ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERŢ

aceasta este coperta exterioara

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific: Autor:

Prof. univ. dr. ION SCHILERU ……….. ALINA

BUCUREŞTI
2020
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE COMERŢ

aceasta este coperta interioara

COMERŢUL CU ….. ŞI ………. ÎN ROMÂNIA

- LUCRARE DE LICENŢĂ -

Coordonator ştiinţific: Autor:

Prof. univ. dr. ION SCHILERU ……. ALINA

BUCUREŞTI
2020
 CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………. 2
CAP.1 (scris cu majuscule) ……………………………………………….. 3
1.1 (scris cu minuscule) ……………………………………………….. 3
1.2 (scris cu minuscule) ……………………………………………….. 5
1.3 (scris cu minuscule) ……………………………………………….. 7
1.4 (scris cu minuscule) ……………………………………………….. 8

CAP.2 (scris cu majuscule) ……………………………………………….. 11

2.1 (scris cu minuscule) ……………………………………………….. 11
2.2 (scris cu minuscule) ……………………………………………….. 14
2.3 (scris cu minuscule) ……………………………………………….. 16
2.4 (scris cu minuscule) ……………………………………………….. 18

CAP.3 (scris cu majuscule) ……………………………………………….. 21

3.1 (scris cu minuscule) ……………………………………………….. 21
3.2 (scris cu minuscule) ……………………………………………….. 25
3.3 (scris cu minuscule) ……………………………………………….. 27

CAP.4 (scris cu majuscule) ……………………………………………….. 30

4.1 (scris cu minuscule) ……………………………………………….. 31
4.2 (scris cu minuscule) ……………………………………………….. 34
4.3 (scris cu minuscule) ……………………………………………….. 35
4.4 (scris cu minuscule) ……………………………………………….. 37

CONCLUZII ………………………………………………………. 38
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………... 40
ANEXE ……………………………………………………………. 41
 alte informaţii utile

!! Cuprinsul se face într-un tabel orb, cu două coloane....

INTRODUCERE

[o pagină în care să se regăsească neapărat şi următoarele elemente: importanţa lucrării, motivul

alegerii temei, obiectivele autoarei, scurtă trecere în revistă a realizării lucrării, eventual cu
precizarea categoriilor de informaţii folosite: ... manuale, lucrări ştiinţifice, articole, site-uri, ; n
finalul, lucrării sunt bine venite mulţumiri pentru cei ce au sprijinit...]

Pe această cale mulţumesc domnului ……………….. şi societaţiilor comerciale Colliers

şi Mario Production pentru informaţiile oferite.

Deci, Introducerea are cam o pagină. Dacă nu ajunge o pagină, atunci trebuie să fie de aproape
două pagini (nu sunt admise doar câteva fraze pe pagina a doua)
//////////////////////
Exemplu de Introducere care a necesitat corecturi

Introducere
Lucrarea propune o analiză comercială și merceologică a lanțurilor de ……. bucureștene.
Dezbătută din punctul de vedere al mai multor factori mai multe perspective, această temă
se dovedește a avea o importanță majoră. Printre cei mai semnificativi factori amintim:
factorii microeconomici, sociali, psihologici, culturali etc.
Lucrarea este structurată în patru capitole. Primul capitol dezvăluie ideea centrală a tezei
și anume nevoia de creare a unui serviciu de ……, profitabil din punct de vedere
economic dar și din punctul de vedere al consumatorilor, deplin satisfăcător pentru
consumatori prin calitatea înaltă. Cel de-al doilea capitol prezintă starea actuală a pieței pe
care se dorește a se intra. …….. din Bucureşti. Capitolul trei face apel la puțină istorie
pentru a putea cunoaște cât mai bine produsele și serviciile oferite prezintă evoluţia
produselor de …….. iar ultima parte a lucrării ilustrează un plan real de afacere pentru o
…………...
Deschiderea unei ……… în zona centrală bucureșteană contribuie la menținerea în alertă
a concurenților. Aceștia vor căuta întotdeauna să aducă noutate pentru clienți pentru ca
afacerea să fie cât mai profitabilă și vor contribui la menținerea unui preț de echilibru. Pe
de altă parte se crează creează locuri de muncă într-o țară care a trecut prin mari dificultăți
financiare în ultima perioadă. În același timp, apare orientarea către clientul care este pus
în centrul atenției, oferindui-se oferindu-i-se servicii și produse de înaltă calitate pentru
satisfacerea nevoilor sale, nevoi pe care, poate, nu le cunoaște încă.
Nevoia de socializare într-o lume în care aparatura tehnologia pune stăpânire pe mințile
noastre este esențială, mai ales pentru tinerii care sunt încă în formare. Tocmai pentru că
se pune tot mai mult accentul pe partea materială și nu pe cea spirituală este greu să
acoperim deficiențele culturale ale societății noastre. Îmbinarea „utilului cu plăcutul” este
necesară în aceste momente în care viteza își spune cuvântul. Așadar, crearea unui loc în
care să socializezi cu cineva drag, să consumi o băutură bună și să asculți muzică de
calitate bună este binevenită pentru bucureștenii pretențioși și stresați.
Deschiderea unei unități comerciale de tip ……. (dar nu numai) poate fi considerată un
plan pe termen lung pentru foarte mulți dintre noi. Punerea unui astfel de proiect în
aplicare pune în evidență spiritul antreprenorial prin: creativitate, pricepere, perseverență,
ambiție, rigoare, pozitivitate, popularitate, sociabilitate etc.
Am ales să vorbesc despre această temă deoarece consider că deschiderea unei ………. în
centrul Bucureștiului poate îndeplini scopul de bază la oricărei afaceri: crearea de profit,
dar poate îndeplini și visul de a fi inițiator, de a fi propriul director.
Facultatea de Comerț ne-a învățat să ne dorim să fim primii, să credem în forțele noastre,
să fim creatori de valoare în sfera oricărui domeniu de activitate și mai ales să ne
cunoaștem mai bine pentru a știi şti ceea ce să ne dorim.
Mulțumiri admirabililor profesori care ne-au îndrumat pe căi inteligente și mai ales
părinților care ne-au susținut cu încredere la fiecare pas din drumul vieții.
 /////////////////////////////////////
!!Pagină nouă

Cap.1 PARTICULARITĂŢI ALE CALITĂŢII PRODUSELOR CULTURAL-

AGREMENTIVE

Produsele cultural-agrementive, cum sunt: emisiuni radio, TV, specatcole de film, teatru,
muzicale, demonstrativ-sportive, expoziţii, PC-games, media/internet shows, virtual shows, cărţi
şi tipărituri, au implicaţii economice-sociale semnificative. La rândul lor, sunt influenţate de o
serie de factori macroeconomici, de principii şi atitudini ale oamenilor. Calitatea acestora depinde
de nivelul de dezvoltare al unei economii, de fondurile pe care statele le oferă pentru acest tip de
activităţi, dar nu în ultimul rând de atitudinea oamenilor faţă de produsele cultural-agrementive.
1.1 Generalităţi privind calitatea

Originea cuvântului calitate se află în cuvântul latin “qualitas”. Calitatea este un concept
complex, care prezintă aspecte diferite pentru oameni diferiţi.
Referitor la calitate există numeroase definiţii care se completează reciproc. Acest
concept.... Calitatea este măsurată prin produsele care îndeplinesc standardele minime
prescrise de producător şi pot fi definite ca fiind conforme cu standardele. Cel mai adesea,
calitatea este exprimată în termeni de conformitate cu specificaţiile.
Economic, ea reprezintă preţul pe care un cumpărător şi-l poate permite să-l plătească
pentru cerinţele sale, de unde rezultă că este comparată cu nivelul specificaţiilor şi este legată de
cost. Forţa pieţei şi competiţia ajută la dezvoltarea legăturilor dintre valoarea banilor şi calitate.
Prin calitate se urmăresc: cerinţele, capabilitatea şi gradul de satisfacţie a clientului 1.
Gilmore a definit în 1974 calitatea ca fiind gradul în care un produs specific satisface
necesităţile unui consumator specific2.
În prezent, conceptul calitate are o foarte mare utilizare, ceea ce face dificil definirea lui
din punct de vedere ştiinţifică. Filosofia, economia şi tehnica sunt câteva din disciplinele care
oferă definiţii acestui concept.

1
[16], p.56 cifra din parantezele drepte arată sursa din Bibliografie
2
H.L. Gilmore, Product Performance Cost, Quality Progress, 1974, apud [16], p. 43
 În filosofie se vorbeşte de calitate ca fiind o categorie ce exprimă sinteza lucrurilor şi
însuşirilor esenţiale ale obiectelor, dar şi ale proceselor. Un obiect este ceea ce este şi poate fi
deosebit de alte obiecte. Astfel, schimbarea calităţii înseamnă transformarea radicală a calităţii.
Calitatea este aptitudinea de utilizare potrivită şi valoarea oferită pentru banii cheltuiţi şi mai
presus de toate acestea, satisfacerea necesităţilor clienţilor 3. Calitatea reprezintă ansamblul de
caracteristici ale unei entităţi care îi conferă acesteia aptitudinea de a satisface necesităţi
exprimate sau implicite. O entitate este: un produs, un serviciu, un proces, o organizaţie, un
sistem sau o combinaţie a acestora4.

1.2 Calitatea vieţii

Numeroase studii ale calităţii vieţii, realizate de-a lungul timpului, reflectă asupra a ceea
ce ridică sau diminuează calitatea vieţii, sau asupra percepţiilor sau experienţelor fiecăruia dintre
noi. Acest concept are la bază un principiu general şi este capabil să se individualizeze pentru
fiecare persoană.
Limitarea definirii calităţii vieţii doar prin termeni medicali, cum este adesea făcută
(proceduri de tratament, medicină de reabilitare) este o greşeală5.
Calitatea vieţii reprezintă „ansamblul elementelor care se referă la situaţia fizică,
economică, socială, culturală, politică, de sănătate etc., în care trăiesc oamenii, conţinutul şi
natura activităţilor pe care le desfăşoară, caracteristicile relaţiilor şi proceselor sociale la care
participă bunurile şi serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, modul şi stilul de
viaţă, evaluarea împrejurărilor şi rezultatelor activităţilor care corespund aşteptărilor populaţiei,
precum şi stările subiective de satisfacţie/insatisfacţie, fericire, frustrare etc.” 6.
Conceptul de calitate a vieţii presupune analiza evaluărilor pe care oamenii le fac
condiţiilor în care trăiesc. La nivel de ansamblu, evaluările subiective pe care oamenii le fac
asupra condiţiilor de viaţă, reflectă performanţele globale, umane ale procesului de dezvoltare
social-economică7.

3
[15], p. 23
4
[2], p. 58
5
[7], în http://thomasland.metapress.com/content/n4071j1281646230/
6
[12], p. 43
7
[21], p. 89
 Pentru a analiza calitatea vieţii este nevoie de un set complex de indicatori de calitate.
Astfel, ………………………instituţii, în oameni, participarea la viaţa politică şi socială şi
satisfacţia/insatisfacţia cu viaţa.
În continuare, se prezintă succint unii dintre factorii menţionaţi:
A. Calitatea vieţii personale
a) Veniturile gospodăriilor din România (vezi tabelul 1.1) reprezintă un principal factor
de influenţă.

Tabel 1.1 Veniturile totale ale gospodăriilor din România

Anii 2001 2002 2003 2004 2005 2006

România Lei (RON), lunar pe o gospodarie
Venituri 521, 79 658, 51 795, 09 1085, 79 1212, 18 1384.91
Sursa: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Statistici_teritoriale2007/rom/20.htm

Sursele de venit se asociază cu întărirea statului de independenţa economică a

populaţiei, în ……………………….

Evoluţia populaţiei ocupate în România este ilustrată in fig. 1.1.

Sursa: realizat pe baza informaţiilor din tabelul 1.2

Dupa cum se observă, populaţia ocupată înregistrează scăderi mari din 2000 până în 2006,
………………….Guvernul (22.3%) şi Parlamentul (20.3%)8.

8
Sondaj naţional al Asociaţiei pentru Transparenţă şi Libertate de Expresie (A.T.L.E.), ianuarie-februarie 2008
//////////////////////////////////////

Cap. 4 STUDIU DE CAZ: PLAZA ROMÂNIA

Chiar dacă venitul mediu pe locuitor în România rămâne la un nivel scăzut, mai ales în
afara Bucureştiului, populaţia are tendinţa să cheltuiască mare parte pe alimente şi utilităţi. La
nivelul ţării se remarcă preferinţa pentru shopping-ul local, iar sectorul de retail este reprezentat
de: supermarket-uri, pieţe, chioşcuri, buticuri.
Pentru shopping, cele mai populare şi cele mai de succes forme de retail sunt mall-urile.
România cu cei aproximativ 22 de milioane de consumatori este una dintre cele mai
importante pieţe din Europa de Est. Sunt pregatite proiecte pentru deschiderea a 90 de mall-uri,
care pot schimba radical retail-ul în trei sau patru ani (vezi anexa 2).
…………………………………….
petrecere a timpului liber: teatre, muzee, gradini, cinematograf, săli de jocuri. Plaza România se
dovedeşte a fi destinaţia perfectă, în care adolescenţii îşi pot îndeplini cea mai mare parte din
cerinţele pe care le au.
La jumătatea anului 2007 a început renovarea centrului comercial, reprezentând o
investiţie de aproximativ 2.5 milioane euro, constând în următoarele: înlocuirea tavanelor,
redecorare coloane, îmbunătăţirea sistemului de iluminat, pardoseala, toalete, înnoirea
mobilierului fast-food. De asemenea, în prezent au loc de extindere în suprafaţă de aproximativ
10 000 mp, urmând să fie inaugurată în februarie 2008 aducând un mare plus mixului de
magazine (vezi anexa 5).
Anchor Grup se preocupă de problemele celor care închiriază spaţii comerciale şi
informează chiriaşii privitor la toate problemele apărute în complex, cum sunt: curăţenia generală
(vezi anexa 6), sau probleme legate de electicitate (vezi anexa 7).

4.3 Calitatea produselor agrementive la MALL Plaza România

Cea mai importantă calitate a mall-ului este că dispunde de spaţii vaste care oferă o
modalitate de recreere mai ales pentru adolescenţi şi pentru cei cu spiritul tânăr. Mijloacele de
divertisment prelungesc şederea în mall. Cu cât oamenii petrec mai mult timp în mall,
 CONCLUZII ŞI PROPUNERI [două pagini]

Alegerea unui produs cultural-agrementiv depinde în mare măsură de stilul de

viaţă .......................................

Astfel, mall-ul înseamnă în primul .....................................................................-ul este

rezultatul a doi factori diferiţi: al unui lifestyle diferit şi al oamenilor politici, care îşi doresc
creşterea consumului şi a taxelor.

Responsabilitatea socială se manifestă prin ..........................................

Pentru realizarea unei analize în domeniul de retail am ales mall-ul Plaza România.
Situarea într-o zonă accesibilă a oraşului, .....................
În conditiile unei concurenţe ridicate, mall-ul trebuie să-şi îmbunătăţească imaginea
constant (prin evenimentele desfăşurate în interiorul său, prin introducerea unor noi brand-uri,
pentru a crea exclusivitate şi prin diversificarea ...................................
Pe lângă activităţile de divertisment prezentate, pentru a face succes concurenţei, trebuie
să-şi îmbunătăţească oferta de produse ……………………………..
Mall-ul nu trbuie să se distingă doar prin numărul de ...............................
Departamentul de marketing al Anchor Grup S.A. trebuie să aibă o politică uşor agresivă.
Un exemplu în acest sens, sunt pliantele care ...................
BIBLIOGRAFIE [trebuie 25-30 de surse]
1. Angelescu, Coralia; Jula, D., Timp liber - condiţionări şi implicţii economice, Editura
Economică, Bucureşti, 1997
2. Bohosievici, C., Asigurarea calităţii, Editura Tehnică - Info, Chişinău, 2000
3. Dinu, Vasile, Standardizarea şi certificarea produselor, Editura Economică, Bucureşti,
1999
4. ***, European Shopping Centre Trust and the International Council of Shopping Centres,
The Importance of Shopping Centres to the European Economy, Highlights from a Study
Commissioned by the March 2008
5. Garlikov, R., Quality of Life, Topics in Spinal Cord Injury Rehabilitatio, Thomas Land
Publisher Inc., 9 ianuarie 2008
6. ***, ICSC Research Quarterly, The European Shopping Center: Yesterday, Today and
……………………..
7. Marinescu, H., Iminenta decădere a mall-ului, Dilema Veche, Nr. 63, 23 martie 2007
8. Mirams, Mike; McElheron, Paul, Certificarea ISO 9000, Editura Teora, Bucureşti, 1999
9. Simionescu, Violeta, Evoluţii şi reducţii în domeniul noţiunii de calitate cu impact
asupra mărfurilor, Teză de doctorat, Facultatea de Comerţ, A.S.E., Bucureşti, 2004
10. ………………..
11. Zamfir, C., Indicatori şi surse de variaţie a calităţii vieţii, Editura Politică, Bucureşti,
1984
12. ***http://dexonline.ro/search.php?cuv=stil
13. ***http://www.gioconda.ro/index5.php?
table=psihologie&subcat=2&title=Componentele+stilului+de+viata
14. .........................
15. ***http://thomasland.metapress.com/content/n4071j1281646230/
16. ***, http://www.scopus.com/........./ 28shopping+definition%29&relpos=13
17. ***, http://www.scopus.com/......./ 28shopping+definition%29&relpos=14
18. ***, http://www.scopus.com/...../ TITLE-ABS-KEY-AUTH%28mall%29&relpos=56

Atenţie la sursele de pe NET: se trece data accesării !!

 Anexa 1

Definirea tipurilor de centre comerciale de către Consiliul Internaţional al Centrelor

Comerciale [exemplu de anexă]

Tabel 1 Definirea tipurilor de centre comerciale după Consiliul Internaţional al Centrelor

Comerciale (ISCS)
Tipul Centrului Caracterul mărfurilor Suprafaţa comercială (mp)
CENTRE ACOPERITE
Centru regional Mărfuri de uz general, articole 37.000 - 74.000
de îmbrăcăminte
Centru super-regional Similar cu centrele regionale peste 74.000
dar având o varietate şi o
selecţie mai mare
CENTRE DESCHISE
Centru de cartier Mărfuri de primă necesitate 2.800 - 14.000
Centru de localitate Mărfuri de primă necesitate 9.300 - 32.500
Mărfuri de uz general
Centru de lux Magazine de specialitate cu Tipic: 14 - 46 dar pot fi mai
mărfuri de lux, restaurante de mici sau mai mari decât aceste
lux, spectacole în aer liber limite
Centru dominant (power Mărfuri de primă necesitate 23.200 - 55.800
center)
Centru tematic sau de Mărfuri de primă necesitate 23.200 - 55.800
festivaluri
Centru de desfacere (Outlet Mărfuri de primă necesitate 4.600 - 37.200
center)
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Centru_comercial
Un anunţ pentru anul III Licenţă, privind lucrarea de licenţă

Dragilor,
Vă configurez un mic ghid de lucrare de licenţă, fără pretenţia de a rezolva toate aspectele
problemei:
-Lucrarea are coperte standard, Cuprins, Introducere, structura bine organizată pe capitole şi
subcapitole, Concluzii [şi propuneri], Bibliografie [şi Anexe]. Elementele din parantezele drepte
sunt cvasiopţionale, în funcţie de profilul lucrării.
-Lucrarea are 40-42 pagini (! la disertaţie are 60 pagini), în care se regăsesc toate părţile lucrării,
mai puţin Anexele (dacă există); anexele nu pot fi prea numeroase.
-Toată lucrarea se scrie cu caractere româneşti şi se corectează complet din punct de vedere al
topicii frazelor, gramatical şi în ceea ce priveşte punctuaţia. Dacă încă mai este cazul, corectura
se face obligatoriu, manual, asupra erorilor descoperite de autor după printare.
-Paginarea începe de la pagina de Cuprins; cine doreşte poate pagina cu caractere romane
Cuprinsul şi Introducerea, iar restul lucrării cu caractere arabe.
-Copertele pot fi din material plastic transparent sau opac, pot fi cartonate, iar lucrarea poate fi
lipită, broşată ori cu file perforate.
-Pe coperta unu (faţa lucrării) se scriu elementele: ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, apoi
dedesubt FACULTATEA DE COMERT, apoi spre mijlocul paginii se scrie LUCRARE DE
LICENTA, mai jos şi la stanga se scrie: Cond. ştiinţ.: <functia didactică, gradul ştiinţific
prenumele şi numele conducătorului ştiinţific>, cam pe aceeaşi linie sau 1-2 rânduri mai jos şi la
dreapta copertei se scrie: Autor <numele şi prenumele>, iar la baza copertei se scrie Bucureşti şi,
dedesubt, 2012.
-Pe coperta interioară (prima filă a lucrării) se scriu aceleaşi elemente, cu deosebirea că la
mijlocul filei de adaugă, deasupra expresiei -lucrare de licenţă-, titlul lucrării.
-Cuprinsul este bine să fie făcut pe o singura pagină şi încadrat într-un tabel „orb“ cu două
coloane: prima pentru titluri, a doua pentru indicarea paginaţiei. Făcut aşa, arată mai ordonat.
-Introducerea nu este bine să trateze aspecte de fond ale lucrării (istoric, evoluţie etc.). O
Introducere potrivită prezintă, pe o pagină, elementele: importanţa temei, motivaţia alegerii
temei, obiectivele stabilite de autor, scurtă explicaţie asupra structurii lucrării, alte elemente
speciale, cum ar fi folosirea unor notări speciale, includerea unor materiale de genul glosarelor,
tabele speciale ş.a.; finalul lucrării ar fi firesc să conţină gânduri frumoase la adresa celor ce au
ajutat la colectarea datelor, furnizarea de informaţii şi sugestii etc.
-Lucrarea propriuzisă are două părţi: prima este documentară, teoretică, cea de a doua conţine
contribuţia autorului / autoarei. In general, lucrarea de licenţă are 3-4 capitole, relativ egale ca
întindere; fiecare capitol are 3-4 subcapitole. Nu este indicată divizarea exagerată a lucrării. Toate
titlurile şi subtitlurile se numerotează cu caractere arabe si nu se admit deosebiri de numerotare şi
formulare între text şi Cuprins.
In lucrare se folosesc elemente preluate din sursele consultate, situaţie care obligă la indicarea
surselor respective (fie în text, fie în piciorul paginii - note de subsol). In text se recomandă să se
indice sursele menţionate în Bibliografie, precizând poziţia bibliografică şi pagina (exemplu: [6],
p. 34). In piciorul paginii se indică sursele nemenţionate în Bibliografie, caz în care se
menţionează toate cele cinci elemente, plus pagina (exemplu: I. Popescu, Economie si progres <
atentie, titlul lucrării se scrie italic >, editura...., < locul >, < anul >, p. 221).
Ilustraţiile şi tabelele se anunţă în text mai înainte de a le insera, cu formule adecvate (exemplu:
"...aşa cum este arătat în tabelul nr. 4."). Tabelul se insereaza fie imediat (dacă este posibil, fără a
segmenta tabelul), fie pe pagina următoare, folosind spaţiul până la tabel cu textul lucrării.
Tabelul va fi înseriat şi intitulat (exemplu: Tabelul nr. 4 Evoluţia indicatorilor calitativi ai ....);
sub tabel se indică, cu caractere mai mici, sursa tabelului (exemplu: sursa: [6], p. 34 sau cu
indicarea tuturor elementelor, cum s-a arătat mai sus).
Formulele din lucrare se înseriază, la marginea din dreapta a paginii, în forma: [1], [2], [3] etc.
Concluziile lucrării se redactează pe 2-4 pagini şi reprezintă o suită de formulări concise,
esenţializate, fără argumentări şi demonstraţii. Propunerile se formulează după concluzii.
Bibliografia este o listă de circa 30 de surse (cărţi, manuale, articole din reviste de specialitate,
anuare, buletine ştiinţifice, comunicări ştiinţifice şi culegeri de comunicări, materiale extrase de
pe site-uri, informaţii de la firme, informaţii din variate surse media). Ordonarea surselor se face
riguros alfabetic după primele caractere ale sursei indicate.
O sursă-carte sau manual se scrie astfel: numele autorului / coordonatorului virgulă prenumele
virgulă titlul lucrării <în italic>, Editura, locul, anul. Când este un articol: numele autorului /
coordonatorului virgulă prenumele virgulă titlul lucrării <în italic>, în <titlul revistei, între
ghilimele>, nr.... /anul ........ Când sunt doi sau trei autori se pot trece toţi. Când sunt mai mulţi
autori, se poate trece doar primul urmat de: ş.a.(= şi alţii).
Sursele fără autor (cum sunt anuarele, unele articole de pe NET etc.) se indică în forma:
***, www.fj jgg rtjtyoj /askexdwu h/......../wqjyqcwurnqui.htm,
adică se trece începutul sursei şi finalul.
Anexele se înseriază (cu expresia: Anexa 1, scrisă în colţul din dreapta sus, apoi Anexa 2 etc.), se
intitulează (sus, centrat) şi, dacă se impune, se precizează sursa (dedesubt), cum s-a aratat la
indicarea surselor.
-Se aduc, în perioada anunţată, la catedra unde se susţine lucrarea, un exemplar din lucrare + un
CD cu lucrarea. Pe CD se va scrie cu un creion special pentru scris pe material plastic: numele
autorului, titlul lucrării şi expresia "iulie 2020". Coperta CD-ului se fixează cu scotch pe coperta
interioară.