definitia romantismului si caracteristici Caracteristicile romantismului Introducerea unor noi categorii estetice: uratul, grotescul fantasticul, mac abrul

, pitorescul, feericul, precum si a unor specii literare inedite: drama rom antica, meditatia, poemul filozofic, nuvela istorica; Cultiva sensibilitatea, imaginatia si fantezia creatoare minimalizand ratiun ea si luciditatea; Promoveaza inspiratia din traditie, folclor si din trecutu istoric, pe care il considera opus realitatii contemporane, de care era dezamagiti, fiind preocup ati de reflectarea in opere a specificului nations (culoarea locala); Evadarea din lumea reala se realizeaza prin vis sau somn (miti oniric), intr -un cadru natural nocturn; Contemplarea naturii se concretizeaza prin descriere peisajelor sau a moment elor anotimpurilor in pasteluri si prin reflect asupra gravelor probleme ale uni versului in meditatii, Acorda importanta deosebita sentimentelor omenesti, ca predilectie iubirii, trairile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative; In genul liric se manifesta inovatii prozodice si suprematia subiectivismulu i, a pasiunii inflacarate, a fanteziei debordante; Construirea eroilor exceptionali, care actioneaza in imprejurari iesite din comun, precum si portretizarea omului de geniu si conditia nefericitii a acestu ia in lume; personajele romantice nu sunt dominate de ratiune, ci de imaginatie si de sentimente; Preocuparea pentru definirea timpului si a spatiului nemarginite, ca proiect ie subiectiva a spiritului uman, conceptie preluata din lucrarile filozofilor id ealisti; Imbogatirea limbii literare, prin includerea cuvintelor si expresiilor popul are, a arhaismelor, a regionalismelor, specifice oralitatii; Utilizarea de procedee artistice variate, printre care antiteza ocupa locul principal atat in structura poeziei, cat si in construirea personajelor, situati ilor, ideilor sau atitudinilor exprimate; Ironia romantica dobandeste, adesea, accente satitice sau pamfletare, fiind un mijloc artistic folosit atat in specia literara cu nume sugestiv, satira, cat si in poeme filozofice, asa cum se manifesta in "Scrisoarea I" de Mihai Eminesc u.

ROMANTISMUL Definitie: Apare in ultimii ani ai sec al XVIII lea si se manifesta din plin in prima jumat ate a secXIX, ca o reactie la adresa clasicismului.Ca miscare estetica si litera ra viziunea romatica poate fi sintetizata sub termenul libertate .Aceasta miscare s -a impus mai intai inEuropa, aparand in Germania si apoi s-a extins pana in Amer ica, fiind un curent culturalintrucat domeniile de activitate pe care le-a atins au fost multiple.Cei mai de seama reprezentanti ai romantismului german, curent care are la baza doctrinaeului absolut sunt: Jean-Paul Richter, Holderin, Noval is, E.T.Hoffmann.Manifestul romantismului englez l-a constituit prefata la volum ul Balade lirice, semnatade Wordsworth si Coleridge.Cei mai de seama reprezentan ti ai romantismului englezsunt: Wordsworth, Coleridge, Byron, Shelley, Keats.Man ifestul romantismului francez l-a constituit prefata lui Victor Hugo de la drama Cromwel.La noi romantismul corespunde perioadei pasoptiste , manifestul romantis mului inliteratura romana constituindu-l articolul Introductie la Dacia literara.Ti nand cont defaptul ca in literatura romana clasicismul ca si curent literar a fo st slab reprezentat deautori de valoare, romantismul romanesc apare nu ca o reac tie totala la adresaclasicismului, ci ca un curent eclectic, care a preluat de l a alte directii, trasaturi.In literatura romana, romantismul cunoaste trei etape

ultima etapa a curentului la nivel mondial-tip HighRoman ticism Romantismul posteminescian. prin imbinarea marilor teme si motive europene cu realitatea istorica siculturala a Tarilor Rom ane. acesta este dominat de ideil e romanticeeuropene ale jumatatii secolului al XIX-lea. Prin extensie.satirul.Romantismul pasoptist capata asadar specificitate. acesta a demonstr at prin reprezentantiisai interes pentru istorie.Cosbuc. pur itatea genurilor si a speciilor literare. reverie-predilectia pentru mitur i si simboluri-tema naturii-refacerea culorii locale Teme si motive : iubirea. preponderent istoric. suntobiective ale oamenilor de cul tura a epocii. inalt. natura. revolta Modalitati: tonul solemn. predilectia pentru hiperbola si antiteza. multilateral. cultul pentru adevar si natural (in literatura). imnul . Puritatea stilului. termenul se foloseste si pentru a denumi perfectiunea. visul. de tip Biedermeier Romantismul eminescian. imitarea modelel or greco-romane. actiune). vizionar. naivitatea. care pune accent pe simtiri.simbolismul l ui Macedonski sau samanatorismul lui Octavian GogaApare ca o reactie impotriva c lasicismului prin afirmarea libertatii absolute a creatiei. Profunzimea idelor eminesciene.romanti smuleminescian este unul vizionar. fac obiectul unei creatiicare ne inscrie cu mandrie in circuitul universalitati i literare. preferinta pentru perso naje aduse din straturile sociale inalte. enciclopedismul eminescian. preocupat de intelegerea profunda a ex istentei umaneraportate la universul -mamã. patriotic. in operele literare cl .: Romantismul pasoptist.Astfel. complet (tip social ? exceptional.eliberarea de regulil e stricte ale clasicismului : regula celor trei unitati. ava ritia. natura se subordoneaza idealului uman ? caracter moralizator. ironia-aspiratia spre i nfinitul spatial si temporar -dragostea fata de trecut-istorie-recuperarea folcl orului-melancolia-cultivarea solitudinii-visul. fara a ne priva insa deorgoliul unui nationalism exprimat in cele ma i desavarsite formule artistice. unic ? un mod el). infrumusetarea si innobilarea naturii (in pictura). calatoria cosmica. Cultiva trasaturi distincte ? curajul. Trasaturi:cultul sau primatul pasiunii-o estetica a inimii -cultivarea imaginatiei si fanteziei creatoare-subiectivismul ? expansiunea eului-atitudini romantice: patosul. intaietatea ratiunii. meditatia. interferand cu clasicismul luiG. promovarea virtutii ? propunand un tip ide al de om virtuos. generozitatea sau lasitatea. armonia. ancora rea acestora inculturile de traditie ale umanitatii. revolta. personaje exceptionalein situatii exceptionale definitia clasicismului si caracteristici Trasaturi: regula celor trei unitati in dramaturgie (de loc.Spre deosebire de romantismul pasoptist. istoria. sobrietatea. etnic. cultivarea anumitor specii: oda. Spre deosebire de romantism.De asemenea. vitejia.In ceea ce priveste romantismul pasoptist.valorificarea folclorului ca element de recunoastere a unei culturi preexistente. timp. printr-o atitudine admirativa fata de marile modele ale trecutuluineamului. stil inalt nu amestecul de stiluri. proiectarea constiinte i romanesti in planul identitatii nationale.

diversitatea.Tocmai aceastã insistenþã p detaliul semnificativ creeazã iluziarealitãþii. ? P reocuparea pentru psihologic . al regulilor si al canoanelor. ? Textul realist prezintã o imagine cât mai clarã ºi mai complexã a societãþii dintr-un timp ºi spaþiu istoric determinat. fãrã sã idealizeze . exista un cult al adevarului. Aceste personaje sunt de regula regi sau reprezentanti ai aristocratiei. nu admite obscurul. Acesta evita p articularul. satira si f abula. aflata i n plina ascensiune la acea vreme. generozitatea sau lasitat ea. Operele literare clasice au un puternic caracter moralizator. ? Ca modalitate narativã predominã scena . evidenþiind structura ºi mecanismele sociale. realismul se adreseazãraþiunii. Tema banului/ a înavuþirii esteînsoþitã de o atitudine criticã în faþa tendinþei d nsformare abanului în valoare supremã.asice regasim ratiunea. fiind intotdeauna lucid. înþelegerea . Genurile si sp eciile literare sunt pure. Personajele sunt rationale. dema gogul. comune. acest tip de personaje fig urand in speciile literare inferioare. se formeazã în mijlocul unei anumite socie Relaþia om-societate este una dintre temele fundamentale ale realismului. cautarea naturalului si a verosimilului si finetea analizei morale si psihologice.care prin detaliile ei . viaþa interioarã a acestuia ? acþiunea prezintã viaþa cotidianã.urmãrind sã emoþioneze . se dezvoltã. vagul.a raportului dintre individ ºi societate. Imaginaþia nelimitatã aromanticilor este înlo cuitã cu observarea ºi analizarea atentã arealitãtii . ca element definitoriu al omului. cu detaliile ei banale. fiind r eprezentati in oda. tablou istoric. poem epic. nu sunt amestecate si imita modelele greco-romane. Scriitorul realist analizeazãmecanismele psiholo gice ale individului. Omul este înþel es ca o fiinþa socialã care trãieºte. lipsit de fantezie. ? Un subiect privilegiat în realism este banul. care primeaza asupra s entimentului. Stilul de viata al burgheziei. Clasicismul cultiva trasaturi precum curajul. In drama turgie regasim regula celor trei unitati (de loc. incertitudinea. impresia de real. Scriitorii clasici se remarca prin rigoarea compozitionala. Ceea ceconteaza este iluzia realitãþii. imn. replicand autoritar cu un model ferm. educativ. este pe loc secund. gustul dreptei masuri. cunoaºterea. evident si clar. ? Principiul veridicitãþii ºi al verosimilitãþii: realismul ofera o imaginea omului ºi a lumi i cât mai aproape de adevãr. iar personajele sunt adevarate caractere (avarul. atrenate de inalte ratiuni eroice si c etatenesti si au principii morale de neclintit. puritatea si clarita tea stilului.sãînfrumuseþeze. sã impre ioneze.oferã senzaþia de evenim . fãrã sã caute senzaþionalul osul. To todata. modul în care acestainfluenþeazã destine ºi caractere. care tinde spre perfectiune. timp. actiune). credibilul ? preocuparea pentru social . prudent. având drept þintã adevãrul. in functie de care personajele sunt antrenate in actiune. cum sunt considerate comedia. naivitatea. vitejia. parvenitul etc) si reprezinta tipologii ale societatii reproduse. Acestea sunt privi te ca specii superioare ale literaturii. scriitorul clasic este dominat d e rational. Asadar. tragedie. definitia realismului si caractersitici Caracteristici ale realismului ? Dacã romantismul se adresa aproape exclusiv sensibilitãþii. avaritia.

nu în situaþii neobiºnuite. capabil sã ofere informaþii variate . ? Acþiunea este construitã cronologic. ? este tipic. ? este prezentat în mediul lui de viaþã. ? Perspectiva este exterioarã a unui narator de persoana a III-aomniscient . având trãsãturi ºi comportamente speci ice. neutru. se transformã. Descrierea atentã a mediul i urmãreºte sã releve modul în caremediul influenþeazã. ? Stilul este în general obiectiv. tipicul stil sobru. se modificã pe parcursul acþiunii. evenimentele se înlãnþuie logic ºi cauzal pentru a fac ilita înþelegerea acesteia. amestec de calitãþi ºi defecte. Obiectivitatea. ar ivistul. nu are un carac at. vizând totalitatea ( sã spunã totul des pre un personaj). detaºat. mu ncitorul. determinã caracterul personajului. artistul. inocentul. burghezul. reprezintã o categorie socialã sau umanã. personaje realiste complexe. Tipuri umane realiste: avarul. parvenitul ( arivistul). politicianul. lipsit de implicare.ent concret.intelectualul. Personajul realist este: ? fiinþã complexã.Personajul cel mai caracterizat în contextul curentului realist este arivistul : îndrazneo fa?arnic. ? este înfãþiºat în evoluþie. viu. impersonal. snobul. complexe. þãranul. real. ratatul. lipsit de scrupule .impersonal ( la primii realiºti existã o mai accentuatã subiectivitate. imobil.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful