Tematică pentru examenul de politici comrciale

Sesiunea iunie 2017

1. Politica comercială; abordări conceptuale, determinanți, tipuri;

Tipuri de politica comerciala:
➢ Politica de liber schimb
➢ Protectionism moderat si compatibil cu conduita comerciala multilaterala
➢ Protectionism derogatoriu
➢ Protectionism agresiv
➢ Politica comerciala discriminatorie
➢ Politici comerciale punitive
➢ Politice comerciale autarhice.

2. Politica de liber schimb; fundamente explicative, efecte generate,

argumente pro și contra acesteia;
Comerțul liber este o politică economică în care guvernele țărilor nu restricționează
importurile din, sau exporturile către alte țări. Comerțul liber este exemplificat prin
Spațiul Economic European și Acordul Nord-American de Comerț Liber, care și-au
deschis piețele pentru comerț. Astăzi, cele mai multe țări sunt membre a
Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) care a creat acorduri comerciale
multilaterale. Cu toate acestea, cele mai multe guverne încă impun politici
protecționiste ce presupun tarife de import sau subvenții de export, care sunt
destinate pentru a sprijini ocuparea forței de muncă locale. De asemenea, guvernele
de multe ori limitează schimbul liber pentru exporturile de resurse naturale. Alte
bariere ce pot împiedica comerțul liber includ taxele și cotele de import sau
reglementările legislației.

Comerțul liber are, în general, următoarele caracteristici:

➢ Lipsa de taxe (inclusiv tarife) sau alte bariere în calea comerțului de bunuri
sau servicii (de exemplu cote de import sau subvenții pentru producători)
 ➢ Lipsa de politici distorsioniste (cum ar fi impozite, subvenții, reglementări
sau legi) care ofera avantaje doar anumitor firme, gospodării sau factori de
producție
➢ Acces nereglementat la piețele
➢ Acces nereglementat la informațiile de piață
➢ Incapacitatea firmelor de a denatura piețele prin monopol sau oligopol impus
de guvern
➢ Prezența acordurilor comerciale care să încurajeze comerțul liber.

LIBERALISMUL ECONOMIC
Liberalismul economic este doctrina economica ce proclama libera concurenta de
piata, neinterventia statului in economie si are ca principiu fundamental
proprietatea individuala.
Evolutie...
Liberalismul economic se revendica de la filosofia utilitarista si isi concepe
modelul in jurul individului separat si a intereselor acestuia. Prosperitatea si
fericirea lui homo oeconomicus, perfect rational, intreprinzator, concurential si
egoist constituie garantia prosperitatii generale, pentru ca societatea este suma
indivizilor care o compun. Interesele individului si societatii coincid, statul nu
trebuie sa intervina in economie.
In ultima treime a secolului al XIX-lea s-a format o grupare noua care si-a propus
elaborarea unei paradigme de gandire si explicare a mecanismelor reale ale
economiei si societatii. Se apreciaza ca noua paradigma, dezvoltata incepand cu
1870, a reprezentat o adevarata revolutie in gandirea economica si in cunoasterea
umana:
neoclasicismul
. Acesta este o forma a liberalismului economic deoarece noua paradigma preia si
dezvolta cele patru elemente fundamentale ale gandirii liberale.

Principii fundamentale
1. guvernarea legilor obiective
2. inviolabilitatea proprietatii private
3. libertatea de actiune a agentilor economici
4. concurenta libera si perfecta

Caracteristici
promoveaza piata libera
sustine neinterventia statului in economie; statul -> legislatie corespunzatoare
promoveaza libera initiativa
denunta monopolurile, cartelurile, pozitiile dominante
promoveaza concurenta libera si perfecta
Liberul schimb: - politica comerciala in cadrul careia statul nu poate limita
importurile/exporturile
Comunitatea economica europeana

Liberul schimb = panaceu universal (nu inseamna ca orice altceva e rau)

➢ Pune accentul pe castigurile obtinute ca urmare a specializarii la nivel
international
➢ Este mai degraba un deziderat decat o stare de fapt
➢ Este un tip de politica comerciala interesanta numai daca:
o Exista o reciprocitate a pietelor
o Este sustinut de o specializare determinata de conditii obiective de
productie
o Nu are mare importanta independenta economica si dependenta
tehnologica.
➢ Se dovedeste inconsecventa in explicatii
➢ Se cultiva dihotomia:
o Adeptii liberului schimb sunt: realisti, dinamici, inteligenti,
invingatori
o Opozantii liberului schimb: invinsi, demodati, ancorati in trecut
➢ Acrediteaza asertiunea “ceea ce nu ma omoara, ma face mai puternic” ->
deficitul comercial este mare si creste; nu e corect sa oprim cresterea (SUA a
prosperat in deficit comercial)
➢ Se bazeaza pe prea multe fundamente non-economice.

Fundamente non-economice ale liberului schimb: - Mill

1. Efecte economice directe – plus de bunastare, imbuntatirea performantelor
economice, tehnologice, alocarea eficienta a resurselor etc.
2. Efecte economice indirecte – climat economic dinamic -> redefinirea
fundamentelor specializarii, intensificarea transferurilor in plan tehnologic,
cresterea competitivitatii.
3. Efecte non-economice – punerea in contact a oamenilor din diverse regiuni
ale lumii; cresterea responsabilitatii comerciantilor fata de consumatori; se
 modifica practicile de business; se transforma filosofiile si designul
organizational; tipurile de consum.

3. Analiza inovațiilor pe care se bazează noua teorie a comerțului;

● Se iau în considerare imperfecțiunile pieței; - atunci cand actorii pietei
sunt multi, puternici si autonomic -> concurenta devine libera
● Se face apel la instrumentarul specific economiei neo-industriale
bazate pe comportamentul strategic; -> Noul model de paradigma
tehno-industriala, cu un sector nou, cuaternar. A 4-a revolutie
industriala a deplasat paradigmele catre sectorul cuaternar.
● Se înscrie în logica noii teorii a creșterii economice; -> Porneste de la
premisa ca fluxurile comerciale internationale trebuie judecate in
functie de noua teorie a comertului. Cresterea economica este evaluata
dupa PIB/Locuitor. Costurile ecologice nu sunt incluse.
● Face uz de corecta percepere a climatului politic. -> Face unele
concesii factorului politic in ecuatia dezvoltarii. Politicul si
economicul nu sunt influentate doar de calcule economice; Alti factori
precum grupuri de influenta.

4. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) una dintre aserțiunile: „Teoria

liberului schimb se bazează pe abstracțiuni, nu pe date solide„, „Comerţul
liber promite ceea ce nu poate genera; În argumentarea comerțului liber
se folosesc multe argumente expirate”; În argumentarea comerțului liber
prevalează argumentele pe termen lung în detrimentul celor pe termen
scurt; „Adepții teoriei liberului schimb au eșuat în tentativa de
cuantificare a efectelor promise; „Adepții teoriei liberului schimb fac apel
la comparaţii comentabile(chiar iraţionale economic)„.

„teoria liberului schimb se bazează pe abstracțiuni, nu pe date solide„;

Are la bază mai ales argumente de natură deductivă. Se postulează lucruri
care, în demografie sau în sociologie, ar fi luate în derâdere dacă nu ar fi
verificate empiric.
Teoria liberului schimb susține că țările dezvoltate pierd locuri de muncă
mai puțin calificate dar crează locuri de muncă înalt calificate pentru că
dispun de avantaje competitive în sectoarele intensive în capital. Datele
reale arată că țări precum SUA pierd locuri de muncă în ambele tipuri de
sectoare.
 Se mai afirmă că prin cumpărarea de bunuri mai ieftine produse în alte părți
se obțin câștiguri notabile care compensează pierderile de venituri rezultate
ca urmare a concurenței importurilor.
Se mai susține că, urmare a liberului schimb, se câștigă mai mult ca urmare
a creșterii economice din țările concurente de cât se pierde ca urmare a
concurenței.

„ în logica liberului schimb prevalează argumentele pe termen lung în

defavoarea celor pe termen scurt;

Majoritatea argumentelor în favoarea LS ignoră dimensiunea temporală.

Dimpotrivă.....este invers... Spre exemplu, argumentul că LS nu este o
amenințare la adresa salariilor din SUA pleacă de la prezumția că, pe
termen lung, ca urmare a concurenței, vor crește salariile și în țările
partenere. Verificarea empirică nu validează această prezumție. Teoria LS
nu face distincție între maximizarea consumului nostru pe termen scurt și
cea a bunăstării pe termen lung. Se poate ajunge la situața de a recomanda
să vindem activele unei țări pentru a maximiza consumul la un moment dat
în speranța că lucrurile se vor inversa în viitor. Acest lucru nu se va
produce.

5. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) una dintre următoarele asumpțiile

simplificatoare de la care pornesc adepții teoriei costurilor comparative
de producție: „Nu există externalități;„ Națiunile tranzaționează doar
bunuri și servicii nu și active și pasive„; „Factorii de producție sunt mobili
la nivel naționalși imobili pe plan internațional„; „Creșterea economică
pe termen lung este determinată de eficiența pe termen scurt„; „Nu există
efecte de economie de scară„; „Nu există investiții transfrontaliere„;
„nu există externalități);

O externalitate apare atunci când prețul unui bun nu reflectă fidel întreaga
sa valoare sau întregul său cost. Externalitatea negativă clasică este
afectarea mediului ca urmare a liberalizării comerciale. Podusul provenind
dintr-o țară în care există standarde ecologice reduse va fi mai ieftin și va
obliga și țările care au standarde mai exigente să le relaxeze. Aceasta va
prejudicia toate statele.
 Externalitatea pozitivă clasică este legată de efectul de antrenare al
tehnologiei. Progresul tehnologic este benefic și pentru cei care nu au
contribuit la dezvoltarea acelei tehnologii. Din păcate, un sector intern care
produce efecte de antrenare tehnologice poate fi afectat de concurenții
externi subvenționați pentru că sistemele de prețuri nu preiau fidel întreaga
valoare pe care acesta o generează.

„națiunile tranzacționează doar bunuri și servicii nu și active și pasive„;

Adempții teoriei LS pleacă de la premisa că națiunile au costuri diferite

pentru a produce anumite bunuri și că prețurile sunt influențate de costuri.
Ca urmare, mecanismele sale vor funcționa inadecvat dacă aceste prețuri nu
sunt determinate de costuri. Teoria este corectă dacă vorbim doar de bunuri
produse și comercializate în prezent. Din păcate, multe bunuri care se vând
în prezent au fost produse anterior sau urmează a fi produse în viitor. Prin
urmare, comerțul include și active și pasive nu doar bunuri și servicii.
Costurile acestor active și pasive sunt zero în prezent. Aceasta poate
conduce la importuri iraționale ceea ce conduce la îndatorare sau afectarea
echilibrelor ecologice.

„creșterea economică pe termen lung este determinată de eficiența pe termen

scurt;
Teoria LS este un exemplu de analiză de tip static. Se centrează pe faptul că
se ia o secvență temporală și se determină răspunsul avantajos la aceasta.
Nu se spune nimic despre posibilitatea ca determinanții să se schimbe
radical în viitor și nici despre faptul că unii actori pot contribui la
schimbarea regulilor în favoarea lor. Chiar dacă teoria avantajului
comparativ ne spune corect care este modul cel mai eficient în care putem
folosi niște factori de producție la un moment dat, nu ne spune care va fi
acest mod în viitor.. Singura concesie făcută este legată de infant industries,
unde se recomandă sacrificarea unei părți din eficiența prezentă pentru una
viitoare. Sunt numeroase exemple de țări care au respins teoria LS și au
performat. (Japonia, Koreea)
6. Analiza binomului comerț liber – comerț corect; Explicați pe scurt
(max. 10 rânduri) unul dintre principiile corectitudinii cu aplicare la
sistemul comercial internațional actual;
Comertul corect este un concept subiectiv care are in vederea renegocierea
raporturilor regionale si interregionale. Acesta se refera la managementul
comertului care nu prevede o corectitudine egala, de impartit pe din doua, ci o
corectitudine posibila, pentru a regla raporturile. Unul dintre principiile
corectitudinii cu aplicare la sistemul comercial international actual este cel al
nediscriminarii sau al natiunii celei mai favorizare. Acesta presupune tratarea
tuturor statelor in conditii egale, insa cu o discriminare pozitiva. OMC nu este
arbitru, el doar adopta regulile si seteaza standardele. Insa de la procesul
negocierilor si la punerea in aplicare, se dovedeste ca adaptarea la prevederi
este mai dificila in functie de gradul de dezvoltare al tarii respective.
7. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) una dintre următoarele aserțiuni:
aserțiunea „ printre câștigurile derivate din procesul de liberalizare
comercială regăsim obținerea a mai multă creștere și dezvoltare economică„
; „ printre câștigurile derivate din procesul de liberalizare comercială
regăsim acumularea de avantaje comparative și adâncirea specializării
internaționale„;„ printre câștigurile derivate din procesul de liberalizare
comercială regăsim maximizarea efectelor de creare de comerț „ printre
câștigurile derivate din procesul de liberalizare comercială regăsim
îmbunătățirea climatului investioțional dintr-o țară; „ printre costurile
derivate din procesul de liberalizare comercială regăsim înregistrarea unor
efecte de deturnare de comerț„;

8. Analiza obiectivelor urmărite de state prin intermediul instrumentelor

de politică comercială;

Instrumentele politicii comerciale:

Instrumente tarifare;
Instrumente paratarifare;
Instrumente netarifare;
Măsuri promoţionale;
Măsuri de stimulare a exporturilor
 Este doar una dintre alternative,
Operează cu instrumente specifice (tarifare, paratarifare, netarifare);
Trebuie să fie în strânsă corelaţie cu viabilitatea ramurii, sectorului sau
companiilor);
Trebuie să fie limitată în timp şi în resurse,
Generează costuri şi efecte negative pentru toţi actorii implicaţi ( exportatori,
importatori, consumatori, guverne),
Trebuie să ia în considerare parteneriatul internaţional.

9. Analizați pe scurt (max 10 rânduri) unul dintre argumentele micro și

mezoeconomice în favoarea utilizării măsurilor de politică comercială;

Argumente micro si mezoeconomice:

Argumentul apărării suveranităţii naţionale;
Argumentul industriilor incipiente( infant industry);
Menţinerea locurilor de muncă;
Teoria comerţului strategic;

Explicatie: -

10.Analizați pe scurt (max 10 rânduri) unul dintre argumentele

macroeconomice în favoarea utilizării măsurilor de politică comercială;

Argumente macroeconomice:

Programele de dezvoltare economică,

Politicile industriale,
Presiunea grupurilor de interese (public choice analysis).
Explicatie: -
11.Principalele concluzii ce se pot desprinde din analiza argumentelor
aduse în favoarea protecționismului;

Concluzii:
Se poate observa inconsistenţa economică a tuturor argumentelor;
Practic toate costurile protecţionismului sunt suportate direct sau indirect de
către consumatori;
 Cauza influenţei exercitate de grupurile de presiune protecţioniste rezidă în
existenţa unui dezechilibru structural între cei care beneficiază de pe urma
protecţiei şi cei care îi suportă costurile;
Întregul sistem de valori din societate este astfel structurat încât interesele
producătorilor se bucură de mai mare receptivitate decât cele ale
consumatorilor.

12.Noul protecționism; abordări conceptuale, aspecte definitorii;

Obiective noul protectionism:
Concentrarea activităţilor economice la nivel regional nu la nivel global;
Accentuarea cat mai pronunţată a dependenţei locale şi regionale;
Considerarea protecţiei mediului drept o prioritate esenţială pe agenda
forurilor decizionale;
Considerarea îmbunătăţirii proceselor de producţie şi a minimizării efectelor
negative ca obiective cel puţin la fel de importante ca şi îmbunătăţirea
produselor în sine;

13.Piața protecționismului comercial; principalele grupuri de interese

afectate de acest tip de politică comercială;

Principalele grupuri de interese afectate de acest tip de politica

comerciala:
Consumatorii,
Industriile care folosesc input-uri provenite din import;
Comercianţii;
Exportatorii;
Companiile transnaţional
14.Analizați funcțiile îndeplinite de o politică comercială bine structurată și
implementată;
Functiile politicii comerciale:

Promovarea relaţiilor comerciale externe;

Protejarea economiei naţionale de concurenţa externă;
Realizarea unui echilibru dinamic în balanţele comercială şi de plăţi

15.Analizați comparativ politica comercială în raport cu politica în domeniul

concurenței;
PC vs PDC
PC este responsabilă pentru tranzacţiile externe, PDC se ocupă de
tranzacţiile interne;
 PC guvernează alocarea resurselor între pieţe, PDC face acelaşi lucru
dar în interiorul aceleiaşi pieţe;
PC apelează la măsuri aplicabile la frontieră, PDC recurge la măsuri
aplicabile în cadrul pieţei naţionale;
Instrumentele cu care operează PC sunt legate de produse, cele ale PDC
sunt legate de producători;
PC vizează acţiuni ale autorităţilor, PDC vizează acţiuni ale firmelor.

16.Piața protecționismului comercial; cererea de protecție;

Cererea de protecţie se poate adresa unor paliere diferite ale procesului

decizional(avem protecţionism legislativ, protecţionism executiv sau
protecţionism atitudinal);
O cale de acces la furnizorii de protecţie este cea mijlocită de
participarea companiilor naţionale la negocierile internaţionale prin
intermediul propriilor manageri sau experţi,
Modalităţile de manifestare a cererii depind parţial de palierul ales
reducându-se practic la vot şi lobby,
Sectoarele cu cifră de afaceri foarte mare dar puţin importante ca voturi
mobilizabile desfăşoară acţiuni de lobby;
Sectoarele de mai mici dimensiuni se concentrează asupra canalelor
administrative
Purtatori ai cerereii de protectie:
Companiile din sectoarele concurate de importuri;
Grupurile sindicale;
sectoarele intensive tehnologic;
Grupurile ecologiste.

17.Piața protecționismului comercial; oferta de protecție;

Furnizorii de protecţie sunt acei oficiali care au responsabilităţi legate
de “edictarea legislaţiei protecţioniste, punerea în aplicare a legislaţiei şi
negocierea unor concesii comerciale cu alte guverne”;
Pe palierul politic se regăsesc membrii legislativului, vârfurile executivului,
iar pe palierul administrativ se regăsesc funcţionarii publici;
Rolul primordial revine palierului politic dar şi cel administrativ poate
dobândi o anumită autonomie funcţională;
Acordarea unor favoruri protecţioniste generează susţinători şi
opozanţi;
Se poate ajunge şi la “simularea”acordării protecţiei scopul fiind satisfacerea
grupurilor de presiune nu acordarea protecţiei;
 Se poate acorda protecţie şi indirect atunci când se doreşte satisfacerea
cererilor de protecţie fără a atrage adversitatea susţinătorilor liberului
schimb.

18.Piața protecționismului comercial – costurile protecționismului;

Costurile protectionismului:
Diminuarea eficienţei cu care operează economia protejată;
Efecte redistributive în detrimentul utilizatorilor produselor protejate;
Costuri ridicate suportate de consumatori;
Înrăutăţirea competitivităţii externe a unor sectoare care folosesc imput-uri
importate;
Creşterea preţurilor la anumite produse îndeosebi la cele cu elasticitate
redusă a cererii
Preţurile majorate la unele produse reprezintă, de fapt, reducerea veniturilor
reale din economie;
Riscul apariţiei unei adevărate spirale protecţioniste.
Forţarea alocării suboptimale a factorilor de producţie;
Reducerea ritmului de creştere economică prin majorarea preţurilor pe piaţa
internă şi prin determinarea ramurilor interne să folosească echipamente
industriale mai puţin performante;
Protecţionismul diminuează capacitatea de absorbţie a unor pieţe reducând
oportunităţile de export.

19.Explicați pe scurt (max. 10 rânduri) una dintre trăsăturile procesului de

protejare a economiei naționale prin intermediul instrumentelor de
politică comercială;

Instrumentele de politica comerciala:

Instrumente tarifare;
Instrumente paratarifare;
Instrumente netarifare;
Măsuri promoţionale;
Măsuri de stimulare a exporturilor

Trasaturile procesului de protejare a economiei nationale:

Este doar una dintre alternative,
Operează cu instrumente specifice (tarifare, paratarifare, netarifare);
Trebuie să fie în strânsă corelaţie cu viabilitatea ramurii, sectorului sau
companiilor);
Trebuie să fie limitată în timp şi în resurse,
 Generează costuri şi efecte negative pentru toţi actorii implicaţi ( exportatori,
importatori, consumatori, guverne),
Trebuie să ia în considerare parteneriatul internaţional.
Explicatie: -

20.Politica vamală, definire, funcții, principale instrumente;

Definire: Este o componentă a politicii comerciale a unui stat care cuprinde
totalitatea reglementărilor şi normelor emise de autorităţile publice care
vizează intrarea şi ieşirea mărfurilor din teritoriul său vamal ;

Functii: Funcţia fiscală,

Funcţia protecţionistă;
Funcţia de negociere

Instrumentele politicii vamale:

Legile, codurile şi regulamentele vamale,

Tarifele vamale;
Taxele vamale

21.Argumente în favoarea protecției vamale;

Divergenţa dintre costurile şi avantajele sociale şi cele private;
Protecţia tarifară susţine ramuri importante din punct de vedere
social,strategic sau economic;
Se protejează forţa de muncă locală şi locurile de muncă;
Taxele vamale conduc la creşterea preţurilor, reduc importurile, stimulează
producţia internă, ocuparea forţei de muncă şi creşterea veniturilor
producătorilor;
Taxele vamale contribuie la diversificarea structurii industriale

22.Protecția nominală și protecția efectivă; fundamente explicative, metode de

cuantificare;
Protecţia nominală
➢Vizează întreaga valoare a produsului supus impunerii vamale;
➢Nivelul său este dat de nivelul taxelor vamale înscrise în tariful vamal;
➢Ca regulă generală este direct proporţională cu gradul de prelucrare al
bunurilor importate;
Protecţia efectivă
 ➢Vizează nivelul impunerii vamale asupra valorii nou create încorpotate în
produs;
➢Măsoară sporul de valoare nou creată în condiţiile unor diferite niveluri
ale taxelor vamale,
➢Se calculează după diferite formule.

23.Tariful vamal principal instrument al politicii vamale; tipuri de clasificatoare

vamale;

Este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii

vamale şi taxele vamale aplicate la importul acestora;
Este instrumentul clasic de reglementare a schimburilor comerciale externe,
Sunt instrumente de politică comercială permise de normele multilaterale de
conduită;
Principalele nomenclatoare de clasificare a mărfurilor utilizate pe plan
internaţional sunt:
➢Standard International Trade Clasification;
➢Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles;
➢Sistemul Armonizat de Descriere şi Codificare a Mărfurilor.

24.Aplicarea regulilor de incadrare tarifară;

Regula 1. clasificarea mărfurilor este legal determinată de termenii poziţiilor

şi de notele secţiunilor şi capitolelor;
Regula 2. prima parte a regulii 2a extinde sfera de cuprindere a poziţiilor
pentru a acoperi şi articolele incomplete sau nefinite cu condiţia ca acestea
să cuprindă caracteristicile esenţiale ale produsului complet sau finit; a doua
parte a regulii clasează în aceeaşi poziţie cu articolul montat, articolul
complet prezentat în stare demontată sau nemontată;regula 2b extinde
cuprinderea poziţiilor care menţionează o singură materie determinată sau a
produselor compuse dintr-o materie determinată.
Regula 3. enunţă principiile de clasificare a mărfurilor susceptibile a fi
clasificate în mai multe poziţii. Marfa va fi clasificată la poziţia specifică.
Bunurile compuse din materii diferite se încadrează după natura articolului
care le conferă caracterul esenţial. Dacă nu pot fi clasificate după regulile
subsidiare amintite se vor încadra la poziţia cu numărul cel mai mare dintre
poziţiile susceptibile a fi luate în considerare.
Regula 4. se aplică mărfurilor care în funcţie de noutatea lor nu sunt
reprezentate specific în nici una dintre poziţiile S.A.
 Regula 5. reglementează clasarea cutiilor şi a huselor prezentate împreună
cu mărfurile cărora le sunt destinate. Tot această regulă rezolvă problema
ambalajelor care conţin mărfuri. Această regulă nu se aplică când cutiile şi
materialele de înpachetat sunt evident susceptibile utilizării repetate. Ele se
vor clasa la iniţiativa fiecărei ţări.
Regula 6. prevede că încadrarea produselor în subpoziţiile unei poziţii
tarifare se determină prin respectarea prevederilor acelor subpoziţii şi notelor
de subpoziţii cu care se află în relaţie şi, obligatoriu cu respectarea regulilor
prezentate anterior.

25.Explicați importanței determinării originii mărfurilor supuse impunerii

vamale; criterii de origine;
Originea produselor este o informaţie esenţială pentru obţinerea unor
regimuri comerciale preferenţiale;
În funcţie de origine se determină cuantumul taxelor vamale şi natura
formalităţilor vamale;
Menţionarea originii trebuie să figureze pe toate declaraţiile vamale;
Atunci când un produs este rezultatul unor intervenţii productive în mai
multe ţări, se consideră originar din ţara în care a suferit ultima transformare
substanţială;
Transformarea substanţială se determină prin:
➢Metoda saltului tarifar;
➢Metoda valorii adăugate.

26.Teritoriul vamal; forme de extindere;

Extinderea
➢ Zona de liber schimb;
➢ Uniunea vamală;
➢ Piaţa comună;
➢ Uniunea economică

27.Teritorul vamal; forme de restrângere;

Zonele libere;
Perimetrele libere;
Porturile franco;
Antrepozitele vamale( industriale şi de stocaj; reale şi nominale);
Zonele economice speciale
28.Explivcați pe scurt efectele procesului de extindere a teritoriului vamal;
crearea și deturnarea de comerț;
Atât crearea cât şi deturnarea de comerţ generează câştiguri pentru
participanţi;
Deturnarea de comerţ este preferabilă creării de comerţ pentru ţara care
acordă preferinţe comerciale atunci când nu se implică sacrificarea unei
producţii industriale interne;
Atât crearea cât şi deturnarea de comerţ pot conduce la creşterea eficienţei
economice ca urmare a efectelor pozitive ale economiei de scară

29.Tipologia taxelor vamale;

După obiectul impunerii

➢De import
➢De export
➢De tranzit ▪
După scopul impunerii
➢Protecţioniste
➢Fiscale
▪ După modul de percepere sau de aplicare
➢Ad-valorem
➢Specifice
➢Mixte
▪ După modul de fixare sau de stabilire
➢Autonome
➢Convenţionale
➢Preferenţiale
➢De retorsiune
30.Fundamente teoretice ale aplicării taxelor vamale;

31.Principalele categorii de efecte ale perceperii taxelor vamale (de producție,

de consum, de bunăstare, de raport de schimb, de balanță comercială);

32.Barierele netarifare; definire, particularități;

Definire: Sunt măsuri publice sau chiar private care împiedică, deformează
sau limitează fluxurile comerciale de bunuri şi servicii cu scopul protejării
 economiei de concurenţa externă, sprijinirii ajustării structurilor economice
productive sau redefinirii echilibrelor de balanţă;

Particularitati: Se consideră a fi justificate pentru a apăra comerţul corect

(managed trade) în sensul că se argumentează că se adoptă ca răspuns la
comportamentul anticoncurenţial al partenerilor;
Sunt aplicate deşi concurenţa percepută ca neloială produce, de cele mai
multe ori, efecte pozitive;
Se bazează pe prezumţia că protecţia este un drept al celor care o primesc şi
nu o concesie făcută acestora;
Generează paradoxul că se consideră a fi folosite în numele liberului schimb;
Au marele avantaj că, sub acoperire legală, dau posibilitatea selectivităţii în
alegerea ţintelor protecţionismului;

33.Barierele netarifare care limitează cantitativ direct importurile;

Interdicţii sau prohibiri la import;
Contingentele de import;
Licenţele (autorizaţiile) de import;
Limitările voluntare(autolimitările) la export;
Acordurile privind comercializarea ordonată a unor categorii de produse

34.Barierele netarifare care limitează indirect importurile prin mecanismul

prețurilor;

Prelevările variabile cu ocazia importurilor;

Preţurile minime şi preţurile maxime la import;
Ajustările fiscale la frontieră(barierele paratarifare);
Depozitele valutare prealabile cu ocazia importurilor;
Măsurile de retorsiune la practici comerciale considerate nerezonabile,
nejustificabile, discrminatorii sau neloiale.

35.Barierele netarifare care decurg din formalitățile vamale și

administrative la import;
Evaluarea vamală discreţionară;
Formalităţile vamale şi administrative
 36.Barierele netarifare care decurg din participarea statului la activitățile
comerciale;
Subvenţiile şi alte forme de sprijin ;
Achiziţiile guvernamentale;
Comerţul de stat;
Monopolul statului
Politicile industriale;
Politicile de dezvoltare regională;
Finanţarea de către stat a cheltuielilor de CD şi a altor politici tehnologice;
Politicile macroeconomice;
Politicile în domeniul concurenţei;
Politicile privind ISD;
Politicile privind emigrarea

37.Obstacolele tehnice;
Numărul şi complexitatea reglementărilor tehnice au crescut ca urmare a
creşterii nivelului de trai, diversificării cererii pentru produsele de calitate şi
sporirii cererii pentru produse ecologice;
Nevoia de adaptare la astfel de cerinţe sporeşte costurile pentru producători
şi exportatori;
În absenţa unor norme uniforme sporeşte riscul protecţionismului derivat din
aceste măsuri;
Obstacolele tehnice constituie forma cea mai frecventă de protecţionism;
Există diferenţe semnificative între standarde şi normele tehnice;
Diferenţele între ţări în ce priveşte normele tehnice pot fi legitime,

„ liberul schimb promite ceea ce nu poate asigura„;

Adepții liberului schimb afirmă că această atitudine s-a dovedit întotdeauna

benefică pentru toți participanții la concertul comercial. Treptat s-a acceptat
și faptul că LS generează câștigători și perdanți. Ceea ce este reproșabil este
că gama acestora nu este aleatorie. Liberul schimb privilegiază capitalul în
defavoarea muncii datorită mobilității internaționale diferite. Teoria LS se
focalizează pe maximizarea veniturilor nu și pe împărțirea acestora. Deși
teoria poate fi corectă, liberul schimb poate face ca orice țară să fie bogată
dar având mari decalaje între cetățenii săi.
„ adepții liberului schimb fac apel la argumente economice expirate ;
Se susține că SUA câștigă în condiții de liber schimb pentru că are avantaje
comparative în industriile cu venituri mari ca urmare a bazei tehnologice
superioare și a spiritului antreprenorial manifest. Dacă ultimul atu poate fi
luat în considerare, celălalt nu se mai susține datărită schimbării scalei
intensivității tehnologice și a rapidei diseminări a creației științifice, în
condițiile globalizării. Se ignoră faptul că SUA a performat în condițiile
Războiului Rece când factorii politici contau mai mult decât cei economici.
Realitatea arată că SUA nu a fost niciodată pusă să concureze în condiții
pure de liber schimb, nealterate de aranjamente politice. În fond, ni se cere
să credem în preceptele teoretice doar pentru că practica nu ne-a oferit
situații contrare.