Cap.

1 ACTIVITATEA ECONOMICA
STINTA ECONOMICA
Economia ca stiinta- studiaza alegerile si actiunile oamenilor care urmaresc realizarea intereselor lor
folosind resurse insuficiente
Economoa reala- ansamblul de institutii si activitati de productie schimb consum de bunuri-serviciiinformatii bazate pe eficienta,rationalitate,alegere
Principiile economiei -:
1.
Indivizii se confrunta cu alegeri si renuntarti.
2.
Costul unui lucru este dat de valoarea altui lucru la care se renunta pentru a-l obtine.
3.
Indivizii decid rational pe baza analizei marginale.
4.
Indivizii raspund la stimulente.
5.
In urrna schimbului voluntar, castiga fiecare parte implicata.
6.
Piata asigura o alocare eficienta a resurselor.
7.
Uneori guvernul poate imbunatati rezultatele pietei.
Caracterele comune ale ideilor si cunostintelor din stiinta economica
caracterul stiintific - un anumit grad de concordanta cu realitatea care le era utilitate si
credibilitate;
caracterul istoric - s-au format si s-au perfectionat in timp, selectionandu-se cele viabile;
caracterul util, pragmatic sau aplicativ - se folosesc in activitatea economica, acesta fiind sensul
major al oricarei stiinte.
Obiectivele de baza ale economiei (ca stiinta) presupun:
a) descrierea unor fapte si evolutii economice, pentru a intelege ce este, ce a fost in activitatea
economica si cum ar trebui sa fie;
b) explicarea actelor economice, pentru a intelege de ce este asa, si nu altfel, de ce a fost asa,si nu
altfel, ce schimbari ar trebui facute si cum sa se actioneze;
c) prognozarea unor stari si evolutii economice, pentru a putea intelege ce va fi daca.?
d) rationalizarea actiunii economice, pentru a putea explica cu ce mijloace se atinge anumite
obiective, in cat timp si cu ce eficienta.

NEVOI SI BUNURI
Nevoile umane : *cerinte sau conditii (dorinte,teluri, aspiratii) proprii oamenilor ca finite umane
si membri ai societatii, fara satisfacerea carora atat existenta cat si progresul omului si al
societatatii nu sunt posibile
-semnalizeaza un dezechilibru fiziologic sau psihologic, o stare neplacuta. dezagreabila;
- determina initierea unor actiuni pentru refacerea echilibrului.

*pot fi subiective prin purtatori (indivizi, familie intreprinderi, locuitorii unui

oras,institutii publice, administrative teritoriale, economia nationala)
- obiective prin conditiile care le genereaza
Clasificarea nevoilor:
1. Dupa dimensiunile principale ale fiintei umane:
- primare-biologice: hrana, apa, aer, de odihna, de reproducere, de meninere a
temperaturii corpului constanta)
-secundare-sociale- (de asociere la un grup, de comunicare, de securitate, de a participa la

viaa sociala)-educatie, transport

-tertiare rationale, spiritual-psihologie: de stima i respect, de afirmare, de cunoatere,
de a fi instruit
2.Dupa gradul lor de complexitate -civilizatie, cultura, educatie:
-elementare -de baza, inferioare, biologice
-complexe - elevate, superioare, n special nevoi spirituale
3.Dupa nivelul de manifestare
- individuale (personale)
- de grup -se manifesta la nivelul unui grup de interese sau instituionalizat, de grup social
- generale (se manifesta la nivelul ntregii umanitati sau societate
4.Dupa gradul lor de necesitate:
a) Nevoi de lux (blanuri, bijuterii etc.)
b) Nevoi vitale (de hrana, apa, aer, odihna, de comunicare, cunoatere)
c) Nevoi de vicii (cafea, tutun, alcool, droguri etc.)
5.Dupa frecventa: -nevoi curente (zilnice)
-nevoi periodice
-nevoi rare
6. Dupa consum- bunuri
- servicii
-informatii
Nevoile au urmatoarele trasaturi principale:
- dinamice si nelimitate numeric (cresc si se diversifica in pas cu dezvoharea individului si a
societatii)
- limitate in capacitate/volum (satisfacerea lor presupune un consum limitat de bunuri)
- conditionate subiecti
v (de nivelul dezvoltarii individului- regenerabile (se sting pe moment, prin consum de bunuri dar reapar ulterior)
- complementare (se influenteaza/conditioneaza in satisfacere)
- sunt concurente si substitibile (satisfacerea nevoilor se face in functie de importanta si
intensitatea cu care se manifesta

Starile generate de nevoi presupun satisfacerea lor prin atingerea unei stari de multumire, de
implinire pe care oamenii o percep ca pe o normalitate ,urmarind sa o intretina permanent.
Bunurile (utilitatile) tot ceea ce foloseste sau satisface nevoile vietii si activitatii
oamenilor
(ex- apa este o utilitate ce satisface setea (nevoie)
Satisfacerea nevoii trebuie sa se afle in concordanta cu bunul/serviciul ca utilitate .
Clasificare bunuri:
1- libere oricine are acces in mod liber ,gratuit , fiind un dar al naturii, nelimitate
(aer, lumina,caldura cosmica)
2. economice- provin din activitatea economica, sunt create de om, caracterizate prin
faptul ca dpdv al volumului si al structurii calitative, sunt insuficiente comparativ cu nevoile , fiind
produse in cantitati limitate (deoarece provin din resurse economice limitate) si care presupun un
anumit efort , un consum de resurse ( umane, banesti)
Prin actiunea omului bunul natural e transformat in bun economic

Bun economic = Bun obtinut cu un anumit efort, pot fi:

a) dupa forma sub care se prezinta
-bunuri palpabile produse materiale, tangibile (paime, masina, calculator) ;
destinate fie satisfacerii directe a nevoilor oamenilor (bunuri de consum) fie destinate producerii
altor bunuri ( bunuri de productie)
-servicii (unitati nepalpabile) , nemateriale, netangibile (transport, comunicatii,
invatamant ,posta, sanatate), care satisfac nevoile de a produce alte bunuri (servicii de productie)
sau pe cele directe ale oamenilor (servicii de consum personal si colectiv )
-informatii- utilitati create prin activitatea de cercetare stiintifica folosite pentru
satisfacerea nevoilor activitatilor economice, ale existentei omului, mediului
b) scopul in care se folosesc:
-de consum personal
-de consum colectiv
c) gradul de prelucrare:
-primare
-intermediare
-finale
d) dupa destinatia principala
-prodfactori-bunuri pentru productie
-satisfactori- bunuri pentru consum
e) dupa modul in care circula intre agentii economici
-marfuri isi schimba proprietarul prin vanzare
-bunuri non-marfare
f) dupa relatiile dintre ele in procesul utilizarii lor:
-bunuri substituibile (ex.pix si creion)
- bunuri complementare ( stilou si cerneala) nu pot fi folosite unul fara altul
-bunuri independente (ex pantoful si cartea)
Satisfacerea nevoilor se face :
- folosind in acelasi timp sau succesiv la bunuri libere si economice , in proportii
diferite in functie de momentul la care este necesara satisfacerea unei nevoi.
-direct (prin producerea cu mijloace proprii a bunurilor necesare) autoconsum
-indirect , prin schimb, cumparare ,inchiriere, imprumut
RESURSE ECONOMICE - totalitatea elementelor (umane, naturale si create de om)
atrase in economie ce pot fi utilizate sau sunt efectiv utilizate (ex:factori de productie) pentru
producerea de bunuri si servicii pentru satisfacerea nevoilor individuale sau colective
-existenta resurselor asigura dezvoltarea economiei si un nivel de trai inalt
numai in conditiile in care se utilizeaza rational
Caracteristicile resurselor economice:
-dinarnice numeric dar cresc mai incet decat nevoile umane -> tensiunea ne voilor umane -.
Resurse economice-> necesitatea utilizarii eficiente a resurselor economice= problema fundamentala a
economiei definite prin raspunsurile la intrebarile ce, cat cum si pentru cine sa se produca
- insuficiente/ limitate in raport cu: nevoile umane, cu potentialul planetei pamant, cu dezvoltarea
stiintei si tehnicii

Clasificarea resurselor economice

1. n functie de provenient
a. primare potentialul demographic si de resurse naturale
b. derivate - rezultat al activitati umane (inovatia ,echipamentele si tehnologiile de
productie)
2. Dup natura lor:
a. umane -primare
-derivate (elevi, studenti)

b. materiale, naturale -primare- carbuni

-derivate benzina,petrol
c. financiare
d.
inf
or
ma
io
nal
3. Dupa durata folosirii lor resursele naturale pot fi
neregenerabile zacaminte de combustibil fosili, minereuri, benzina\
- regenerabile- (resursa umana,panant ,aer,apa)
4.Dupa volum - abundente
- deficitare ( rare)
5.Dupa modul de recuperare- nerecuperabile (resursele de energie)
-partial recuperabile (resurse biologice)
-recuperabile (materii prime)
CONCLUZIE- Nevoile (N) sunt nelimitate, dinamice si diversificate
- Resursele (R) sunt limitate , in cantitati determinabile ; caracterul
limitat fiind interpretat in 3 sensuri:
- in raport cu nevoile- N cresc si se diversifica mai repede decat R
-in raport cu potentialul planetei- numai R de pe pamant pot fi utilizate, resaursele de pe
alte planete nu sunt accesibile
- in raport cu dezvoltarea stiintei si tehnicii- rezultatele acestora determina descoperirea si
crearea de noi resurse prin valorificarea carora se satisfac mai multe N
Limita R are caracter permanent , insa fluctuant in timp in anumite perioade decalajul
N-R se restrange in altele se extinde.
Rationalitatea economica= principiul rationalitatii, economicitatii- cea mai buna
modalitate de a folosi R pentru a asigura satisfacerea maxima a N; avand 3 forme:
-maximului- la mijloace existente se obtin cele mai bune rezultate posibile( maximizarea
rezultatelor utile la mijloacele date)
- minimului- obtinerea rezultatelor dorite (utile) cu cele mai putine resurse
( minimizarea mijloacelor folosite pentru obtinerea rezultatului dorit)
-mix maxim-minim- obtinerea celei mai mari satisfactii (rezultate dorite) cu cele mai
putine resurse (maximizarea mijloacelor folosite pentru obtinerea rezultatelor dorite)
Risipa de resurse- cand R nu sunt folosite conform principiului rationalitatii:
- se produce ce nu se cere sau mai mult decat se cere
- se produce de proasta calitate
- se produce cu un consum de R mai mare decat permit cele mai avansate tehnologii
aplicate dj sau existente dar inca neaplicate
- productia respective polueaza mediul
COSTUL DE OPORTUNITATE reprezint beneficiul (castigul) asociat celei mai bune variante
la care s-a
. cea
care
decidem
resurselo

renunat n favoarea
alternativei alese
mai buna varianta la
renuntam atunci cind
o anumita utilizare a
r insuficiente.

Avantajul absolut este situatia in care, cu acelasi consum de resurse, un agent economic (individ sau tara)
produce 0 cantitate mai mare dintr-un bun dedit un alt agent economic.
Avantajul comparativ este abilitatea unui agent economic (individ sau tara) de a produce un bun (sau
serviciu) cu un cost de oportunitate mai mic dedit un alt agent economic.
De exemplu, doua firme A si B, cu acelasi consum de resurse (diferit este doar timpul necesar pentru a produce un bun) pot produce covrigi sau colaci conform tabelului: .

Firma A

Firma B
covrigi

Colaci

I covrigi

1 ora

4 ore

r colaci

3 ore

1 ora

Firma A are
iar firma B are
producerea de

avantaj absolut in producerea de covrigi

avantaj absolut si comparativ in
colaci

Frontiera
posibilele
(X
si Y) care pot fi
deplina
a

posibilitatilor de productie se refera la

combinatii cantitative dintre doua bunuri
obtinute prin utilizarea
resurselor disponibile.

eficienta

si

Y
In graficul de mai sus frontiera posibilitatilor de productie este A-B-C-D-E-F, punctele I si J sunt
variante ineficiente, iar G si H sunt imposibile. De exemplu trecerea de la C (cand se produc 6x si 5y) Ia
punctul D (3x si 7y) inseamna mentinerea eficientei (si un cost de oportunitate de 1,5, pentru ca. se renunta la
3x pentru a se produce suplimentar 2y), trecerea de la D (3x si 7y) la H (3x si 9y) este imposibila in
conditiile date, iar trecerea de la I (3x si 3y) la J (3x si 6y) inseamna o cresterea a eficientei, dar o situare
sub nivelul optim.
Considernd, de exemplu, c ntr-o economie se realizeaz doar dou produse - X i Y - ansamblul
combinaiilor posibile de producie (nivelul resurselor disponibile munc, pmnt, capital - fiind dat)
formeaz curba posibilitilor de producie, trasat n figura nr.1.
1

X
M

Figura 1.1. Curba sau frontiera posibilitilor de producie.

N

S
Y

Punctele M i N situate pe curba posibilitilor de producie semnific o utilizare complet a

resurselor disponibile; n M se produce mai mult X i nai puin Y dect n N. Punctul S reprezint alegerea
unui combinaii de producie mai mic dect cea tehnic posibil i care determin o folosire incomplet a
resurselor, iar punctul P corespunde unui nivel al produciei imposibil de obinut. Doar progresul tehnic
este cel care poate determina o cretere a cantitilor realizate din toate produsele i, deci, o deplasare spre
dreapta a ntregii curbe a posibilitilor de producie. O deplasare pe curb, de exemplu de la M la N,
ilustreaz costul de oportunitate, n sensul c, pentru a realiza mai mult din Y, economia respectiv trebuie
s renune la a mai produce o anumit cantitate din X.
Principiul avantajului absolut.
Astfel, o ar (o regiune, o firm, un individ) deine avantajul absolut al producerii unui bun atunci cnd l
poate realiza utiliznd mai puine resurse dect alte ri (regiuni, firme, indivizi). Fie de exemplu doi indivizi (A i B)
care produc dou bunuri (X i Y). Producia pe care o poate realiza fiecare ntr-o zi este prezentat n tabelul urmtor:

A
B

X
6
4

Y
3
8

A este mai priceput n a produce X, iar B este mai bun n producia lui Y. Se spune c fiecare deine avantajul
absolut n produsul pentru care cheltuiete mai puine resurse (n cazul nostru timp) pentru a-l realiza. Fiecare deine
avantajul absolut n produsul pentru a crui obinere are un cost mai mic i, drept rezultat, se va specializa n
producerea acelui bun. Deci, A va produce X i B va produce Y, dup care vor schimba ntre ei, prin comer,
anumite cantiti din bunurile respective.
Lucrurile se complic ns ntructva atunci cnd unul dintre ei este mai bun n producerea ambelor
bunuri:
A
B

X
6
4

Y
3
1

A deine avantajul absolut n producerea ambelor bunuri. Dac acesta ar fi criteriul n funcie de care s-ar
realiza specializarea, atunci A ar trebui s produc i X i Y, deoarece produce cu costuri mai mici. n realitate,
lucrurile nu stau ns aa. Ei se vor specializa n funcie de mrimea costurilor de oportunitate.
S analizm separat fiecare dintre produse. Astfel, pentru a realiza o bucat din Y, individul A renun la a
mai produce 2 buci din X, n vreme ce individul B renun la a produce 4 buci din X. Deci, n producia lui Y,
persoana A deine avantajul comparativ (renun la mai puin). Lucrurile se schimb dac analizm produsul X. Pentru
a produce o bucat din X, individul A renun la a produce o jumtate din Y, n vreme ce B renun la a produce doar
un sfert din Y. Deci, n produsul X, persoana B deine avantajul comparativ. n consecin, A se va specializa n
producerea lui Y, iar B n cea a lui X.

n concluzie, atunci cnd un productor (o ar, un individ) deine avantajul absolut n ambele produse,
specializarea se va realiza n funcie de avantajul comparativ, adic n acel produs n care are de suportat un cost de
oportunitate mai mic.

Costul de oportunitate (cost relativ, costul real al alegerii, cost alternativ etc.) are tendinta generala de
crestere exprimata de legea cresterii costurilor relative.
Legea cresterli costurilor relative arata ca pe masura ce creste cantitatea produsa dintr-un bun, costul de
oportunitate are tendinta de a creste (frontiera posibilitatilor de productie este convexa).
Un agent economic se afla la un nivel optim de utilizare a resurselor atunci cand - in conditii date de
productie - pentru a spori cantitatea realizata dintr-un bun trebuie sa renunte la o anumita cantitatea dintrun alt bun.
Costul de oportunitate: presupune alegere si renuntare
De exemplu: avem la dispozitie, pentru a ajunge din A in B, doua mijloace de transport: avionul si
autobuzul. Pentru avion durata calatoriei este 2 ore, iar biletul 40 u.m., in timp ce pentru autobuz biletul
este 25 u.m.,pentru 0 calatorie de 5 ore. o persoana care ca~tiga 2 u.m.l ora va alege autobuzul cu un cost
real de 35 u.m. (25 u.m. biletul plus 10 u.m. timpul calatoriei) fata de avion (cu un cost real de 44 u.m.).
O persoana care cistiga 10 u.m.! ora va alege avionul cu un cost real de 60 u.m. (40 u.m. biletul plus 20
u.m. timpul calatoriei) fata de autobuz (CU un cost real de 25+50=75 u.m.).
Ce va alege o persoana care cistiga 5 u.m/ora?
Costul de oportunitate poate avea valori minime la alegerile optime si ar putea fi zero daca resursele economice nu ar fi limitate numeric.
Matematic, costul de oportunitate reflecta cantitatea dintr-un bun economic sau resurse la care se renunta
(-x) in schimbul unei unitdti dintr-un alt bun sau resursa economica (y).-> C.op = (-x/y) sau
C.op = (-x/y) Px
Unde: Px - pretul bunului la care se renuntata) In favoarea altuia (y).
Probleme cost oportunitate:
In cazul unui student care se nscrie la un program de masterat de doi ani, pentru care pltete echivalentul
n lei a 500 de Euro anual. n aparen, costul pe care l are de suportat este de 1000 Euro. Totui, n
evaluarea costului real trebuie luat n considerare i costul de oportunitate. Atunci cnd a luat decizia de a
se nscrie la acest program, studentul respectiv a renunat la alternativa de a-i gsi un servici pentru care ar
fi primit un salariu la nivelul actual al salariului minim pe economie de cel puin 1000 de Euro anual. n
concluzie, costul real pe care l suport studentul respectiv este de 1000 Euro plus venitul la care a renunat
(2000 Euro), adic 3000 Euro.
De cele mai multe ori, costul de oportunitate este exprimat n preuri relative, adic preul unei alternative
n termenii preului unei alte alternative.
De exemplu, preul unei cutii de lapte este 1 Euro, iar al unui pachet de biscuii este de 50 de Euroceni. Cu
alte cuvinte, preul relativ al laptelui este de 2 pachete de biscuii. Dac cineva mai are un singur Euro n
buzunar i cumpr o cutie de lapte, atunci costul de oportunitate al laptelui este de 2 cutii de biscuii
(presupunnd c biscuiii reprezint cea mai bun alternativ).

CAP.III. CONSUMATORUL SI COMPORTAMENTUL SU

Ratiunea si finalitatea activitatii economice- satisfacerea nevoilor care se realizeaza prin consumarea
bunurilor.
Utilitatea intrinseca (in sens general) reprezinta capacitatea unui bun economic de a satisface o nevoie.
Caracteristicile principale ale utilitatii intrinseci:
- este proprie turor bunurilor economice, de calitate
- are o determinare obiectiva (deriva din proprietatile inrinseci, proprii bunului respectiv)
-este aceeasi pentru toti oamenii (pixul este produs ca sa satisfaca nevoia oamenilor de a scrie)
-desemneaza ceea ce este folositor, necesar individului
Utilitatea economica reprezinta satisfactia pe care crede ca o va obtine un consumator (in anumite conditii
de loc si timp) prin utilizarea unei cantitati determinate dintr-un bun economic. Aprecierea utilitajii unui
bun sau serviciu este subiectiva.
Consumator- individul, /entitatea economiva/administrative/bugetara/ care efectueaza o optiune de
consum
Consumul -poate fi - intermediar/productiv- combustibili,materii prime ,materiale necesare consumului
bunurilor)
- final destinat satisfacerii nevoilor
PIRAMIDA LUI MUSLOW

Ierarhia nevoilor, conform lui Maslow, are 5 nivele.

1. Nevoi elementare biologice (fiziologice) : satisfacerea nevoilor de somn, respiraie, ap, alimente,
cldur, adpost, micare ;sunt cele mai puternice,dac sunt ameninate, vor fi primele ce vor fi cutate
pentru
a
fi
satisfcute.
Sunt
nevoi
ce
in
chiar
de
supravieuire
2. Nevoi de securitate, protecie (cas, haine, unelte, siguran n caz de pericole)-le constientizam
doar cand viaa este ameninat sau n perioade de dezorganizare a vieii
3.Nevoi sociale, de apartenen la un grup : comuniune social, comunicare, implicare n rezolvarea
problemelor sociale, participare la viaa comunitii , participarea la evenimentele sociale,

4.Nevoi de individualizare, de stim i recunoatere : stima de sine, stima pe care o primeti de la alii,
nevoia de a fi ascultat i neles, aprobarea i recunoaterea competenelor, meritelor i valorii din partea
altora ; nevoia de a fi important, de putere, control, prestigiu, faima.Nevoi satisfcute-persoana ncrezatoare
n sine i valoroas. Nevoi nesatisfacute-persoana se simte inferioar, neputincioas, lipsit de valoare.
5.Nevoia de auto-realizare : mplinirea visurilor i scopurilor propuse, reuit n via, hobby,
activitatea de creaie, contientizarea rolului i rostului n lume, relaxare, meditaie, realizarea potenialului
maxim,
crearea
i
mplinirea
destinului
su
nalt.
Exist o relaie de dependen ntre aceste 5 trepte:cat timp nu sunt satisfcute nevoile inferioare

ierarhic de pe treptele unu i doi, nu se poate accede la sistemul motivaional dat de treptele superioare trei,
patru i cinci. Perceperea i satisfacerea nevoilor sociale, de individualizare i de auto-realizare sunt
condiionate de satisfacerea mai nti a nevoilor de baz biologice i de siguran. Satisfacerea treptei 3, 4
sau 5 sunt trecute pe plan secund, pn se satisfac nevoile treptelor inferioare,aceste trebuine superioare
nefiind percepute sau contientizate suficient.
Consumatorul este persoana care utilizeazd bunuri i servicii n scopul satisfacerii trebuintelor sale.
Consumatorul se definete prin: - trebuinele i preferinele sale - veniturile de care dispune. Preferinele
consumatorilor se exprima n utilitatea bunurilor i serviciilor.
Pin punct de vedere economic, utilitatea este satisfacia sau placerea resimita de o persoana n urma
consumarii unui anumit bun sau serviciu. Aprecierea utilitajii unui bun sau serviciu este subiectiva. Al.
Caracteristicile principale ale utilitalii economice:
- .nu toare bunurile economice au utilitate economica cid oar cele care indeplinesc simultan urmatoarele
conditi:.
1. existenta unei relatii intre proprietatile bunului si o anumita nevoie umana
2. sa nu fie detinut, initial, de consumator dar sa doresca a-l cum para
'
3. convingerea consumatorului ca folosirea bunului ii aduce o satisfactie
4. dorinta si posibilitatea financiara de a achizitiona bunul
5. capacitatea consumatorului de a utiliza efectiv bunul respectiv.
- are o determinare subiectiva (depinde de raportul dintre intensitatea nevoii si cantitatea in care bunul
este consumat, in anumite conditii de timp si spatiu)
- este diferita de la un consumator la altul (fiecare dispune de anumite preferinte, gusturi, intensitate a
nevoilor, nivel de cultura, situatie economica etc.)
- reflecta preferintele consumatorului si relatia de nonposesie initiala a bunului dorit de catre consumator.

Formele utilitatii economice:

1.Utilitatea individuala (Ui) este satisfactia resimtita in urma consumarii fiecarei unitati/ doze
dintr-un bun dintr-o serie de bunuri omogene.
2.Utilitatea marginala (Umg) este sporul de utilitate (satisfactie) obtinut in urma cresterii cu o
unitate a cantitatii consumate dintr-o serie de bunuri omogene sau satisfactia adus1i de ultima unitate
consumatii dintr-o serie de bunuri omogene; reprezinta satisfacia suplimentara resimita de un consumator
n urma consumarii unei unitati suplimentare dintr-un bun, ceilali factori ramnnd constant.
Bomboane
consumate

Utilitatea
totala (U,)

Utilitate marginala
( Um,)

nici una
prima a
doua a
treia a
patra a

0
_______________________
10------------------------

_________10 - 0 = 10

18
23-----------------------

------------- 23 - 18 = 5

25_______________
______________________
25
---------------------------------25-------------------

------------- 18 - 10 = 8

------------ 25 - 23 = 2
25 - 25 = 0

Formula dupa care se calculeaza utilitatea marginala este :

Unde : Umg = UT = (UT1-UT0)

(Q1-Q0)

-UT 0,1,2..-utilitatea individuala (o bucata)

UT= UT1-UT0 variatia utilitatii
-Q 0,1,2..-cantitate consumata
Q= Q1-Q0 variatia cantitatii consumate.

3.Utilitatea totala (UT) este satisfactia totala obtinuta de un consummator in urma consumarii unei
serii de bunuri omogene, unui numar oarecare de bucati dintr-un bun, suma utilitatilor individuale
(marginale) ale seriei de bunuri omogene consumate.
Notam:
Ui1 = utilitatea primei bucati care se consuma;
Ui2 = utilitatea celei de-a doua bucati care se consuma;
Ui3 = utilitatea celei de-a treia bucati care se consuma;

Uin = utilitatea celei de-a n-a bucati care se consuma;

UT = Ui1 +Ui2 +Ui3 + ... + Uin
unde i = l,2,...,n
UT = Umg1 + Umg2 +Umg3++Umgn
Prin definiie, utilitatea totala este suma utilitatilor individual n condiiile asumarii unei cantitati
oarecare dintr-un bun.
Prin definiie, utilitatea marginala reprezinta variaia utilitatii totale n condiiile n care cantitatea
consumata dintr-un bun se modifica cu o unitate.
Utilitatea marginala descrete pe masura ce crete consumul. Acesta atinge valoarea zero atunci cnd
nevoia este integral satisfacuta iar o doza peste acest nivel aduce insatisfactie. Utilitatea totala ncepe s a
scada, capata valori negative.
Evoluia utilitatii marginale, n funcie de cantitatea consumata, este definita de legea descreterii
utilitatii marginale= Legea lui Grossen=legea utilitatii marginale desdrescande. Conform acestei legi,
utilitatea marginala se diminueaza pe masura ce crete cantitatea n care este consumat un bun.=
rnarimea intensitatii unei placeri! descreste pand la saturatie, daca respectiva placere este satisfacuta in
mod continuu si neintrerupt",
De exemplu, in cazul bunului X, UT3 = 5 + 3 + 1 = 9, Umg, = (9 - 8)/(3 - 2) = 1.
- UT este pozitiva si crescatoare cu o ratie descrescatoare pana Ia pragul de saturatie (punctele A, B, C, D
de pe grafic exprima UT pentru bunul X).
- Umg este pozitiva si descrescatoare (punctele A, F, G, H reprezinta Umg) pana la pragul de saturatie.
La primul bun consumat UT = Umg si Umg are valoarea cea mai mare (punctul A).
- La pragul de saturatie Umg = 0 si UT = maxima (punctele H si D)-+consumatorul este in echilibru
(satisfactie maxima la consumarea unui bun).
- Trecerea de la H la I (respectiv de la D Ie E) nu reprezinta un comportament rational.
Graficul utilitatii bunului X

Bunurile complementare sunt bunurile care sunt utilizate impreuna pentru a satisface aceeasi nevoie
(stilou si cerneala).
Bunurile substituibile sunt bunurile care se pot inlocui unul cu altul in satisfacerea aceleiasi nevoi (stilou
si pix).
Observatie: caracterul complementar sau substituibil al bunurilor este imperfect si partial.
Efectul de substitutie se refera la modificarea cantitatii cerute dintr-un bun datorita modificarii pretului (la
un venit dat, cresterea pretului pentru bunul A (PixuI) va determina reducerea cantitatii cerute din acest bun
care devine, astfel, relativ mai scump fata de alte bunuri (B) substituibile (stilouI, creionul) a carer cantitate ceruta
va creste fata de bunul A).
Efectul de venit se refera la modificarea cantitatii cerute dintr-un bun datorita modificarii venitului real
(V /P) al consumatorului (cand venituI este constant, cresterea pretului determina scaderea venitului real,
consumatorul nemaiputand sa-si permita acelasi nivel al consumului).

B. Consumatorul si comportamentul sau rational

Comportamentul consumatorului se subordoneaza unor cerine de rationalitate Si eficienta. Raional este ca
satisfacia resimita de consumator n urma cheltuirii venitului de care dispune sa fie ct mai mare. Satisfacia
resimita reprezinta efectele obinute n urma consumului, iar venitul cheltuit reprezinta efectele depuse n
vederea consumului:
eficiena consumului=

satisfactia
cheltuieli

Eficiena consumului se

exprima sub forma raportului utilitate/pre:

E=

U
P

U = utilitatea sau satisfactia resimita; E = eficiena; P = preul.

n termeni de utilitate, eficiena unui act de consum se masoara prin utilitatea pe unitatea monetara cheltuita, iar
un consumator raional obine maximum de utilitate cumparnd, cu venitul limitat de care dispune, diferite bunuri sau
servicii oferite spre vnzare.
Criterii de alegere ale consumatorului in satisfacerea trebuintelor sale:
-multitudinea de trebuinte oblicga consumatorul sa stabileasca o prioritate :sa decida care sunt satisfacute,in ce
ordine si in ce proportie
-intrebuintarile alternative ale bunurilor, caracterul complementar sau nu al acestora si substituibilitatea lor
determina consumatorul sa decida pe care il prefera si in ce cantitati
PROGRAMUL DE CONSUM modul de consum a diferitelor cantitati de bunuri x,y,zpreferate de
consummator pentru a obtine satisfactia dorita.
-pentru realizarea p[rogramului, fiecare consummator isi cheltuieste venitul pe
care il poseda,astfel incat , in functie de preturi sa achizitioneze cantitati mai mari sau mai mici dein bunurile x,y,z
pe care le-a preferat.
Alegerea consumatorului rational trebuie guvernata de principiul eficientei=compara de fiecare data satisfactia
obtinuta prin achzitionarea/consumul cantitatilor diferite dintr-un buncu efortul pe care il face ( venitul banesc cheltuit)
Esenta consumatorului rational= gasirea programului de achizitii si consum care sa-i asigure satisfactia cea mai
mare (utilitatea economica totala sau agreata) posibila prin chetuirea venitului sau limitat.
=criteriul esential in alegerea bunurilor maximizarea satisfactiei pentru o
unitate monetara cheltuita pentru procurarea bunurilor de care are nevoie
Consumatorul rational opteaza pentru bunul al carui raport calculat intre Umg/P are valoarea cea mai
mare sau eficienta cea mai ridicata
Regula de maximizare a utilitatii:
Utilitatea maxima se obtine atunci cand utilitatea marginala obtinuta cu ultima unitate monetara cheltuita
pentru achiziponarea unui bun este aceeai cu utilitatea margi nala pe ultima unitate monetara cheltuita pentru orice
alt
bun
U mgA U mgB
------=-------PA
PB
Regula de maximizare a utilitatii ne spune de fapt, ca un consumator va obine satisfacie maxima daca isi va
cheltui venitul disponibil astfel nct ultima unitate monetara cheltuita pentru un bun sa i procure o satisfacie
suplimentara (Umg), egala cu satisfacia suplimentara procurata de ultima unitate monetara cheltuita pentru a cumpara
oricare alt bun.

Alegerea rationala, in cazul consumarii a doua bunuri (x si y) sau mai multe, presupune ca:

si

Umg(x)/Px = Umg(y)/Py sau Umg(x)/ Umg(y) = Px)/Py

VD = Q(x) . Px + Q(y) . Py

UT =max

(in care VD-venitul disponibil al consumatorului, Q(x) sau Q(y) - cantitatile din cele doua bunuri, P(x) si P(y)
- preturile bunurilor).
Aplicatie: Presupunem un consumator cu un venit de 20 u.m. care poate alege bunuri X si Y cu Px = 2 u.m.
si Py = 4 u.m. si Umg date in tabelele urmatoare.
Bun X
UT(x)

Umg(x)
Umg(x)/Px

2
5

3
8

5
2,5

3
1,5

4
9

5
9

1
0,5

-2

BunY

UT(y)

12

Umg(y)
12
Umg(y)/Py 3
X
Y

Y.

X
Y

10 14 20 24

30

22

30

36

40

42

6
1,5

4
1

2
0,5

10 8
2,5 2
55

Ordinea alegerii este:

X
Y Y

Suma necesara

Programul de achizitii este 2X + 4Y iar UT este 8+36=44

CEREREA DE BUNURI DE CONSUM.LEGEA CERERII

Cererea reprezint cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care consumatorii pot i sunt dispui s o cumpere
ntr-o anumit perioad de timp, la un anumit pre.
Cererea exprim att trebuinele i preferinele consumatorilor, ct i posibilitatile lor de cumprare. Trebuinele
sau preferinele nu reprezint o cerere efectiv. Unei persoane poate s-i plac foarte mult un anumit produs, dar nu il va
cumpra dac nu poate plti preul cerut. n acest caz preferinele nu se vor exprima pe piata sub form de cerere.
Cererea solvabil reprezint cererea de bunuri i servicii pentru care cumprtorii dispun de mijloace de plat.
Cererea-relatia dintre cantitatea dorita si care poate fi cumparata, intr-o perioada de timp, de catre
consumator si factorii care influenteaza aceasta cantitate (pretul bunului sau venitul cumparatorului, intensitatea
nevoii,numarul de cumparatori si preferintele lor, pretul altor bunuri )).
Reprezentarea grafica a cererii este o curba descendenta in raport cu pretul.
Legea cererii arata ca atunci cand pretul unui bun creste, cantitatea ceruta din acel bun se reduce, iar
cind pretul se reduce, cantitatea ceruta creste, daca toate celelalte imprejurari raman nesc himbate.
Exemplu:
Un consumator oarecare cumpr CD-uri. Cererea se prezint ca in tabelul de mai jos:
Pretul unui CD(u.m)
Cantitatea cerut(nr CD-uri) ntr-o lun

5
0

4
2

3
4

2
6

1
8

Consumatorul va cumpra o cantitate mai mare dintr-un anumit produs dac preul acestuia scade si invers.
Din tabel nu reiese care este preul pieei la care se vnd CD-urile. Acesta nu depinde numai de cerere ci si de
ofert.
Curba (diagrama) cererii.

Curba cererii este descresctoare la pre

Relatia negativa: - celelalte conditii sunt constante C se diminueaza daca P creste si C se extinde cand P scade.
-Contractia (diminuarea cererii) tentinta cumparatorului de a diminua achizitia unui bun al carui
pret a crescut si inlocuirea lui cu alte bunuri substituibile al caror P nu a crescut sau a avut o crestere mai mica

-Extinderea C cand P scade explicatie economica- tendinta Consumatorului de a mari consumul

unui bun pentru o mai buna satisfacere a nevoii inclusive prin restrangerea sau renuntarea la consumul altor bunuri cu
preturi ramase neschimbate sau care au scazut mai putin
Elasticitatea cererii
Proprietatea cererii de a se modifica sub aciunea factorilor care o influeneaz se numete elasticitate. Dintre
acestia, cei mai importani sunt preul i venitul consumatorului.
Elasticitatea cererii in functie de pret
Coeficientul de elasticitate a cererii in functie de pret masoara modificarea procentuala a cantitatii cerute (C)
determinata de o modificare procentuala a pretului (P)
1. Kec/p = - %C = - C : P = C1 - Co : P1 Po -coeficient de elasticitate in
%P
Co P 0
Co
Po
functie de pret
La bunurile normale intre cerere si veniturile consumatorilor este o relatie directa, cresterea veniturilor
consumatorilor determinii cresterea cantitatii cerute si invers
Kec/v > O.
La bunurile inferioare, intre cerere si veniturile consumatorilor este o relatie inversa, cresterea veniturilor
consumatorilor determina reducerea cantitatii cerute si invers. -> Kec/v < O.
Tipuri de elasticitate a cererii in funcie de pre :
a) elastic la care modificarea preului cu un anumit procent determin modificarea cererii cu o mrime mai mare.
-specifica bunurilor de lux si usor substituibile (cu inlocuitori) care nu sunt de stricta necesitate
-la modificarea pretului unitar (crestere sau scadere) in sensa contrar se modifica (scadere sau crestere) cantitatea ceruta ,
dar mai intensa
Exemplu: autoturisme, calculatoare, etc.
Kec/p > 1 %C> %P
b) inelastic schimbarea preului cu un anumit procent determin o modificarea mai mic a cantitatii cerute, in sens
invers.
-la majoritatea bunurilor de stricta necesitate pentru un consummator
- la modificarea pretului unitar (crestere sau scadere) in sensa contrar se modifica (scadere sau crestere) cantitatea ceruta ,
dar mai lenta
Exemplu : daca preul hartiei creste, cantitatea hartiei ceruta de o editur nu se va scadea foarte mult, pt ca hartia este de
strict necesitate.
Kec/p < 1
%C< %P
c) unitar , modificarea preului cu un anumit procent detrmrin modificarea cu aceeasi mrime a cantitatii cerute.
Kec/p = 1
%C= %P
d) perfect elastic modificarea orict de mic a preului determin o variaie foarte mare a cantitatii cerute. Exemplu:
piaa financiar- aciuni.
e) perfect inelastic atunci cnd modificarea preului nu determin nicio modificare a cantitatii cerute.Exemplu :
oferte promoional in limita stocului disponibil.
Cunoasterea tipului de elasticitate importanta pentru vanzator:
1.Cerere elastica- daca pretul scade incasarile vanzatorilor se reduc si invers
Vanzatorul care urmareste cresterea Incasarilor , in situatia in care toti ceilalti factori care determina cererea sunt
neschimbati:
-creste preturile cand cererea e inelastica
-reduce preturile cand cererea este elastica
REGULA GENERALA: daca celelalte imprejurari se mentin neschimbate , modificarea cererii determina
modificarea in sens contrar a pretului
Elacticitatea cererii n funcie de venit
Cererea este, de regula, ntr-un raport de determinare directa, pozitiva fata de modificarea marimii venitului
consumatorilor. Astfel:
- daca venitul consumatorilor crete, acesta determina creterea cererii;
- daca venitul consumatorilor scade, acesta determina scaderea cererii

Indicatorul care ne arata marimea elasticitatii este coeficientul de elasticitate al crerii n funcie de venitul
consumatorilor: Kec / v
2. Kec/v = %C = - C : V = C1 - Co : V1 Vo coeficient de elasticitate in
%V
Co V 0
Co
Vo
functie de venit
Atunci cnd venitul crete, crete i cererea, dar nu n aceeai masura pentru diferite bunuri marfuri:
- pentru bunurile obinuite variaia veniturilor consumatorilor determina o variaie de acelai sens a cererii
- bunuri inferioare- bunuri pentru care Kec/v < 0, adica variaia veniturilor determina o variaie de sens contrar
a cererii,
Tipuri de elasticitate a cererii in funcie de venituri:
a) elastic la care modificarea venitului determin modificarea mai intense a cererii
-specifica bunurilor usor substituibile (cu inlocuitori) care nu sunt de stricta necessitate
Kec/v > 1
b) inelastic modificarea venitului determin o modificarea in acelasi sens a cererii, dar mai lenta
0<Kec/v < 1
c) unitar , modificarea venitului determin modificarea strict proportionala a ceerii .
Kec/v = 1

Modificarea cantitatii cerute (trecerea de la un punct la altul pe o curba a cererii) este determinata de modificarea pretului
Modificarea cererii (deplasarea curbei cererii spre dreapta = crestere, sau spre stanga = reducere) este determinata de
factoril conditii non-pret:
- modificarea numarului de consumatori
- veniturile consumatorilor
- pretul bunurilor substituibile
- pretul bunurilor complementare
- anotimpul, traditii, preferinte etc.
- previziuni privind evolutia pretului bunului respectiv
- previziuni privind evolutia veniturilor consumatorilor
Concluzie; Cererea unui bun creste cand creste numarul de consumatori, creste venituI, creste pretul bunului substituibiI, scade pretul bunului complementar, se previzioneaza o crestere a pretului bunului respectiv sau o crestere a
venitului

CAP.2 . PROPRIETATEA I LIBERA INIIATIV

Proprietatea este o relatie intre oameni, un contract social, cu privire la bunuri materiale, spirituale sau
de alta natura existente in societate sau produse prin activitatea umana sa/sau economica.
Atributele drepturile proprietatii:
- dreptuI de dispozitie (proprietarul are puterea de a decide liber cu privire la soarta bunului sau
economic, la instrainarea totala sau partiala a atributelor proprietatii, la modul in care isi foloseste proprietatea)
- dreptul de posesiune (proprietarul are dreptul de a stapani in fapt, direct, nemijlocit obiectul proprietatii)
- dreptul de utilizare (posibilitatea de a folosi obiectul proprietatii in diferite activitati)
- dreptul de uzufruct (dreptul de a beneficia de roadele/ veniturile aduse de obiectul proprietatii)
Proprietarul care isi utilizeaza singur proprietatea beneficiaza de toate atributele proprietatii; proprietarul
care nu isi utilizeaza singur proprietatea renunta la dreptul de utilizare si la o parte din uzufruct.
Atributele proprietatii pot fi instrainate total prin donatie, vanzare sau mostenire si partial prin inchiriere,
arendare, concesionare.
Obiectul proprietatii il reprezintli bunurile si serviciile.
Clasificarea bunurilor:
1. dupa forma lor materiala pot fi : obiecte stabile,servicii si informatii
2. dupa complexitatea proceselor economice la care au fost supuse:
-primare desprinse direct din natura
-intermediare- ( aflate in diferite faze successive de prelucrare)
-finale ( nu mai sunt supuse niciunei transformari si urmeaza sa intre in utilizarea lor finala
3. dupa modul de utilizare
-pentru consum satisfactori-destinate satisfacerii nemijlocite a necesitatilor umane
-pentru productie-prodfactori-sunt folositoare omului indirect,la obtinerea celor pentru consum
4. Dupa cum circula in economie:
-cu caracter de marfuri circula prin vanzare-cumparare realizate in diferite variante
-fara caracter de marfuri circula sub forma de cadouri, dote,mosteniri ,donatii
Subiectul proprietatil,il reprezinta agentii vietii economici, persoane fizice sil sau juridice care
indeplinesc functii distincte in viata economica si dispun de o anumita libertate decizionala.
Tipuri de agenti ai vietii economici in raport cu functia principala exercitata:
-indivizii- subiecti ai P in oricare dintre formele acesteia
-daca sunt producatori beneficiaza de toate atributele dreptului de proprietate si utilizeaza direct
obiectul proprietatii
- daca nu sunt producatori si folosesc munca salariala utilizeaza bunurile lor prin intermediul
salariatilor , iar rezultatyele obtinute ( uzufructul) se imparte intre proprietarul neproducator si producatorii
directi (salariatii )
- menaje, familii, gospodarii (in principal, consuma bunuri si servicii, iar intreprinzatorii particulari ofera
bunuri economice comerciale nefinanciare)

- exteriorul, restul lumii (nu are o functie speciala, incluzand unitatile nerezidente in masura in care
efectueaza operatii cu unitatile economice rezidente)
-sociogrupurile- constituite prin asocierea mai multor indivizi ce au acelasi scop (cooperative-desfasoara
activ.de productie/ prestarea de servicii/societati comerciale) Cuprind:
- societati comerciale nefinanciare (produc bunuri economice nonfinanciare destinate pietei)
- institutii financiare si de credit (presteaza servicii financiare comerciale celorlalti agenti economici)
- administratii publice (presteaza servicii nemarfare colectivitatilor si efectueaza operatii de redistribuire a
veniturilor si a bogatiei)
- administratii private (de regula, presteaza servicii nemarfare pentru anumite categorii de populatie/
gospodarii)
- societati de asigurare (realizeaza activitati de asigurare, transformand riscurile individuale in riscuri
colective)
-Organizatiile constituite pe baza unor criterii prestabilite ,pot fi:
-nationale uniuni de intreprinderi, cooperative constituite pe criterii de ramura,zonal,territorial
administrativ, prin extensie si statul poate fi organizatie nationala;
- internationala-asocierea agentilor economici si/sau organizatiilor din doua sau mai multe tari.
Formele de proprietate (clasificate in functie de subiectul proprietatii):
'
1. proprietate private
- individuala (particulara) mica si mijlocie
- asociativa (comuna)-societati pe actiuni sau cooperatista ( de productie, de consum , de credit)
- apartine persoanelor fizice sau juridice
- sta la baza econimiei de piata,
- ca dimensiuni poate fi mica (societati comerciale) ,mijlocie si mare
2. proprietate publica
- de stat
- a unitatilor administratiei publice centrale
- a unitatilor administratiei publice locale
-obiectul- bunuri care conform legii sau prin natural or sunt de uz sau interes public
- constituie domeniul public sau privat al statului , ambele de interes national si/sau local
- Bunurile din domeniul public sunt inalienabile (nu pot fi instrainate) si imprescriptibile (nu pot fi
urmarite silit sau grevate de obligatii-pentru a fi sechestrate,preluate cu titlu de despagubiri)
- bogatii de orice natura a subsolului,spatiul aerian, apele cu potential energetic
sau ce pot fi in interes public , siturile istorice si arheologice, terenuri pentru rezervatii si parcuri nationale,
terenuri pentru nevoile apararii, fisia de protectie a frontierei de stat , imobilele din punctele de frontiera si
sediile ministerelor,primariilor, unitatile administrative-teritoriale de stat
- Bunurile din domeniul privat bunuri ce nu mai apartin domeniului public, imobile ce nu sunt destinate
utilitatilor publice, donatii primate; aceste bunuri pot fi concesionate,inchiriate, instrainate;
- cad sub incidenta celor 4 componente fundamentale ale dreptului de
proprietate ;
-pot fi trecute in domeniul public in functie de interesul public pe care il
prezinta
proprietate mixta (publica si privata)
Exista legaturi intre formele de proprietate:
- locul si rolul lor se modifica in functie de capacitatea fiecarei forme de proprietate in asi demonstra
viabilitatea pentru eficienta si rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii.
- exista competitie intre formele de proprietate pentru mentinerea si afirmarea lor, realizata
prin:reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii,promovarea progresului ethnic si marirea volumului productiei .

LIBERA INITIATIVA- expresie a libertatii economice bazata pe proprietatea privata, reflecta libertatea
agentului economic de a actiona conform propriilor interese, asa cum considera ca este mai bine in limitele
impuse de legile juridice
-reprezinta dreptul de a poseda si utiliza bunuri, de a dispune de ele si de uzufructul lor
Libertatea de actiune: -se aplica in mod egal tuturor, fara discriminari positive sau negative
-nu ingradeste pe nimeni in promovarea propriilor actiuni
-respectarea sa nu determina costuri/alte conditii materiale prealabile pentru nici un alt
agent economic obtinut pe seama altuia/altora
- din aplicarea si respectarea sa nu rezulta nici un avantaj pentru un alt agent economic in
actiune
- stimuleaza in acelasi timp creativitatea tuturor,asigurand libertatea de actiune ,realizarea
interesului fiercaruia depinzand de propria ingeniozitate
Legile adoptate pe principii democratice stabilesc:
coordonatele majore ale libertatii de actiune
-faptele ce sunt o incalcare a libertatii de actiune
-modalitatile pentru a se restabili libertatea de actiune
Proprietatea baza libertatii de actiune
-sursa determinanta pentru interesele agentilor economici
- asigura mijloacele necesare infaptuirii intereselor lor
Libera initiativa- dreptul proprietarului de a adopta decizii in orice priveste actiunile sale economice
-cea mai mare extindere in conditiile proprietatii private si a regimurilor de democratice
-ingradita in state cu proprietate depersonalizata, in care se aplica masuri dictatoriale, se
consolideaza monopolurile producand instrainarea oamenilor de procesul economic si rezultatele acestuia
-asigura premise de participare a agentilor economici la tranzactii economice asa cum considera,
pentru a genera buna functionare a economiei pornind de la interesele si posibilitatile fiecaruia: agentul
economic ia in considerare semnalele pietei folosind resursele de care dispune spre a acoperi nevoile sociale
reale, promovand in principal activitatile utile.
-pesupune restructurarea activitatii economice in interesul agentilor economici, prin proprietatea
private astfel incat veniturile vor fi inegal distribuite in societate ,reflectand inegalitatea eficientei agentilor
economici ca rezultat direct al capacitatii valrizatoare a fiecarui individ si a modului in care intelege sa o
foloseasca

TIPURI DE ECONOMIE
Economia naturala este acel mod de organizare a activitatii care are la baza accesul direct la bunuri sau
autoconsumul (fiecare i~i produce bunurile de care are nevoie). A fost caracteristica primelor comunitati

umane. Se intalneste astazi - in proportie din ce in ce mai mica - in toate comunitatile umane.
Economia de schimb este 0 forma evoluata de organi zare a activitatii caracterizata prin separarea celor doua
functii economice (producator si consumator), accesul indirect la bunuri (prin operatiuni de schimb sau de
vanzare-cumparare), caracterul marfar al bunurilor, diviziunea muncii, autonomia agentilor economici.
-se poate clasifica dupa mai multe criterii. in functie de forma de proprietate dominanta si
de modul de adoptare a deciziilor referitoare la activitatea economica se face distinctia dintre:
1.- economia planificata sau centralizata (exclude sau limiteaza concurenta, motivatie directa redusa a
producatorilor, preturi fixate de autoritatea centrals etc.)
2. - economia de piata sau concurentiala -dominatia proprietatii private in conditiile pluralismului
formelor de proprietate, formarea libera a preturilor, libertatea de decizie si de actiune a agentilor
economici,relatii economice de plata concurentiale, pluralismul centre lor de decizie economica, realizarea
majoritatii tranzactiilor economice cu ajutorul unui system bancar-financiar complex, interventia limitata a
statului democratic in economie

COMPORTAMENTUL PRODUCATORULUI
Productia-asigura obiectul consumului (bunuri si servicii)
Producatorul- subiect al activitatii economice care initiaza, organizeaza, supravegheaza si
decide asupra desfasurarii activitatii sale

-este purtatorul ofertei

-persoana care utilizeaz resurse (naturale, materiale, umane) pentru a produce
bunuri si servicii.
Intreprinderile/firmele- unitati economice de baza la nivelul crora se desfsoar activiti de
productie si de distributie a bunurilor si serviciilor.
-au diferite dimensiuni si se afla in diferite forme de proprietate.
Scopul producatorului- maximizarea profitului fapt pentru care firma are character commercial
realizat prin actiuni concomitente in 2 sensuri:
-aprovizionare- asigurarea Factorilor de productie ( a resurselor necesare) =Intrari
-vanzarea bunurilor obtinute din activitatea depusa pentru recuperarea cheltuielilor si
obtinerea de profit iesiri
Proprietatea - reprezint relaia dintre oameni (indivizi, grupuri, societate), cu privire la
insuirea bunurilor existente sau produse de societate.
Drepturi sau atribute ce revin deintorilor proprietatii:
- Posesia - insuirea de ctre o persoana a bunurilor
- Dispozitia - dreptul de a dispune de acele bunuri
- Folosinta- utilizarea bunului aflat n posesie
- Uzufructul -insuirea beneficiilor care apar in legtur cu cel bun
Atributele pot fi cedate total sau partial:
> instrinare sub toate aspectele (vanzare-cumprare, donate, mostenire)
> instrinare partial (inchiriere, arendare, etc)
Forme de proprietate
a) proprietate particulara :
individuala - proprietarul folosete, administreaz i isi insueste roadele;
asociativ - un grup de pers fizice sau juridice se asociaz pt a administra o afacere, pt a
desfasura anumite activitati;
b) proprietate public - proprietarii sunt unitati ale admnistraiei publice (scoli publice, spitale
publice)
c) proprietate mixt
Factorii de productie si combinarea acestora
Factorii de productie (FP) -resursele atrase n activitatea economica.
-totalitatea elementelor necesare firmelor pentru a produce bunuri
economice
FP si resursele sunt in interactiune permanenta: bunurile produse sunt resurse de satisfacere
directa a nevoilor individuale/colective sau sunt utilizate ca FP pentru producerea altor bunuri
economice
FP participa in activitatea economica calitativ si cantitativ:
volumul productiei, al bunurilor obtinute creste prin folosirea unor cantitati mai mari de
FP=cresterea economica este de tip extensive
volumul productiei creste prin folosirea unor FP de mai buna calitate , mai eficient
folositi =cresterea economica este de tip intensiv
FP- a) fundamentali- natura
- munca
- capital
b) calitativi- informatie
-calificare
-specializare
* Natura- FP primar, natural, cuprinde totalitatea elementelor naturale brute utilizate in
producerea de bunuri economice

- pamant (dpdv economic include si apa, FP foarte restrictive,limitat si degradabil

prin poluare sau exploatare nerationala; refacerea posibila cu tehnologii sophisticate insa lente si
scumpe) , apa,resurse minerale si cosmice(lumina.caldura), utilizati de om pentru a produce si care
sunt influentati prin munca
Resurse: - regenerabile
- neregenerabile
*Munca -considerata FP cel mai important
-factor activ si determinant al activitatii economice
-ansamblul bunurilor economice produse prin munca si folosite pentru obtinerea altor
bunuri si/sau servicii economice destinate vanzarii
-activitate desfasurata de oameni (presupunand capacitatea fizica si intelectuala) cu o
finalitate (scop) de a produce bunuri si servicii.
*Capitalul= capital tehnic - factor de productie derivat:
- Bunurile de capital sunt bunuri rezultate din procesele economice
anterioare si sunt utilizate pentru a produce alte bunuri si servicii.
-Dupa modul in care se consuma si se inlocuiesc, in cadrul proceselor economice la
care participa, bunurile de capital sunt grupate in capital fix si capital circulant.
-Capitalul fix (Kf) -cuprinde bunuri care se consum si se nlocuiesc dupa mai multi ani de
utilizare: cldiri, masini, utilaje, instalatii, drumurile etc.
- particip la mai multe procese de productie in cadrul carora se consuma
treptat si se inlocuiesc dupa mai multi ani de utilizare .
Uzura- afecteaza (Kf) , determinata de fenomene tehnico-economice si naturale
-reprezinta deprecierea capitalului fix cxare,sub forma valorica(baneasca) imbraca forma de
AMORTIZARE=recuperarea treptata a valorii Kf prin vanzarea bunurilor produse cu ajutorul lui sau reflecta
expresia valorica a uzurii Kf
= se exprima in marimi absolute
A= Kf /T (T timpul de functionare)

= se exprima in marimi relative - rata anuala a amortizarii RA

RA = (A/ Kf ) x 100
-fondul de acumulare- constituit din elementele de Kf ce se amortizeaza
- se prezinta sub doua forme- uzura fizicadeprecierea treptata a caracteristicilor
functionale ale Kf ca urmare a folosirii si actiunii agentilor naturali
uzura morala involuntara,apare ca rezultat al progresului ethnic si conditiilor de piata ce asigura
masini,utilaje noi, mai ieftine decat cele in functiune si/sau cu performante tehnico-economice superioare

Capitalul circulant (Kc)- cuprinde bunuri care se inlocuiesc dupa fiecare proces de productie:
materii prime, combustibil, energie, apa tehnologica etc.
- participa la un singur proces de productie, in cadrul caruia se
consuma complet.
Kt= intregul capital utilizat
Kt = Kf + Kc
Kcons= capitalul consumat :
Kcons= A+ Kc
Atragerea resurselor de productie in activitatile economice depinde de tehnologia existenta si
de costurile implicate.
Conditiile tehnice existente la un moment dat ofera posibilitatea de a prelucra doar anumite
resurse. Acestea devin factori de productie efectivi, spre deosebire de resursele care nu pot fi
prelucrate cu tehnologia existenta si care vor deveni factori de productie in viitor.
Costul cu care pot fi prelucrate resursele este deosebit de important pentru producator. Daca,
pentru a utiliza anumite resurse, el trebuie sa plateasca un cost mai mare decat cheltuielile pe care le
poate recupera, rational este sa renunte, in caz contrar va fi obligat sa suporte pierderile.
Factorii de productie sunt combinati in functie de tipul de bun sau serviciu care se produce si
de cantitatea in care se produce.
Combinarea operatie tehnico economica de unire a FP in care cantitatea si calitatea fiecaruia

sunt in functie de bunurile ce urmeaza a fi produse, de cantitatea acestora si de arti parametric, astfel
incat eficienta lor sa fie maxima
-reprezinta modul specific de unire a factorilor de productie in vederea producerii
diferitelor bunuri si servicii.
*In functie de tipul de bun sau serviciu, producatorul selecteaza factorii specifici domeniului de
activitate respectiv, factori impusi de tehnologia de fabricate.
*In functie de cantitatea de bunuri si servicii de care se estimeaza ca este nevoie, producatorul
va achizitiona si combina cantitati mai mari sau mai mici de factori.
Producatorul trebuie sa combine eficient FP, pentru a obtine maxim cantitate la minim
consum.
Combinarea optima este aleasa in urma substituirii unor FP cu altii si a calcularii unor indicatori
de eficienta, precum productivitatea.
Abilitatea intreprinzatorului-capacitatea de adaptare rapida si eficientala conditiile pietei ca
urmare a priceperii,pregatirii,iscusintei si dibaciei intreprinzatorului depasind momentele dificile pe care
le impune concurenta
- sa gaseasca cele mai eficiente modalitati de combinare a FP
un rol important substituirea FP= inlocuirea totala sau partiala , a unuia sau mai multor FP cu unul
sau mai multi dintre cei dj folositi sau noi, in conditiile obtinerii acelorasi rezultate sau chiar a unora
mai bune
= bazata pe compatibilitatea caracteristicilor de utilitate si
adaptabilitate a partilor ce se combina
Calculele de eficienta vizate de 2 indicatori :
1. Productivitatea marginala (Wm ) a unui FP= sporul de productie obtinut (Q) prin
cresterea cu o unitate a factorului respectiv (X)
Wm = Q
X
2. Rata marginala de substitutie (RmgS) = cantitatea dintr-un FP necesara x pentru a
compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor ( -y) astfel incat productia sa ramana aceeasi
RmgS = - x
sau RmgS = Wmgy
y
Wmgx

6. OFERTA
Oferta reprezinta -cantitatea de bunuri i servicii pe care agentii economici o aduc pe piata
intr-o anumita perioada i la un anumit pret.
-o parte a productiei totale dintr-un bun, pt ca . din ceea ce s-a produs o parte
mai mare sau mai mica e perisabila, se stocheaza sau e destinata autoconsumului
-evolueaza in timp functie de imprejurari economice si extraeconomice
- reprezinta cantitatile dintr-un bun sau serviciu pe care vanzatorul poate si este
dispus sa le furnizeze pe piata la niveluri diferite de pret, ceteris paribus
Factori ce influenteaza oferta
- nivelul pretului unitar,

- nivelul costului FP (mediu sau marginal) : daca preturile de vanzare ramane constant,
reducerea costurilor conduce la stimularea productiei, in timp ce cresterea lor, franeaza
productia. Costurile sunt influentate de multi factori care devin factori indirecti ce
influenteaza oferta:
- tehnicii si tehnologiei (cu cat e mai avansara duce la scaderea cantitatii de
resurse folosite pentru producerea aceleiasi cantitati de bunuri; cu cat tehnologia
este mai performanta cantitatea de produse adusa pe piata este mai mare)
- Pretul factorilor de productie-( intrarile in sistem (imput-uri = materii prime,
materiale, combustibil, energie etc.). Scaderea pretului combustibilului, va avea
influenta asupra costurilor in sensul micsorarii lor si rezultatul poate fi cresterea
ofertei de produse alimentare.
- Pretul produselor substituibile (daca creste pentru un substituibil, oferta pentru ceilalti
substituenti descreste pentru ca producatorii acestora vor migra in ramurile care produc
substituentul cu pretul cel mai ridicat. Ex: fabrica de automobile in lucru mai multe modele si
cererea pentru unul din ele creste, va creste si pretul acelui model. Fabrica decide sa realizeze
modelul in cantitati mai mari, oferta pentru celelalte modele inregistrand o scadere.
- nivelul taxelor si impozitele percepute de guvern
- subventiile acordate de stat pentru anumite produse
- numarul de producatori sau de ofertanti
- conditii de mediu impuse
- starea tehnicii si tehnologiei (cu cat e mai avansara duce la scaderea cantitatii de resurse
folosite pentru producerea aceleiasi cantitati de bunuri; cu cat tehnologia este mai
performanta cantitatea de produse adusa pe piata este mai mare)
- politica economica a statului
- conditii naturale (favorabile-O creste; nefavorabile O scade) -factorii sociali, politici etc.
La baza formarii ofertei pe piata -resursele i factorii de productie. Pentru ca ele sa poata satisface
nevoile i dorinele consumatorilor este nevoie de activitate economica prin care sa fie transformate n
bunuri i servicii.
Producatorii au un comportament difereniat care este influentat de:
- modificarea preurilor la factorii de produce
- modificarea preurilor de vnzare ale bunurilor
Cantitatea oferita nu se confunda cu cantitatea vnduta.
- Cantitatea oferita-tot ceea ce producatorul intentioneaza sa vnda
- Cantitatea vnduta -acea cantitate pentru care producatorul reuete sa gaseasca cumparatori.
Cantitatea vnduta efectiv este n stricta dependent de nivelul cantitatii cerute pe piata.
Formarea ofertei este rezultat al activitatii producatorului, dar i al intermediarilor.
Legea ofertei
-Pe orice piata, ceteris paribus, exista o relatie de directa proportionalitate intre pret si cantitatea
oferita
-reda raportul de determinare directa intre modificarea marimii pretului unitar al unui bun i
modificarea cantitatii oferite din bunul respectiv. daca celelalte imprejurari sunt neschimbate
- -creste pretul productua acelui bun e mai profitabila pentru producatori (existenti sau
reprofilati) creste si cantitatea oferita;
- scade pretul- producatorii restrag productia si scade cantitatea oferita (unii producatori
abandoneaza respectivele activitate orintandu-se spre altele
CURBA OFERTEI

- exprima raspunsul producatorilor la stimulentele pietei.

Modelul ofertei de fulgi de porumb

Caz

Pret $/cutie (P)

A
B
C
D
E

5
4
3
2
1

Cantitate oferita
mil cutii pe an
Q
18
16
12
7
0

Tabelul evidentiaza existenta unei relatii direct

proportionale intre pret si cantitatea de fulgi de porumb pe care producatorii doresc sa o vanda. La pretul de
1 $ cutia nu se vor produce fulgi de porumb. Pe masura cresterii pretului creste si volumul productiei fulgilor de
porumb.
Legea generala a ofertei: In general, cu cat pretul de piata este mai mare cu atat este mai mare si
cantitatea oferita.

-cand pretul se modifica in sensul cresterii sau descresterii, oferta se modifica si ea si

vorbim de o deplasare de-a lungul curbei ofertei, miscare
ascendenta cand oferta creste si miscare descendenta cand aceasta
scade= extinderea, respectiv contractia ofertei

Modificarea ofertei
Cand apar schimbari in conditiile ofertei (factorii care
influenteaza oferta) se genereaza o noua curba a ofertei
= modificarea ofertei in sensul cresterii sau descresterii ei.
In conditiile initiale, pentru pretul de vanzare P1, cantitatea
oferita este Q1. Cresterea ofertei poate fi generata de costuri
mai mici, tehnologii imbunatatite, reducerea taxelor, conditii
naturale favorabile etc. Sub influenta lor productia creste fara a
se mari costurile. La orice valoare a pretului, cantitatile
furnizate sunt mai mari. Curba O2O2 reprezinta curba ofertei
majorate pentru care la pretul initial P1 cantitatea oferita este
Q2, unde Q2 > Q1. Curba O3O3 reprezinta curba ofertei
micsorate si a rezultat ca urmare a modificarii factorilor ce
influenteaza oferta (costuri mai mari, eficienta scazuta, taxe marite, incetarea unor subventii, intreruperi
naturale sau provocate de om in ce priveste resursele etc.). Cantitatea furnizata pietei va fi mai mica
pentru orice valoare a pretului. La pretul initial P1 cantitatea oferita va fi Q3, unde Q3 < Q1.
Elasticitatea de pret a ofertei= capacitatea de reactie a cantitatii oferite la modificarile de
pret( se calculeaza ca raport intre variatia cantitatii oferite si variatia procentuala a pretului)

Coeficientul de elasticitate al ofertei in functie de pret masoara modificarea procentuala a

cantitatii oferite (O) in functie de modificarea procentuala a pretului (P).
O1-O0
Keo/p-coef de elasticitate a O fct de P
Keo/p = %O =__O0__ = O . P0
O-oferta modificata/ O0 oferta initiala
%P
P1-P0 P O0
P-pret modificat/ P0 pret initial
P0
%O-modificare procentuala a cantitatii Oferite
%P-modificare procentuala a pretului unitar
Modificarea cantitatii oferite (trecerea de la un punct la altul pe curba ofertei) este determinate de
modificarea pretului,
Tipuri de oferte
- oferta elastica = la modificarea pretului (cresteresau scadere) 0 se modifica in acelasi sens
dar mai intens Keo/p > 1
- oferta inelastica -modificarea pretului determina o modificare in acelasi sens dar mai
mica a cantitatii oferite) 0<Keo/p<1
- oferta de elasticitate unitara modificarea P determina modificarea in acelasi sens si cu
aceeasi intensitate a cantitatii oferite Keo/p=1
- oferta perfect inelastica (destul de improbabila in viata reala) - cand Keo/p = 0 -Modificarea
pretului nu este insotita de nici-o variatie a cantitatii oferite.
- oferta perfect elastica (destul de improbabila in viata reala) - cand Keo/p -> modificarea
pretului
oricat de
mica este
insotita
de o
variatie
infinita a
cantitatii
oferite.

Oferta unui bun creste cand: creste numarul de ofertanti, se reduce costul de productie, se aplica
tehnologii performante, se reduce pretul bunului substituibil in procesul de productie/ oferta, sporeste
pretul bunului complementar in procesul de productie/ oferta, se acorda sau cresc subventiile, se reduc
taxele si impozitele, exista un climat natural, social si politic favorabil
Oferta in functie de timp- imediat dupa cresterea pretului, firmele nu isi pot spori in acelasi timp
volumul de munca, materiale si capital necesar pentru productie-> O foarte inelastica in raport cu pretul.

Producatorii au nevoie de timp pentru a organiza un nou ciclu de productie

Curba speciala a ofertei fortei de munca - Cand salariile sunt foarte mari (muncitorii pot castiga
suficient pentru intretinerea familiilor chiar in perioade de lucru mai
scurte) cresterea fenomenului absentarii, in special cand munca este
grea si neplacuta. In aceasta situatie chiar daca venitul creste, utilitatea
lui marginala (satisfactia pe care o procura muncitorului) scade, in timp
ce utilitatea marginala a odihnei, a timpului liber in general, creste.
La nivelul S1, salariul platit a fost suficient pentru a determina
realizarea a T1 ore de lucru pe saptamana. La S2 ( S2 > S1), plata
suplimentara a determinat scaderea ofertei de munca si nu marirea ei
pentru ca absentarea a redus totalul de ore lucrate.

UTILIZAREA FACTORILOR DE PRODUCTIE.

PRODUCTIVITATEA FP
Agenii economici evalueaz rezultatele activitatii lor cu ajutorul indicatorilor economici,
denumii i indicatori de eficienta.
I. Eficienta economica
Eficienta economica se masoara ca:
- raport intre efectul obtinut si efortul depus in obtinerea lui ---> Randamentul factorilor de productie
utilizati
- raport intre efortul depus si efectul obtinut ---> Consumul unitar al factorilor de productie utilizati
Cresterea eficientei economice inseamna maximizarea raportului efect- efort si minimizarea
raportului efort- efect.
Daca efectul este productia (Q), iar efortul factorii de productie utilizati (FP) atunci primul
raport este productivitatea medie, iar cresterea eficientei inseamna cresterea productivitatii,
Daca efortul depus inseamna banii platiti pentru factorii de productie utilizati (cost total), iar

efectul este productia obtinuta (Q), atunci al doilea raport este costul unitar (CTM), iar cresterea
eficientei inseamna reducerea costului unitar mediu.
Indicatorii economici sunt expresii numerice ce msoar activitatea economic. Indicatorii
de eficienta sunt:
Productivitatea;
Costul;
Profitul
PRODUCTIVITATEA reprezint eficiena, randamentul sau rodnicia cu care sunt combinai
i utilizafi factorii de productie n activitatea de obtinere a bunurilor i serviciilor.
Randamentul factorilor de produce se apreciaz cu ajutorul nivelului productivitatii.
Nivelul productivitii este:
W = Q/Fi,
unde: W = nivelul productivitii
Q = volumul bunurilor economice-producia exprimat n unitati fizice naturale( bucati,
kilograme, metri, tone) sau/i n unitati monetare - lei, dolari, euro) ca valoare de productie
Fi = efortul depus, factorii de produce utilizai exprimai n unitati fizice sau monetare ( ca
valoare)
Factorii care influenteaza W (randamentul) activitatii economice a producatorului :
- Factori naturali - conditii pedoclimatice
-concentratia in substanta active a unui zacamant mineral
-abundenta sau raritatea resurselor de apa
- Factorii tehnici - tehnica si tehnologia folosita
- combinarea FP
- modul de organizare a activitatii de productie
-

Factorii sociali - gradul de pregatire si calificare a lucratorilor

- relatia sindicate-patronate
Factorii psihologici motivatia muncii
- climatul la locul de munca
- climatul familial
Factori internationali - calitatea relatiilor economice cu partenerii externi
- nivelul W in celelalte tari
O productivitate mai mare are importanta economica deoarece:
-se reduce costul total mediu (unitary)
-atenuata tensiunea nevoi-resurse
-creste competitivitatea interna si externa a produselor nationale
- poate creste salariul fara a genera inflatie
Se pot diminua preturile si se poate mari salariul real
Se asigura cresterea bunastarii,a standardului de viata al populatiei

Nivelul i evolutia productivitatii depind de numeroase imprejurri economice i extraeconomice:

calitatea factorilor de produce utilizai;
calitatea organizrii i managementului activitii economice;
motivaia economic a posesorilor factorilor de produce;
condiiile naturale;
climatul politic i social existent.

In practica economic se folosesc dou forme de determinare i analiz a productivitatii:

productivitatea global (total);

productivitatea partial
* Productivitatea global exprim eficiena agregat a tuturor factorilor de produce
implicai n obinerea unui rezultat
-arata performantele de ansamblu ale FP din a caror combinare a rezultat efectul util
-se poate calcula ca:
- productivitate global medie: exprim eficiena agregat a factorilor de
productie utilizatil
___
Wg = __Q____
se calculeaza ca medie intre rezultatul obtinut si totalul FP
P+L+Kt
utilizati (evaluati in expresie valorica)
- productivitate global marginal: exprim eficiena ultimei unitati din toti factorii de
productie utilizati in activitatea economica
WGmg =____ Q_____
P+ L+ Kt
*Nivelul productivitatii partiale se exprim tot prin productivitate medie i
productivitate marginal, appreciate pentru fiecare factor de producie pentru care vrem s o
calculm n parte.
Productivitatea medie exprim eficiena medie obtinut prin utilizarea fiecrui factor de
producie n parte.
___
Productivitatea muncii (WL) arat eficiena medie prin care este consumat factorul munca
___
WL = Q/L,
unde Q = producia totala ; L = numrul de lucrtori sau timpul lucrat,cantitatea totala de
munca utilizata exprimat n ore de munc.
___
Productivitatea medie a pmntului (WP) arat eficiena medie cu care este utilizat factorul
pmnt
- se calculeaz ca un raport intre rezultatele obinute (Q) i suprafaa total de teren (P) folosit
pentru obinerea productie respective: ___
WP = Q/P
___
Productivitatea medie a capitalului (WK) arat eficiena medie cu care este utilizat factorul
capital
-se calculeaz ca un raport intre rezultatele obinute (Q) intr-o anumita perioada i capitatul
tehnic utilizat (Kt):
___
WK = Q/Kt

Productivitatea marginal exprim eficiena obinut prin modificarea cu o unitate a

unuia, mai multora sau a tuturor factorilor de produce.
-fundamenteaza decizia producatorului privind oportunitatea si viabilitatea modificarii
(crestere sau scadere) cantitatii de FP utilizati
Productivitatea marginal a muncii (WLmg) exprim eficiena ultimei unitati de munc
implicate n activitatea economic.
- se determin ca un raport intre variaia absolut a produciei (Q) i variaia cantitatii de
munc (L) utilizat prin adugarea unei noi unitati din factorul de productie munc:
WLmg = Q
L

Productivitatea marginal a capitalului exprim eficiena ultimei unitati de capital tehnic

atras i utilizat n activitatea economic.
- se determin ca un raport intre variaia absolut a productiei (Q) i variaia cantitatii de
capital tehnic (Kt) utilizat prin adugarea unei noi unitati din factorul de produce capital:
WKtmg = Q
Kt
Productivitatea marginal a pmntului exprim eficiena ultimei unitati de teren (ha, ar,
mp) atrase i utilizate in activitatea economic
- se determin ca un raport intre variaia absolut a produced ( Q) i variaia absolut a
suprafeei de teren (P) utilizate prin adugarea unei noi unitati din factorul de produce pmnt:
WPmg = AQ
AP
Dinamica productivitatii- ofera informatii despre cresterea sau scaderea W de la o perioada la
alta
-se determina in functie de Indicele W (Iw) ca raport in tre nivelul productivitatii in perioada
curenta W1 si cel din perioada de baza W0 :
Iw= W1 X 100
W0

Efectele cresterii productivitatii muncii sunt:

La nivelul firmei:
- economisirea factorilor de productie utilizati
- reducerea costului de productie
- cresterea volumului si a calitatii productiei
- cresterea cornpetitivitatii firmei
- cresterea profitului etc.
La nivel macroeconomic:
- cresterea investitiilor
- reducerea somajului
- crestere economica
- cresterea PIB
- cresterea cornpetitivitatii produselor nationale pe piete straine etc.
La nivelul salariatului/ consumatorului:
- sporirea salariului
- reducerea timpului de munca
- cresterea timpului liber
- sporirea gradului de satisfacere a nevoilor etc.
Relatia dintre utilizarea unui factor de productie (ceilalti sunt considerati constanti),
rezultatele obtinute si eficienta
L
Q

0
0

1
2

2
5

3
7

4
8

5
7

Wmedie

2,5

2,3

1,4

Wmg

-1

Legea randamentelor neproportionale evidentiaza

succesiunea stadiilor crescatoare si descrescatoarea ale W FP
(medie si marginala), cu trei stadii:
- stadiul extensiv - Wmg > Wm,iar Q, Wmg si Wm cresc;
- stadiul intensiv - Wmg = Wm, Wm este maxima, Q creste (cu o rata din ce in ce mai mica)
- stadiu neeconomic Wmg este negative , Wm si Q scade
Corelatia productivitatea medie si marginala, pe de o parte si costul mediu si marginal
pe de alta parte
Cele doua rnarimi (Wm si CTM) evolueaza in sensuri diferite .La cresterea consumului de FP

Q creste,W creste, CTM scade, se ajunge la un nivel

in care Wm este maxima si CTM este minim,dupa
care Wm scade si CTM creste.

COSTUL PRODUCTIEI

Combinarea FP- proces tehnico-economic de unire a FP pentru obinerea de bunuri

economice, n condiii de eficienta maxim.

Combinarea factorilor de produce are dou laturi: latura tehnic i latura economic.
-latura tehnic are n vedere unirea FP specifici i complementaritatea acestora.
-Latura economic vizeaz maximizarea profitului.
Combinarea factorilor de productie depinde de:

Natura activitatii - tipul de activitate: agricultur, industrie, turism, transport, etc.

Nevoia de bunuri si servicii - cererea pentru anumite bunuri;

Condiiile tehnice de productie - rolul esential n acest caz il are progresul tehnic;

Abilitatea ntreprinztorului - rolul determinant il are capacitatea de a conduce o

afacere.
Costul de productie reprezint in expresie baneasca ,totalitatea cheltuielilor facute de
producator pentru producerea, depozitarea si vanzarea bunurilor economice (produse sau
serviciu)produse de el.
- este expresia valoric a consumului de FP efectuat de producator in fiecare ciclu de
productie
- activitatea economic este eficient cnd costurile de productie sunt mai mici dect
veniturile obtinute din vnzarea bunurilor economice produse.
Cheltuielile cu FP utilizati si consumati trebuie sa se regaseasca in pretul de vanzare al
bunurilor economice.
Costul de productie < pret de vanzare pentru a se acoperi cheltuielile si a obtine profit.
Componentele ( elemente de baza) costului de productie
1. cheltuielile materiale de productie (C) include cheltuieli cu materiile prime, materiale
auxiliare,combustibil, piese de schimb, energie, iluminatul unitatii,amortizarea capitalului
fix,reparatiile,depozitarea;
Cmat = Kc + A
(Kc-capital circulant, A-amortizare)
2. Cheltuielile salariale (S) corespund factorului munca din unitatea respective si includ
salariile lucrtorilor direct productivi (salarii directe - Sd), ale personalului administrativ (salarii
indirecte - Si), contributii pentru ajutorul de omaj i asigurrile sociale (CAS).
3. Alte cheltuieli : amenzi,penalitati platite,cheltuieli de protocol,chirii
Cheltuielile efectuate de producator arata consumul de FP.Fiecare FP se consuma in mod
diferit ,participand diferit la formarea cosdturilor pentru o anumita productie.

Consumul FP
1. Consumul factorului capital tehnic
a) Consumul capitalului (tehnic) fix are loc treptat, prin participarea la mai multe
cicluri de productie ,fiind afectat de uzura
-se exprim numai valoric, prin amortizare reprezinta o suma de bani, un proces
economic de recuperare treptata a cheltuielilor facute cu capitalul fix.
A = Kf
n
b) Consumul capitalului (tehnic) circulant-are loc dintro data ,intr-un singur ciclu de
fabricatie ,
- este exprimat att fizic (kg, tone, metri) - prin consum specific sau tehnologic - ct i
valoric- banesc (u.m.).
-cantitatea de capital circulant (Kc) in expresie fizica necesara pentru obtinerea unui bun
economic= consum specific sau tehnologic
Totalitatea consumurilor de capitalul circulant (Kc) impreuna cu amortizarea (A)
capitalului fix = cheltuielile materiale de productie :
Cmat = Kc + A

2. Consumul factorului munc poate fi exprimat :

Fizic - prin numrul de lucrtori sau prin timpul de munca cheltuit pentru obtinerea unui
bun economic sau a intregii productii;
Valoric (monetary) - prin ceea ce cheltuiele producatorul pentru factorul de munca
angajat ( salarii)
3.Consumul factorului natural ( pmnt) este evident si semnificativ insa greu , daca nu
imposibil de evidentiat sub aspect fizic
-este pus n evident numai valoric (monetar),prin ceea ce se plateste pentru a-l dobandi sau
utiliza (arend).
Costurile de productie sunt grupate pe categorii in functie de diferite criterii:
scop:

I. Dupa relatia dintre dinamica volumului productiei si dinamica cheltuielilor facute in acest

-Cost fix (CF)-include cheltuieli de productie pentru consumul de FP , care pe termen scurt
nu depind de volumul productiei si raman relative neschimbate (costurile care, pe termen scurt, nu se
modific n functie de volumul productiei)
- componente:amortizare capital fix, chirii, incalzirea-iluminatul
unitatii, salariile personalului administrative, dobanzile
-Volumul productie=0 CF are valoare pozitiva
- costuri suportate de firm, chiar dac productia este zero.
-Cost variabil (CV)- include acele cheltuieli de productie corespunzatoare consumului de
factori care, pe termen scurt, evolueaza in acelasi sens cu modificarea productiei (costurile care se
modific n functie de volumul productiei)
- Componente: materii prime, materiale,combustibili,energie,salarii directe
ale lucratorilor din productie
- Volumul productiei = 0 si CV=0
-CVce evolueaz n acelai sens cu productia, dar nu strict proporional.
-Cost total (CT)- suma costului fix si a costului variabil al productiei
- reprezint toate cheltuielile necesare obinerii unui volum dat al produtiei
unui bun sau serviciu.
CT = CF + CV
Rezentarea grafica a CT, CV si CF- citirea diagramei

1.Curba costului fix: linie paralela cu axa productiei pentru ca marimea sa ramane constant ape
termen scurt indifferent de evolutia productiei
2.Curba costului variabil: porneste din origine (O) cu tendinta de crestere , dura care are loc o
inflexiune a ratei de crestere si din nou o tendinta de crestere
3.Curba costului total- pleaca din acelasi punct (a) cu cea a CF ( la Q=0 -->CT=CF) cu o evolutie
ulterioara conditionata de dinamica CV

II.

Dupa natura actiunii producatorilor ce genereaza cheltuielile respective, avem:

-costuri de fabricatie- (CF,CV si CT) ocazionate de obtinerea produselor ce vor fi
copmercializate de firma
- costuri de distributie (CF,CV si CT) ocazionate de comercializarea produselor, fara

de care producerea(fabricarea) nu ar avea sens iar producatorul ar trebui sa stopeze activitatea

III. Dupa categorii de costuri folosite de producator in efortul de a-si gestiona activitatea cat
mai bine:
1.Costurile medii (unitare) reprezint cheltuielile pe unitate de produs sau serviciu.Pot fi:
* Costul fix mediu sau unitar (CFM) reprezint costul fix suportat de fiecare unitate de
produs i se determin ca un raport intre costul fix global (CF) i volumul productiei (Q):
CFM = CF
Q
*Costul variabil mediu sau unitar (CVM ) reprezint costul variabil suportat pentru
fiecare unitate de produs i se determin raportnd costul variabil global (CV) la volumul productiei
(Q).
-Mrimea i dinamica CVM depinde att de evolutia costului variabil, ct i a productiei
CVM = CV
Q
*Costul total mediu sau unitar (CTM) reprezint costul total suportat de fiecare unitate de
produs i se determin ca un raport intre costul total global (CT) i productia obinut.
CTM = CT = CF + CV = CF + CV = CFM + CVM
Q
Q
Q
Q
-Pe termen scurt, evolutia CTM depinde de dinamica CV i Q.
*Costul marginal (Cmg) reprezint sporul costului total CT determinat de cresterea cu
o unitate a volumului productiei Q
- se determin ca un raport intre variatia costurilor totale (CT ) i variatia produciei (Q).
Cmg = CT = CT1+CT0
Q
Q1-Q0
-pe termen scurt, mrimea Cmg depinde doar de costul variabil global i mediu:
Cmg = CV Intruct CF = 0
Q

Concluzie:*Cmg este independent de CF dar influentat de CV si determina in sus sau jos CMV
sau CMT
*Cmg comparat cu CMT sta la baza stabilirii nivelului optim al productiei (Pr/up
este maxim) cand Cmg=CMT (minim)
*Cmg influentand dinamica CMT ofera solutii de reducere a diferitelor tpuri de
costuri medii
*evolutie Cmg,CMT si CMV sunt influentate de legea randamentelor (marginale)
neproportionale = asocierea succesiva a unei unitati dintr-un FP variabil la o cantitate data din alt FP
determina cresterea Wmg (Cmg scade) apoi ea atinge un nivel maxim (Cmg este minim) dupa care ea
incepe sa scada (Cmg creste)
Cunoaterea nivelului i a evoluiei costului marginal are o important deosebit n fundamentarea
deciziilor productorului privind stabilirea nivelului optim al productie, deci n vederea maximizrii
profitului.

Cai de reducere a costurilor fara a se afecta calitatea bunurilor economice produse:

Reducerea costurilor materiale unitare prin:
- negocierea de preturi cat mai mici la achizitia FP
- perfectionarea tehnologiilor de fabricatie
- reducerea stocurilor si diminuarea consumului de materiale, eliminarea rebuturilor
-normarea stiintifica a consumurilor specifice;
--moderni si imbunatatirea folosirii utilajelor,instalatiilor si micsorarea cheltuielilor de
exploatare a acestora
Sporirea productivitatii muncii Wce determina:
-reducerea chetuielilor cu salariile pe unitatea de produs
-micsorarea cheltuielilor materiale /unitate de produs
Scaderea cheltuielilor administrative, optimizarea cheltuielilor de aprovizionaredesfacere si publicitate
Efectele reducerii costurilor fara a se afecta calitatea bunurilor economice produse:
- Cresterea productiei, ofertei si profitului
- Cresterea capacitatii firmei de a face fata concurentei
- Cresterea capacitatii firmei de autofinantare, de extindere si modernizare a activitatii
sale
- Scaderea preturilor bunurilor economice
- Cresterea cererii, a puterii de cumparare a populatieri si a gradului de satisfacere a
nevoilor sociale
- Utilizarea
si
folosirea
rationala
a
resurselor
disponibile
limitate
(materiale,uname,financiare)
- Asigurarea protectiei mediului inconjurator, a echilibrului ecologic
Importanta costului:
- Fundamenteaza decizia producatorului pentru alegerea FP si combinarii lor eficiente, a
pietelor de desfacere , stabilirea volumului si structurii optime a productiei (ofertei)
- Reflecta calitatea si eficienta activitatii economice (rentabilitatea act.ec)la nivel de
firma,prin intermediul profitului a carui marime e influentata invers proportional
- Influenteaza stabilirea nivelului preturilor de vanzare (din care face parte si costul
necesar unui bun economic) P=CMT +Pr/up ( Pr/up= profit unitar)
In economia de piata , costul unitar este si limita inferioara pana la care poate cobora
pretul de vanzare al unui bun economic fara sa puna in pericol activitatea agentului economic
( pretul de vanzare sa acopere macar costul unitar (CF si CF ) pentru realizarea bunului economic chiar
la un profit =0)
Dinamica costului se exprima:
-absoluta
C=C1-C0 ( costiri in perioada curenta si initiala)
-relativa (procentuala) %C = Ic 100%= C1 x 100-100% = C x 100
Co
C0
Ex: dinamica costului mediu fix :
CF1
ICMF = CMF1 x 100 = Q1
CMF0
CF0
Q0
ICF = 100% pe termen scurt

x 100 = CF1 x Q0 x 100= ICF X 100

CF0 Q1
IQ

dinamica costului mediu variabil:

CV1
ICMF = CMV1 x 100 = Q1
CMV0
CV0
Q0

x 100 = CV1 x Q0 x 100= ICV X 100

CV0 Q1
IQ

Aplicatie!
- O firma foloseste un - capital de 500 min u.m
-50% -capital fix
-chelt sal. 100 mil u.m.
- Q anuala = 400 mil um
-A Cf in 10 ani
CT=?

Piata- ntlnire a agentilor economici

Piaa - reprezinta spatiul economic in care se intalnesc subiectii cererii si ofertei, locul unde se
intlnesc cumprtorii i vnztorii diferitelor bunuri i servicii (locul unde se realizeaz
schimburile) care schimba intre ei bunuri economice, . formandu-se preturile si cantitatile care
tind spre echilibru
- Reflecta pulsul vietii economice si al mersului economiei unei tari
-productia si consumul- componente fundamentale ale unei economii- se realizeaza in principal
prin piata, deoarece bunurile pe care le implica imbraca forma marfurilor
-starea pietei la un moment dat: data de modul in care a evoluat economia, putand fi interpretata in
baza caracteristicilor sariabilelor sale.
- reflecta intalnirea directa sau intermediara a cererii cu oferta unuia sau mai multor bunuri
Rolul,importanta si semnificatia: Piata are un camp larg de manifestare in care pe baza corelatiei cerereoferta -pret:- productia determina consumul , asigurandu-I bunurile necesare prin vanzare cumparare
-consumul se realizeaza prin cheltuirea veniturilor obtinute de agentii economici pentru a-si
procura bunurile provenite din productie
-se asigura reproducerea bunurilor consummate prin cumpararea FP necesari de pe piete
specifice si utilizarea lor
-se realizeaza cresterea eficientei economicece determina cresterea productiei si prin asta a
veniturilor munca dar si a consumului ca urmare a schimbului veniturilor pe bunuri produse in plus
-se formeaza structura productie si consumului prin selectarea bunurilor ce corespund nevoilor
si au success pe piata (au cerere in piata)
-se constituie modele de consum pe diferite categorii socioprofesionale, dfe varsta, de mediu de
viata, de venituri in fucntie de care este reactia pietei la conditiile specifice fiecarei categorii de consumatori
si de adaptare a acestora la tendintele pietei
Piata este un fenomen economic complex :
spatiu economic ,real, geografic ( -determinare fizica printr-o o suprafata sau un
punct de pe glob) sau unul virtual, electronic in care se pozitioneaza toti agentii
economici care in actiunile lor se concureaza dar si coopereaza
locul de intalnire a agentilor economici- grupati in vanzatori si cumparatori ,unde
fiecare isi exprima cererea, ogerta si conditiile concrete de realizare a vanzarii cumpararii ;
intalnirea poate fi fizica fata in fata sau prin mijloace moderne de comunicare
(telefon,fax,corespondenta, internet, mostre, cataloage
locul unde au loc, in principal, tranzactii de schimb
locul unde se intalnesc oferta si cererea
locul unde se manifesta concurenta
locul unde se formeaza pretul la care se tranzactioneaza bunurile marfare si in fucntie
de care producatorii se orienteaza spre ce si cat sa produca
Variabilele definitorii ale pietei, in conditiile economiei de piata sunt:

cererea,

oferta,

pretul marfurii

concurenta.

obiectul tranzactiei

Functiile pietei:
o reglarea activitatii economice prin verificarea si confirmarea/infirmarea

comportamentului si deciziilor agentilor economici . Confirmarea este realizata prin

actul de vanzare cumparare . Daca vanzatorul sau comparatoru nu poate vinde/ cumpara
marfa in cantitatea, la calitatea si pretul care sa asigure realizarea interesului 9obtinere
profit) infirmarea orientarii ce poate fi totala sau partiala
o informare a agentilor economici cu privire la ceea ce este nevoie si trebuie sa se
produca, pretul la care s-ar putea vinde/cumpara o marfa; calitatea si cantitatile sale
o comunicare intre producie si consum
o orientare distribuire resurselor pe activitati economice dupa importanta existentei
si progresului societatii selectie a agentilor economici pe criterii de eficienta
Clasificarea formelor de piata:
- Dup obiectul tranzaciilor (piata bunurilor i serviciilor, piata monetar, piata financiar, piata
valutar, piaa muncii)
- Dupa dimensiune (local, regional, national, international)
- Dupa tipul de concurenta :
Pretul si cantitatea de echilibru - reprezentare grafic!

A.
-

Clasificare a formelor de piafa:

Dup obiectul tranzaciilor (pia^a bunurilor i serviciilor, pia^a monetar, pia^a financiar, pia^a
valtar, piaa muncii)
Dupa dimensiune (local, regional, national, international)
Dupa tipul de concurenta (perfect si imperfect)

spatiu real, geografic sau unul virtual, electronic

I unde se intalnesc vanzatorii si cumparatorii
I unde au loc, in principal, tranzactii de schimb
-b:ul unde se intalnesc oferta si cererea
ul unde se rnanifesta concurenta
-Iocul unde se formeaza pretul etc.
ariabilele definitorii ale pietei, in conditiile eco_miei de piatli sunt: cererea, oferta, pretul marfuri~i concurenta.
hncpile principale ale pietei:
- reglarea activitatii economice
- informare a agentilor economici
_ selectie a agentilor economici pe criterii de eficienta
Forme ale pietei:
I. dupa natura tranzactiilor:
- piata bunurilor
- piata muncii
- piata monetara
- piata valutara

- piata capitalurilor etc.

2. dupa raportul cerere-oferta:
- piata vanzatorilor (cererea este mai mare)
- piata cumparatorilor
3. dupa momentul finalizarii tranzactiilor:
- piata la vedere
- piata la termen
4. dupa numarul ~i puterea econornica a participantilor
la tranzactii:
- piata cu concurenta pura si perfects
- piata cu concurenta imperfecta (monopolistica,
de oligopol, ologopson etc.)
- piata de monopol
- piata de monopson
- piata de tip monopol bilateral etc.

Libera initiativ in economia de piafa

Libera iniiativ se concretizeaz in dreptul agen^ilor economici:
> de a dispune asa cum doresc de proprietea sa
> de a-i administra dup propria dorinta afacerea
Libera iniiativ este manifestarea libertatii economice a proprietarului de a-i men^ine, dezvolta
sau restrnge activitatea, de a decide in conformitate cu propriile interese tinnd cont si de normele
legale i de utilizarea ra^ional a resurselor.
Manifestarea liberei iniiative Tnseamn i asumarea unor responsabilitati cu privire la :
- natura activitatii
- persoanele implicate
- locul de desfasurare
- locul de desfacere a produselor i serviciilor
- dimensiunea activitatii
Orice economie de piata este o economie deschis, bazat pe schimb si pe proprietatea privata
asupra resurselor de productie.Economia deschis se caracterizeaz prin:
- proprietate privata
- preturi libere
- libertate economic
- concurenta
- interventia limitata a statului in economie

PROFITUL
Veniturile realizate n activitatea economic sunt distribuite posesorilor de factori de producie care au
participat la obinerea rezultatelor.
Profitul excedentul incasarilor realizate peste costurile de fabricatie si distributie a bunurilor
economice obtinute (const n diferenta dintre venituri i costurile de productie ).
-motivatia obiectiva a proprietarilor capitalului
-maximizarea profitului cel mai important criteriu de apreciere a eficientei unitatii economice
Profitul in sens larg= castig, beneficiu, avantaj bnesc.
Profitul in sens restrns, - venitul net obinut de intreprinztor (antreprenor), ca posesor al factorului
de productie capital, utilizat intr-o activitate economic.
La nivel de firm, profitul are functia de:
- a reflecta raionalitatea activitatilor economice (incasrile sunt mai mari dect costurile);
- a motiva n dezvoltarea, meninerea sau restrngerea unei activiti;
- a se constitui n surs de autofinanare.
La nivel individual, profitul are functia de:
- a stimula iniiativa i creterea eficienei;
- a stimula acceptarea riscului n activitatea economic.
La nivel macroeconomic, profitul are functia de:
- a stimula concurenta;
- a influenza dezvoltarea economic i progresul social;
- a orienta alocarea resurselor;
- a cultiva spiritul de economisire.
* Functiile profitului:
-este un obiectiv major al proprietarului de capital investit intr-o activitate economica-ii motiveaza pe
proprietari ; .
..
- stimuleaza initiative si acceptarea riscului din partea celor care il urmaresc drept scop in
actiunile lor
- stimuleaza: a) investitiile in activitati economice comerciale/lucrative;.
b) sporirea eficientei economice si procesul economisirii
c) initierea, continuarea, dezvoltarea si modernizarea unei afaceri economice;
d) concurenta dintre agentii economici ce actioneaza pe aceeasi piata;
e) dezvoltarea economica si sociala generala
- sursa principala de:
a) finantare a propriei afaceri autofinantare totala sau totala sau partiala, respectiv o
minima independenta financiara, absolut necesara oricarei firme competitive; asigura marirea si perfectionarea
capitalului ethnic folosind o parte din profit si/sau aporturi suplimentare ale asociatilor/actionarilor (creditare
firma)
b) finantare directa si indirecta a oricarei activitati economice, inclusive celor socialculturale;
-mijloc/criteriu de alocare si utilizare eficienta a factorilor de productie (resurse) pe activitati si
firme , de selectie a agentilor economici pe piata etc
Motivatia profitului poate genera abuzuri ce pot fi contracarate prin:

-cadru legal descurajant

-mijloace eficiente la dispozitia statului: un system de impozite sit axe care sa asigure redistribuirea
veniturilor in societate
Profitul reprezint o sum global, ale crui componente pot fi difereniate dup mai multe criterii:
A In marimi absolute
1. dupa nivelul de determinare:
Profit total-Pr.T-profitul obtinut la nivelul intregii activitati a firmei, parte din veniturile totale ce
ramane dupa acoperirea costurilor de productie si desfacere a bunurilor si care e supus impozitarii
Pr.T=VT-CT sau
Pr.T=Pr/up x Q
Profit mediu sau pe unitate de produs (Pr/up)- obtinut prin producerera si vanzarea unei unitati
de produs dintr-un bun economic
Pr/up = P-CMT sau
Pr/up= Pr.T
Q
Profit marginal (Pr.mp)-obtinut de producerera si vanzarea ultimei unitati de produs sau profitul
suplimentar incasat la cresterea cu o unitate a vanzarilor dintr-un bun economic
Pr.mg=Vmg-Cmg= VT - CT
Q
Q
Pr.mg = Pr.T
Q
2. dup conditiile pe care a fost obinut:
a. profit legitim/legal - obinut n condiiile respectrii prevederilor legale privind calculul i
impozitarea;
-suma ce revine intreprinzatorului din activitatea economica desfasurata in conditii de legalitate
-format din :venituri insusite ca urmare a progreselor economice si tehnice realizate de firma
folosind mijloace de munca mai perfectionate si mai ieftine; imbunatatirea produselor sale si producerera altora
noi; organizarea superioara a activitatii economice
b.profit nelegitim/ nelegal - obinut fr munc, prin inclcarea legii (munca la negru,practicarea
de preturi mai mari si nejustificate,avantaje de pe urma inflatiei, sustragerea de la plata cheltuielilor de protectie a
mediului)
3. dup continutul profitului:
a. profit brut (Prb) total sau rezidual - obinut prin diferenta dintre incasri (CA-cifra de afaceri)
i costurile totale
Pr.b(PrT) = IT- CT = CA CT= (P-CRM) Q
IT incasari totale
CT cost total
CTM- cost total mediu
CA-cifra de afaceri
P- pret unitar
Q- cantitate vanduta
b.profitul net/admis ( Pr.n) - suma ce rmne intreprinztorului dup plata impozitului pe profit
(Ipr)
Prn = Pr.b Ipr.b
-are ca destinatii: noi investitii,pentru marirea capitalului tehnic, constituirea de reserve
financiare,dividende (beneficii) pentru proprietarii capitalului (asociati, actionari)
3. dup pozitia in Cifra de afaceri:
a. profit normal ordinar sau obinuit (Pr.N)-suma minim pe care un intreprinztor trebuie s o
obin pentru a fi stimulat s-i continue activitatea
Pr.N=Pr.n (net)-Pr.e (economic)
-intreprinzatorul este proprietarul tuturor FP folositi in firma si nu-I inchiriaza de la alte firme
-reflecta veniturile la care intreprinzatorul renunta prin neinchirierea FP de la altii si utilizarea in afacerea sa a
resurselor proprii
Pr.N= S+Rf+Chi+D
(S-salariul intreprinzatorului ca manager, Rf - renta funciara ce revine intreprinzatorului pentru pamantul pus la dispozitia

firmei;Chi- chiriile ce revin intreprinzatorului pentru folosirea cladirilor proprii, D- dobanda la

capitalul imprumutat de intreprinzator propriei firme si neinclusa in alte costuri)

b. supraprofitul Pr.s (profit de monopol sau profit economic) - un castig suplimentar, peste cel
normal, pe care il obin numai anumite firme ce dispun de unele avantaje fata de concureni , dispun de anumite
conditii naturale si economice ( pe care altii nu le au) avantaje de cost, pe care le folosesc in conditii de
concurenta imperfecta pentru a obtine un profit mai mare de monopol
Pr.s= Pr.n-Pr.N
Pr.M =Vmg-Cmg (profit de monopol)
Mrimea profitului se exprim cu ajutorul a doi indicatori principali:
- masa profitului (Pr) Pr = CA - CT
- rata profitului (Rpr) :
B In marimi relative
1. rata profitului n funcie de cifra de afaceri exprim cantitatea de profit obinut la 100 u.m. venit
Rpr/CA= Pr x 100
CA
2. rata profitului fata de cost sau rata rentabilitatii; exprim cantitatea de profit obinut la 100 u.m.
cheltuite
Rpr/CT = Pr x 100
CT
3. rata profitului n functie de capitalul tehnic utilizat exprim cantitatea de profit obtinuta la 100
u.m. de capital utilizat
Rpr/Kt =Pr x 100
Kt
Pragul de rentabilitate reflecta nivelul productiei la care profitul total sau unitar este 0
VT=CT sau P=CMT
Factorii care influenteaza nivelul profitului si gradul de profitabilitate a unei firme:
- nivelul productivitatii FP utilizati (relatie directa/ pozitiva)
- nivelul pretului unitar (relatie direct proportionala pozitiva)
- nivelul costului unitar (relatie invers proportionala /negativa)
- volumul, calitatea si structura productiei ( produse si servicii vandute) relatie directa/ pozitiva)
- viteza de rotatie a capitalului folosit VK (relatie directa/pozitiva): reflecta numarul de rotatii efectuate,
de regula, intr-un an de factorul de productie capital (ceea ce inseamna ca durata unei rotatii a scazut).
Vk se exprima fie prin durata unei rotatii fie prin numarul de rotatii in unitatea de timp
Ex: un capital=100 mil lei are un numar de 2 rotatii/an atunci Durata unei rotatii este de 6 luni. Cu cat
durata unei rotatii e mai mica cu atat nr. de rotatii in unitatea de timp este mai mare si Vk folosit creste
creste productia si profitul
- proportia repartizarii veniturilor totale obtinute de firma intre posesorii FP (relatie negativa/ invers
proportionala)

Rata profitului este foarte importanta pentru orientarea structurii productiei pe produse,
ramuri si subramuri, fiind cautate cele care ofera o rata cat mai inalta . In cautarea acestei
rate, unii agenti economici isi restrang sau abandoneaza anumite activitati (cu profit mai mic) si dezvolta sau
initiaza altele (cu profit mai mare), ceea ce imprima tuturor activitatilor o dezvoltare inegala in timp.
Eficienta economica reflectata de profit trebuie sa se manifeste la nivelul fiecarei societati fiind
rezultatul:
-conditiilor de formare a ofertei concretizata in costuri de productie si in calitate
-raportul cererii fata de oferta de piata concretizat in nivelul si evolutia preturilor de vanzare si
veniturile consumatorilor .
Lipsa eficientei= faliment= apare cand firma nu mai are posibilitatea reala de a continua activitatea:
incasarile din vanzarea bunurilor economice nu-I permit sa mai cumpere noi FP.
= situatie determinate de mecanismele pietei fiind sanctionata juridic

TIE
1. O societate comerciala obtine un cursul anului incasari totale in valoare de 5000 u.m si efectueaza costuri
totale de 4000 lei. Capitalul folosit are o valoare de 1000 lei. Determinati
a. masa profitului
b. rata profitului in functie de cifra de afaceri, costuri totale si capital.

6. OFERTA
Oferta reprezinta cantitatea de bunuri i servicii pe care agen^ii economici o aduc pe piaja Tntr-o
anumita perioada i la un anumit pre*.

La baza formarii ofertei pe piaja stau resursele i factorii de produce. Pentru ca acesta sa poata
satisface nevoile i dorinele consumatorilor este nevoie de activitate economica prin care sa fie transformate
n bunuri i servicii. Producatorii au un comportament difereniat care este influen^at de:
- modificarea preurilor la factorii de produce
- modificarea preurilor de vnzare ale bunurilor
Cantitatea oferita nu se confunda cu cantitatea vnduta. Cantitatea oferita reprezinta tot ceea ce
producatorul ntenjioneaza sa vnda, iar cantitatea vnduta reprezinta acea cantitate pentru care producatorul
reuete sa gaseasca cumparatori. Cantitatea vnduta efectiv este n stricta dependent de nivelul cantitatii
cerute pe piaja.
Formarea ofertei este rezultat al activitatii producatorului, dar i al intermediarilor. Legea ofertei reda raportul
de determinare directa Tntre modificarea marimii pre^ului unitar al unui bun i modificarea cantitatii oferite
din bunul respectiv. Aplicatie! Considernd urmatoarea cretere conjuncturala a pre^ului unei reviste, vom
observa o variajie a tirajului
acesteia pe care o prezentam n tabelul urmator:
Pre
2
2,2
2,4
2,5
2,7
3
3,1
3,3
3,5
Tiraj
15000 17000 19000 20000 22000 25000 26000 28000 30000
Oferta de CD-uri
Preul unui CD
Q de CD-uri intr-o luna

50
5

40
4

30
3

20
2

10
1

Piata- ntlnire a agentilor economici

1. Relaia cerere-ofert-pre

A. Piaa - reprezinta spatiul economic in care se intalnesc subiectii cererii si ofertei, locul unde se intlnesc

cumprtorii i vnztorii diferitelor bunuri i servicii (locul unde se realizeaz schimburile) care schimba
intre ei bunuri economice, . formandu-se preturile si cantitatile care tind spre echilibru
- Reflecta pulsul vietii economice si al mersului economiei unei tari
-productia si consumul- componente fundamentale ale unei economii- se realizeaza in principal prin piata,
deoarece bunurile pe care le implica imbraca forma marfurilor
Clasificare a formelor de piafa:
- Dup obiectul tranzaciilor (pia^a bunurilor i serviciilor, pia^a monetar, pia^a financiar, pia^a valtar,
piaa muncii)
- Dupa dimensiune (local, regional, national, international)
- Dupa tipul de concurenta (perfect si imperfect)

reprezintii spatiul economic in care se intdlnesc iectii cererii si ofertei, respectiv cumparatorii si wittciitorii
care schimba intre ei bunuri economice, . du-se preturile si cantitatile care tind spre - ibru. este:
spatiu real, geografic sau unul virtual, electronic
I unde se intalnesc vanzatorii si cumparatorii
I unde au loc, in principal, tranzactii de schimb
-b:ul unde se intalnesc oferta si cererea
ul unde se rnanifesta concurenta
-Iocul unde se formeaza pretul etc.
ariabilele definitorii ale pietei, in conditiile eco_miei de piatli sunt: cererea, oferta, pretul marfuri~i concurenta.
hncpile principale ale pietei:
- reglarea activitatii economice
- informare a agentilor economici
_ selectie a agentilor economici pe criterii de eficienta
Forme ale pietei:
I. dupa natura tranzactiilor:
- piata bunurilor
- piata muncii
- piata monetara
- piata valutara
- piata capitalurilor etc.
2. dupa raportul cerere-oferta:
- piata vanzatorilor (cererea este mai mare)
- piata cumparatorilor
3. dupa momentul finalizarii tranzactiilor:
- piata la vedere
- piata la termen
4. dupa numarul ~i puterea econornica a participantilor
la tranzactii:
- piata cu concurenta pura si perfects
- piata cu concurenta imperfecta (monopolistica,
de oligopol, ologopson etc.)
- piata de monopol
- piata de monopson

- piata de tip monopol bilateral etc.

B. Pretul si cantitatea de echilibru - reprezentare grafic!

Mecanismul concurenial

Concurena =mana invizibila a pietei competitia, confruntarea liber, rivalitatea,relatiile dintre

agentii economici (productori sau consumatori) care actioneaz pe aceeasi piata, fiecare urmarind realizarea
propriilor interese, in conditii de libertate economica .
= este si competitie si cooperare, in care fiecare actioneaza din interes propriu pe aceeasi
piata iar bunurile sunt substituibile
= nu exista concurenta intre agenti economici de pe piete diferite sau pentru bunuri
complementare

= relatiile intre agentii economic ice actioneaza pe piata pentru realizarea propriilor
interese, astfel incat libertatea niciunuia dintre ei sa nu fie afectata
Exista concurenta atunci cand si acolo unde:
Pretul se formeaza liber in functie de cerere si oferta
Purtatorii cererii si ofertei sunt numerosi iar libertatea lor de actiune este aparata
si garantata de lege si de un sistem democratic

Criterii de stabilire a tipului de concurenta (diferentiate in timp si spatiu) in funatie de :

-numarul agentilor economici implicate ca vanzatori si cumparatori in ramura (sector)
-gradul de diferentiere a ofertei si a preferintelor cumparatorilor exprimate prin cerere
-capacitatea societatii de a stimula initiative,creativitatea si spiritual de competitie al agentilor
economici
-tipul produsului tranzactionat pe piata
-posibilitatea altor firne de a intra pe piata
In acest fel se evidentiaza:
gradul de concentrare a ofertei (sau a cererii)
posibilitatea concurentei non-pre]
interactiunea firmelor pentru a detennina pretul sau cantitatea oferita etc.
Mecanismul concurenial are efecte benefice att asupra productorilor ct i asupra consumatorilor.
De exemplu: asupra producatorilor: accelerarea cercetrii
- perfectionarea activitatii economice
diversificarea productiei
imbuntatirea calitatii produselor
promovare progresului tehnic
asupra consumatorilor:
reducerea preurilor
diversificarea bunurilor
- facilitati acordate de ctre productori
Comportamentul inadecvat sau abuziv al unor agenti econiomici sanctionat de cadrul
legislativ adaptabil la realitati ce stabileste:
-regulile desfasurarii concurentei
- organismele abilitate sa supravegheze concurenta
-sanctiunile ce se aplica celor ce incalca concurenta
IN Romania cadrul legislativ Legea concurentei nr.21/1996 (in vigoare din 1.02.1997)
armonizata cu a Uniunii Europene
-autoritatea principala Consiliul Concurentei
Tipuri de concurenta n functie de criteriul respectrii legilor:
- concurenta loial - care respect reglementrile n vigoare (poate folosi ca instrumente: reducerea
preurilor, cresterea calitatii produselor, acordarea de facilitatf clienilor, publicitate, introducere de noi
produse)
-concurenta neloial incalc prevederile legale (foloseste instrumente incorecte: antaj,mit, trafic de
influenza, evaziune fiscal, etc)
1.Concurenta perfecta si pura -model teoretic, ideal, dar cu valente practice (pietele bursiere tind
spre acest tip de concurenta),
Caracteristici cumulative:
-atomicitatea perfecta a participantilor la tranzactii (vanzatorii/producatorii si
cumparatorii/ consumatorii sunt foarte multi si au putere concurentiala mica, egala astfel incit nici unul nu

poate influenta piata sau pretul;

-omogenitatea perfecta a produselor (pe piata,marfurile similare sunt de calitate superioara,
cu caracteristici identice - trasatura care nu se intalneste pe nicio piata reala)
-intrarea si iesirea libera pe/de pe piata ( un ofertant intra pe piata cand costul de productie
este mai mic decat pretul de vanzare, ramane pe piata atata timp cat costul marginal este mai mic sau cel mult
egal cu venitul marginal)
-mobilitatea perfecta a factorilor de productie ( orientarea si utilizarea FP munca si capital
- in activitati si zone cu cea mai inalta eficienta
-transparenta perfecta a pietii (agentii economici au acces liber si egal la informatiile de care au
nevoie de pe piata :cerere, oferta, pret etc.)
-fluiditatea perfecta a cererii si a ofertei (cererea si oferta se adapteaza reciproc una la alta,
rapid, eficient, neingradit in functie de modificarea pretului)
In concurenta perfecta firmele sunt primitoare de pret, adica trebuie sa accepte pretul pietei (pretul de
echilibru pe care, individual, nu il poate controla.
-piata perfecta tinde in mod matural spre echilibru ( cantitatea oferita=cantitate ceruta , la care se
ajunge prin oscilatia preturilor; cand P creste este stimulate oferta si descurajata cererea si invest astfel incat sa
se tinda spre egalizare)
-echilibrul unui bun pe piata este totdeauna dynamic
2. Concurenta imperfecta reflecta acea situatie a pietei in care participantii la tranzactii dispun de
o anumitd putere economicd de a influenta cererea, oferta, pretul etc. Ea presupune absenta uneia sau mai
multor trasaturi ale concurentei perfecte.
Concurenta imperfecta poate presupune:
- restrictii la intrarea pe piata a unor firrne noi
- lipsa de mobilitate a resurselor
- restrictionarea accesului la informatiile actiunii eficiente pe piata
- diversitatea calitativa a bunului oferit pe piata de firme diferite sau de aceeasi firma
- lipsa de atomicitate a ofertei, producatorii pot fi putini sau unul singur
-lipsa de atomicitate a cererii, cumparatorii pot fi putini sau unul singur
Tipuri de piete cu concurenta imperfecta:
.,
1. piata monopolistica: multi agenti economici, cu putere economica de piata mica, relativ
apropiata, o buna satisfacere a cererii, producatorii pot particulariza oferta (diferentierea bunurilor); .
2. piata de oligopol: putine firme care produc bunuri diferentiate, dar si omogene,
determinand formarea pretului (poate fi oligopol concurential-preturi sau produse sau oligopol cooperantfirrnele isi impart piata-forma cea mai des intalnita in economia reala,
Firmele de tip ologopol incheie intelegeri de tip cartel si trust .Concurenta se desfasoara prin
pret, publicitate, facilitate acordate cumparatorilor etc.;
3. piata de oligopson: un numar mic de cumparatori un numar mic de cumparatori dispun de
putere economica destul de mare in in influentarea conditiilor pietei, in conditiile atomicitatii ofertei
Piete neconcurentiale:
de monopson: un singur cumparator domina piata in formarea bunurilor
economice omogene, in conditii de atomicitate a ofertei;
de monopol: un singur producator/ vanzator domina piata prin oferta si pret, nu
si cererea, care poate impiedica intrarea rivalilor pe piata si produce/ vinde un produs unic (fara substituenti,
pe termen scurt) grad scazut de satisfacere a nevoilor cumparatorilor/consumatorilor ->Legi antimonopo/

antitrust.Monopolul poate fi: legal; inovational; natural; monopol bilateral (sindicat-patronat).

(accentul
-strategia efortului concentrat
Strategiile sau politicile concurentiale cuprind masuriIe sau activitatile care urmaresc:
depasirea concurentilor
obtinerea celei mai bune pozitii pe piata.
Cele mai cunoscute strategii:
I. strategia costurilor - depasirea concurentilor prin realizarea unor produse de aceeasi cali
tate cu a concurentilor dar cu preturi mult mai mici (datorita reducerii costurilor, introducerii tehnologiilor
performante etc)= numita si strategie japoneza pentru ca in aceasta tara a fost aplicata pe scara larga, se pune
pe reducerea costurilor , preturilor, fara afectarea calitatii)
2. strategia elitei - depasirea concurentilor prin calitatea superioara a produselor (si pretul
mult mai mare al acestora);= strategia Mercedes pentru ca aceasta firma a aplicat-o la toate produsele
realizate; se pune pe o calitate deosebita a bunurilor, cu performante superioare 3. strategia efortului concentrat -accentul se pune pe preferintele unei anumite clientele si
zone geografice); presupune obtinerea suprematiei in ceea ce priveste:
- o zona de desfacere
- o categorie de cumparatori
- o categorie de produse.
In aplicarea strategiilor producatorul trebuie sa urmareasca:
reactia concurentilor sai (pe care trebuie sa ii depaseasca)
reactia consumatorilor (care trebuie sa cumpere produsul).
Situatia obtinuta este "consumatorul rege" deoarece decizia finala cu privirea la eficienta unei
strategii concurentiale aplicate de producator/vanzator este a consumatorului care achizitioneaza sau nu
produsul respectiv. .
Producatorul nu poate aplica pentru un bunul sau serviciul pe care il; of era orice fel de strategic
pen tru orice fel de piata, ci trebuie sa ia in calcul: tipul de elasticitate al bunului, situatia bunurilor
complementa re sau substituibile, caracteristicile pietei, pozitia sa pe piata, factori noneconomici sau
extraeconomici etc.

Tipuri de piaja dup forma de concurenta:

- piata cu concurenta perfect
- piaa cu concurenta imperfect: - piaja de monopol
- piaa de oligopol
- piaa de oligopson (monopson)
Piaa cu concurenta perfect
Piaa cu concurenta perfect presupune existenja unui numr foarte mare de productori care
acioneaz independent. Caracteristici:
- atomicitatea = participant la piaja sunt foarte numeroi
- omogenitatea = produsele oferite de firme sunt relativ identice
- libertatea de acjiune pe piaja - nu exist restrictii pt intrarea pe piaja
- transparent perfect - const n perfecta informare a ag economici cu privire la cantitate, calitate, pret,
structura cererii i ofertei.

- mobilitatea perfect a factorilor de productie - pot fi procurati oricnd si in orice cantitate.

Piaa cu concurenta perfect se Tntlnete rareori n realitate.
Piaa cu concurenta imperfect
Este cea mai aproape de realitate, deoarece concurena perfect rmne doar ca un model ideal.
Caracteristici :
- produsele sunt diferenjiate
- exist restrictii n calea celor ce doresc s ptrund pe piaja
- informare deficitar privind situajia piejei
- mobilitate redus a factorilor de producie
Piaa cu concurenta imperfect se prezint sub urmtoarele forme: a. piaa cu concurenta
monopolistic* - nr mare de productori care ofer produse diferite Exemple: piaja
produselor de Tmbrcminte, piaja produselor cosmetice.

b. piaa cu concurenfa de monopol - pe piaja domin un singur productor care poate impune
calitatea,
cantitatea si pretul
Exemple: CFR, E-ON Energie
c. piaa cu concurenfa de oligopol - pe piaja exist cateva firme mari, puternice influentnd preturile
produselor ce le fabrica
Exemple: piaja telefoniei mobile
d. piaa cu concurenta de oligopson (monopson) - piaja pe care exist putini cumpratori (sau unul
singur)
acestia impunnd conditiile la care vor cumpra produsele.
Exemple monopson: armata este singura care cumpra armament i alte bunuri utilizate
exclusiv de cadrele militare.

3. Piaa monetar
II. Banii
A. Geneza banilor: Schimbul monetar (indirect) de marfuri. Schimbul imbraca doua forme:
I. direct sau trocul barter (marfa x - marfa y), fara intermediar;
2. indirect sau mijlocit de bani (marfa x - bani - marfa y).
B. Definitie: Banii reprezinta instrumentul social,general acceptat ca etalon al valorii, ca mijloc de
plata, de schimb si de rezerva intr-un spatiu economic dat.
C. Evolutia istorica a formelor de existenta a banilor:
1. troc marfa pe marfa in functie de nevoile fiecaruia
2. bunuri materiale marfare (animale, piei de animaIe, sare, metale pretioase etc.) --> rol de
intermediari ai schimbului si de etalon general de masurare a celorlalte bunuri;
3. metalele pretioase, aurul si argintul (lingouri, bijuterii);
4. monedele din aur si/ sau argint (Herodot: sec. VII- VI i.H); pana in sec.XVII lea; diferite in
timp si spatiu, ca denumire,dimensiuni continut de metal pretios. Pentru tranzactii mici se foloseau in
paralel si metale ordinare. Baterea monedei-privilegiul suveranului sau al statului.
5. bancnotele -biletele de banca; moneda-hartie( fiduciara, de incredere), initial convertibile in
aurul depus la bancile comerciale. (Primele bancnote emise in Olanda, sec. XVI-XVII). Pentru a
confirma acest lucru ,bancile emiteau un inscris (bilet la purtator) pe care se inscria valoarea nominala a
pieselor depuse. Biletul confirma depozitul si angajamentul bancii de a restitui la cerere cantitatea de
piese metalice celui ce prezinta biletul. Astazi a incetat aceasta insusire; Emisiunea de moneda sub forma
de pise metalice si banknote prerogativa exclusive a Bancii centrale=banca de emisiune . Pana la
Primul Razboi mondial circulau in parallel (bilet de banca+ moneda hartie). Dupa 1920 emisiunea
monedelor din metale pretioase eu devenit exceptii, ocazionale , efectuate in cantitati foarte mici. Intre
cele doua razboaie mondiale multe tari nu au mai realizat convertibilitatea bancnotelor in metale
pretioase iar dupa 1971 aceasta convertibilitate e eliminata
6. banii (monede) scripturali =bani de cont (sfarsitul sec. al XIX-lea) = mscrisuri in conturile
bancare ale agentilor economici, folositi prin intermediul viramentului, cecurilor, cartilor de credit etc.;
marimea creste si/sau scade prin inregistrari contabile in functie de sensul in care banii trec de la un
proprietar la altul, dintr-o forma in alta
7. banii electronici, cartela si cecul magnetic, cardul etc. (sfarsitul sec. al XX-lea).
In prezent- banii (moneda) desemneaza : moneda metalica, bancnotele, moneda scripturala,
alte instrumente legale cu forme si denumiri specifice de la tara la tara, care sunt general acceptate
pentru schimburi si plati intr-un spatiu economic dat
D. Functiile banilor:
1.masura a activitatii economice-mijloc etalon general de masurare si comparare a valorii (a
veniturilor si cheltuielilor activitatii economice, a bunurilor si serviciilor) prin intermediul pretutui;
2. mijloc de schimb (mijlocesc vanzarea - cumpararea de bunuri economice), transferindu-se dreptunle
de proprietate de la o persoana la alta;
.
3. mijloc de plata (a creditelor, dobanzilor, impozitelor, salariilor, rentelor, dividendelor etc.);
4. mijloc de economisire si de rezerva (depunerea la banca a unei sume de bani);

5. mijloc de schimb universal ($, , lira, yenul etc.) -> bani universali.

E. Valoarea. banilor sau puterea lor de cumparare reflecta cantitatea de bunuri economice care
poate fi cumparata cu o unitate monetara (PCB) sau cu o anumita suma de bani (PCM) ->
PCB = 1/Ip unde: Ip (IPc sau IGP) = indicele preturilor (bunurilor de consum sau indicele
general al preturilor);
-> PCM = M/Ip unde: PCM = puterea de cumparare (valoarea reala) a unei sume
nominale de bani (M).
F. Convertibilitatea banilor/ monedei reflecta insusirea legala a unei monede nationaie de a putea fi
schimbata cu moneda altei tari in mod liber la un pret numit curs valutar/ de schimb. '

B . Masa monetar (M)

A. Definitie:Masa monetara reprezinta cantitatea de bani existenta in circulatie in posesia agentilor
economici, la un moment dat.
'
-suma de bani aflata in circulatie la un moment dat intr-o economie si apartinand diferitilor
agenti economici
M= N + Bs
B. Componentele principale
1) banii numerar (B.N.): bancnote si monede metalice (confectiionate din aliaje de cupru,
aluminiu, nichel );
-numeralul este creat de banca centrala
1)
banii scripturali sau de cont (B.S.): sume inscrise in conturile bancare ale agentilor
economici, sub forme diverse cum ar ji: cecul, cardul, depozitefe la vedere si la termen etc.
-moneda scripturala creata de banca centrala si de orice alta institutie financiar-bancara
in functiune
CONCLUZII:
* Asemanari:
I. B.N. si B.S. indeplinesc acelasi rol in economie:
2. B.N. si B.S. se pot suplini si transforma dintr-o forma in alta.
Deosebiri:
1. B.N. au o existenta materiala, iar B.S. nu au o existenta materiala, fizica;
2. B.S. au ponderea cea mai mare in circulatie ( intre 3/4 si 9/10 se prezinta sub forma banilor de cont ,prin care se
efectueaza cele mai ample operatiuni in cel mai scurt timp si cu cele mai mici cheltuieli).
C. Marimea masei monetare determinata de nevoile de bani pe care le genereaza tranzactiile din
economie si in special volumul bunurilor marfare, preturile lor si viteza de circulatie a banilor
Mod de calcul:
M =PxY
V
unde: M = masa monetar

ecuatia cantitativ a banilor (Irvin Fisher)

P = nivelul preturilor bunurilor economice;

Q =Y= cantitatea de bunuri economice oferite pe piata (marfare);
V = viteza de rotatie a banilor (numarul mediu de operatii de vanzare-cumparare si de plati
efectuate de o unitate monetara intr-o anumita perioada de timp).

-> M x V = oferta de moneda

P x Y = cererea de moneda,
II)
M = P x Y - BEer + Pls
V
unde: BEer = valoarea bunurilor economice vandute pe credit
Pls = rata creditelor ajunse la scadenta, in perioada de refe rinta,
Echilibrul pietei monetare - Piaja monetar se afl in echilibru atunci cnd oferta de bani este
egal cu cererea de bani : MxV=PxT.
D. Factorii principali care influenteaza masa monetara si deci cererea de moneda:
I) volumul valoric al schimburilor mijlocite de bani (PxY) -> relatie directa;
2) viteza de rotatie a bani lor (V)-> relatie indirecta;
3) amploarea creditului de consum (raportul dintre BEer si Pls) -> relatie inversa cu BEer si relatie
directa cu Pls;
4) posibilitatile de acordare a creditelor, pe termen scurt, de catre sistemul financiar-bancar ->
relatie directa etc.
REGLAREA MASEI MONETARE:
-prin operatiuni le desfasurate pe piata monetara se regleaza cantitatea de moneda
solicitata de desfasurarea activitatilor economice si social-culturale din cadrul unei tariprin care
1) Banii numerar sunt reglati numai de catre Banca Nationala (emisiune/ retragere de numerar
din circulatie);
2) Banii scripturali sunt reglari de catre Banea Nationala si de bancile comereiale (operatii de
credit).
I. Cauzele care determina cresterea/ scaderea volumului masei monetare
Cauzele care determina:
Cresterea masei monetare
1. Sporirea volumului valoric al tranzactiilor (al
(bunurilor marfare din economie: productie
interna/import
(PxY)
2. Scaderea vitezei de rotatie a banilor (V)
Vanzarea unui anumit volum de bunuri economice
aduse pe piata in situatia in care viteza de circulatie
scade->creste masa monetara

Scaderea masei monetare

1. Diminuarea volumului valoric al tranzactiilor
(al bunu rilor marfare din economie: productie interna/
import ).O parte din masa monetara din circulatie sa
devina in exces si este reprasa din circulatie pentru a
nu provoca inflatie sau alte efecte negative
(PxY)
2. Cresterea vitezei de rotatie a banilor (V) fata de
care masa monetara necesara pentru tranzactionarea
unui volum valoric dat de marfuri este invers
proportionala

3. Acoperirea deficitului bugetar de stat prin

Interventia Bancii centrale la sesizarea trezoreriei
(C > V) daca din diferite motive veniturile
bugetului de stat sunt insuficiente fata de
cheltuielile prevazute trebuie completate

cresterea masei monetare

3. Excedentul bugetar (V>C) daca bugetul statului

(din diferite motive) se incheie cu venituri mai mari
decat cheltuielile, excedentul ramane neutilizat in
contul trezoreriei pana cand parlamentul stabileste
prin lege destinatia sa.In acest interval-excedentul
este in afara circulatiei diminuarea masei
monetare

4. Convertibilitatea monedei straine in moneda

nationala
Monedele straine desi convestibile nu circula in
interiorul altor tari , nu substituie moneda
nationala; daca Banca nationala sau alte banci
achizitioneaza monada straina de la cei care o
detin, plata se face cu moneda nationala , ce
determina punerea in circulatier a unor noi
cantitati de moneda , ceea ce sporeste masa
monetara

4. Convertibilitatea monedei nationala in moneda

straine
Banca centrala sau alte banci ofera monade straine
convertibile si solicita in schimb moneda nationala.
Cantitatile de moneda nationala concentrate la banca
centrala in final restrange masa monetara in
circulatie

5. Retinerea de unii agenti economici( populatie sau

intreprinderi ) ca rezerva a unor sume de bani mai
mari sau mai mici de numerar(bilete de banca sau
moneda metalica) , care nu se depun la banci sau alte
institutii financiar-bancare,ci sunt practice retrase din
circulatia baneasca
Banii raman in afara circulatiei =depozite in afara
sistemului financiar-bancar; restul venitului e
economisdit de agentii economici si depus la banca
,devenind moneda scripturala si participand la
circulatia baneasca . Masa monetara se completeaza in
funtie de marimea veniturilor transformate de unii
agenti economici in reserve , pentru ca activitatea
economica sa nu fie afectata

Operatiunile/ caile care asigura cresterea/ scaderea volumului masei monetare

Operatiunile/ caile care asigura:

Cresterea masei monetare

Scaderea masei monetare

1. Acordarea de credite de catre banci-sursa

t. Limitarea (plafonarea) creditului de catre banci-fie
creditelor: capitalul propriu al bancilor si sumele
sub forma unei sume maxime (ce nu trebuie depasita)
temporar disponibile , excedentele sau
sau prin stabilirea unui cuantum (procent) din
disponibilitatile agentilor economici, mobilizate prin disponibilitatile banesti ale bancilor
sistemul financiar bancar
2. Rambursarea creditelor ajunse la scadenta -in special
2. Emisiunea monetara a bancii centrale
de la banca centrala , de catre administratia centrala si
-efectuata de banca centrala (nationala) cand
celelalte banci
disponibilitatile banesti sunt insuficiente pentru a
acoperi solicitarile de credite provenite de la
celelalte banci si de la administratia centrala si se
apreciaza ca acestea trebuie satisfacute
- asigura cresterea masei monetare tot prin
intermediul c reditelor: banii emisi sunt pusi la
dispozitia solicitantilor (alte banci,administratia
centrala a statului) sub forma de credite
Sursa acestor credite nu sunt disponibilitatile
banesti ale altor agenti economici ci emisiunea de
bani.
,
3. Scaderea ratei rezervelor obligatorii monetare ale 3. Cresterea ratei rezervelor obligatorii monetare ale
bancilor comerciale
bancilor comerciale

4. Schimbul valutar (efectuat, in principal de catre

banci) ) a monedei straine convertibile
(cumparare) in moneda nationala (vanzare). In
ultima instanta, oferta de moneda straina
convertibila este achizitionata de banca centrala ,
care cedeaza moneda nationala la un pret (curs)
convenit.

4. Schimbul valutar efectuat (in principal, de catre banci

al monedei nationale (cumparare) pe alte monede
convertibile (vanzare) ; In ultima instanta, banca
centrala vinde monede straine convertibile si cumpara
moneda nationala , pe care o retrage din circulatie

Aportul creditului la cresterea masei monetare hotarator ; creditul odata acordat poate spori de mai
multe ori masa monetara. Beneficiarii de credite folosesc banii primiti pentru a-si achita datoriile, astfel
incat sumele primate de la banci ca imprumut ajung la alti agenti economici si daca acestora le prisosesc
ajung fie la aceeasi banca fie la altele , banci care pot din nous a le foloseasca pentru acordarea de credite.
Cresterea masei monetare prin acordarea de credite se realizeaza de banca centrala sau orice alta
banca. Reglarea masei monetare se face de banci functie de starea economiei pentru a se stimula
afacerile , fara a genera inflatie sau deflatie.
Acordarea de credite de catre banca centrala statului si cdelorlalte banci si de catre celelalte banci
firmelor,administratiilor si menajelor este principala cale de crestere a masaei monetare
Caracterizarea generala a pietei monetare. Cererea si oferta de moneda
Piaa monetar este piata cu concurenta imperfecta , locul unde se confrunt cererea i oferta de
moned;-agentii economici participanti la aceasta piata-sunt purtatorii cererii ,ai ofertei si intermediarii
iar tranzactiile se efectueaza prin intermediul unui pret specific, rata dobanzii
Caracteristicile fundamentale definitorii ale pietet monetare privind:
I. obiectul tranzactiilor; masa monetara (banii nationali) supusa operatiilor de creditare, in
principal, sau sub forma disponibilitatilor banesti plasate in depozite bancare etc.;
II. pretul tranzactiilor: rata dobinzii
III.laturile/ componentele pietei monetare:
a) cererea de moneda - reflecta nevoile de bani ale agentilor economici, existente la un moment dat, in
vederea desfasurarii activitatii lor specifice (solicitarea de credite pentru: consum, finantarea afacerilor
sau a unor proiecte de dezvoltare, acoperirea deficitelor 'bugetare, asigurarea de lichiditari financiar bancare etc.);
- provine de la agenti economici care cheltuie mai mult dect resursele de care
dispun i recurg la imprumuturi pentru asi realize interesele.
b) oferta de moneda- reprezinta cantitatea de moneda pusa la dispozitia agentilor econornici cu deficite
de disponibilitati banesti lichide (au cheltuieli mai mari decat veniturile) de catre sistemul bancarfinanciar sub forma de numerar si bani scripturali), in principal, prin operatiuni de creditare;
- provine de la agenti economici care au la un moment dat resurse monetare
isponibile , alte institutii financiar-bancare cu atributii in acest sens
Intalnirea cererii cu oferta este asigurata prin actiunea pe piata monetara a unor agenti
economici (banci,societati de asigurare,case de economii) care colecteaza disponibilitati
banesti din economie pentru a le fructifica, acordandu-le sub forma de credite celor care au
nevoie

IV. participantii la tranzactii:

a) exponentii cererii de moneda (debitorii): firme(pentru a-si realiza finantarea activitatilor
economice), populatia(pentru a-si realiza finantarea nevoilor de orice natura, diferite proiecte ),
trezoreria statului (pentru finantarea deficitului bugatar) , bancile si alte institutii financiare etc.( care au,
temporar, deficite de moneda);
b) exponentii ofertei de moneda (creditorii): in principal, sunt reprezentati de sistemul financiar-bancar
si de credit :banca nationala/ de emisiune/ centrala (pentru refinantarea bancilor ce au nevoie de credite si
pentru acoperirea deficitului bugetar de stat ) ,bancile comerciale, trezoreria statului (daca are excedent)
care are pe langa rolul traditional de mobilizare a disponibilitatilor banesti din economie de la populatie,
firme, casele/ bancile de economii, casele de pensii, societatile de asigurari, bugetul statului etc. (acestia
devenind astfel, si ei ofertanti de moneda) si rolul puterea de a crea monedii in scopul finantarii
creditelor.

c) intermediarii: bancile, in principal, dar si casele/bancile de economii, casele de pensii, societatile de

asigurari etc.;
V Rolul pieei monetare este de:
- a compensa deficitul cu excedentul de moned existent la diferii ageni economici
( reglarea se realizeaza de catre banci ca si intermediar intre cerere si oferta ) pe termen scurt ;
- a regla cantitatea de moned dintr-o economie intr-o perioada de timp
VI,.tipuri de operatii realizate pe piata monetara in functie de:
a) complexitatea relatiilor dintre debitori si creditori:
1. operatii de finantare (acordarea de credite de catre banci celor aflati in deficit banesc temporar);
2. operatii de refinantare (acordarea de credite bancilor comerciale aflate in deficit banesc tempo rar, de
catre banca centrala.in principal);
b) natura lor:
1. operatii active (acordarea de credite);
2. operatii pasive (colectarea si gestionarea economiilor agentilor economici sub forma depozitelor la
vedere si la termen).
c) durata acordarii creditului:
I. operatii pe termen foarte scurt (0 zi);
2. operatii pe termen scurt (2-90 zile), cele mai numeroase --> Piata monetara = Piata creditelor pe
termen scurt;
3. operatii pe termen mediu (90 zile-2 ani).
Cererea si oferta de credite -sunt influentate de nivelul si evolutia ratei dobanzii
-la un nivel ridicat si in crestere al ratei dobanzii ,cererea de credite se
reduce sau stagneaza in timp ce posesorii de venituri sunt stimulate sa economiseasca fapt ce determina
cresterea ofertei de credite
-oferta de credite depaseste cererea la o rata data a dobanzii, apare tendinta
de reducerer a ratei dobanzii astfel incat piata tinde spre echilibru
Acordarea de credite- se face pe baza unor garantii si bonitati ale clientului privind situatia lui in
functie de o serie de criterii asa incat creditorul sa se asigure fata de riscurile pe care le-ar presupune
restituirea creditului si plata dobanzii in conditiile stabilite in contractul incheiat intre parti
-este principalul tip de tranzactie pe piata monetara

= tranzactie de finantare prin care cei aflati in deficit banesc temporar obtin
resursele solicitate
-exista si operatiuni de refinantare - cand un c reditor a utilizat resursele
banesti pentru acordare de imprumuturi si apeleaza la alte banci/institutii finan ciare pentru a obtine la
randul sau un credit a carui necessitate a fost generate de un factor neprevazut
Echilibrul pietei monetare - Piaja monetar se afl in echilibru atunci cnd oferta de bani este
egal cu cererea de bani : MxV=PxT.
Riscurile si amploarea garantiilor solicitate sunt direct proportionale cu durata
angajamentelor asumate de debitori si consimtite de creditori
Castig bancar- diferenta dintre dobanzile incasate si dobanzile platitre de banci.
Profit bancar- obtinut prin scaderea din castigul bancar a costurilor(cheltuielilor generate de
activitatea agentilor bancarei-grupate in costuri fixe si costuri variabile

Dobanda :
-in mecanismele pietei monetare bancile se gasesc in dubla ipostaza:
1.platesc dobanzi (pasive)_ pentru sumele atrase
2.incaseaza dobanzi (active) de la debitori
A. Modalitati de exprimare, forme si mod de calcul
I. In marimi absolute --->- Masa dobanzii (D) reflecta suma de bani pe care debitorul o plateste
creditorului pentru folosirea bani/or imprumutati pand la scadenta.
*Formele dobanzii in functie de:
a) durata acordarii creditului:
1. Dobanda simpla (Ds): ->dobanda se achita lunar , semestrial, anual
Ds = S x d' x n, cand n < 1 an;
Ds- dobanda simpla
S-suma imprumutata (depusa in depozit)
d rata dobanzii
n-numarul de ani
Ex: o suma D=3000 lei depusa sau imprumutata cu 10% pet imp de 6 luni determina o dobanda:
D=3000 x 10% x

D=150 lei

n
2. Dobanda compusa/capitalizata (Dc): - bazata pe capitalizarea dobanzii prin care dobanda aferenta
perioadei t0 t1 se capitalizeaza ( se adauga sumei initiale) asa incat adduce ra randul ei dobanda in
intervalul t1-t2
n
-> Dc = Cr(1 + d') - Cr sau Dc = St - Cr, cand n = 2; 3; 4; ... ; n ani unde: Cr. (sau C) = volumul
creditu lui; d' = rata anuala a dobanzii; n = durata acordarii creditului (in ani); St = suma totala (finala)
platita de debitor bancii sau:
Dc= Sf S0 Sf- suma finala (traficata)

S0- suma initiala

n

Sf = S0 (1 + d')

n
n
Dc = S0 (1 + d') - S0 = S0 [(1 + d') - 1]
Ex. Se acorda un credit de 5000 lei pe 2 ani , pe principiul dobanzii compuse , cu rata dobanzii 10%
2

ani)

D= 5000 [ (1+0,1) -1]= 5000 x 0,21= 1050 lei ( care se achita integral la expirarea contractului (2

b) natura operatiilor:
1. Dobanda activa (D.a) sau incasata (incasata de banca de la debitori);
2. Dobanda pasiva (D.p) sau platita (platita de banca celor care-si deschid depozite bancare)
-> C.B = D.a D.p, unde C.B = castigul bancar.
-> Pr.B = C.B - Cf, unde Pr.B = profitul bancar si Cf = cheltuielile bancare de functionare,
II. In marimi relative (procentuale) -> Rata dobanzii (d') = pret al creditului, reflecta dobanda ce
trebuie platita anual creditorului, de catre debitor, pentru 100 unitati monetare imprumutate.

"Formele ratei dobanzii in functie de:

a) natura operatiilor:
1. Rata dobanzii active (d'a), aplicata la creditele acordate de banca,
->d'a = (D/Cr) x 100.
2. Rata dobanzii pasive (d'p), platita de banca celor care-si deschid depozite bancare (Dep.B)
-> d'p = (D/Dep.B) x 100.
b) relatia cu rata inflatiei (r.i):
1.Rata dobanzii nominale (d'n), influentata de inflatie (de cresterea generalizata a preturilor in
eeonomie
2. Rata dobanzii reale (d'r), "care elimina influenta inflatiei)
-> d'n = d'r + r.i, iar r.i = IGP 100% sau r.i.=Ipc -100%, unde: IGP- indicele general al
preturilor), Ipc- indicele preturilor bunurilor de consum; r.i rata inflatiei
Ex: Daca preturile cresc anual cu 6% unei rate nominale a dobanzii de 9% in corespunde o rata reala a
dobanzii de 2,83%, Astfel , daca se formeaza un deposit de 10.000 lei c u o rata a dobanzii de 9% si rata
inflatie de 6% dupa un an se obtine o suma de :
S0 + S0 x d' x n = 10.000+ (10.000 x 0,09 x 1) =10.900 lei
Datorita cresterii preturilor suma nominala de 10.900 lei are o valoare reala de 10.283 lei in
sensul ca echivaleaza cu 10.283 lei de la inceputul perioadei :
Valoarea reala = 10.900 : 1,06 = 10.283 lei
B. Factorii principali care influenteazii rata dobanzii:

I. Raportul dintre cererea si oferta de credite pe piata monetara (relatie directa cu cererea si inversa cu
oferta de credite).
2.
Riscul plasamentului (relatie directa/pozitiva) .
3.
Starea economiei de ansamblu, mai ales criza/ recesiunea economica si inflatia (relatie directa).
4. Durata acordarii creditului (relatie directa) etc
Astfel: -nivelul ratei dobanzii influenteaza economia si investitiile:
-rata dobanzii creste sunt stimulate economisirea si ofertele de credite in timp ce cererea de credite se
redice ceea ce poate duce la o reducere in viitor a ratei dobanzii
-deciziile si actiunile agentilor econiomici ca debitori si creditori , se orienteaza in special in functie de
dobanda reala , afacerile fiind cu atat mai prospere cu cat inflatia e mai redusa.
-intr-o economie de regula nivelul ratei dobanzii e pozitiv doearece banii prezenti ( ca si bunurile
prezente ) sunt mai valorosi decat banii viitori.
Concluzionand spunem ca DOBANDA :
1. este un venit pentru creditor si un cost pentru debitor;
2 este pretul creditului (al folosirii unei sume imprumutate pe un termen limitat, de regula scurt); .
3. lnfluenteaza orientarea factorilor de productie spre domenii de maxima eficienta;
4. stimuleaza populatia sa economiseasca (in cazul "d'p" mai mari) si firmele sa investeasca (in
cazul "d'a" mai mici).

Sistemul bancar (financiar) este format din ansamblul de instituii care gestioneaz instrumentele
monetare i influeneaz economia prin intermediul monedei (bncile, casele de economii, societal de
asigurare
Creditul este o relate bneasc Tntre:
creditor, care acord un Tmprumut sau vinde un bun sau presteaz un serviciu pe datorie.
debitor, beneficiarul Tmprumutului, bunului sau serviciului, care se angajeaz s plteasc la o dat
ulterioar (scadenia) suma corespunztoare plus o dobnd
In sens restrns, dobnda este suma de bani care revine creditorului pentru folosirea mprumutului de
ctre debitor o anumit perioad de timp.
Mrimea dobnzii poate fi pus n evident
- absolut - prin masa dobnzii (D)- suma de bani pltit n plus fata de credit (pentru debitor este un cost,
pentru creditor un venit);
- relativ- prin rata dobnzii - prejul pltit de debitor creditorului pentru dreptul de a dispune timp de un an de
100 de unitati monetare, se calculeaz dup formula:
Masa dobnzii poate fi calculat n dou moduri:
a. ca dobnd simpl- pentru credite acordate pe o perioad de un an, mai mic dect un an sau mai
mare de un an dar rambursate n trane egale. Se calculeaz dup formula:
D= Cr x rd x n, unde D= masa dobnzii, rd=rata dobnzii;
n= durata creditului.
b. ca dobnd compus- pentru credite acordate pe o perioad mai mare de un an, rambursate la sfritul
perioadei. Se calculeaz dup formula:
D=Sn-Cr,

unde Sn= suma ce revine creditorului la sfritul

perioadei.

Sn=Cr(l+rd)n
Castigul bncii (Cb) rezult din diferen^a dintre dobnda Tncasat (DT) la creditele acordate i dobnda pltit
deponenilor (Dpi):
Cb= DT-Dpl
Crestere masei monetare poate fi sntoas, fr s produc inflaie, dac este Tnsoit de creterea
cantitatii de bunuri i servicii supuse vnzrii i invers.

4. Piaa capitalurilor (fmanciar)

Piaa capitalurilor este un spajiu economic n care se Tntlnesc cererea i oferta de titluri de
valoare(aciuni i obligaiuni); reprezint ansamblul operaiilor de vnzare-cumprare a activelor fmanciare pe
termen mediu i lung.
Obiectul tranzaciilor pe pia^a capitalurilor este reprezentat de activele fmanciare pe termen mediu i
lung: aciuni si obligaiuni;
> Cererea de titluri provine de la agen^ii economici care doresc s economiseasc.
> Oferta provine de la agenjii economici care au nevoie de finance.
Aciunea este un titlu de valoare ce are urmtoarele trsturi:
> atest calitatea de proprietar a deintorului asupra unei paiti din capitalul firmei emitente;
> poart Tnsemne speciale: numele firmei, data emiterii, numrul de identificare a titlului, valoarea nominal,
semntura persoanei autorizate din partea firmei; elemente de securitate pentru a Tmpiedieca falsificarea.
Tipuri de acfiuni
14

Colegiul Tehnic de Comunicatii N.V Karpen

Prof.Craiu Diana

Economie, clasa a XI-a

ordinare- dau drepturi egale acionarilor potrivit numrului de aciuni depute- dividend proporional cu
numrul de aciuni deinut i drept de vot n adunarea general a acionarilor (A.G.A);
privilegiate- dau deintorului dreptul la un dividend fix i prioritate n Tncasarea acestuia dar nu i drept
de vot n A.G.A.
Obligaiunea este un titlu de valoare care: - atest contractarea unui Tmprumut pe termen
mediu sau lung. -poart nsemne speciale: numele firmei, valoarea nominal, scadena(data expirrii
obligaiunii).
Piaa financiar primar cuprinde emisiunea i plasarea de titluri noi: emitenii de titluri -vnztoriiurmresc obinerea de capital bnesc, iar posesorii de economii- cumprtori- urmresc plasarea acestora
devenind investitori. Operaile se deruleaz prin intermediul bncilor.
Piafa financiar secundar cuprinde ansamblul tranzaciilor cu titluri emise anterior. Tranzaciile: au
loc la bursa de valori; se realizeaz prin intermediul agenilor de schimb (brokeri); au ca problem
fundamental formarea preului (cotaie, cursul) titlurilor care difer de valoarea nominal a acestora.
Bursa de Valori Bucureti permite accesul la realizarea tranzaciilor potrivit unor criterii de
performanta economic. Tipuri de operatiuni
Operaiuni la termen presupun existenja unui decalaj n timp Tntre Tncheierea tranzaciei i executarea
contractului stabilit:
Operaiuni la vedere presupun realizarea schimbului:
- n momentul Tncheierii tranzaciei sau eel mult 2 zile lucrtoare;
- la cursul afiat.

5. Piaa muncii
Piaa muncii reprezint ansamblul relaiilor dintre purttorii cererii i ofertei de munc prin care se
stabilesc condiiile de angajare a salariailor i mrimea salariilor ce se consemneaz Tntr-un act oficial numit
contract de munc.
Cererea de munc reprezint nevoia de munc salariat ce se formeaz la un moment dat Tntr-o
economie de piata.
Factorii care influeneaz cererea de munc : Dezvoltarea economico - social ; Cheltuielile cu
salarizarea forei de munc ; Progresul tehnic i investiiile de capital;Durata muncii; Interven^ia sindicatelor ;
Substituirea factorului munc
Oferta de munc reprezint volumul de munc ce poate fi depus de populaia unei tari, n conditii
salariale, Tntr-o perioad dat de timp.
Factorii care influeneaz oferta de munc: Nevoia de subzistentii a salariatului i a familiei sale ;
Dinamica salariului; Natura muncii prestate; Condiiile de munc; Satisfacia oferit de munca depus;
Posibilitatile de migrare a forei de munc:
Pentru contribuia sa la realizarea muncii ca factor de producie, posesorul forei de munc primete o
sum de bani denumit salariu. Salariul poate fi privit dintr-o dubl perspectiv: ca i cost, dar i ca venit.
Salariu minim garantat legal se stabilete la nivelul costului muncii, corespunztor unui anumit nivel
al dezvoltrii economico-sociale a tarii respective. Limita minim a salariului restricioneaz angajatorul i
trebuie s asigure angajatului minimul de subzistenta.
Factorii de care depind mrimea i dinamica salariului sunt: gradul de dezvoltare economic a tarii,
natura activitatii desfasurate, nivelul pregtirii profesionale i aptitudinile lucrtorilor si altii.
Suma de bani pe care o primete salariatul pentru munca prestat constituie salariul nominal. Dup
reinerea impozitului pe salariu i a altor contribuii legale, suma rmas reprezint salariul nominal net.
Salariul nominal este o component a castigului nominal net care include i sporurile, premiile, venitul pentru
ore suplimentare etc.
15

Colegiul Tehnic de Comunicatii N.V Karpen

Prof.Craiu Diana

Economie, clasa a XI-a

Evoluia sau dinamica salariului nominal se apreciaz prin calcularea indicelui salariului nominal.
ISN = ^X 100
Unde: SNO - salariul nominal din perioada de baz ; SN1- salariul nominal din perioada curent
Cantitatea de bunuri materiale i servicii de consum personal care poate fi cumprat, la un moment
dat, cu salariul nominal net reprezint salariul real.
Evoluia salariului real poate fi pus n evident de calcularea indicelui acestuia:
ISR = x 100;
ISR = xlOO
SRO

/-p c

Salariul real este determinat de mrimea salariului nominal(SN), cu care este direct proporional, i de
nivelul preurilor bunurilor economice de consum personal(Ipc),cu care este invers proporional.
SR =

6. Piaa valutar
Intensificarea schimburilor economice internaional a determinat apariia i dezvoltarea pieei valutare.
Operaiunile de import-export impun schimbarea monedelor naionale, unele contra altora (exemplu?).
Piaa schimburilor valutare const n vnzarea - cumprarea banilor care aparfin diferitelor tari.
Piaa valutar asigur Tntlnirea cererii cu oferta de valut, avnd ca scop reglarea Tncasrilor i platilor
de valut necesare pentru:
realizarea schimburilor economice internaionale;
realizarea turismului internaional;
satisfacerea intereselor speculative ale agenilor economici.
Operatorii de pe piaa valutar
O Operatorii principali - Banca Central, bncile comerciale, casele de schimb valutar;
O Operatori comerciali - agenii economici participani la comerul internaional;
O Operatori intermediari - brokerii
O Operatori speculated - persoane fizice sau persoane juridice.
Cursul de schimb sau rata de schimb valutar este preul unei monede naionale exprimat n moneda altei tari.
Cursul se stabilete printr-o operate numit cotare. Determinarea cursului valutar
cotare direct - preul unei unitati fixe de valut strin (1 dolar, 10, 100, 1000) este exprimat n moneda
naional!
cotare indirect - preul unei monede naionale exprimat n valut strin
Este stabilit un curs de vnzare (mai mare) i un curs de cumprare (mai mic) - diferena fund castigul
celui care coteaz.
Factorii care influeneaz stabilirea i evoluia cursului valutar
> Raportul dintre cererea (+) i oferta de valut(-);
> Nivelul i evoluia inflaiei(+);
> Situaia balanei comerciale i de plati(-);
> Factori politici, psihologici etc.
Modificrile cursului de schimb determin:
A. Deprecierea monedei naionale atunci cnd are loc o cretere a cursului de schimb.
B. Aprecierea monedei naionale atunci cnd are loc o scdere a cursului de schimb.
Formele cursului de schimb
O cursul oficial - (central) stabilit de autoritatea monetar
O cursul de piata- (cursul zilei) determinat de raportul dintre cererea i oferta de valut
16

Colegiul Tehnic de Comunicatii N.V Karpen

Prof.Craiu Diana

Economie, clasa a XI-a

OBS! Mrimea cursului se poate modified Mar n aceeai zi n funcpe de modificarea raportului
cerere-ofert de valut.
Operaii pe piafa schimburilor valutare
Operable principale realizate pe piaa schimburilor valutare sunt la vedere i la termen.
Piaa la vedere: asigur livrarea valutei contractate n eel mult dou zile lucrtoare de la data Tncheierii
tranzaciei
Piaa la termen- vnzri i cumprri ale diferitelor monede:
- se contracteaz la cursul existent n momentul respectiv
- se finalizeaz prin livrare i piat la scadenja convenit de partenerii implicai - 1-6 luni sau 12
luni;

7. Piaja mondial
Schimburile de bunuri economice, servicii i capitaluri dintre agen^ii economici din toate tarile
formeaz pia{a mondial.
Existent i dezvoltarea rapid a piejei mondiale decurg din avantajele i posibilitatile pe care le ofer
fiecrei tari participante:
1. pentru o aprovizionare mai ieftin;
2. pentru a avea acces la bunurile pe care nu le produce;
3. pentru a extinde piejele de desfacere;
4. pentru a obine valuta necesar importului;
Schimbul sau corner^ cu bunuri economice i servicii dintre toate tarile formeaz comerul
internaional. Corner^ internaional include exportul i importul.
Comeitul internaional poate fi: vizibil, n sensul c obiectul tranzaciilor Tl formeaz bunurile
tangibile i invizibil, ceea ce nsemn c obiectul tranzaciilor Tl reprezint serviciile (turismul, transportul
internaional, asistena economic i tehnico-tiinific, serviciile bancare, de asigurri etc.)
Balana comerului exterior este tabloul ce red, pe de o parte, exportul, iar de cealalt importul n
valori totale i pe grupe de mrfuri Aceasta poate fi:
- echilibrat, cnd exportul este egal cu importul
- deficitar, cnd exportul este mai mic dect importul
- excedentar, cnd exportul depasete importul
Balana de plati reprezint ansamblul sumelor pe care le primete o ar i a platilor sale n relate cu
exteriorul,Tn cursul unui an, ca urmare a operaiilor comerciale, financiare i monetare dintre agenii rezideni
i restul lumii.
Eficiena comerului exterior este evidenial prin doi indicatori:
> cursul de revenire la export (Cre);
> cursul de revenire la import (Cri)
Cursul de revenire la export exprim cheltuiala intern care se face pentru a obine o unitate valutar
prin exportul mrfii;
Cursul de revenire la import exprim cantitatea de moned naional ce se obine din vnzarea pe piaa
intern a mrfii importate cu o unitate valutar.
Pi + Cc
Pi - Ti
Pe

Piv
Pi - preul produsului pe piaa intern (n moneda naional); Cc - cheltuieli
de circulate pn la frontier (n moneda naional); Ti - taxele de import
percepute pe marfa respectiv (n moneda naional); 17

Colegiul Tehnic de Comunicatii N.V Karpen

Prof.Craiu Diana

Economie, clasa a XI-a

Pe - preul n valut, la frontier, al mrfii vndute sau exportate;

Piv - preul de import al mrfii, n valut, la frontier. Eficiena comeitului exterior se
apreciaz i prin raportarea celor doi indicatori (Cre i Cri ) la cursul de schimb al monedei naionale(Cs).
Comeitul exterior al unei tari este eficient cnd:
- cursul de revenire la export este mai mic sau egal cu cursul de schimb al monedei naionale (Cre < Cs)
- cursul de revenire la import este mai mare sau egal cu cursul de schimb al monedei naionale (Cri > Cs)

Cap. IV Macroeconomia
1. Circuitul macroeconomic
intre unitatile economice din cadrul unei economii naionale au loc anumite corelaii, cum ar fi:
- corelaii tehnologice (relate normale ce se desfasoara in intreprinderi)
- corelaii monetare i financiare
- corelaii de venituri
- corelaii cu circuitele economice internaional
- corelaii de ordin social i instituional
Ansamblul conexiunilor economice date de corelaiile din domeniul economic se structureaz n
macroeconomic
Economia naionals este forma de manifestare a relaiilor dintre agentii economici n cadrul instituionalnaional al unei tari.
Schimburile de bunuri i servicii dintre agenii economici genereaz fluxuri economice: materiale i
monetare. Totalitatea fluxurilor economice alctuiete circuitul macroeconomic.
Din msurarea fluxurilor economice rezult indicatorii macroeconomici.
Principalul indicator macroeconomic este Produsul Intern Brut = PIB-ul reprezinta valoarea bunurilor
i serviciilor finale create n interiorul unei tri, de ctre agentii economici autohtoni sau strini, n decurs de
un an.
PIB = reprezint valoarea adugat brut produs Tntr-o economie naional Tntr-o perioad de timp.
Valoarea Adaugat Brut (VAB) = plusul de valoare realizat de fiecare agent economic n raport cu
valoarea intrrilor n sistemul su de activitate.
Ali indicatori macroeconomici:
PNB - Produsul Naional Brut = valoarea productiei finale create de agenii economici naionali,
indiferent daca au fost produse in tar sau n afara tarii.
PNN -Produsul Naional Net
PNN = PNB- A (consumul capitalului fix)
PIN - Produsul Internt Net = valoarea adaugat net a produce finale.
PIN = PIB - A

18

Colegiul Tehnic de Comunicatii N.V Karpen

Prof.Craiu Diana

Economie, clasa a XI-a

VN - Venitul Naional = valoarea agregat a veniturilor obinute de proprietarii factorilor de produce n

calitate de participant! la activitatea economic.

TEM Nivelul PIB n Romnia, n perioada 2000-2013.

2. Echilibre i dezechilibre macroeconomice

in funcie de modul de abordare, pot fi studiate mai multe tipuri de echilibre/dezechilibre
macroeconomice.
1. Echilibre i dezechilibre de fluxuri i variabile macroeconomice. Pentru a Tnelege aceste
corelaii, vom face abstracie de schimburile economice externe ale unei tari. in aceste condiii, PIB este
destinat consumului final al agenilor economici din ara analizat, adic va fi format din bunuri de consum i
bunuri de capital (care sunt rezultatul investiiilor). Putem scrie urmtoarea relaie:
PIB = C + I

unde:
C- bunuri de consum i I- investiii (achiziii de bunuri capital)

Dar Tntr-o economie de piaa bunurile i serviciile ajung la consumatori prin acte de
vnzare/cumprare. Aceste schimburi genereaz venituri (fluxuri monetare) care sunt distribuite agenilor
economici. Prin urmare, PIB ca VAB poate fi exprimat i ca totalitatea veniturilor agenilor economici. Dup
cum ati vzut n lecfiile Piaa monetara" si Piaa capitalurilor, exist unii ageni economici care nu consum
toate veniturile (economisesc). Imand Cont de acest aspect, putem scrie urmtoarea relaie:
PIB = C + S
Adic PIB este format din venituri cheltuite pentru consum (C) i venituri neconsumate (S).
Dar, Tntruct venitul, rezultatul economic (PIB), este unul i acelai, rezult:
C+I = C+S -> I = s, ceea ce
denot egalitate dintre fluxurile de economii i cele de investiii.
Echilibrul dintre economii i investiii reprezint unul dintre echilibrele macroeconomice majore.
Trebuie semnalat faptul c aceste dou fluxuri au sensuri contrare: investipile reprezint intrri n
circuitul economic (dezvolt activitatile economice), pe cnd economiile reprezint ieiri din circuitul
economic (bani necheltuii, adic bunuri nevndute).
2. Echilibru/ dezechilibru pe principalele pieje
Modalitatea de deducere a echilibrului dintre fluxurile de economii i fluxurile de investiii presupune
realizarea echilibrului pe principalele piee din perspective macroeconomic. Cele mai importante sunt
dezechilibre legate de:
Piaa muncii (somajul)
Piaa monetar (inflaia)
Schimburi economice internaional (dezechilibre ale balanei comerciale i de platf externe)
Venituri i cheltuieli bugetare (dezechilibre bugetare)
19

Colegiul Tehnic de Comunicatii N.V Karpen

Prof.Craiu Diana

Economie, clasa a XI-a

Din perspectiva PIB ca sum a rezultatelor economice, dezechilibrele Tmbrac forma decalajelor PIB-ului.
Acestea sunt evaluate n raport cu PIB potenial (PIB care se poate obine n condiii de folosire deplin a
factorilor de produce) Fata de PIB potenial se Tntalnesc situate:
Dac PIB-ul realizat efectiv este mai mic dect PIB-ul potenial -> decalaj recesionist (o stare de recesiune
economical
Dac PIB-ul realizat efectiv este mai mare dect PIB-ul potenial^ decalaj inflaionist (expansiune
economical
3. Inflaia
Inflaia reprezint un dezechilibru structural al mecanismului economic, monetar i fmanciar ce
reflect existent n circulate a unei mase monetare ce depasete nevoile economiei. Inflaia se exprim
prin:
A. Excedentul masei monetare fata de cantitatea de bunuri i servicii aflat n circulaie;
B. Creterea generalizat a preurilor
C. Scderea puterii de cumprare a banilor.
Cauzele inflaiei:
> Creterea volumului de credite;
> Acoperirea deficitului bugetar prin emisiune de moned fr acoperire n bunuri i servicii;
> Creterea salariilor, fr o cretere corespunztoare a productivitatii muncii;
> Scderea produced de bunuri i servicii;
Consecinele economice ale inflaiei
- Consecinele negative Ti afecteaz pe:
a. Cumprtori - mai ales cei care au venituri mici i fixe - prin creterea costului vietii i scderea
standardului de viata.
b. cei care economisesc - datorit scderii puterii de cumprare a banilor;
c. creditorilor pentru care suma rambursat valoreaz mai puin dect cea Tmprumutat;
- Consecinte pozitive ale inflatiei:
a. debitori - care restituie sumele Tmprumutate la o putere de cumprare mai mic;
b. agenii economiei care economisesc disponibilitatile bneti convertite n monede mai stabile ale altor
tari.
Formele inflaiei Principalele forme ale inflaiei sunt difereniate n funcie de durat i intensitate.
Acestea sunt:
- inflaia tdrdtoare (latent) - ritmul anual de cretere a preurilor este de 3-4% pe an;
- inflapa deschis - ritmul anual de cretere a preurilor 5-10%
- inflaia galopant - preurile cresc cu peste 15%;
- hiperinflapa - preurile cresc cu peste 50%.
Msurarea inflaiei
Msurarea inflaiei pornete de la tendinele majore de manifestare a acesteia: creterea generalizat a
preurilor i scderea puterii de cumprare a banilor.
Creterea generalizat a preurilor este msurat cu ajutorul indicelui preurilor (Ip) sau indicele
general al preurilor (IGP)care exprim dinamica preurilor(P).
Ip = (Pl/Po)- 100
20

Colegiul Tehnic de Comunicatii N.V Karpen

Prof.Craiu Diana

Economie, clasa a Xl-a

Indicele general al preurilor exprim dinamica preurilor de vnzare pentru un grup de produse i se
calculeaz dup formula:
IGP = (SP1 Ql/SPoQo) 100 In cazul n care
ponderea n consum a bunurilor este diferit atunci formula va fi:
IGP =[ (Pal/Pao) di+((Pbl/Pbo) di)+...( (Pnl/Pno) di)] 100
Rata inflaiei (Ri) se calculeaz dup formula:
Ri = IGP-100
Puterea de cumprare a banilor (Pcb) reprezint cantitatea de bunuri i servicii ce poate fi cumprat
cu cantitatea de bani existent n economie(M), la un nivel dat al preurilor(P) i se calculeaz:
Pcb = M/P.
in dinamic, puterea de cumprare a banilor se exprim prin calcularea indicelui puterii de cumprare a
banilor (Ipcb):
Ipcb = (Im/Ip)x 100 unde Im= indice mas monetar (Ml/MoxlOO); Ip= indice
pre}.
TEM 1. Msuri de diminuarea i control a inflapei.
2. Msuri de protecpe a agenplor economic! mpotriva inflaiei.
4. omaiul

omaj ul se poate caracteriza ca o stare negativ, de dezechilibru a economiei, care afecteaz o parte din
populaia activ disponibil, prin neasigurarea locurilor de munc. omajul se formeaz pe baza a dou mari
procese:
I. pierderea locurilor de munc
II. creterea ofertei de munc
in cadrul primului proces, se disting mai multe forme de omaj:
a.omajul ciclic sau conjunctural - determinat de crize i conjuncturi nefavorabile, trectoare,
dar care se repet la intervale mai mari sau mai mici de timp.
b. omajul structural - determinat de modificarea structurii economiei sub presiunea evoluiei
nevoilor, crizei energetice, revoluiei tehnico-tiinifice sau altor facton.
c. fomajul tehnologic - apare datorit nlocuirii vechilor tehnici i tehnologii cu altele noi i
restrngerii locurilor de munc prin reorganizarea ntreprinderilor.
n funcie de comportamentul ofertanilor de munc, omajul se manifest sub dou aspecte:
a. omaj voluntar
b. omaj involuntar
Un omer este o persoan care nu are loc de munc i care caut un loc de munc salariat. Modalitatea cea mai
utilizat de garantare a unui venit minim pentru cei afectai de omaj este ajutorul sau indemnizaia de omaj.

21

Colegiul Tehnic de Comunicatii N.V Karpen

Prof.Craiu Diana

Economie, clasa a XI-a

Info: 6 luni pentru cotizare ntre 1-5 ani ; 9 luni pentru cotizare ntre 5-10 ani ;12 luni pentru cotizare de peste 10
ani. Pentru absolvent instituiilor de nvatamnt se acord o indemnizaie lunar de 50% din salariul minim brut, timp de
6 luni omajul se caracterizeaz prin:
1. nivelul la care a ajuns, exprimat
- absolut: numr al omerilor
- relativ: rata omajului (RS)
RS= numrul omerilor/ populaia ocupat
RS= numrul omerilor/ populaia activ (disponibil)
2. intensitatea cu care se manifest:
- omaj total (ncetarea total a activitatii)
-omaj parial (scderea duratei sptmnii de lucru i diminuarea corespunztoare a salariului)
3. durata- perioada de la pierderea locului de munc sau diminuarea activitatii depuse pn la reluare normal a
activitatii;
4. structura se analizeaz pe categorii de vrst, nivel de calificare, sex, ras etc.
TEM 1. Ce persoane sunt considerate someri conform Biroului Internaional al Muncii?
2. Defmitia somerului conform Ministerului Muncii, Familiei, Protecfiei i Sociale Persoanelor Vdrstnice..
3. Rata somajului la nivelul judetului Bacdu n perioada 2008-2013.

5.Cretere i dezvoltare economic

Creterea economic
Proces global ce exprim evoluia ascendent a unor mrimi economice agregate, n cadrul unui orizont de timp,
la nivel naional sau internaional, cu efecte favorabile n planul vieii economice i sociale.
n sens restrns, creterea economic exprim mrirea real intr-o anumit perioad de timp, a unui indicator economic
agregat, cum ar fi P.I.B., pe total sau pe locuitor, ntr-un anumit spaiu economic.
Factorii care influeneaz creterea economic
Prin creterea economic se nelege o sporire a produciei bazat n exclusivitate pe modificarea cantitativ, a
factorilor primari ai produciei, care sunt: obiectele muncii, mijloacele de munc i forja de munc.
Investi^iile reprezint factorul principal al creterii economice i au la baz dou surse principale: economiile
populaiei i mprumuturile externe.
Pentru o economie efectiv este nevoie ca economiile s se transforme n investiii.Acest lucru depinde de: rata
dobnzii la credite, evoluia preurilor, investiiile publice, politica fiscal, stabilitatea economic
Tipuri de creteri economice
Teoria creterii economice pune n evident existena mai multor tipuri de cretere economic:
Creterea economic extensiv se caracterizeaz prin sporirea produsului intern brut pe locuitor cu
preponderenta pe seama influenei conjugate a dimensiunilor cantitative ale tuturor factorilor de produce, concretizate
n: mai muli lucrtori, mai multe terenuri arabile, mai multe maini, mai multe materii prime, etc...
Creterea economic consolidate va trebui realizat la scara ntregii economii mondiale, fiind expresia trecerii
omenirii la un nou tip de dezvoltare economico-social.
Creterea economic zero are loc n situaia n care rezultatele economice agregate i populaia unei tari sporesc
n acelai ritm, nivelul pe locuitor al indicatorilor sintetici macroeconomici rmnnd constant.
22

Colegiul Tehnic de Comunicatii N.V Karpen

Prof.Craiu Diana

Economie, clasa a XI-a

Dezvoltarea economic*
Proces de mbuntatire a standardului de viata i cretere a bunstrii populaiei tarilor n curs de dezvoltare care
este msurat, de regul, prin creterea venitului pe locuitor.
Dezvoltarea economic este asociat cu industrializarea Jani i modernizarea sectorului agricol.
Indicatorii dezvoltrii economice
Productivitatea muncii
Ponderea industriei de maini-unelte n totalul industriei
Ponderea exportului de maini-unelte n totalul exportului
Ponderea exportului de inteligenta n totalul exportului
Ponderea forei de munc n sfera serviciilor
Diferen^e ntre creterea i dezvoltarea economic
Creterea economic reprezint o modificare cantitativ i pozitiv, deci o sporire a produciei, la orice nivel de
referinta, bazat n exclusivitate pe modificarea cantitativ a factorilor primari sau direci ai produciei.
n schimb dezvoltarea economic reprezint modificarea calitativ a factorilor direci, cu sau fr spor de
producie, modificare realizat prin progres economic.
Deci, creterea economic este un proces cantitativ iar dezvoltarea economic este predominant calitativ. n
realitate, procesele de cretere economic i de dezvoltare economic se produc simultan, de aceea ele trebuie
considerate mpreun.
n viaa real creterea i dezvoltarea economic sunt fenomene independente i asemntoare i, din acest
motiv, este destul de greu de stabilit ct la sut din sporul nregistrat de producia unei tari ntr-o anumit perioad se
datoreaz creterii economice i ct la sut se datoreaz dezvoltrii economice.
Spre exemplu, la construirea unei ntreprinderi se folosesc utilaje mai performante dect cele existente n vechile
ntreprinderi. Deci se va obine o productivitate superioar n raport cu productivitatea obinut n cele construite
anterior.
Construirea unei ntreprinderi noi nseamn pe de o parte cretere economic (se extinde producia prin
antrenarea unei cantitati suplimentare de factori de producie) iar, pe de alt parte, dezvoltarea economic deoarece
factorii folosii n aceast situaie sunt de calitate superioar n raport cu a celorlaUl
Concluzii
Creterea i dezvoltarea nu trebuie privite ca un scop n sine. Ele au loc ntr-adevr n vederea unui scop, dar ele
nu sunt un scop, ci un mijloc. Scopul creterii i al dezvoltrii economice este creterea nivelului de trai.

6.Fluctuaiile i ciclicitatea economic

Activitatea economica se caracterizeaza prin aceea ca:
1 evolutia ei nu este uniforma, liniara;
2 uneori inregistreaza cresteri, alteori stagnari sau reduceri
Deci activitatea economica este fluctuanta.
Notiunea de fluctuatie economica desemneaza ansamblul miscarilor de crestere si descrestere a activitatii
economice, masurate prin variatia catorva indicatori: pret, productie, grad de ocupare a fortei de munca, venit national
etc.
23

Colegiul Tehnic de Comunicatii N.V Karpen

Prof.Craiu Diana

Economie, clasa a XI-a

Tipuri de fluctuatii
a) sezoniere, care apar pe parcursul unui an ; sunt determinate de factori naturali, traditii, obiceiuri; exemplu : in
turism, constructs, agricultur.
b) intamplatoare, accidental, generate de factori aleatori precum :
cataclisme naturale
evenimente sociale si politice deosebite ; actiuni neasteptate ale unor agenti economici etc. ; c)
ciclice - sunt determinate de factori interni ai activitatii economice ;
- se reproduc cu o anumita regularitate
Fenomenele economice au deci o evolutie :
- pulsatorie ;
- ondulatorie ;
- ciclica.
Definitia si cauzele ciclicitatii economice
Ciclicitatea este acea forma de miscare a activitatii economice dintr-o tara in care se succed alternativ
perioadele de expansiune cu cele de contractie.
Se manifesta prin : 1. cresterea cumulativa a productiei ;
veniturilor ; ocuparii fortei de munca ;
2. descresterea cumulativa a acestora
Ciclicitatea este forma de evolutie fireasca,normala a activitatiii economice.
Ciclul economic si fazele sale
Ciclul economic reprezinta perioada de la inceputul unei contractii a activitatii economice de asamblu pana la
inceputul celei urmatoare.
Cuprinde mai multe faze cu denumiri diferite.Un ciclu poate fi reprezentat sub forma grafica : pe ordonata-un
indicator al activitatii economice,spre exemplu venitul national,iar pe abscisa-timpul.
In cadrul miscarii ciclice se deruleaza urmatoarele faze : a. faza de
expansiune (intervalele A-B,C-D,E-F),caracterizata prin :
- cresterea productiei, venitul national, gradului de ocupare a fortei de munca, salariilor, vanzarilor, profitului ;
- afaceri prospere si credit ieftin ;
La un moment dat, ca expresie a epuizarii sau a limitarii posibilitatilor de crestere a eficientei utilizarii factorilor de
productie,apar factori pertubatori,care franeaza expansiunea : o scaderea productivitatii ; o reducerea ratei profitului ;
o dezechilibre care se reflecta in :
1 fluctuatia si scaderea cursurilor titlurilo de valoare ;
2 scumpirea creditului ;
3 restrangerea creditelor si investitiilor.
Cand fenomenele de criza economica(stagnarea sau scaderea productiei,cresterea numarului de falimente si
someri) se propaga in intregul sistem economic,se instaleaza o noua faza :
b) depresiunea(intervalele B-C,D-E).In aceasta faza,caracterizata prin dezechilibre economice(oferta >
cerere),intreprinderile adopta masuri de :
- reducere a costurilor ;
- inlocuire si modernizare a capitalului fix ;
Investitiile care se fac permit depasirea depresiunii (punctele C si E) spre o noua faza ascendenta a ciclului
economic.
24