definitia romantismului si caracteristici Caracteristicile romantismului Introducerea unor noi categorii estetice: uratul, grotescul fantasticul, mac abrul,

pitorescul, feericul, precum si a unor specii literare inedite: drama rom antica, meditatia, poemul filozofic, nuvela istorica; Cultiva sensibilitatea, imaginatia si fantezia creatoare minimalizand ratiun ea si luciditatea; Promoveaza inspiratia din traditie, folclor si din trecutu istoric, pe care il considera opus realitatii contemporane, de care era dezamagiti, fiind preocup ati de reflectarea in opere a specificului nations (culoarea locala); Evadarea din lumea reala se realizeaza prin vis sau somn (miti oniric), intr -un cadru natural nocturn; Contemplarea naturii se concretizeaza prin descriere peisajelor sau a moment elor anotimpurilor in pasteluri si prin reflect asupra gravelor probleme ale uni versului in meditatii, Acorda importanta deosebita sentimentelor omenesti, ca predilectie iubirii, trairile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative; In genul liric se manifesta inovatii prozodice si suprematia subiectivismulu i, a pasiunii inflacarate, a fanteziei debordante; Construirea eroilor exceptionali, care actioneaza in imprejurari iesite din comun, precum si portretizarea omului de geniu si conditia nefericitii a acestu ia in lume; personajele romantice nu sunt dominate de ratiune, ci de imaginatie si de sentimente; Preocuparea pentru definirea timpului si a spatiului nemarginite, ca proiect ie subiectiva a spiritului uman, conceptie preluata din lucrarile filozofilor id ealisti; Imbogatirea limbii literare, prin includerea cuvintelor si expresiilor popul are, a arhaismelor, a regionalismelor, specifice oralitatii; Utilizarea de procedee artistice variate, printre care antiteza ocupa locul principal atat in structura poeziei, cat si in construirea personajelor, situati ilor, ideilor sau atitudinilor exprimate; Ironia romantica dobandeste, adesea, accente satitice sau pamfletare, fiind un mijloc artistic folosit atat in specia literara cu nume sugestiv, satira, cat si in poeme filozofice, asa cum se manifesta in "Scrisoarea I" de Mihai Eminesc u.

ROMANTISMUL Definitie: Apare in ultimii ani ai sec al XVIII lea si se manifesta din plin in prima jumat ate a secXIX, ca o reactie la adresa clasicismului.Ca miscare estetica si litera ra viziunea romatica poate fi sintetizata sub termenul libertate .Aceasta miscare s -a impus mai intai inEuropa, aparand in Germania si apoi s-a extins pana in Amer ica, fiind un curent culturalintrucat domeniile de activitate pe care le-a atins au fost multiple.Cei mai de seama reprezentanti ai romantismului german, curent care are la baza doctrinaeului absolut sunt: Jean-Paul Richter, Holderin, Noval is, E.T.Hoffmann.Manifestul romantismului englez l-a constituit prefata la volum ul Balade lirice, semnatade Wordsworth si Coleridge.Cei mai de seama reprezentan ti ai romantismului englezsunt: Wordsworth, Coleridge, Byron, Shelley, Keats.Man ifestul romantismului francez l-a constituit prefata lui Victor Hugo de la drama Cromwel.La noi romantismul corespunde perioadei pasoptiste , manifestul romantis mului inliteratura romana constituindu-l articolul Introductie la Dacia literara.Ti nand cont defaptul ca in literatura romana clasicismul ca si curent literar a fo st slab reprezentat deautori de valoare, romantismul romanesc apare nu ca o reac tie totala la adresaclasicismului, ci ca un curent eclectic, care a preluat de l a alte directii, trasaturi.In literatura romana, romantismul cunoaste trei etape

: Romantismul pasoptist, vizionar, patriotic, de tip Biedermeier Romantismul eminescian, ultima etapa a curentului la nivel mondial-tip HighRoman ticism Romantismul posteminescian, interferand cu clasicismul luiG.Cosbuc,simbolismul l ui Macedonski sau samanatorismul lui Octavian GogaApare ca o reactie impotriva c lasicismului prin afirmarea libertatii absolute a creatiei,eliberarea de regulil e stricte ale clasicismului : regula celor trei unitati, preferinta pentru perso naje aduse din straturile sociale inalte, cultivarea anumitor specii: oda, imnul ,satirul.In ceea ce priveste romantismul pasoptist, acesta este dominat de ideil e romanticeeuropene ale jumatatii secolului al XIX-lea.Astfel, acesta a demonstr at prin reprezentantiisai interes pentru istorie, printr-o atitudine admirativa fata de marile modele ale trecutuluineamului.De asemenea, proiectarea constiinte i romanesti in planul identitatii nationale,valorificarea folclorului ca element de recunoastere a unei culturi preexistente, suntobiective ale oamenilor de cul tura a epocii.Romantismul pasoptist capata asadar specificitate, prin imbinarea marilor teme si motive europene cu realitatea istorica siculturala a Tarilor Rom ane.Spre deosebire de romantismul pasoptist, preponderent istoric, etnic,romanti smuleminescian este unul vizionar, inalt, preocupat de intelegerea profunda a ex istentei umaneraportate la universul -mam. Profunzimea idelor eminesciene, ancora rea acestora inculturile de traditie ale umanitatii, enciclopedismul eminescian, fac obiectul unei creatiicare ne inscrie cu mandrie in circuitul universalitati i literare, fara a ne priva insa deorgoliul unui nationalism exprimat in cele ma i desavarsite formule artistice. Trasaturi:cultul sau primatul pasiunii-o estetica a inimii -cultivarea imaginatiei si fanteziei creatoare-subiectivismul ? expansiunea eului-atitudini romantice: patosul, revolta, ironia-aspiratia spre i nfinitul spatial si temporar -dragostea fata de trecut-istorie-recuperarea folcl orului-melancolia-cultivarea solitudinii-visul, reverie-predilectia pentru mitur i si simboluri-tema naturii-refacerea culorii locale Teme si motive : iubirea, natura, istoria, calatoria cosmica, visul, meditatia, revolta Modalitati: tonul solemn, predilectia pentru hiperbola si antiteza, personaje exceptionalein situatii exceptionale definitia clasicismului si caracteristici Trasaturi: regula celor trei unitati in dramaturgie (de loc, timp, actiune); pur itatea genurilor si a speciilor literare; intaietatea ratiunii; imitarea modelel or greco-romane; cultul pentru adevar si natural (in literatura), infrumusetarea si innobilarea naturii (in pictura); promovarea virtutii ? propunand un tip ide al de om virtuos, multilateral, complet (tip social ? exceptional, unic ? un mod el); natura se subordoneaza idealului uman ? caracter moralizator. Cultiva trasaturi distincte ? curajul, vitejia, generozitatea sau lasitatea, ava ritia, naivitatea. Puritatea stilului, sobrietatea, stil inalt nu amestecul de stiluri. Prin extensie, termenul se foloseste si pentru a denumi perfectiunea, armonia. Spre deosebire de romantism, care pune accent pe simtiri, in operele literare cl

asice regasim ratiunea, ca element definitoriu al omului, care primeaza asupra s entimentului. Personajele sunt rationale, atrenate de inalte ratiuni eroice si c etatenesti si au principii morale de neclintit. Aceste personaje sunt de regula regi sau reprezentanti ai aristocratiei, fiind r eprezentati in oda, imn, poem epic, tablou istoric, tragedie. Acestea sunt privi te ca specii superioare ale literaturii. Stilul de viata al burgheziei, aflata i n plina ascensiune la acea vreme, este pe loc secund, acest tip de personaje fig urand in speciile literare inferioare, cum sunt considerate comedia, satira si f abula. Operele literare clasice au un puternic caracter moralizator, educativ. In drama turgie regasim regula celor trei unitati (de loc, timp, actiune). Genurile si sp eciile literare sunt pure, nu sunt amestecate si imita modelele greco-romane. To todata, exista un cult al adevarului, al regulilor si al canoanelor, in functie de care personajele sunt antrenate in actiune. Clasicismul cultiva trasaturi precum curajul, vitejia, generozitatea sau lasitat ea, avaritia, naivitatea, iar personajele sunt adevarate caractere (avarul, dema gogul, parvenitul etc) si reprezinta tipologii ale societatii reproduse. Scriitorii clasici se remarca prin rigoarea compozitionala, puritatea si clarita tea stilului, gustul dreptei masuri, cautarea naturalului si a verosimilului si finetea analizei morale si psihologice. Asadar, scriitorul clasic este dominat d e rational, fiind intotdeauna lucid, lipsit de fantezie, prudent. Acesta evita p articularul, nu admite obscurul, vagul, incertitudinea, diversitatea, replicand autoritar cu un model ferm, evident si clar, care tinde spre perfectiune. definitia realismului si caractersitici Caracteristici ale realismului ?

Dac romantismul se adresa aproape exclusiv sensibilitii,urmrind s emoioneze , s impre ioneze, realismul se adreseazraiunii, avnd drept int adevrul, cunoaterea, nelegerea ,a raportului dintre individ i societate. Imaginaia nelimitat aromanticilor este nlo cuit cu observarea i analizarea atent arealittii . ? Principiul veridicitii i al verosimilitii: realismul ofera o imaginea omului i a lumi i ct mai aproape de adevr, fr s idealizeze ,snfrumuseeze, fr s caute senzaionalul osul. Ceea ceconteaza este iluzia realitii, impresia de real, credibilul ? preocuparea pentru social . ? Textul realist prezint o imagine ct mai clar i mai complex a societii dintr-un timp i spaiu istoric determinat, evideniind structura i mecanismele sociale. Omul este nel es ca o fiina social care triete, se dezvolt, se formeaz n mijlocul unei anumite socie Relaia om-societate este una dintre temele fundamentale ale realismului. ? Un subiect privilegiat n realism este banul, modul n care acestainflueneaz destine i caractere. Tema banului/ a navuirii estensoit de o atitudine critic n faa tendinei d nsformare abanului n valoare suprem. ? P reocuparea pentru psihologic . Scriitorul realist analizeazmecanismele psiholo gice ale individului, viaa interioar a acestuia

? aciunea prezint viaa cotidian, cu detaliile ei banale, comune.Tocmai aceast insisten p detaliul semnificativ creeaz iluziarealitii. ? Ca modalitate narativ predomin scena ,care prin detaliile ei ,ofer senzaia de evenim

ent concret, viu, real; ? Perspectiva este exterioar a unui narator de persoana a III-aomniscient

, capabil s ofere informaii variate , complexe, viznd totalitatea ( s spun totul des pre un personaj); ? Aciunea este construit cronologic, evenimentele se nlnuie logic i cauzal pentru a fac ilita nelegerea acesteia; ? Stilul este n general obiectiv, detaat, neutru, lipsit de implicare,impersonal ( la primii realiti exist o mai accentuat subiectivitate. Personajul realist este: ? fiin complex, amestec de caliti i defecte; ? este prezentat n mediul lui de via, nu n situaii neobinuite. Descrierea atent a mediul i urmrete s releve modul n caremediul influeneaz, determin caracterul personajului; ? este nfiat n evoluie, se transform, se modific pe parcursul aciunii, nu are un carac at, imobil; ? este tipic, reprezint o categorie social sau uman, avnd trsturi i comportamente speci ice. Tipuri umane realiste: avarul, parvenitul ( arivistul), ratatul, snobul, mu ncitorul, ranul,intelectualul, artistul, politicianul, burghezul; Obiectivitatea, tipicul stil sobru, impersonal, personaje realiste complexe, ar ivistul, inocentul.Personajul cel mai caracterizat n contextul curentului realist este arivistul : ndrazneo fa?arnic, lipsit de scrupule