%uterea grotescului,
era lui, igoarea, sea creatoare sunt atat de
mari incat arunca in literatura moderna trei ?omeri
bufoni : 'riosto in Italia, Cerantes in 0pania,
*abelais in 4ranta.$
Ca dramaturg, 7ictor ?ugo renuna la
mostenirea antica, inlaturand ca inutile unitatile de
timp si loc. El pastreaza numai pe cea a actiunii,
necesara pentru organizarea materialului faptic,
pentru rotun,irea armnonioasa a intregului.
Cultiarea specifcului national prin folcor,
natura, istorie si traditie locala deine o preocupare
ma,ora a scriitorul romantic, iar eaziunea in trecut,
in e2otism si in is reprezinta o tema ma,ora a
romantismului.
In prezentarea trectului , romanticii apeleaza
frecent la acele detalii 5 decor, costumatie6 care
sugereaza atmosfera timpului, "culoarea locala$.
%ersona,ul romantic este recrutat din toate
mediile sociale - impre,urari e2ceptionale, persona,e
e2ceptionale - si e construit adesea pe principiul
antitezei, putand eolua pe parcursul operei in ceea ce
prieste trasaturile lor de caracter.
Clasele sociale nu mai sunt, ca in literatura
clasica, caste ale caror bariere nu pot f depasite,
trecerea dintr-o categorie sociala in alta find posibila-
*u@ )las, eroul lui 7ictor ?ugo, din alet a,unge prim-
ministru.
%ersona,ul reprezentati, inadaptatul erou
romantic, este la C1ateaubriand orgoliosul *en-
inc1is in sine, nea8andu-si nicaieri locul, ros de ceea
ce s-a numit "boala secolului$. Aa polul celalalt se a8a
razratitul singular, adesea orgolios si el .'mbele
forme sunt indiidualiste, desi la cel progresist
intalnim o permanenta aspiratie catre oameni. Dar,
titanic sau demonic, cu dimensiuni spirituale,
1iperbolizate, acest tip de persona, e in primul rand un
razratit, angrenat adesea intr-o lupta
impotria ordinii sociale e2istente.
*omantismul este paseist cand se indreapta
spre un trecut pe care il regreta si idealizeaza,
acti$ cand scriitorul manifesta incredere in iitor,
cand isul nu contrazice idealurile progresiste ale
epocii.
Aiteratura romantica, rezultat al sentimentului,
pasiunii si fanteziei creatoare, a dat un deosebit
impuls poeziei lirice.
Introduce noi categorii estetice: uratul,
grotescul, macabrul, fantasticul, etc. De pilda,
fantasticul din unele poezii ale lui Dimitrie
)olintineanu nu este strain de cel din baladele lui
!1land si )urger.
'spiratia spre originaliteatea si libertatea
formelor are consecinte imediate in introducerea de
noi specii: meditatia, elegia, poemul flosofc,
drama romantica, nuela istorica, inoatii
prozodice, permitand amestecul genurilor,
introducerea liricului in roman, eseu, critica.
0til si ocabular din toate straturile societatii si
limba,ului, prin includerea limbii populare, a
ar1aismelor, regionalismelor, argoului.
*omantismul
in literatura
romana
"In literatura romana nu e2ista un romantism pur, dupa cum
nu e2ista un clasicism pur$ 5:eorge Calinescu - %rincipii de
estetica6. Cele doua curente literare coe2ista in forme diferite in
operele scriitorilor nostri de dupa -<B/, perioada in care se ducea
lupta pentru reolutie5-<C<6, !nire5-<DE6 si Independenta5-<>>6.
'cestea au imprimat catea trasaturi caracteristice romantismului
romanesc: patriotism in8acarat, constiinta cetateneasca, prezenta
elementului social. 9iciodata estetica noua a romantismului n-a
fost in intregime degreata de elemente ale esteticii clasice. 0pecii
literare clasice 5fabula6 coe2ista cu specii romantice 5meditatia,
pastelul6 la :rigore 'le2andrescu sau Ion ?eliade *adulescu.
%rogramul "Daciei literare$ 5-<C/6 e2primat de (i1ail
Fogalniceanu in %ntroductie este limpede: "Istoria noastra are
destule fapte eroice, frumoasele tari sunt destul de mari,
obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si poetice pentru ca sa
putem gasi si la noi su,eturi de scris, fara sa aem pentru aceasta
trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.
*omantismul romanesc s-a manifestat in poezie,
proza si drama romantica in trei etape:
a# Romantismul scriitorilor pasoptisti si
postpasoptisti este un romantism acti militant,
izionar, patriotic, reprezentat prin: Ion ?eliade
*adulescu, 9. )alcescu, C. 9egruzzi, (.
Fogalniceanu. 'lecu *usso, s.a. 0pecii literare
cultiate: doina si balada5de sorginte populara6G
meditatia si elegia culta, legenda istorica, poemul
in ersuri sau proza, drama romantica.
b# Romantismul eminescian constituie o ultima
afrmare a romantismului uniersal.
c# Romantismul postemiescian este indentifcabil
in curentele samanatorism si simbolism , prin
scriitori ca : 'l. (acedonsHi5 simbolist de formatie
romantica6, +. :oga 5promotor al mesianismului
social6. 0t. +. Iosif.
*eprezentanti ai
romantismului
&i'ai Eminescu Costac'e
(e"ru))i ictor !u"o
*E'AI0(!A
Curent literar care se dezolta la ,umatatea secolului al
XIX-lea si care tinde sa dea o reprezentare obiectia a
realitatii, sa infatiseze eridic e2istenta sociala. 0crieri cu
caracter programatic: %refata la Comedia umana de ?onore
de )alzac5-<C=6 si olumul Realismul de C1amp8eur@
5-<D>6. &ermenul proine din domeniul artelor si apartine
pictorului francez :ustae Courbet, autorul catalogului-
prospect, Realism(-<DD6
&rasaturi:

Caracter erosimil

Aipsa de idealizare

Determinarea sociala

7aloarea documentara

&endinta de a prelua metode de inestigare din stiinte e2acte

%ersona,e tipice, recrutate din toate categoriile sociale,

indiidualizate prin alorifcarea detaliului artistic, priind
mediul si modul de iata, prin limba,
:enuri si specii reprezentatie:
-epic 5sc1ita, nuela, romanul6
-dramatic5drama, comedia6

0til sobru, impersonal

In literatura romana, realismul coe2ista cu
romantismul, clasicismul si comporta mai multe
aspecte:

+biecti, critic 5 Ion Auca Caragiale - O scrisoare

pierduta6

%si1ologic 5Ion 0laici - Moara cu noroc6

Airic 5(i1ail 0adoeanu - Tara de dincolo de negura6

0imbolic 5Aiiu *ebreanu - Ion6

(itico-magic 5(i1ail 0adoeanu - Fratii Jderi,

Baltagul6
Mihail
Sadoveanu
Liviu
Rebreanu
I.L. Caragiale
Ioan
Slavici
9aturalismul
Curent literar constituit in 4ranta, manifestat ca
o reactie impotria romantismului patetic 5in
special in literatura epica si dramatica6, aparut ca o
prelungire a realismuluiG proclama reproducerea
foarte e2acta, integrala si impersonala a realitatii.
&endinta naturalista se manifesta in literatura
franceza dintre anii -<>/ si -<E/, dar si in celelalte
literaturi, indeosebi in cea americana, dupa primul
razboi mondial.
Daca eolutia stiintelor e2acte, nielul atins de
acestea in secolul al XIX-lea au creat iluzia ca
limitele dintre stiinta si literatura dispar, ca
rezultatele stiintei trebuie integrate in operele
literare, Emile *ola, teoreticianul naturalismului
merge mai departe si in lucrarea sa Romanul
e+perimental din -<</ obsera: "Iromancierii
naturalisti obsera si e2perimenteaza si toata
munca lor naste din indoiala in fata ade$arurilor
inca necunoscute, a ,enomenelor nee+plicate$
9aturalismul merge mult mai departe
decat realismul, legitimandu-si e2istenta
printr-o realitate cruda, c1iar scabroasa. El
propune o prezentare riguroasa a faptelor fara
nici o interpretare sau interentie subiectia, o
infatisare a conditiei umane tutelata e2clusi
de un determinism social si biologic 5c1iar
patologic6, o fotografe neretusata a realitatii,
incat opera sa deina "un fsier documentar
de e2periente si obseratii$ 5Emile Jola6
Caracteristici:
o
4oloseste metode de inestigare proprii
stiintelor e2acte
o
+bseratie minutioasa, reproducerea totala a
realitatii - a naturii umane, primare
o
Ereditatea si mediul - persona,ul in relatie cu
ereditatea bolii, instincte, aspecte sumbre,
crude
o
E2acerbarea pornirilor instinctuale
o
0til neutru si incolor
o
!tilizarea tuturor domeniilor limba,ului
*eprezentanti
Aiteratura franceza: Emile Jola, )el-'mi
Aiteratura germana: ?ermann
0udermann
Aiteratura rusa: 7ladimir ForolenHo
0.!.'.: #acH Aondon, Ernest ?eming;a@
In literatura romana nu se poate orbi
de un curent literar al naturalismului, ci
de elemente naturaliste, izibile partial
la Ion Auca Caragiale 5nuela "+ faclie de
%aste$, drama "9apasta$6, )arbu
0tefanescu Delarancea 5nuelele
"(ilogul$, "&rubadurul$K, "Ainiste$6,
:.(.Jamfrescu, Carol 'rdeleanu
%+%+*'9I0(!A
-oporanismul este o ideologie traditionala romaneasca
, intemeiata in -E</ de aocatul si ,urnalistul Constantin
0tere, in spiritul curentelor traditionaliste care au debutat cu
#unimismul anilor -<./ si 0LmanLtorismul lui 9icolae Iorga.
0tere a construit o ideologie in ,urul conceptului de unicitate
a ciilizatiei rurale romanesti, pe care o e2alta ca find
autentica, organica, in opozitie cu ciilizatia urbana
considerata a f straina de realitatea romaneasca, find o
ciilizatie de import, deci inorganica. 0tere argumenteaza ca
singura forma sociala si politica iabila in *omania sfarsitului
de secol XIX nu putea f decat iata rurala, in care taranul si
satul traditional trebuiau sa fe actorii principali ai dezoltarii.
:ruparea s-a constiuit in ,urul reistei iata romaneasca,
aparuta la - martie -E-. la Iasi, sub conducerea lui
Constantin 0tere si %aul )u,or. 'dearatul redactor si
animator al reistei a fost insa :arabet Ibraileanu.
*eista se dorea oglinda ietii literare romanesti, o noua !acia
literara, careia i-a preluat si dus mai departe traditiile. Ea a
impus alori noi, remarcabile, amintind prin rezultate de
epoca de aur a Con"or#irilor literare. 0-a bucurat de
colaborarea celor mai talentati scriitori, dobandind un
prestigiu imens.
&rasaturi:
a. %romoarea "culturii nationale$: in primul nr. al reistei
apare aticolul "Catre cititori$, nesemnat, care prezinta
idealul gruparii - "munca pe campul culturii nationale$, in
ideea ca romanii trebuie sa contribuie la cultura uniersala
prin specifcul national si nu prin imitarea modelelor straine.
b. Emaniciparea taranimii prin cultura: din sentimentul
datoriei fata de popor se naste ideea ridicarii acestuia,
pornindu-se de la o iziune fara romantism
c. Dezaprobarea falsei infrumusetari a ietii: au combatut
idilismul si paseismul
d. 'titudine realist - critica: obserarea necrutatoare si
indiferenta a ietii se impleteste cu compasiunea fata de
lumea c1inuita a satului, aplecarea cu intelegere asupra
realitatii rurale, asupra suferintelor maselor taranesti
*eprezentanti
!nele opere se integreaza perfect poporanismului,
cum ar f !atorii uitate de #ean )art, Mos Gheorghe la
e$po%itie si ratacirea din &to#orani de 0piridon
%opescu. 'lti scriitori cum ar f Calistrat Hogas
Mi!ail Sadoveanu "ala "alaction #ctavian "oga
$on Agarbiceanu, includ elemente poporaniste in
operele lor.
Semanatorismul
0emLnLtorismul5sau 0LmLnLtorismul6 este un curent
ideologic si literar constituit la inceputul secolului XX in ,urul
reistei "0LmLmLtorul$5-E/---E-/6. Aa aparitia
semanatorismului a contribuit si interesul crescand care s-a
manifestat in acea perioada fata de problema taraneasca, a8ata
in fata unei crize acute, marcata prin repetate rascoale, care au
culminat cu rascoala din -E/>. %rincipatul teoretician al acestui
curent a fost (icolae %or"a. El a asimilat preocupari mai ec1i,
pe care le-a defnit, sintetizat si teoretizat, supunand criticii
unele aspecte ale societatii si atragand atentia asupra
necesitatii culturalizarii taranimii. %ozitia critica era intregita de
pretuirea traditiilor istorice si folclorice, a alorilor nationale, a
luptei de eliberare nationala, etc. (icolae %or"a a considerat
opera lui 'le2andru 7la1uta drept un apogeu al
semanatorismului.
Aa = decembrie -E/- apare la )ucuresti primul numar al
reistei "0emLnLtorul$, sub directia lui :eorge Cosbuc si a lui
'le2andru 7la1uta.
Ideologia gruparii contine un amestec de puncte de edere ale
"Daciei literare$, propozitii-c1eie din gandirea social-politica
eminesciana, teza formelor fara fond, toate raportate la climatul socio-
cultural al perioadei e1iculate in numele a doua deziderate
fundamentale: ridicarea ruralilor prin cultura si !nirea.
&rasaturi:
a. %aseismul: intoarcerea spre trecut, spre cronici si spre istorie,
rezistenta la transformari, atat pe plan literar, cat si in
arta5 incremenirea in formele consacrate, oroarea fata de noutate6.
Interesul pentru trecut este imprumutat din romantism, de la care isi
insusesc antiteza cu prezentul.
b. Idilismul: preferinta pentru infatisarea pitoreasca a satului, falsa
infrumusetare a ietii. 'u un adearat cult pentru satul patriar1al,
caci nimic nu egaleaza pentru ei irtutile taranimii. In proza apar
intrigi romantioase, naieG aici se manifesta atitudinea anti-
oraseneasca.
c. 0entimentul dezradacinarii, care i-ar coplesi pe cei care se
aentureaza la oras, uitandu-si originileG dezradacinarea este
considerata o cauza a inadaptarii si a infrangerii.
d. %redilectia pentru scenele tari, de iolenta, pentru persona,e
dominate de instincte, de o impulsiitate nebuna, frizand
bestialitatea.
e. "lupta pentru limba romaneasca$59. Iorga6: scrierea intr-o limba
inteleasa de toate clasele, "ca sa nu mai fm straini la noi acasa$.
*E%*EJE9&'9&I
9ici un scriitor remarcabil nu a fost
integral sLmLnLtorist, astfel incat
putem orbi mai curand de
colaboratori ca: Ale+andru la'uta,
Geor"e Cosbuc, .uiliu *amfrescu,
Ste,an /cta$ian %osi,, Emil
Garleanu, %on A"arbiceanu, in
prima lor faza si &i'ail Sado$eanu
sau 0i$iu Rebreanu#
-AR(AS%A(%S&10
Parnasianismul (din Parnas miticul munte al muzelor/poetilor) este
denumirea unui curent literar de la sfarsitul secolului XIX. Parnasianismul a
aparut ca o reactie (neo-clasica) la romantism, cultiva expresia impersonala,
descriptiva, ornamentala si cizelata, raportata la peisaje exotice, dar si la
oiecte de arta, carora le consacra poezii de virtuozitate formala (sonet,
rondo, rondel s.a.)
In primul rand, parnasianismul a insemnat oiectivitate fata de
neulozitatile lirice ale romantismului, oiectivitate sustinuta si solicitata de
formele prozodice fixe cultivate. !rumosul preferat de parnasieni era cel din
picturile si sculpturile antic"itatii, din miturile si istoriile civilizatiilor ar"etipale
din toate ariile planetei, indeosei din #ellada. In spiritul parnasienilor,
antic"itatea capata culori vii, picturalul, vizualul dominand totul$ nimfe cu sani
ali, coorate din tinuturi marmoreene, cu corpuri mladioase, imietoare, de
culoarea petalelor de trandafir, imprastiind parfumuri, mai ales de liliac,
levantica, roze, cu imratisari %ratioase, intr-o muzica misterioasa a lirelor.
+riginile parnasinismului
Parnasienii erau o %rupare de poeti din !ranta secolului XIX ce si-a
tras denumirea de la revista in care pulicau, Parnasul
contemporan , la randul ei aceasta purtand numele muntelui Parnas,
casa muzelor in mitolo%ia %reaca. Pulicata intre anii &'(( - &')(, a
inclus poezii scrise de *"arles +econte de +isle, ,"-odore de
.anville, /ull0 Prud"omme, Paul 1erlaine, !ran2ois *op-e.
Parnasienii erau de asemenea influentati de ,"-op"ile 3autier si de
doctrina acestuia a artei pentru arta. 4in dorinta de a eliera poezia
din c"in%ile romantismului, militau pentru poezia otinuta cu ajutorul
mestesu%ului, tematica lor viza suiecte clasice sau exotice pe care le
tratau cu o mare ri%iditate a formei si cu o maxima detasare a emotiei.
5lementele acestei detasari proveneau in mare parte din estetica lui
6rt"ur /c"open"auer.
0iteratura romana si
parnasianismul
In literatura romana, inca din &''7 si pana in perioada interelica,
alaturi de simolism, parnasianismul a reprezentat o notaila directie
modernista a poeziei decadente, directie promovata in simioza
simolism-parnasianism, indeosei de revistele Literatorul(Bucuresti),
Vieata noua (Bucuresti) , Versuri si proza (Iasi). Primele semne ale
parnasianismului si-au facut aparitia in literatura romana intre &'(( si &'(8
in Pasteluri de 1asile 6lecsandri, aproape sincron cu cele din !ranta.
6lti parnasieni romani$ Ion Pillat, Ion Barbu (ciclul poemelor pulicate
in /uratorul), Mircea Demetriad, Gabriel Donna, Alexandru
Obedenaru, Gheorghe Orleanu, Iuliu Cezar Sescu!
"Cearta$ dintre moderni si traditionali
Deosebirea dintre poezia traditionala si poezia moderna este interpretata
de obicei ca o opozitie intre o poezie clara, formal ordonata si una mai
difcila, nesupusa unor rigori la fel de evidente. Aventura poeziei in
cautarea libertatii formale si a misterului a rupt in doua publicul: numai o
parte dintre cititori a urmat poezia pe noul ei drum, cealalta parte
majoritara a cititorilor ramanand fdela vechii stari de lucruri. Este ca si cum
poetii n-ar mai voi sa se faca intelesi, iar cititorii n-ar mai reusi sa inteleaga.
In cartea lui despre Structura liricii moderne, Hugo Friederich incepe prin a il
cita pe Baudelaire, care scria ca este o anumita glorie in a f inteles, si pe
Montale care il completa cu observatia nimeni nu ar scrie versuri daca
problema poeziei ar f sa te faci inteles.
Cearta dintre adeptii modernitatii si aceia ai traditiei caracterizeaza
exclusiv ultima suta de ani. O intalnim si in alte epoci, spre exemplu secolul
XIX care a opus pe romantici clasicilor. Exista totusi o diferenta importanta
si care consta in faptul ca, desi au existat ostilitati intre tabere care au
dezlantuit cele mai aprige polemici, astazi nu se mai poate vorbi despre
doua puncte de vedere afate in confict: poezia moderna a triumfat asupra
celei traditionale, poezia noua a marginalizat-o treptat si ireversibil pe cea
veche.
(odernismul
Este un curent literar, opusul
traditionalismului, incluzand toate
curentele artistice novatoare si pe cele de
avangarda: simbolism, futurism,
expresionism, dadaism, constructivism,
suprarealism. Modernismul presupune
atitudini anticlasice, antiacademice,
antritraditionale, anticonservatoare. Se
bazeaza pe ideea de ruptura fata de trecut
si pe aceea de negare a valorilor din etapa
anterioara. Din dorinta de disociere,
modernismul impune si alte concepte:
antiarta, antiliteratura, refuzul ideii de
frumos, de capodopera, de perfectiune.
!"drian Marino # Modern, modernism,
modernitate6
Initiat la noi in 1919 de Eugen Lovinescu, a
carui doctrina porneste de la ideea ca eista !un
spirit al veacului! care impune procesul de
sincroni"are a literaturii romane cu literatura
europeana, cunoscut si ca principiul
sincronismului, ast#el sincroni"area politico$
economica a tarii cu structurile si institutiile
europene in perioada interbelica are drept pandant
cultural e#ortul de asimilare a valorilor modernitatii
in arte si in teoria artistica. Ideea de la care
porneste Eugen Lovinescu este aceea ca civili"atiile
mai putin de"voltate sunt in%uentate de cele
avansate, mai intai prin imitatia civili"atiei
superioare, !Teoria imitatiei! emisa de #rance"ul
&abriel Tarde, iar dupa implantare, prin stimularea
crearii unui #ond literar propriu. ,,Cu mi'loacele de
raspandire instantanee ale timpurilor moderne,
puterea de di#u"iune a imitatiei a devenit aproape
nelimitata. Iata pentru ce caracteristica epocei
noastre e tendinta de generali"are si de
uni#ormi"are a obiceiurilor si a institutiilor. (cest
proces de uni)care e, negresit, ireversibil.** +Eugen
Lovinescu $ ,,Istoria civili"atiei romane moderne**,
vol. III,.
-rimul obiectiv al modernismului a #ost promovarea
tinerilor scriitori si imprimarea unei tendinte moderniste
in evolutia literaturii romane, de"iderat implinit prin
lansarea unor nume ce vor deveni de prestigiu pentru
literatura romana. Liviu Rebreanu, Ion /arbu, Camil
-etrescu, 0ortensia -apadat$/engescu, Tudor 1ianu, Ilarie
1oronca, &eorge Calinescu, 1ladimir Streinu s.a.
In vederea moderni"arii +innoirii, literaturii romane,
Eugen Lovinescu trasea"a cateva directii noi pe care sa se
inscrie operele literare.
$ tematica operelor literare sa )e inspirata din viata
citadina si nu din cea rurala. !a intoarce spatele orasului
pentru a privi numai la sat inseamna a proceda reactionar!2
$ evolutia pro"ei de la liric la epic si a poe"iei de la epic la
liric2
$ crearea romanului obiectiv si a romanului de anali"a
psihologica2
$ intelectuali"area pro"ei si a poe"iei $ ilustrarea in operele
literare a unor idei )lo"o)ce pro#unde2
$ crearea intelectualului, ca persona' al operei literare.
Tendinta modernista sustine ast#el sincroni"area
literaturii nationale cu literatura Europei, promovarea
tinerilor scriitori, teoria imitatiei, eliminarea decala'ului in
cultura +depasirea spiritului provincial,, necesitatea
innoirii, spiritul veacului, trecerea de la o literatura cu
tematica rurala la o literatura de inspiratie urbana.
0imbolismul
Este un curent literar-artistic de mare
amploare in literatura uniersala, nascut in 4ranta
la mi,locul penultimului deceniu al secolului al XIX-
lea, ca o reactie impotria romantismului retoric,
naturalismului pozitiist si plat si a
parnasianismului rigid. 9umele curentului 5de la
gr. - s@mbolon "semn de recunoastere, lat -
s@mbolum6 este dat de poetul #ean (oras in -<<C
ca o disociere fata de "decadenti$. "9u suntem
decadenti, ci un grup de poeti - declara #ean
(oras - care doresc sa interpreteze prin
simboluri lumea reala, si care cauta, inainte de
toate, in arta lor conceptul pur si simbolul
etern. %e de alta parte, %aul 7erlaine, raspunzand
unei anc1ete, spunea : "9e-a fost aruncat ca o
insulta acest epitet 5decadent6G l-am cules ca pe
un strigat de batalie.$
'mintita di1otomie 5simbolist-decadent6 a
functiona la nielul tematic al te2telor poetice.
Simbolistii puneau accent pe citadin, necesitatea
eadarii din real 5de certa in8uenta romantica6,
parcuri somptuoase cu 1auzuri, isul, fantasticul,
e2oticul, apropierea muzicii, teoretizarea ersului
liber. Decadentii inruditi cu naturalistii, c1iar
daca n-au afrmat-o, ba dimpotria, pun accent pe
lumea citadina periferica, eoca orase montruoase
si 1aotice, cafenele sarace, carciumi, mansarde,
femei pierdute, spitale, ospicii, alcoolici,
predominand sentimentele de tristete si deziluzie.
9outatea pe care o aduce simbolismul este cultiarea simbolului
plurioc, cu multiple sensuri, descifrate in functie de sensibilitatea
cititorului, dat find ca aceste simboluri sunt receptate mai putin
intelectual si mai mult afecti. Defnitorie pentru simbolism este
sinestezia, adica perceptia sintetica, integratoare, a unui ansamblu
de senzatii 5 izuale, auditie, olfactie6. 0imbolul intemeiat pe
sinestezie apare in celebrul sonet al lui )audelaire, Corespondente'
(%arfum, culoare, sunet se-ngana si-si raspundI$
+ trasatura defnitorie a simbolismului o constituie culti$area
simbolului, care sa e2prime corespondentele, afnitatile inizibile
intre diferitele elemente ale uniersului. %oetul simbolist intuieste
corespondentele si incearca sa le descifreze. Su"estia deine mi,loc
poetic de e2primare a acestora, a legaturilor ascunse dintre lucruri,
prin cultiarea senzatiilor coloristice, olfactie, muzicale.
0imbolistilor le este caracteristica inclinatia spre starile
su2etesti nedefnite, predispozitia pentru re$erie, pentru
proiectia dia,ana, nedefnita in timp si spatiu, preferinta
pentru ima"ini $a"i, ,ara contur, 2uide#
&u)icalitatea interiori)ata, inteleasa ca senzatie interioara,
poate f e2primata prin folosirea refrenului, laitmotiului, sau a
anumitor sunete5ocale, consoane6.
Step!ane Mallarm%
C!arles
Baudelaire

Alexandru Macedons&i
A$an"arda
A$an"arda sau a$an"ardismul 5conform termenului din franceza a"ant-
garde6 reprezinta tendintele de ma2ima actualitate aplicate in arta la un
moment considerat. %otriit !ictionarului estetico-literar, ling"istic, religios,
deteoria comunicatiei) , de Ion %ac1ia &atomirescu, "intr-o
cultura3literatura, prin a$an"arda se intelege "detasamentul$ de oameni
de stiinta, de artisti M poeti, prozatori, dramaturgi, sculptori, pictori,
muzicieni s.a. M ce actioneaza iolent-noator pe un domeniu, e2plorand
"terenuri$ necunoscute, turbionarile 3 curentele starnite numindu-se
a$an"ardism. In cazul literaturii uniersale 3 nationale din secolul al XX M
lea, a$an"arda 5sinonima modernismului e$trem6 inseamna manifestarea
catora curente: dadaismul, futurismul, suprarealismul, e2presionismul,
etc.
Trasaturi
A$an"ardismul este caracterizat prin spiritul de frondL, prin negarea
iolenta a formelor de arta consacrate, cautand proclamarea noului. 'rtistii
aangardei dau doada unui actiism sustinut si se concentreaza asupra
creatiei ca proces, neinteresandu-se de rezultatul ei 5opera6. 'ctiune de
soc, aangarda are functie regeneratoare si desc1izatoare de drum in arte.
A$an"arda literara in
Romania (342253462)
"%rimul detasament$ alcatuit M in perimetrul poeziei si al
"pictopoeziei$ din Ion inea, Tristan T%ara, Marcel Iancu, B.
Fundoianu, Ilarie oronca, Constantin *isipeanu dispune de
reistele:

Simbolul, -E-= 5reista de "recunoastere$3$tatonare$

aangardista, redactata la )ucuresti de Ion 7inea, &ristan &zara si
(arcel Iancu6

C'emarea, -E-D 5 redactata la )ucuresti de Ion 7inea si &ristan

&zara6

Contimporanul, -E=B--EB/ 5redactata in )ucuresti de Ion

7inea, aand colaboratori de,a celebri : &ristan &zara, Ilarie
7oronca, !rmuz, &. 'rg1ezi, Ion )arbu6

-unct, -E=D 5redactata in )ucuresti de 0tep1an *oll si 0carlat

Callimac1i6

1rmu), -E=< 5redactata in Campina sub directia lui :eo )ogza6

1nu, -E=E M -EB=3-E=D 5redactata in Doro1oi, in -E=<, si in

)ucuresti, in -E=E de 0tep1an *oll, Ilarie 7oronca si 0aNa %anL6
%rimul numar al
reistei
"Contimporanul$
%on inea
1R&1*
%seudonimul literar al lui Demetru M Demetrescu )uzau 5n.
-> martie -<<B Curtea de 'rges , d. =B noiembrie -E=B
)ucuresti6 a fost un scriitor roman de aangarda.
Incepe sa scrie, aparent fara constiinta ca produce literatura,
numai pentru a isi distra fratii si surorile, parodiind cu niste
false automatisme academismul prozei curente. &e2tele ii
atrag atentia lui &udor 'rg1ezi, care ii gaseste pseudonimul ii
publica in -E==, in doua numere consecutie din "Cugetul
romanesc$, +alnia si &tamate , "antiproza$ intitulata ironic
"roman in patru parti$, in care face o serie de calambururi de
esenta softistica prin duplicitatea de sens a cuintelor: oamenii
nu coboara pe scari, ci din maimutaG o masa fara picioare
bazata pe calcule si probabilitatiG peretii sunt, conform
obiceiului orietenal, sulemeniti in fecare dimineata, alteori
masurati cu compasul, pentru a nu scadea la intamplare.
'lte scrieri sunt : cunoscuta "fabula$ Cronicarii,
'lgaz@O:rummer, %lecarea in strainatate, Cotadi si Dragomir.
In anul urmator, -E=B, se sinucide la
=B noiembrie in )ucuresti, fara sa lase
reo e2plicatie asupra funestului sau
gest. 7oia sa moara in c1ip original,
"fara nici o cauza$.
0crierile lui - putine la numar -
cunosc o glorie postuma, care nu a
incetat niciodata sa se consolideze. Ele
au aut o inraurire neasteptata asupra
literaturii romanesti de aangarda si au
contribuit la largirea constiintei estetice.
0aNa %anL ii tipareste in -EB/ o editie a
scrierilor, iar :eo )ogza scoate o reista
"!rmuz$. Eugen Ionescu a e2plora mai
tarziu flonul literaturii absurdului,
considerandu-l pe urmuz unul dintre
precursorii "tragediei limba,ului$.
E2presioni
smul
E+presionismul reprezinta
una dintre cele mai importante
miscari artistice moderniste de la
simbolism incoace, denumind
formele de manifestare ale
modernismului in arta si in
literatura lumii, diferite de cele
ale naturalismului sau ale
impresionismului.
E+presionismul a aparut
la inceputul secolului XX, mai
intai in :ermania, de unde s-a
raspandit apoi si in alte tari, cu
scopul de a reda diersele
moduri de e2presie ale febrei
spirituale din timpul si imediat
dupa primul razboi mondial. In
roman termenul este legat de
operele lui Fran% ,a-.a sau
James Joice, iar in teatru /ugust
&trind#erg este considerat un
precursor al miscarii.
E+presionismul se caracterizeaza prin:

tensiune e2tatica

transcendere fantast-tragica a
realitatii

ointa creatoare

nazuinta spre absolut

accente 1alucinatorii

ttitutine nonconformista si accentuat

subiectia

pierdere in 1aos, "groaza de tot ce ne

incon,oara, de un uniers al mortii si al
coruptiei, al arbitrariului si
agresiitatii$

presentimentul unei iminente

catastrofe uniersale

interes pentru fenomenele originare,

ar1etipale
E+presionismul in literatura
romana
0ucian Bla"a este primul autor care sustine
"noul stil$ e2presionist, afrmand ca "de cate ori o
opera de arta reda astfel un lucru incat puterea,
tensiunea interioara transcede lucrul, tradand
relatiuni cu cosmicul, cu absolutul, cu iluminatul$
aem de-a face cu un produs e2presionist.
Elemente de $i)iune e+presionista se
intalnesc si in opera unor scriitori colaboratori la
":andirea$: 7. 7oiculescu, '. (aniu, 'ron Cotrus, dar
si la unii colaboratori ai "Contemporanului$, in poezia
lui )arbu 4undoianu, in proza lui I. 7inea, la unii autori
dramatici: :. (. Jamfrescu, :. Ciprian, 'l. %1ilippide
E+presionismul este proteiform, dobandind
atatea infatisari cate reprezentari artistice concrete
e2ista. Eroii dein atat in drama, cat si in roman, idei
inzestrate cu ointa, idei ce misca din adancimi
nebanuite su8etul omenesc. In poezie se canta
"marile porniri ale spiritului izionar$, deenind un
strigat de deznade,de si de reolta.
D'D'I0(!
A
Etimologie < fr. dadaisme. Denumirea curentului ine de la cuantul
"dada$ - calut de lemn, doica, dubla afrmatie in romaneste si rusesteG
negrii Hru numesc astfel coada acii sfnte, cu sens fgurat - "idee f2a$
'lta ipoteza: "Dada$ este numele sfantului martir sarbatorit pe -.3=<
aprilie, data ce coincide cu ziua de nastere a lui &ristan &zara,
initiatorul acestei miscari literar-artistice.
0ursa: Termeni de stilistica si de poetica a
te$tului
5Ed. :raft, )acau =//>6
Dadaismul este un curent cultural, artistic nonconformist si anar1ic
indreptat impotria rutinei in iata, gandire si arta, dezoltat plenar
intre -E-. si -E=B, infintat in JPric1 la . februarie -E-. de poetul de
origine romana &ristan &zara. 'sociind unor elemente ale futurismului
italian, cubismul francez si e2presionismul german, un negatiism
declarat, dadaismul cultia arbitrariul total, nepreazutul, abolirea
formelor constituite, proocand dezordinea si stupoarea prin
organizarea unor spectacole de scandal indreptate impotria artei,
gustului estetic si moralei traditionale.
:eorge Calinescu 5%rincipii de estetica6 considera ca
1aosul inspiratiei preconizat de dadaisti nu e decat o simpla
poza adaptata pentru spectacolul situatiei, iar C. Ciopraga
5'mfteatru ca poeti6 apreciaza ca dadaismul n-a reprezentat
decat o "suma de razratiri si negatii$, propunand "abolirea
memoriei$, "abolirea iitorului$, "abolirea profetilor$
&ristan &zara sustine arbitrariul in crearea unui poem in
spirit dadaist: "Auati un ziar3Auati niste foarfeci3'legeti in
acesta un articol aand lungimea pe care credeti ca o eti da
poemului dumneaoastra3Decupati articolul3 Decupati cu
gri,a fecare dintre cuintele care formeaza acest articol si
puneti-le intr-un sac3'gitati usor3 0coate-ti apoi fecare
taietura una dupa alta3Copiati-le constiincios in ordinea in
care au parasit sacul3%oemul a a asemana.
&rasaturi:

neaga arta traditionala

neaga orice raport dintre gandire si e2presie, dintre logica si

poezie

cultia antiliteratura, antimuzica, antipictura, inentand cele

mai stranii te1nici de "creatie$, toate aand la baza
incoerenta

opteaza pentru 1azard, grotesc si absurd, renuntand la orice

structurare constienta a actului artistic
&ristan &zara
7ristan 7)ara,
portret de
0a8os 7i'an9i
3426
S1-RAREA0%S&10
Suprarealismul este termenul care denumeste curentul artistic
si literar de aangarda care proclama o libertate totala de e2presie,
intemeiat de 'ndre )rton 5-<E.--E..6 si dezoltat mai ales in
deceniile trei si patru ale secolului trecut 5cu aspecte si prelungiri
ulterioare6.
%rimul care a utilizat termenul intr-o acceptie legata de creatia
artistica a fost :uillaume 'pollinaire in 0es Memelles des Tir1sias,
subintitulata "drama suprarealista$ 5reprezentata in -E-.6.
Inceputurile miscarii se leaga de grupul 5nonconformist si de eident
protest antiburg1ez6 de la reista pariziana Aittrature5-E-E6
condusa de 'ndre )rton, Aouis 'ragon si %1illipe 0oupault, care,
reclamandu-se de la tutela artistica a lui 'rt1ur *imbaud ,
Aautramont si 0tep1ane (allarm capteaza tot mai mult din
indrazneala spiritului innoitor si agresi al dadaismului. De altfel, atat
in Aittrature5unde )rton publica in colaborare cu %1illipe 0oupault
"Campuri magnetice$, primul te2t specifc suprarealist6, cat si in alte
reiste, te2tele dadaiste alterneaza cu cele ale noii orientari ce aea
sa se numeasca apoi suprarealism. 0unt doua miscari apropiate,
aand scriitori comuni, dar alianta nu a dura.
In -E=C 'ndre )rton publica primul sau
"(anifest al suprarealismului$, in care, f2and net
anumite repere ale miscarii - antitraditionalism,
protest antiacademic, e2plorarea subconstientului,
deplina libertate de e2presie, inlaturarea actiitatii
de premeditarea spiritului in actul creatiei
artistice, etc. , o defneste astfel - /utomatism
psihic prin care isi propune sa e$prime, 2e "er#al,
2e in scris, 2e in orice alt chip, -unctionarea reala
a gandirii, in a#senta oricarui control e$ercitat de
ratiune, in a-ara oricarei preocupari estetice sau
morale.
0uprearealismul sustine ca adearul si arta se
a8a "in realitatea superioara a anumitor forme de
asociatie$ bazate pe atotputernicia isului, pe
",ocul dezinteresat al gandirii$ eliberate de
constrangeri.
Suprarealismul in
Romania
In romania, suprarealismul a fost
teoretizat si practicat de reistele /lge si
3rmu%. 0uprarealismul urmarea prin
programul sau patrunderea artei in planul
inconstientului, al isului, al delirului, in care
spatiile umane scapa de sub controlul
constiintei. :eneratia a doua a
suprarealistilor romani .# 7rost si
G'erasim 0uca scriu si publica dierse
manifeste, astfel incat curentul, care-si
consumase in anii treizeci igoarea la %aris,
in -EC> isi muta capitala la )ucuresti. Cel
mai de seama poet suprarealist roman
ramane totusi Gellu (aum, supranumit
ultimul mare poet suprarealist european.
C+90&*!C&I7I0(!A
Constuctivismul este o miscare artistica ce s'a
nascut in (niunea Sovietica imediat dupa Revolutia
bolsevica) A *ost in*luentata de *uturismul rusesc si
de suprematisml *ondat de +a,imir Malevici)
Supratematismul tindea spre o totala abstractie
geometica spre valori meta*i,ice asociate cu
materiile sau structurile) +a,imir Malevici teoreti,a
-constiinta cosmica./P)D)(spens&i01 -Pictura mea
nu apartine numai Pamantului Pamantul a ramas in
urma ca o casa devorata de viermi).
Constructivismul era privit ca o noua estetica
ca un e*ort de a armoni,a arta cu productia
industriala ca un e*ort de a'i uni pe intelectuali si
pe muncitori de a sterge granitele dintre munca si
arta)
Constructiismul
romanesc
Constructiismul romanesc s-a grupat in special in ,urul
reistei Contimporanul condusa de Ion 7inea.
Constructiistii subliniau necesitatea unei corespondente
intre arta si spiritul contemporan al te1nicii moderne care
inenteaza forme noi, conturand natura. Ion 7inea a
solicitat drept colaboratori ai reistei pe scriitorii &udor
'rg1ezi, Ion )arbu, Camil %etrescu, dar si pictori si
sculptori dintre care Constantin )rancusi. 'lte reiste
constructiiste din *omania: >D ?% si %unct.
&est de ealuare
-.Cine a promoat romantismul in
literatura uniersalaQ In ce operaQ
57ictor ?ugo- prefata la drama Crom;ell6
=.Cine este teoreticianul
0LmLnLtorismuluiQ
59icolae Iorga6
B.Cine a infintat dadaismulQ
5&ristan &zara6
C.9umiti B reiste literare de aangarda.
5!nu, !rmuz, %unct, Contimporanul, etc6
D. 9umiti B caracteristici ale
simbolismului.
5sugestia, simbolul, analogia,
muzicalitatea interioara, etc6
.. !nde a aparut prima data
constructiismulQ
5in !niunea 0oietica6
>.Ce poet este considerat cel mai
de seama suprarealist romanQ
5:ellu 9aum6
<.9umiti catea curente literare de
factura modernista.
54uturismul, constructiismul,
e2presionismul, suprarealismul6
)ibliografe:
$.%i col ae Manol escu # Despre
poezie!Ed. &artea 'om. ()*+,
(. -eorge &al inescu . Clasicism,
Romantism, Baroc 7. -eorge &al inescu - Istori a
l i tetaturi i romane de la ori gi ni si
/. 0i dia 1ote Simbolismul pana in prezent!Ed. Mi nerva, ()*2,
Romanesc !Ed. pentru literatura ,
()$$, *.3igu 4rnea # Poporanismul
!Ed. Minerva, ()+/,
5. "drian Marino # Dicionar de idei ).3igu 4rnea# Samanatorismul
literare !Ed. Eminescu, ()+5, !Ed. Minerva, ()+6,
2. Dictionar de termeni literari (6.Dictioar de termeni literari, cu
!Ed. "cademi ei 'S', ()+$, apl icati i !Ed. 4rator, /666,
5. %i colae 1al ota . rmuuz !Ed. "lte surse: 777.7i 8i pedi a.org
Daci a, ()+6,