ECONOMIE MONDIALĂ

SUPORT PENTRU SEMINAR

©Maria-Mirona Murea 1
 Sistemul dinamic al economiei
mondiale Element #1 ELEMENTELE
funcţionează în baza
Economiile naţionale LEGĂTURILOR!

Legături:
• Diviziunea
mondială a muncii
• Relaţiile economice
internaţionale
• Piaţa mondială

Element #2 Element #3

Societăţile Organizaţii economice

Transnaţionale intersatale
©Maria-Mirona Murea 2
Efectele diviziunii mondiale ale muncii
Adam SMITH David RICARDO Michael Paul KRUGMAN
(1776) (1817) PORTER (1990) (1979)
• Teoria valorii bazată pe • Teoria „avantajului • Economiile de
• „mâna timpul de muncă necesar
competitiv” scară = motivul
invizibilă” ∩ în mărfurile care se
pentru comerţ
schimbă pe piaţă • Sistemul celor 4
• Avantajul • „cost comparativ”: atribute = • Explică comerţul
• cantitatea de muncă ∩ în
absolut constă marfa examinată „diamantul între state similare
în: (măsurată prin cantitatea avantajului • Implicaţii asupra
de muncă ∩ în marfa care naţional” bunăstării
• diferenţa de este folosită ca mijloc de
mpsurare) • Factorii de comerţului:
cost (preţ) • Este o comparaţie între 2 producţie • Consumatorii au
pentru bunuri şi 2 ţări
• Ţări care produc toate
• Cerere o varietate mai
aceeaşi mărfurile pot obţine avantaj • Industrii conexe largă de produse,
marfă compatativ cu condiţia să şi de sprijin la preţuri scăzute
aleagă pentru specializarea => putere de
produsă în marfa pentru care cheltuie • Strategia firmei,
relativ (comparativ) mai structura şi cumpărare
ţări diferite puţin timp (a se vedea
rivalitatea crescută
exemplul din slide-ul
următor) (v. Sută (2000):
650 - 651)

©Maria-Mirona Murea 3
 Teoria avantajului relativ în comerţul
internaţional – David Ricardo
A. Situaţia celor 2 ţări B. Situaţia celor 2 ţări după
înainte de specializare specializare
Ţara Portugalia Anglia Ţara Portugalia Anglia
Produsul Produsul
Vin 2 * 80 u.m. =
Vin 80 u.m. 120 u.m. 120 u.m.
160 u.m.
Stofă 90 u.m. 100 u.m.
Stofă 2 * 100 u.m. =
TOTAL (Vin -
+ Stofă) 170 u.m 220 u.m. 200 u.m.
TOTAL (Vin + Stofă)
TOTAL 160 u.m 200 u.m.
MONDIAL TOTAL
(Portugalia +
390 u.m.
Anglia)
MONDIAL 360 u.m.
(Portugalia + Anglia)

©Maria-Mirona Murea 4
1. Ce au în comun teoriile lui David
Ricardo şi Paul Krugman?
• Avantajul relativ în producţie şi în comerţul internaţional
poate fi creat şi modificat prin:
• acţiunile deliberate ale actorilor economici
• implicarea statului => pot exista perdanţi (politica externă
protecţionistă poate ajuta unele ţări să câştige din comerţul
exterior)

Sursa: Sută, N. (coord.) (2000). Comerţ internaţional şi

politici comerciale contemporane, Bucureşti:
Editura Eficient, p. 823.

©Maria-Mirona Murea 5
2. Ce au diferit teoriile lui David Ricardo
şi Paul Krugman? Exemplificaţi!
David Ricardo Paul Krugman
• Teorie liberală tradiţională • Interacţiune ridicată a schimburilor
comerciale
• Idealizează avantajul • (REŢELE)
relativ • Pot exista fluxuri comerciale care nu
au legătură cu avantajul relativ
• Absolutizează politica
liberului schimb • Concurenţa pe piaţă = imperfectă
(domină oligopolurile, STN- urile)
Exemplu:
• Globalizarea economică promovată de STN-uri
• Proces de liberalizare continuă a comerţului internaţional
Sursa: Sută, N. (coord.) (2000). Comerţ internaţional şi
politici comerciale contemporane, Bucureşti:
Editura Eficient, p. 824.

©Maria-Mirona Murea 6
Întrebări de pe slide - curs
• Cât de important este conceptul de „suveranitate” pentru
dezvoltarea economică dintre state?
• Multilateralismul se bazează pe bilateralism? De ce
multilateralism?
• Ce tipuri de fluxuri se dezvoltă ca urmare a relaţiilor
economice internaţionale?
• S-a încheiat procesul de formare a economiilor
naţionale? Apar şi noi economii? Exemplificaţi!

©Maria-Mirona Murea 7
Statul – subiect de drept
internaţional public

Stat • entitate care se auto-guvernează

• grupare omogenă de oameni care deţin

Naţiune aceleaşi valori culturale (limba, religia,
instituţii, experienţe istorice)

Statul • o naţiune care are aceleaşi graniţe ca şi

naţiune statul

©Maria-Mirona Murea 8
 ATENŢIE!

Statul • Definiţie contrazisă de

realităţile internaţionale:
statul se supune dreptului
internaţional => NU este pe
deplin suveran!!!!

Nu admite
Dispune de
existenţa
Colectivitate plenitudinea
unei
suverană puterii
colectivităţi
politice
superioare

©Maria-Mirona Murea 9
Suveranitatea
Suveranitatea internaţional-legală

• recunoaşterea mutuală a identităţilor teritoriale, cu independenţă juridică

Suveranitate westfaliană

• organizarea politică internă exclude actorii externi

Suveranitate internă

• autorităţile publice are un control eficient în interiorul graniţelor statului

• ajută la formarea organizării politice

Suvernaitate interdependentă

• autorităţile publice au capacitatea de gestiune a fluxului de informaţii, idei, bunuri,

oameni, capital – care depăşesc graniţele statului
Sursa: Mohan, A. (2016). Ce este „suveranitatea”? Cum putem defini puterea statului?, p. 1, disponibil la adresa web:
https://www.academia.edu/25996241/Ce_este_suveranitatea_Cum_putem_defini_puterea_statului, [13 martie
2020]

©Maria-Mirona Murea 10
Suveranitatea
În demersul internaţional:
• suveranitatea este înţeleasă drept calitatea de a nu fi
subiectul (în sensul feudal de „supus”) niciunui alt
subiect (în sensul de subiect de drept internaţional) (v.
Tratatele de la Westfalia din anul 1648)
• presupune independenţa statului şi plenitudinea
competenţelor sale în sfera relaţiilor internaţionale

Sursa: Barcan, A. E. (2009). Suveranitate naţională versus europenizare, Revista „Continuitate şi

guvernanţă europeană”, vol. 3, nr. 2, Primăvara, pp. 6 – 7, disponibil la adresa web:
http://europolity.eu/wp-content/uploads/2014/12/Vol.3.2.-2009.pdf, [13 martie 2020]

©Maria-Mirona Murea 11
1. Cât de important este conceptul de
„suveranitate” pentru dezvoltarea economică
dintre state?
• este importantă diferenţierea conceptelor:
• „integrare economică”: o serie de măsuri care să atragă înlăturarea
unor forme de discriminare (exemplu: eliminarea barierelor tarifare )
• „cooperare”: acţiuni care vizează diminuarea discriminării (exemplu:
acordurile internaţionale asupra politicii comerciale)
• Răspuns:
• Fiecare stat suveran are dreptul a se asocia şi de a participa în mod
voluntar la diverse organizaţii economice internaţionale, de a negocia
şi semna tratate, acorduri bi- şi multilaterale, etc. Unul din scopuri:
facilitarea tranzacţiilor comerciale interstatale.
Creşterea Excedent în
Creşterea Creşte
volumului de balanţa Creşte PIB
productivităţii bunăstarea
EXPORT comercială

©Maria-Mirona Murea 12
2. Multilateralismul se bazează pe
bilateralism? De ce multilateralism?
• Bilateralism: Ţara A + Ţara B = acord de liber schimb:
scădere a barierelor tarifare faţă de terţi
• Multilateralism:
• Ţara A + UV (Ţara B, Ţara C, Ţara D) = acord de liber schimb
• ZLS (Ţara A, Ţara E, Ţara M) + UV (Ţara B, Ţara C, Ţara D) = acord de
liber schimb
• Multilateralism: reţele de acorduri bliaterale, în spiritul
GATT/OMC
• Runda Uruguay (1986 - 1955): „bimultilateralism” = ţară cu ţară,
produs cu produs
• ACTUAL!: SUA (Administraţia lui Donald Trump) orientată spre bilateralism
©Maria-Mirona Murea 13
3. Ce tipuri de fluxuri se dezvoltă ca urmare a
relaţiilor economice internaţionale?
Interdepen
ISD-uri
denţe

©Maria-Mirona Murea 14
5. S-a încheiat procesul de formare a economiilor
naţionale? Apar şi noi economii? Exemplificaţi!
• Clasificarea economiilor naţionale:
• Mărimea populaţiei
• Raportul dintre sectoarele economice (cu cât este mai mare
ponderea populaţiei ocupate în sectorul terţiar (şi
cuaternar), cu atât este economia statului mai dezvoltată!)
• Sectorul 1: Agricultura
• Sectorul 2: Industria
• Sectorul 3: Serviciile
• Sectorul 4: Tehnologia informaţională
• Indicatori macroeconomici: PIB, PNB, VNB, IDU
• Interdependenţele dintre economiile naţionale au condus
la apariţia unei „economii comune”: UE

©Maria-Mirona Murea 15
Integrarea economică regională
Bela Balassa
(1961)

proces – cuprinde totalitatea măsurilor create pentru eliminarea

discriminării între unităţi economice ce aparţin diferitelor state-
naţiune;

stare de fapt – este reprezentată de absenţa diferitelor forme de

discriminare între economii naţionale.

Balassa, B. (1961). The Theory of Economic Integration, Greenwood

Press, disponibil la adresa:
http://ieie.itam.mx/Alumnos2008/Theory%20of%20Economic%20Integration
%20(Belassa).pdf ©Maria-Mirona Murea 16
Stadii de integrare economică
Zona de Liber Schimb

Uniunea Vamală

Piaţa Comună

Uniunea Economică

Uniunea Economică
şi Monetară
NU se poate trece la o
Uniunea
Economică
etapă superioară, fără a
Completă trece prin etapele
inferioare
Uniunea
Politică

©Maria-Mirona Murea 17
Zonă de liber schimb (ZLS)
• Reducerea până la eliminare (treptată sau dintr-o dată) a
barierelor tarifare şi/sau netarifare pentru bunurile
industriale în minim două state;
• Fiecare stat îşi menţine propria politică comercială faţă
de terţi;
• Ex: NAFTA, CEFTA, Mercosur, Asean, CEMN (Zona de
Cooperare Economică la Marea Neagră)…etc.

©Maria-Mirona Murea 18
 Ţara
Ţara A
Ţara B
E

Ţara C Ţara D

©Maria-Mirona Murea 19
Uniune Vamală
• Reducerea până la eliminare (treptată sau dintr-o dată) a
barierelor tarifare şi/sau netarifare pentru bunurile
industriale în minim două state;
• Toate statele participante la Uniunea Vamală au o
politică comercială comună faţă de terţi!
• Ex: Ţările Benelux
• UV = ZLS + politică comercială comună
Doar pentru bunuri!

©Maria-Mirona Murea 20
Politică comercială Ţara
COMUNĂ
faţă de terţi E

©Maria-Mirona Murea 21
Piaţa Comună
• Compusă dintr-o UV (libera circulaţie a bunurilor) la care
sunt adăugate politici comune pentru reglementarea
producţiei, libera circulaţie a serviciilor, capitalurilor,
persoanelor (forţei de muncă).
• Graniţele fizice, tehnice (standarde) şi fiscale (taxe) sunt
eliminate
• Ex: Piaţa Internă Unică a Uniunii Europene (PIU) din
1993

©Maria-Mirona Murea 22
Uniune Economică
• UE = PC + elaborarea unor politici comune în domenii
considerate strategie (ex: aricultură) + existenţa unor
instituţii comune care să reglementeze politicile comune
• Ex: Uniunea Europeană

©Maria-Mirona Murea 23
Uniune Economică şi Monetară
• UEM = UE + Politică Monetară COMUNĂ
• UEM este stabilită prin intermediul unei înţelegeri cu
privire la monedă
• Instrumentul principal: cursul de schimb
• Există instituţii care reglementează UEM (exemplu:
Banca Centrală Europeană)
• Ex: West African Economic and Monetary Union (UEMOA)
– monedă: West African CFA franc (nu are o piaţă
comună funcţională!)
UEM a UE – monedă: Euro

©Maria-Mirona Murea 24
Uniune Economică Completă
• Toate politicile economice sunt comune (inclusiv
POLITICA FISCALĂ)
• Problema principală cu politica fiscală: gradele diferite de
dezvoltare economică a statelor membre incluse într-o
uniune economică!

©Maria-Mirona Murea 25
Uniune Politică
• Uniune Economică Completă + politică (engl. politics!)
• NU EXISTĂ...deocamdată!

©Maria-Mirona Murea 26
Efectele dinamice ale UV asupra • Fr. List: germ.
„Zollverein”

relaţiilor comerciale • J. Viner (UV NU

crează
bunăstare!)
• Efectele de creare
de comerţ =>
Creare Creare liberalizarea
Detrunare de comerţului.
internă de externă de • Efectele de
comerţ deturnare de
comerţ internă comerţ comerţ =>
influenţă
negativă asupra
înlocuirea surselor liberalizării
schimburilor
mai eficiente, din comerciale.
înlocuirea unor
înlocuirea unor punct de vedere al
fluxuri mai puţin • PROBLEMĂ:
fluxuri mai puţin costurilor de COMPETITIVITA
eficiente, din
eficiente, din producţie, de TEA??
interiorul unei
interiorul unei furnizate a
uniuni vamale, cu
uniuni vamale, se mărfurilor din afara
fluxuri mai eficiente,
face cu fluxuri mai uniunii vamale, cu
aflate tot în
eficiente, din afara surse interne, din
interiorul uniunii
uniunii vamale cadrul uniunii
vamale
vamale, mai puţin
avantajoase

©Maria-Mirona Murea 27
 Ce este „supranaţional”?
Instituţii
Comune:
supranaţionale
• Imn
• Steag
• Constituţie
• Monedă
• Partide politice Transfer de
• Armată PUTERE Decizii obligatorii
• etc. pentru state

Comune & Obligatorii:

• Legi
• Regulamente
• Reglementări

Instituţiile • Directive
statelelor membre
©Maria-Mirona Murea 28