P. 1
Definitii Si Caracteristici

Definitii Si Caracteristici

|Views: 234|Likes:
Published by Freddie Block

More info:

Published by: Freddie Block on Feb 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/25/2013

pdf

text

original

definitia romantismului si caracteristici Caracteristicile romantismului Introducerea unor noi categorii estetice: uratul, grotescul fantasticul, mac abrul

, pitorescul, feericul, precum si a unor specii literare inedite: drama rom antica, meditatia, poemul filozofic, nuvela istorica; Cultiva sensibilitatea, imaginatia si fantezia creatoare minimalizand ratiun ea si luciditatea; Promoveaza inspiratia din traditie, folclor si din trecutu istoric, pe care il considera opus realitatii contemporane, de care era dezamagiti, fiind preocup ati de reflectarea in opere a specificului nations (culoarea locala); Evadarea din lumea reala se realizeaza prin vis sau somn (miti oniric), intr -un cadru natural nocturn; Contemplarea naturii se concretizeaza prin descriere peisajelor sau a moment elor anotimpurilor in pasteluri si prin reflect asupra gravelor probleme ale uni versului in meditatii, Acorda importanta deosebita sentimentelor omenesti, ca predilectie iubirii, trairile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative; In genul liric se manifesta inovatii prozodice si suprematia subiectivismulu i, a pasiunii inflacarate, a fanteziei debordante; Construirea eroilor exceptionali, care actioneaza in imprejurari iesite din comun, precum si portretizarea omului de geniu si conditia nefericitii a acestu ia in lume; personajele romantice nu sunt dominate de ratiune, ci de imaginatie si de sentimente; Preocuparea pentru definirea timpului si a spatiului nemarginite, ca proiect ie subiectiva a spiritului uman, conceptie preluata din lucrarile filozofilor id ealisti; Imbogatirea limbii literare, prin includerea cuvintelor si expresiilor popul are, a arhaismelor, a regionalismelor, specifice oralitatii; Utilizarea de procedee artistice variate, printre care antiteza ocupa locul principal atat in structura poeziei, cat si in construirea personajelor, situati ilor, ideilor sau atitudinilor exprimate; Ironia romantica dobandeste, adesea, accente satitice sau pamfletare, fiind un mijloc artistic folosit atat in specia literara cu nume sugestiv, satira, cat si in poeme filozofice, asa cum se manifesta in "Scrisoarea I" de Mihai Eminesc u.

ROMANTISMUL Definitie: Apare in ultimii ani ai sec al XVIII lea si se manifesta din plin in prima jumat ate a secXIX, ca o reactie la adresa clasicismului.Ca miscare estetica si litera ra viziunea romatica poate fi sintetizata sub termenul libertate .Aceasta miscare s -a impus mai intai inEuropa, aparand in Germania si apoi s-a extins pana in Amer ica, fiind un curent culturalintrucat domeniile de activitate pe care le-a atins au fost multiple.Cei mai de seama reprezentanti ai romantismului german, curent care are la baza doctrinaeului absolut sunt: Jean-Paul Richter, Holderin, Noval is, E.T.Hoffmann.Manifestul romantismului englez l-a constituit prefata la volum ul Balade lirice, semnatade Wordsworth si Coleridge.Cei mai de seama reprezentan ti ai romantismului englezsunt: Wordsworth, Coleridge, Byron, Shelley, Keats.Man ifestul romantismului francez l-a constituit prefata lui Victor Hugo de la drama Cromwel.La noi romantismul corespunde perioadei pasoptiste , manifestul romantis mului inliteratura romana constituindu-l articolul Introductie la Dacia literara.Ti nand cont defaptul ca in literatura romana clasicismul ca si curent literar a fo st slab reprezentat deautori de valoare, romantismul romanesc apare nu ca o reac tie totala la adresaclasicismului, ci ca un curent eclectic, care a preluat de l a alte directii, trasaturi.In literatura romana, romantismul cunoaste trei etape

fara a ne priva insa deorgoliul unui nationalism exprimat in cele ma i desavarsite formule artistice. termenul se foloseste si pentru a denumi perfectiunea. de tip Biedermeier Romantismul eminescian. suntobiective ale oamenilor de cul tura a epocii. Puritatea stilului.eliberarea de regulil e stricte ale clasicismului : regula celor trei unitati. imnul . revolta Modalitati: tonul solemn. sobrietatea. prin imbinarea marilor teme si motive europene cu realitatea istorica siculturala a Tarilor Rom ane. Cultiva trasaturi distincte ? curajul. ava ritia. interferand cu clasicismul luiG. imitarea modelel or greco-romane. calatoria cosmica. pur itatea genurilor si a speciilor literare. in operele literare cl . reverie-predilectia pentru mitur i si simboluri-tema naturii-refacerea culorii locale Teme si motive : iubirea. ultima etapa a curentului la nivel mondial-tip HighRoman ticism Romantismul posteminescian. vizionar. vitejia. actiune). ancora rea acestora inculturile de traditie ale umanitatii. etnic. armonia. preferinta pentru perso naje aduse din straturile sociale inalte.Spre deosebire de romantismul pasoptist. cultivarea anumitor specii: oda.Cosbuc. infrumusetarea si innobilarea naturii (in pictura). printr-o atitudine admirativa fata de marile modele ale trecutuluineamului. natura. preponderent istoric.In ceea ce priveste romantismul pasoptist. Prin extensie.valorificarea folclorului ca element de recunoastere a unei culturi preexistente. Profunzimea idelor eminesciene.simbolismul l ui Macedonski sau samanatorismul lui Octavian GogaApare ca o reactie impotriva c lasicismului prin afirmarea libertatii absolute a creatiei. generozitatea sau lasitatea.romanti smuleminescian este unul vizionar. multilateral. care pune accent pe simtiri. istoria. acesta este dominat de ideil e romanticeeuropene ale jumatatii secolului al XIX-lea. unic ? un mod el). promovarea virtutii ? propunand un tip ide al de om virtuos. visul. acesta a demonstr at prin reprezentantiisai interes pentru istorie.Romantismul pasoptist capata asadar specificitate. patriotic. stil inalt nu amestecul de stiluri.Astfel. cultul pentru adevar si natural (in literatura). preocupat de intelegerea profunda a ex istentei umaneraportate la universul -mamã. timp. intaietatea ratiunii.: Romantismul pasoptist. meditatia. inalt. proiectarea constiinte i romanesti in planul identitatii nationale. predilectia pentru hiperbola si antiteza. ironia-aspiratia spre i nfinitul spatial si temporar -dragostea fata de trecut-istorie-recuperarea folcl orului-melancolia-cultivarea solitudinii-visul. complet (tip social ? exceptional. Spre deosebire de romantism. fac obiectul unei creatiicare ne inscrie cu mandrie in circuitul universalitati i literare. Trasaturi:cultul sau primatul pasiunii-o estetica a inimii -cultivarea imaginatiei si fanteziei creatoare-subiectivismul ? expansiunea eului-atitudini romantice: patosul. naivitatea. enciclopedismul eminescian.satirul.De asemenea. revolta. personaje exceptionalein situatii exceptionale definitia clasicismului si caracteristici Trasaturi: regula celor trei unitati in dramaturgie (de loc. natura se subordoneaza idealului uman ? caracter moralizator.

In drama turgie regasim regula celor trei unitati (de loc. înþelegerea . timp. imn. realismul se adreseazãraþiunii. in functie de care personajele sunt antrenate in actiune. nu admite obscurul. To todata. Omul este înþel es ca o fiinþa socialã care trãieºte. comune. nu sunt amestecate si imita modelele greco-romane. care primeaza asupra s entimentului. tablou istoric. Aceste personaje sunt de regula regi sau reprezentanti ai aristocratiei. cum sunt considerate comedia. scriitorul clasic este dominat d e rational. Scriitorii clasici se remarca prin rigoarea compozitionala.sãînfrumuseþeze. cautarea naturalului si a verosimilului si finetea analizei morale si psihologice.asice regasim ratiunea. viaþa interioarã a acestuia ? acþiunea prezintã viaþa cotidianã. Personajele sunt rationale. vagul. actiune). Imaginaþia nelimitatã aromanticilor este înlo cuitã cu observarea ºi analizarea atentã arealitãtii . satira si f abula. incertitudinea. fãrã sã idealizeze . având drept þintã adevãrul. lipsit de fantezie.Tocmai aceastã insistenþã p detaliul semnificativ creeazã iluziarealitãþii. educativ. avaritia. fiind r eprezentati in oda. impresia de real. dema gogul. ca element definitoriu al omului. acest tip de personaje fig urand in speciile literare inferioare.urmãrind sã emoþioneze . ? Un subiect privilegiat în realism este banul. tragedie. Acesta evita p articularul. Ceea ceconteaza este iluzia realitãþii. este pe loc secund. care tinde spre perfectiune. exista un cult al adevarului. parvenitul etc) si reprezinta tipologii ale societatii reproduse. ? Ca modalitate narativã predominã scena . prudent. poem epic. cunoaºterea. evident si clar. fiind intotdeauna lucid.oferã senzaþia de evenim . al regulilor si al canoanelor. atrenate de inalte ratiuni eroice si c etatenesti si au principii morale de neclintit. generozitatea sau lasitat ea. ? Principiul veridicitãþii ºi al verosimilitãþii: realismul ofera o imaginea omului ºi a lumi i cât mai aproape de adevãr. Acestea sunt privi te ca specii superioare ale literaturii. ? P reocuparea pentru psihologic . Genurile si sp eciile literare sunt pure. sã impre ioneze. naivitatea. Tema banului/ a înavuþirii esteînsoþitã de o atitudine criticã în faþa tendinþei d nsformare abanului în valoare supremã. Stilul de viata al burgheziei.care prin detaliile ei . aflata i n plina ascensiune la acea vreme. Operele literare clasice au un puternic caracter moralizator. Asadar. iar personajele sunt adevarate caractere (avarul. vitejia.a raportului dintre individ ºi societate. se dezvoltã. fãrã sã caute senzaþionalul osul. Clasicismul cultiva trasaturi precum curajul. evidenþiind structura ºi mecanismele sociale. definitia realismului si caractersitici Caracteristici ale realismului ? Dacã romantismul se adresa aproape exclusiv sensibilitãþii. ? Textul realist prezintã o imagine cât mai clarã ºi mai complexã a societãþii dintr-un timp ºi spaþiu istoric determinat. puritatea si clarita tea stilului. diversitatea. cu detaliile ei banale. gustul dreptei masuri. modul în care acestainfluenþeazã destine ºi caractere. se formeazã în mijlocul unei anumite socie Relaþia om-societate este una dintre temele fundamentale ale realismului. credibilul ? preocuparea pentru social . replicand autoritar cu un model ferm. Scriitorul realist analizeazãmecanismele psiholo gice ale individului.

viu. determinã caracterul personajului. lipsit de implicare. vizând totalitatea ( sã spunã totul des pre un personaj). reprezintã o categorie socialã sau umanã. ? este tipic. personaje realiste complexe. snobul. lipsit de scrupule . ratatul. detaºat. ? Perspectiva este exterioarã a unui narator de persoana a III-aomniscient . nu are un carac at. parvenitul ( arivistul). politicianul. ? Stilul este în general obiectiv.impersonal ( la primii realiºti existã o mai accentuatã subiectivitate. artistul. ? Acþiunea este construitã cronologic. evenimentele se înlãnþuie logic ºi cauzal pentru a fac ilita înþelegerea acesteia. impersonal. þãranul. tipicul stil sobru. amestec de calitãþi ºi defecte. se modificã pe parcursul acþiunii. Tipuri umane realiste: avarul. complexe. inocentul. Obiectivitatea. imobil. mu ncitorul. ? este înfãþiºat în evoluþie. nu în situaþii neobiºnuite. ar ivistul. capabil sã ofere informaþii variate . neutru.Personajul cel mai caracterizat în contextul curentului realist este arivistul : îndrazneo fa?arnic. Personajul realist este: ? fiinþã complexã. burghezul. având trãsãturi ºi comportamente speci ice. Descrierea atentã a mediul i urmãreºte sã releve modul în caremediul influenþeazã. real.ent concret.intelectualul. se transformã. ? este prezentat în mediul lui de viaþã.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->