Grila 4

1.Efectul de levier
2.Hedging sub mare
Optiuni la piata
4 grile 2 erau probleme

Grila..
1) Optiunea put sub mare
2) Ce tranzactii short/call
3) De ce sunt contractele futures titluri derivate
4) Problema cu marja si ordinea brokerului
5) 2 grile , care din % este o asemanare intre contractele forward si futures ( cica
amandoua)
6) sau ce este forwardul ( definitia)

Grila3

1. Strategii cu optiuni (sub larg)

2. Ce reprezinta baza?
3. Ce inseamna instructiunea executa sau lasa
4.1 Care este principala asemanare intre futures si forward : cred ca rasp era ca ambele
sunt cu executare ulterioara
4.2 Daca un broker are inscrise urm instructiuni de executat : 2 ctr la 10si1/2 4 ctr la
10si1/4 ; 2 ctr la 10si1/8 ; 4ctr la 10si 3/8 ; 2 ctr la 10si 5/8 care va fi primul
executat ?
4.3 nu mai stiu
4.4 o problema cu tranzactii futures era cam asa :
Marja initiala=500um/contract
Marja de mentinere=300um/ctr
Un operator vinde 15000 bu grau la 2,75/bu
La cat tr sa creasca pretul pt a se face apelul in marja ? .mie mi-a dat 2,79(adica
b)

Grila 2
1. Futures-def, mecanism, importanta
2. ce este cash-spot ?
3.
4. la grile imi amintesc ca am vaz una : daca un broker are de la cl sau un ordin de
cump la 100 si pe piata gaseste o camanda de vz la 99 ce face ? si rasp era :
indeplineste ordinul la 99
problema era la fel ca si la grila 1 :

m initiala=1500
m mentinere=1000
un operator vinde la 6.25

1
 pretul pe piata este de 6,35
ce se intampla cu contul in marja ?a) se debit cu 500
b ) se credit cu 500
c) se debit cu 250
d)se credit cu 250
e) nimic din cate stiu rasp era ca se debiteaza cu 500nu sunt sigura

grila 1
1. functiile bursei
2. instructiunea totul sau nimic
3. ce inseamna ca evolutia preturilor urmeaza semnul taurului.ceva de genul asta
rasp era ca piata e in crestere

=======

Am cateva modele de grile pe care ni le-a dat la seminar profu nostru, spunea ca de obicei
cele din examen sunt mai usoare
ti le trimit pe astea, altceva nu am. iti atasez si niste grile pe optiuni, nu mai stiu de unde
le am, stiu decat ca le am salvate de vreo 2 sapt in calculatorla ultimul curs proful a dat
example de subiecte deschise ce ar putea sa pice la examen:
1 .long hedging
2. hedging prin baza
3.delimitari intre call si put
4.diferente intre ctr futures si forward/options si futures( cu exemple)
5.care sunt strategiile cu optiuni
Cam cu atat te pot ajuta, imi cer scuze ca iti rasp asa tarziu abia acum am deschis
calculatorulbafta maine la examen! sper sa ne dea ceva usor

BUZZ!!!

Test Nr. 1

1. Care este diferenta esentiala dintre un contract forward si unul futures?

2. Explicati de ce preturile futures tind sa fie egale la scadenta cu preturile spot
viitoare?
3. Ce este profitul virtual al unui contract futures?
4. Ce este reportul (contango) pe pietele futures?

2
5. In ce consta efectul de levier al contractelor futures?
6. Baza (basis) este definita ca;
a) pretul cash d) pretul cash
pretul forward; pretul futures;
b) pretul forward e) pretul cash +
pretul cash; pretul futures;
c) pretul futures
pretul cash;
7. Principala functie a casei de clearing consta in:
a) prevenirea operatiunilor speculative cu contracte futures;
b) garantarea indeplinirii obligatiilor contractuale aferente
tranzactiilor incheiate in bursa;
c) supravegherea tranzactiilor din incinta bursei;
d) sanctionarea celor ce se fac vinovati de incalcarea
regulamentelor bursei;
e) nici una din cele de mai sus;
8. In cazul in care piata scade, vanzatorul unui contract futures:
a) poate castiga d) poate pierde cel
nelimitat; mult prima;
b) poate castiga e) nici una de mai
maxim prima; sus;
c) poate pierde
nelimitat;
9. Un operator pe piata futures poate primi un apel in marja daca:
a) are o pozitie futures long si pretul contractului este in crestere;
b) are o pozitie futures short si pretul contractului este in scadere;
c) are o pozitie long si pretul este in scadere;
d) a) si b);
e) b) si c);
10. Daca de-a lungul vietii unui contract futures, preturile futures scad catre pretul
spot viitor, situatia de pe piata se numeste:
a) contango; d) cumparare cu
prima;
b) backwardation;
e) cost of carry;
c) vanzare spot;
11. Un contract executat prin livrarea marfii la o data ulterioara si la un pret stabilit
este:
a) forward; b) spot;

3
 c) curent; e) futures;
d) prin baza;
12. Procentul contractelor futures executate efectiv (delivery) la scadenta este, in
medie:
a) mai putin de c) aprox. 10%;
5%; d) aprox 20%:
b) aprox. 5%; e) aprox 50%;
13. Un vanzator futures poate oricand:
a) sa-si inchida pozitia printr-o vanzare futures;
b) sa-si inchida pozitia printr-o cumparare futures;
c) sa-si inchida pozitia inainte de data expirarii contractului;
d) sa-si lichideze contractul prin livrare;
e) sa-si lichideze contractul prin livrare inante de luna de livrare;
14. Pretul cash al graului este de 25,25$/5000bu si cel futures la 6 luni este de
23,75$/5000bu. Baza este:
a) c) e)
0,30; 4,75; 0,49;
b) d)
5,05; 1,50;
15. Daca pretul cash este de 3,75$ si futures la 6 luni este de 3,95$, baza este:
a) 0,2 c) 3,7 e) 7,7
0; 5; 0;
b) - d) 3,9
0,20; 5;
16. Ce este o optiune de cumparare?
17. Ce este prima optiunii?
18. Cand o optiune este in afara banilor?
19. Detinatorul unei optiuni _________ da acestuia dreptul de a vinde un activ la un
pret stabilit, inainte de data expirarii.
20. Valoarea intrinseca a unei optiuni call cu un pret de exercitare de 40$ cand cursul
pe piata este de 35 este de ______.
21. O optiune put al carei pret de exercitare este mai mic decat cursul de pe piata al
activului suport este _______________.
22. Daca cursul este 63, si un operator cumpara un call 60 cu 5 prima, atunci cursul
minim pentru care optiunea se exercita este de _________.
23. Activul suport coteaza pe piata la 92$ si un operator cumpara call la 85, prima 10.
Valoarea intrinseca a optiunii in acest moment este _______.

4
24. Daca cumparati o optiune call, cel mai nedorit lucru este ca cursul sa _________.
25. Daca la scadenta cursul este 48, valoarea unui call 50, prima 5 este de _______.
26. Un activ se negociaza la 70 si dvs. cumparati un call 60 cu prima 5. Pretul minim
la expirare de la care inregistrati pierderi este ________.
27. O tranzactie cu optiuni pune fata in fata un vanzator de optiuni de vanzare si
uncumparator de optiuni de cumparare.
a) adevarat b) fals
28. La exercitare, detinatorul unei optiuni put;
a) castiga o pozitie d) plateste prima
futures long; optiunii;
b) castiga o pozitie e) nici una din cele
futures short; de mai sus;
c) incaseaza prima;
29. Vanzatorul unei optiuni call poate:
a) exercita optiunea; d) toate cele de mai
sus;
b) vinde optiunea;
e) nici una din cele
c) astepta ca
de mai sus;
optiunea sa expire;
30. Cumparatorul unei optiuni poate:
a) exercita optiunea; d) toate cele de mai
sus;
b) vinde optiunea;
e) nici una din cele
c) astepta ca
de mai sus;
optiunea sa expire;
31. Pentru o optiune call, PE-pret exercitare, PC-pret curent, p-prima, detinatorul
castiga cand:
a) PC c) PC e) PE
-PE>p -PE<p -PC<P toate
diferentele fiind
b) PC d) PE
pozitive
-PE=p -PC>p
32. Daca un operator plateste o prima de 0,1$/bu pentru un contract call options pe
porumb cu un pret de exercitare de 2,9$/bu, care este pierderea maxima pe care o
poate inregistra?
a) 0,1$/bu;
b) 2,9$/bu;
c) Nelimitata;
d) Marja;

5
Test Nr. 2

33. Care sunt principalele moduri de executare ale unui contract futures? Care este cel
mai utilizat? De ce?
34. Explicati de ce preturile futures tind sa fie egale la scadenta cu preturile spot
viitoare.
35. Care este scopul marjelor?
36. Ce este deportul (backwardation) pe pietele futures?
37. Ce este baza (basis)?
38. Livrarea (delivery) se refera la:
a) compensarea pozitiei printr-o operatiune de sens contrar;
b) depunerea unor sume de bani in contul in marja;
c) predarea/primirea marfii la scadenta;
d) acordarea de catre Casa de Clearing a castigurilor rezultate;
e) acordarea de catre broker a unui credit clientului;
39. In mod normal, la data livrarii pentru un contract futures, baza este egala cu:
a) o valoare d) pretul
negativa; contractului;
b) zero; e) pretul contractului
mai putin cheltuielile cu
c) o valoare pozitiva;
livrarea marfii;
40. In cazul in care piata creste, cumparatorul unui contract futures:
a) poate castiga c) poate pierde
nelimitat; nelimitat;
b) poate castiga d) poate pierde cel
maxim prima; mult prima;

6
 e) nici una de mai
sus;
41. Pentru a oferi protectie impotriva riscului de faliment al operatorilor, pietele
futures adopta:
a) situatia de d) limitare variatiilor
contango; zilnice ale preturilor;
b) situatia de e) sistemul de
backwardation; tranzactionare prin strigari;
c) limitarea
numarului de pozitii deschise;
42. Fluctuatia minima de pret in cazul unui contract futures se numeste:
a) p b) l d) tick;
it; ong; e) settlement;
c) short;
43. Un contract executat prin livrarea marfii la o data ulterioara si la un pret stabilit
este:
a) for c) cur e) fut
ward; ent; ures;
b) spo d) pri
t; n baza;
44. Pretul spot este cunoscut ca fiind un pret:
a) for c) cas e) pri
ward; h; n baza;
b) fut d) de
ures; transfer;
45. Prin ce se aseamana contractele futures de cele forward:
a) amandoua sunt standardizate obligatoriu;
b) amandoua prevad livrarea obligatorie a activului de baza numai
la scadenta;
c) amandoua au termen suspensiv;
d) amandoua se marcheaza la piata;
e) amandoua au valoare fixa;
46. Daca de-a lungul vietii unui contract futures, preturile futures cresc catre pretul
spot viitor, situatia de pe piata este cunoscuta ca fiind o situatie de:
a) contango; d) cumparare cu
prima;
b) backwardation;
e) cost of carry;
c) vanzare spot;
47. Vanzarea si ulterior cumpararea aceluiasi tip de contract este cuoscuta ca:

7
 a) deschiderea unei d) regularizarea
pozitii; pozitiei;
b) marcarea la piata; e) situatie de
contango;
c) compensarea unei
pozitii;
48. Daca pretul cash este de 4,25$ si cel futures la 3 luni este de 4,10$, atunci baza
este:
a) 0,1 c) 4,1 e) 8,7
5; 0; 5;
b) - d) 4,2
0,15; 5;
49. Ce este o optiune de vanzare?
50. Care sunt diferentele dintre optiunile europene si cele americane?
51. Cand o optiune este in bani?
52. Cand o optiune este la bani?
53. Detinatorul unei optiuni _________ da acestuia dreptul de a cumpara un activ la
un pret stabilit, inainte de data expirarii.
54. Valoarea intrinseca a unei optiuni call cu un pret de exercitare de 40$ cand cursul
pe piata este de 35 este de ______.
55. O optiune call al carei pret de exercitare este mai mic decat cursul de pe piata al
activului suport este _______________.
56. Detinatorul unei optiuni _________ da acestuia dreptul de a vinde un activ la un
pret stabilit, inainte de data expirarii.
57. Daca cumparati o optiune call, cel mai nedorit lucru este ca cursul sa _________.
58. Daca la scadenta cursul este 48, valoarea unui put 50, prima 5 este de _______.
59. Un activ se negociaza la 70 si dvs. cumparati un call 60 cu prima 5. Pretul minim
la expirare de la care nu exercitati optiunea este ________.
60. La exercitare, detinatorul unei optiuni call;
a) castiga o pozitie d) plateste prima
futures long; optiunii;
b) castiga o pozitie e) nici una din cele
futures short; de mai sus;
c) incaseaza prima;
61. Vanzatorul unei optiuni put poate:
a) exercita optiunea; d) toate cele de mai
sus;
b) vinde optiunea;
e) nici una din cele
c) astepta ca
de mai sus;
optiunea sa expire;

8
 62. Cumparatorul unei optiunioptiunea;
poate:
a) exercita d) toate cele de mai
sus;
b) vinde optiunea;
e) nici una din cele
c) astepta ca
de mai sus;
optiunea sa expire;
63. Pentru o optiune call, PE-pret exercitare, PC-pret curent, p-prima, detinatorul
castiga cand:
a) PC-PE>p d) PE-PC>p
b) PC-PE=p e) PE-PC<P toate
diferentele fiind pozitive
c) PC-PE<p
64. Daca un operator vinde o optiune put, prima de 0,3$ si pret de exercitare de 40$,
care este maximul pierderii sale?
a)
0,3$;
b)
marja initiala;
c)
prima;
d)
nelimitat

9
Burse

Grile de la ASE alt profesor nu Hurduzeu

Sub 2

1) Care sunt principalele moduri de executare ale unui contract futures?

Care este cel mai utilizat? De ce?
2) Explicati de ce preturile futures tind sa fie egale la scadenta cu
preturile spot vitoare?
3) Care este scopul marjelor?
4) Ce este deportul (backwardation) pe pietele futures ?
5) Ce este baza (basis)?
6) Livrarea (delivery) se refera la
a) compensarea pozitiei printr-o operatiune de sens contrar
b) depunerea unor sume de bani in contul marja
c) predarea/primirea marfii la scadenta
d) acordarea de catre Casa de Clearing a castigurilor rezultate
e) acordarea de catre broker a unui credit clientului
7) In mod normal, la data livrarii pentru un contract futures baza..
a) are o valoare negativa
b) zero
c) are o valoare pozitiva
d) pretul
e) pretul. Putin.. c marfii ( ilizibil)
8) in cazul in care piata creste , cumparatorul unui contract futures

9).(ilizibil)
a) .. preturilor
b) situatia de backwardation
c) limitarea numarului de pozitii deschise
d) . Preturilor
e) sistemul de tranzactionare prin. strigari

10) Fluctuatia minima de pret in cazul in cazul unui contract futures se

numeste:
a) pit
 b) long
c) short
d) tick
e) settlement
11) Un contract executat prin livrarea marfii la o data ulterioara si la un
pret stab.. este:
a) forward
b) spot
c) curent
d) prin baza
e) futures
12)Contractul spot este cunoscut ca fiind un contract:
a) forward
b) futures
c) cash
d) de transfer
e) prin b
13) prin ce se aseamana contractele futures de cele forward
a) amandoua sunt standardizate obligatoriu
b) amandoua prevad livrarea obligatorie a activului de baza la
scadenta
c) amandoua au termen suspensiv
d) amandoua se marcheaza la piata
e) amandoua au valoare fixa
14) Daca de-a lungul vietii unui contract futures , preturile futures cresc
catre pretul spot viitor, situatia de pe piata este cunoscuta ca fiind o
situatie de :
a) contango
b) bacwardation
c) vanzare spot
d) cumparare cu prima
e) cost of carry
15) Vanzarea si ulterior cumpararea aceluiasi tip de contract este
cunoscuta ca:
a) deschiderea unei pozitii
b) marcarea la piata
c) compensarea unei pozitii
d) regularizarea pozitiei
e) situatie de contango
16) daca pretul cash este de 4,25$ si cel futures la 3 luni este de 4,10$ ,
atunci baza este:
a) 0,15 c) 4,10 d) 4,25 e) 8,75
b) 0,15
d) 4,25
17) Ce este o optiune de vanzare?
18) Care sunt diferentele dintre optiunile europene si cele americane
19) Cand o optiune este in bani?
20..
21) Detinatorul unei optiuni ____________ acestuia dreptul de a
cumpara un activ ..?un pret stabilit, inainte de data expirarii.
22)Valoarea intrinseca a unei operatiuni call cu un pret de exercitare de
40$ cand cursul de pe piata este de 35 este de ___________
23) O optiune call al carei pret de exercitare este mai mic decat cursul de
pe piata activului suport este_____________
24) Detinatorul unei optiuni ____________ da acestuia dreptul de a vinde
un activ la un pret stabilit, inainte de data expirarii.
25) Daca cumparati o optiune call , cel mai nedorit lucru este ca cursul
sa
26) Daca la scadenta cursul este 48, valoarea unui put 50, prima 5 este
de__________
27) Un activ se negociaza la 70 si dvs cumparati un call 60 cu prima 5.
Pretul minim la expirare de la care nu exercitati optiunea este
_____________
28) La exercitare, detinatorul unei optiuni call:
a) castiga o pozitie futures long
b) castiga o pozitie futures short
c) plateste prima optiunii
d) nici una din cele de mai sus

Bursa de valori si de marfuri GRILE DE PE NET

1.Bursa este:
a. o institutie a economiei de piata;
b. o societate pe actiuni;
c. o institutie financiara.
2.Termenul de bursa desemneaza o institutie a economiei de piata ca:
a. forma organizata de schimb pentru marfuri sau titluri financiare;
b. forma organizata pentru titluri de plasament;
c. forma organizata pentru vanzarea actiunilor.
3. Dupa obiectul tranzactiei bursele se clasifica in:
a. burse de marfuri;
b. burse de servicii;
c. burse de valori;
d. toate raspunsurile sunt corecte.
4. Dupa forma de organizare:
a. burse publice;
b. burse de stat;
c. bursa privata.
5.Caracteristici ale bursei de marfuri:
a. sunt fungibile;
b. sunt bunuri masurabile;
c. au caracter standardizabil;
d. un grad redus de prelucrare;
e. a, b, d
f. a, b, c, d.
6.Bursa pentru servicii se refera la:
a. transporturi;
b. asigurari;
c.tranzactii imobiliare.
7. Bursele de valori ofera:
a. tranzactii mobiliare;
b. tranzactii imobiliare;
c. tranzactii asupra unor titluri de valori.
8. Bursa este o piata:
a. libera;
b. piata de interes public;
c. o societate cu raspundere limitata.
9.Functia cea mai importanta a bursei este:
a. functia fundamentala de a asigura cadrul optim necesar efectuarii de
tranzactii bursiere;
b. functia fundamentala de a asigura un cadru restrans pentru tranzactii
bursiere;
c. functia fundamentala de a asigura servicii de intermedieri intre vanzator si
cumparator.
10.Formarea unui pret corect este important pentru ca:
a. atat vanzatorul cat si cumparatorul sa fie multumiti;
b. echilibrul cererii si al ofertei sa se realizeze in punctul ce reprezinta pretul
corect, acesta fiind pretul reprezentativ pentru intreaga piata de referinta;
c. echilibrul cererii si al ofertei sa varieze in permanenta.
11. Documentele institutiei bursei sunt:
a. statutul si regulamentul bursei;
b. statutul si contractul de societate;
c. a si b.
12. Statutul bursei reglementeaza urmatoarele probleme:
a. numele, sediul, scopul, membrii bursei;
b. conducerea executiva, functiile bursei, managementul bursei;
c. principiile generale de functionare a bursei;
d. reguli privind contractele si executarea contractelor.
e.a, b, d;
f. a, b, c, d.
13. Reglementarile privind solutionarea litigiilor sunt reglementate in:
a. contractul de societate;
b. statutul bursei;
c. regulamentul bursei.
14. Regulamentul bursei cuprinde:
a. procedura de listare;
b. mecanismul tranzactiilor;
c. clasificarea comisioanelor;
 d. modalitati de incasare.
15. Membrii bursei pot fi:
a. persoane fizice;
b. persoane juridice;
c. a si b.
16.Pentru a deveni membru al unei burse, conditiile generale sunt:
a. sa primeasca autorizatie;
b. sa dispuna de capitalul necesar;
c. sa respecte regulile bursei;
d. a si b;
e. b si c.
17.Organele de decizie ale bursei sunt:
a. adunarea generala si consiliul de administratie;
b. actionarii;
c. asociatia bursei;
18. Organul suprem de decizie a bursei este:
a. Adunarea Generala sau Asociatia Bursei;
b. Asociatia Bursei;
c. Consiliul de Administratie.
d. a si b;
e. a si c.
19. Departamentul pentru cotatii urmareste:
a. desfasurarea tranzactiilor;
b. lansarea unor produse noi;
c. executarea contractelor.
20. Departamentul informativ urmareste:
a. lansarea unor produse noi;
b. informarea asupra clientilor, stabileste relatiile intre membri;
c. informare asupra cotelor, valorii tranzactiilor.
21.Comitetul pentru Etica Bursiera face investigatii:
a. in rezolvarea litigiilor;
b. asupra eticii afacerilor;
c. in defasurarea tranzactiilor.
22. Brokerii sunt:
a. angajatii firmei;
b. agentul profesionist angajat al busei;
c. agentul de consultanta.
23.Piata bancara se caracterizeaza prin:
a. tranzactii cu active bancare negociabile;
b. tranzactii cu active bancare non-negociabile a caror lichiditate este maxima;
c. tranzactii cu active bancare a caror lichiditate este minima.
24. Societatile bancare au rolul de:
a. intermediere intre posesorii de disponibilitati si utilizatorii de fonduri;
b. client;
c. utilizator de fonduri.
25. Piata monetara este caracterizata prin:
a. tranzactii cu active bancare;
b. tranzactii cu marfuri;
c. tranzactii cu active financiare de catre societatile financiare.
26. Tranzactiile financiare includ:
 a. depozitele bancare la vedere si la termen;
b. bilete la ordin, cambii, cecuri, certificare de depozit;
c. alte titluri mobiliare pe termen scurt (pana la un an);
d. a si b;
e. a si c.
27. Piata primara are rolul de:
a. plasarea titlurilor;
b. plasarea emisiunilor de titluri mobiliare;
c. a si b.
28. Procedura de emisiune a unui titlu este formata din:
a. pregatirea, plasamentul, lansarea;
b. lansarea, vanzarea si rascumpararea;
c. pregatirea, lansarea si plasamentul.
29. Gestiunea portofoliului de titluri mobiliare se refera:
a. armonizarea dorintei de castig cu cea de diminuare a riscului;
b. dorinta de a realiza un castig rapid;
c. cotarea titlurilor pe piata primara.
30. Bursa oficiala este:
a. piata de marfuri;
b. piata in numerar sau piata cu reglare la termen;
c. piata de titluri imobiliare.
31.Caracteristica majora a pietei cu reglare la termen este data de faptul ca:
a. operatiunile de vanzare-cumparare se realizeaza o data pe luna;
b. operatiunile de vanzare-cumparare se realizezaa o data pe saptamana;
c. operatiunile de vanzare cumparare se achita o data pe luna, in ziua de
lichidare.
32. Actiunile sunt:
a. titluri reprezentative ale unui drept de proprietate asupra unei cote parti din
activul social al emitentului;
b. titluri de plasament;
c. titluri de proprietate.
33. Valoarea nominativa este:
a. pretul actiunii;
b.pretul obligatiunii inscris pe document;
c. pretul obligatiunii rascumparate.
34. Pretul de emisiune fata de valoarea nominala este:
a. mai mica;
b. mai mare;
c.egala.
35. Dobanda se calculeaza in raport cu:
a. valoarea de piata;
b. valoarea nominala;
c. pretul de emisiune;
36. Bonurile de tezaur sunt:
a. titluri de creanta emise de catre stat, purtatoare de dobanda;
b. titluri de emisiune emise de catre stat;
c. obligatiuni emise de catre stat, purtatoare de dobanda.
37. Obligatiunile ipotecare sunt:
a. titluri de valoare;
b. titluri de creante;
 c. titluri de plasament.
38. Managementul bursier include patru mari categorii de organisme:
a. organe de control, de decizie, de emisie, de conducere;
b. organe de conducere, de supervizare, de audit si de executie;
c. organe de decizie, de executie, de consultanta si de control.
39. Agentii piete bursiere sunt:
a. investitorii;
b. clientii;
c. agentii bursieri.
40. Pietele bursiere se disting prin modul de realizare:
a. a echilibrului intre cerere si oferta;
b. a echilibrului intre stabilirea pretului de vanzare si de cumparare;
c. a si b.
41. Cotarea unui titlu este determinat in cursul:
a. unei sedinte in functie de cerere si oferta;
b. unei sedinte bursiere prin confruntare libera;
c. niciun raspuns nu este corect.
42. Metodele de cotare sunt:
a. metode de strigare;
b. cotare prin opozitie;
c. prin urna;
d. prin calculator;
e. a, b si c;
f. toate raspunsurile sunt corecte.
43. Indicele bursier este un indicator:
a. financiar;
b. statistic;
c. real.
44. Operatiunea de cotare stabileste un curs care sa:
a. sa poata fi contestat de client;
b. sa fie cel mai bun;
c. sa nu poata fi contestat de client.
45. Investitorii bursieri pot fi:
a. persoane fizice;
b. societati financiare;
c. companii;
d. toate raspunsurile sunt corecte.
46. Dupa obiectul de activitate avem:
a. burse de stat;
b. burse private;
c. ambele.
47. Actiunile au mai multi parametri, printre care:
a. valoarea nominativa;
b. cursul actiunii;
c. prima de emisiune;
d. data de gratie a unei actiuni noi;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
48. Emisiunea de titluri de credit atrage fonduri banesti:
a. sub forma de imprumut pe termen scurt;
b. sub forma de imprumut pe termen lung;
 c. sub forma de imprumut pe termen mediu;
d. toate raspunsurile sunt corecte.
49. Titlurile de creanta aduc un profit:
a. fix sub forma de dobanda;
b. variabil;
c. ambele.
50. Bursa de marfuri este un organism:
a. cu putere de autoreglementare;
b. cu reguli si legi bine stabilite;
c. ambele.

Raspunsuri corecte:
1. a
2. a
3. d
4. a,c
5. f
6. b
7. c
8. a, b
9. a
10. b
11. a
12. f
13. b
14. a, b
15. c
16. a, b, c
17. a
18. a
19. a
20. c
21. a
22. b
23. b
24. a
25. c
26. a, b ,c
27. b
28. c
29. a
30. b
31. c
32. a, c
33. b
34. a
35. b
36. a
37. b
38. c
 39. a, c
40. a
41. b
42. f
43. b
44. b, c
45. d
46. c
47. e
48. b, c
49. a
50. a

CAP I. BURSA - ELEMENTE DEFINITORII

Burse de marfuri: = commodities echanges
Burse de valori: stock exchange
De la tranzactiile SPOT s-a trecut la tranzactiile la termen FORWARD
Cerealele au fost primee unde s-au aplicat primele reguli ale bursei, apoi produsele s-au
extins: bulbi de lalele,orez, cafea
Operatiunile FORWARD = contract realizat prin negociere
Burse = asociatii de tip mutual, fara scop lucrativ
Treptat se trece la standardizare, marfurile trebuie sa indeplineasca anumite cerinte pt a
putea fi tranzactionate.
In sec al 19-lea inovatii = contractele FUTURES sunt introduse la CBOT
CBOT ( Chicago Board of Trade) = Bursa de marfuri din Chicago , ramasa pana la
zilele noastre cea mai mare bursa de mf din lume
Singurul element care se determina la bursa este PRETUL

SUBIECT: Caracteristicile bursei:

1) Bursa este o Piata de marfuri si valori
- pentru ca bursele sunt locuri de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri si pentru
diferite tipuri de hartii de valoare.
- chiar daca se bazeaza pe un model comun, bursele de marfuri si de valori au functii
diferite in economie.
a) Bursele de marfuri sunt piete unde se tranzactioneaza bunuri generice, care
se individualizeaza prin masurare, numarare si cantarire; sunt fungibile ( pot fi inlocuite
unele cu altele); au caracter standardizabil , (adica marfa poate fi impartita pe loturi
omogene), sunt depozitabile si au un grad redus de prelucrare,
Ex: cereale (grau, porumb, orez, soia etc)., metale (cupru, aluminiu, zinc etc.), produse
tropicale (cafea, cacao, zahar etc.), petrol; oua, carne., si burse organizate pentru
servicii, ca inchirieri de nave (navlosire) sau asigurari.
b) Bursele de valori sunt centre ale vietii financiare unde se fac
vanzari/cumparari de hartii de valoare (actiuni, bonuri de tezaur etc.) si unde se realiza
operatiuni cu valute, metale pretioase sau efecte de comert. Bursa de valori indeplineste
si functia de indicator general al climatului de afaceri din spatiul economic, national si
international, in care isi exercita influenta.
2)Bura este o Piata simbolica
 a) Pt ca la bursele de marfuri nu se negociaza asupra unor bunuri fizice, prezente
ca atare la locul contractarii (ca in cazul licitatiilor clasice), ci pe baza unor documente
reprezentative (hartii), care consacra dreptul de proprietate asupra marfii
- bursa este o piata dematerializata
b) Bursele de valori sunt prin esenta lor piete simbolice, deoarece aici se
tranzactioneaza in principal titluri rezultate din operatiuni financiare (ex, mobilizare de
capital, atragerea unui imprumut). Acest caracter este pus in evidenta de noile tipuri de
tranzactii bursiere (ex la contractele futures pe indici de bursa, obiectul tranzactiei este o
suma de bani determinata prin calcul iar executarea acesteia presupune exclusiv
plata/incasarea unei diferente banesti.
Procesul de simbolizare a tranzactiilor ajuta la:
- cresterea operativitatii si a sigurantei in tranzactii;
- sporirea atractivitatii pietei, prin oferirea de multiple posibilitati de castig;
- posibilitatea luarii unor decizii comerciale si financiare cu caracter anticipativ;
- facilitarea circulatiei marfurilor .
3)Bursa este o Piata libera. Pt ca
- nu pot fi tranzactionate la bursa decat acele marfuri sau valori pentru care exista o
concurenta libera, ( adica un numar suficient de mare de ofertanti si cumparatori astfel
incat sa nu apara concertari in scopul manipularii pretului;)
- bursa este opusa, prin esenta sa, ideii de monopol.
- menirea bursei este de a pune in valoare jocul liber al fortelor pietei, excluzand orice
interventie extraeconomica,
- bursa se apropie cel mai mult de modelul teoretic al pietei pure si perfecte
4)Bursa este o Piata organizata.
- ptr ca tranzactiile se realizeaza conform unor principii, norme si reguli cunoscute si
acceptate de participanti.
- tranzactiile bursiere se efectueaza intotdeauna prin firme specializate (societati de
bursa) si prin intermediul unui personal specializat (agentii de bursa),
- prin reglementare se urmareste asigurarea conditiei esentiale a viabilitatii bursei:
credibilitatea acesteia, .
5) Bursa este o Piata reprezentativa.
- ptr ca serveste drept reper pentru toate tranzactiile care se efectueaza cu marfuri sau
valori
- la bursa se stabileste pretul pentru marfurile sau valorile negociate - asa-numitul curs
al bursei adica elementul esential pentru toate tranzactiile comerciale
- functia centrala a bursei este tocmai de a stabili zilnic nivelul pretului, adica punctul
de echilibru al pietei, acel pret care asigura - in conditiile date - volumul maxim de
tranzactii.
In concluzie. Bursa este piata prin excelenta.

SUBIECT : Tipurile de marfuri si servicii care se tranzactioneaza la

bursa(poate fi intrebari de tipul: In ce categorie intra zaharul?)
Intrebari grila
1) Cereale si plante tehnice: grau, grau furajer, grau de morarit, porumb, porumb
furajer, ovaz, orz , orez, boabe de soia, ulei de soia, faina de soia, seminte de floarea
soarelui, ulei de floarea soarelui, rapita, ulei de rapita, canola (planta specifica
americana), seminte de in, mazare, cartofi;
2) Carne si animale vii: carcase de vita, carcase de porc, bovine vii, bovine la
ingrasat, porcii vii, porci la ingrasat;
3) Produse lactate: lapte, lapte praf, unt, branza;
4) Pproduse tropicale: cafea, cacao, zahar, bumbac, ulei de palmier, citrice,
concentrat de portocale, cauciuc natural;
5) Mmetale: aur, argint, cupru, aluminiu, nichel, zinc, plumb, staniu;
6) Produse energetice: petrol, motorina, benzina, pacura, gaze naturale;
7) Aalte produse: cherestea, oua, energie electrica;
8) Servicii: navluri.

Subiect: Repartitia burselor in plan geografic- nu apare ca intrebare

Cea mai importanta bursa de marfuri engleza este London Metal Exchange (LME).

Institutia bursei
SUBIECTE: Aici vor fi intebari punctuale, sunt importante, raspunsurile pot fi cu
mai multe variante
Ex; Ce inseamna un club in bursa? ( mu am gasit nicaieri)
Ce stabilesc ei (regulamentul)?
Cum se organizeaza membrii unei burse?
Cum sunt organizate bursele de marfuri?
- Bursa in sine, nu se angajeaza ca parte la tranzactii ci functia ei primordiala consta
in crearea unei cadru eficient pentru actiunea fortelor pietei libere, prin asigurarea
unor servicii si facilitati:
- mai nou bursele s-au demutualizat devenind din asociatii non-profit in societati
comerciale pe actiuni si au realizat iesirea pe pietele de capital.
- Bursele de marfuri pot fi organizate
a) sub forma de cubluri si
b) sub forma de comitete
- Din punct de vedere institutional, bursa este o organizatie ai carei membrii pot
fi persoane fizice sau juridice.
- Membrii unei burse se organizeaza in: a) cluburi b) comitete c) cluburi comitete
- Calitatea de membru este limitata de un nr specificat de locuri
- La bursele organizate sub forma cluburilor, un loc de membru asigura dreptul de
a tranzactiona contracte futures, fara plata comisioanelor impuse de firmele de
brokeraj.
- Locul astfel detinut poate reprezenta o investitie, deoarece, in general pretul acestui
loc creste odata cu cresterea volumului de tranzactii din cadrul bursei respective.
- membrii bursei au diverse avantaje, cum ar fi : sunt indereptatii sa execute in mod
direct operatii in bursa
- Conducerea si administrarea bursei
a) Managementul burselor revine membrilor acesteia, asistati de un personal
administrativ.
b) Conducerea executiva este asigurata de un Consiliu de directori ales de
catre membrii bursei si format din reprezentanti ai acestora si deseori de cativa
specialisti nemembrii ai bursei.
- Documentele institutiei bursiere :
a) sunt statutul si
b) Regulamentul bursei este stabilit de catre Consiliul de directori si implementat
in practica de catre o retea de comitete, formate din membrii ai bursei si asistate de
personal administrativ.
 Comitetele sunt specializate pe domenii de activitate, iar numarul si denumirea
lor difera de la bursa la bursa.

CAP II. FUNCTIILE BURSELOR DE MARFURI

SUBIECTE : Acest cap este f f important - de aici se dau sinteze, de comentat.
Atentie!!!!! Sa nu se confunde functiile cu caracteristicile bursei cu
functiile bursei

SUBIECT: Functiile bursei

Bursele de marfuri au o serie de functii economice, financiare si comerciale.
1) Functia de facilitare a tranzactionarii. Aceasta este cea mai importanta functie;
bursele sunt create pentru a oferi un loc de intrunire a comerciantilor, pentru a
concentra oferta si cererea
2) Functia de exercitare a unor influente determinante asupra evolutiei
comertului international cu produsele respective.
Comertul international la vedere, realizat in afara institutiilor bursiere, va
urma aceeasi evolutie ascendenta sau descendenta ca in cazul pietelor la termen. Cu
alte cuvinte, se poate spune ca bursele de marfuri reprezinta adevarate
barometre ale comertului mondial pentru produsele respective.
3) Functia de stabilire (formare) a preturilor reprezentative pentru produsele de
baza. Aceasta functie rezulta din corelarea mai multori factori ca:
a) raportul cerere-oferta pe pietele spot sau futures,
b) evolutia preturilor pe aceste piete,
c) evolutia evenimentelor sociale si politice importante,
4)Functia de a reflecta fidel conjunctura dintr-un moment dat. bursele dau tonul
pietei, anticipeaza trendul, sunt locul de descoperire al preturilor reprezentative pentru
produsele negociate.
5) Functia de stabilizare a preturilor si de reducere a amplitudinii fluctuatiilor de
curs. tranzactiile la termen pe marfuri agricole duc la o reducere a volatilitatii
preturilor marfurilor tranzactionate la vedere iar prezenta speculatorilor atenueaza
amplitudinea fluctuatiilor de pret si reduce decalajul dintre cursurile extreme in
interiorul unui sezon precum si amplitudinea fluctuatiilor de pret de la un sezon la
altul.
6) Functia de minimizare a riscurilor de pret pentru marfa efectiva. Aceasta
functie este indeplinita prin hedging. Operatorul care initiaza o asemenea
operatiune de acoperire pe piata la termen isi asuma o pozitie opusa pozitiei sale luate
pe piata fizica (piata spot), in speranta compensarii oricarei pierderi aferente pietei
fizice, cu un castig de pe piata la termen. Hedging-ul poate fi de vanzare sau de
cumparare in functie de pozitia pe care o are operatorul pe piata la termen.
Astfel, prin intermediul burselor un operator se poate asigura fata de riscul de
pret, minimizandu-si riscurile, pe care la transfera altui operator de pe piata (unui
speculator).
7) Functia de favorizare a liberei concurente. Prin metoda de comercializare
specifica burselor si reguli respectate de toti operatorii, este imposibil ca un individ
sau un grup sa exercite o influenta negativa asupra preturilor.Astfel, bursele de
marfuri se apropie de concurenta perfecta.
Pietele la termen contribuie la inlaturarea pozitiilor de monopol si lupta
impotriva pozitiilor dominante. Pietele futures ofera un mecanism de difuzare a
preturilor la toti participantii de pe piata.
Conditiile ce duc la formarea pretului intr-un cadru sunt:
- numarul mare de participanti de pe piata;
- pietele la termen sunt piete centralizate si reglementate
- sistemele de tranzactionare permit tuturor participantilor sa cunoasca pretul oferit si
cerut de fiecare,
- contractele la termen sunt standardizate;
- nu exista bariere de acces pe piata.
8) Functia de oferire de informatii asupra nivelului preturilor unor marfuri
disponibile la un anumit termen. Preturile la bursa sunt influentate doar de
raportul cerere-oferta, dar si de alti factori de natura economica, sociala sau politica
(inflatie, modificari semnificative ale cursurilor valutare, greve, schimbarea regimului
politic sau al regimului fiscal, etc.), Prin acesata functie se pot studia toate contractele
la termen cu scadenta la orice moment dorit ptr a-si crea o imagine de ansamblu cu
privire la preturile viitoare prin intermediul studierii cotatiilor futures.
Aceasta functie este realizata prin publicarea si promovarea unor informatii
diverse, care permit evaluari pentru perioadele curente si viitoare cu privire la stocul
de marfuri sau cererea mondiala.

SUBIECT : Pe cine intereseaza informatiile furnizate de burse ?

- informatiile furnizate de pietele bursiere intereseaza deopotriva pe toti participantii
la bursa( operatorii bursieri :: fermieri, comercianti, consumatori, speculatori,
arbitrajisti etc.
Ce sunt informatiile bursiere ? Ce rol au informatiile
bursiere ?
- aceste informatii constituie un adevarat ghid in programarea actiunilor viitoare ale
participantilor la activitatile bursiere.
Ce rol au pietele bursiere ?
Pietele bursiere conduc la o uniformizare a preturilor, a pietelor locale si la o mai
redusa segmentare a pietelor. Eventualele practici de monopol ce ar putea
interveni la nivel local vor fi anihilate de accesibilitatea tuturor participantilor la o
piata unificata, reprezentativa. Pietele bursiere de tip futures confera participantilor
locali sa acceseze pietele nationale sau internationale. O piata integrata la nivel
national semnifica faptul ca toti operatorii locali vor putea sa urmareasca tendintele
pietei nationale iar preturile vor deveni mult mai stabile. Cei care recurg la
comertul de bursa pentru acoperirea riscurilor inregistreaza o mai mare stabilitate a
veniturilor decat cei care nu recurg la astfel de piete
Analiza functiilor economice ale burselor de marfuri dezvaluie :
importanta economica a acestora in economia mondiala care poate fi redata succint
prin urmatoarele:
- bursa constituie o piata caracteristica pe care se concentreaza cererea si oferta
privind anumite genuri de marfuri,
- busa exercita o influenta determinanta asupra comertului mondial cu produse
de baza; inflenteaza nivelul preturilor ce se formeaza in afara burselor;
- bursa constituie locul in care se concentreaza informatiile cu caracter economic
si politic;
- tranzactiile din bursa inlatura o parte din riscul de productie si din riscul
comercial; sunt folosite si de alte organisme de piata pentru incheierea tranzactiilor.

SUBIECT : Avantajele bursei Avantajele operatiunilor bursiere

Avantajele conferite de participarea la comertul de bursa

O bursa functioneaza ca o piata la termen( tranzactii in viitor) si trebuie sa vorbim

despre avantaje si dezavantaje.
Hedging= modalitate de acoperire a riscului
Principala caracteristica a bursei este permiterea tranzactiilor la termen.
Realizarea tranzactiilor la bursa genereaza o serie de avantaje ca :
- se obtin informatii cu privire la piata, prt
- cum se faci sa reduci riscul

Operatiunile bursiere efetuate in scop de acoperire ofera urmatoarele avantaje :

Avantajele operatiunilor futures efectuate in scop de aoperire sunt :

1) Cunoasterea preturilor
- se cunosc preturile in conditii de concurenta
- aceste preturi servesc ca barometru negocierea marfurilor pe mai multe piete conexe.
2) Informatii cu privire la preturi.
- Bursele de marfuri sau pietele la termen contribuie la circulatiei informatiilor privind
preturile curente si la termen ale produselor.
- firmelor mici si mijlocii nu negociaza la bursele de marfuri, dar ele pot pleca de la
informatiile despre preturi date de bursele de marfuri pentru a lua cele mai bune
decizii in materii de productie si comercializare
3) Informatii cu caracter comercial.
-agentii de bursa, autoritatile bursiere incearca sa atraga clientii punandu-le la
dispozitie diverse studii asupra pietei prin: ziare profesionale, reviste financiare,i
presa cotidiana care trazeaza aspecte referitoare la produsele negociate la bursele de
marfuri.
4) Cresterea schimburilor comerciale ( alt avantaj al bursei)
- dezvoltarea burselor de marfuri a condus la cresterea schimburilor comerciale
prin: a) liberalizarii schimburilor, b) liberalizarea miscarilor de capital c) prin
cresterea plasamentelor internatiomale a favorizat dezvoltarea pietelor bursiere.
5) Reducerea expunerii la risc (alt avantaj al bursei)
Pietele bursiere sunt instrumente de gradare voluntara a expunerii la risc
- Prin initierea unor operatiuni de hedging cei care le initiaza doresc sa-si protejeze
marfurile (pe care le detin sau urmeaza sa le detina) impotriva fluctuatiilor preturilor
de pe pietele spot.
Hedgerii pot fi: fermierii, societatile de productie-procesare si cele de comercializare.
Fermierii efectueaza operatiuni de acoperire cand doresc
 a) sa-si protejeze valoarea produselor obtinutei acoperindu-si costurile aferente
pastrarii marfii pana in momentul livrarii ;
b) sa se asigure ca va exista un cumparator pentru productia pe care urmeaza sa o
obtina
c) sa fixeze un pret de vanzare pentru aceasta productie.
Societatile de productie efectueaza operatiuni de acoperire cand doresc
a) sa se protejeze impotriva cresterii preturilor la materiile prime
b) sa fixeze si preturile de vanzare pentru productia obtinuta.
Comerciantii nu utilizeaza decat strategii simple de hedging datorita faptului ca nu
sunt implicati in procesul de productie si nu sunt afectati de fluctuatiile preturilor
produselor agro-alimentare;
Comerciantii efectueaza operatiuni de acoperire cand doresc
a) sa se asigure ca vor avea de la cine sa cumpere marfa inainte de a o livra la pretul
dorit;
b) sa-si asigure o alternativa(importul) pt cazul in care mf nu soseste la timp,
cumparand un nr de contracte futures
Eficacitatea operatiunilor de acoperire depinde de evolutia preturilor pe cele doua
piete - cea reala (la vedere) si cea la termen (futures) Pe cele doua piete, preturile
evoluand cam la fel, adica au o evolutie paralela
I) Paralelismul dintre pretul la vedere si pretul la termen se explica prin
faptul ca:
a) aceeasi operatori intervin pe cele doua piete reala (la vedere) si la termen
( futures)
b) este intotdeauna posibil sa fie executat un contract prin livrare fizica;
c) vanzatorul/cumparatorul unui contract este obligat sa livreze/primeasca
produsul fizic, daca nu si-a anulat pozitia pana la ultima zi de tranzactionare la
bursa( rar utilizata, numai 2-3% din tranzactii derulandu-se asa).
Cand variatia preturilor la termen nu este strict paralela cu cea a preturilor la
vedere, operatiunile de acoperire aduc un profit sau operatorul va inregistra o
pierdere. In consecinta, protectia nu este intotdeuna perfecta dar operatorii care le
initiaza sunt acoperiti fata de riscurile de pret importante la care sunt expusi.
II) Evolutia neidentica a preturilor pe cele doua piete se explicata prin faptul
ca:
a) piata futures este mult mai sensibila decat cea a produselor fizice
b) volumul tranzactiilor pe pietele futures il depaseste pe acela al tranzactiilor cu
produse fizice, ceea ce duce la modificari in cererea si oferta de produse fizice dar si
modificari ale preturilor pe cele doua piete;
c) preturile pe cele doua piete tind sa se egalizeze pe masura ce se apropie
scadenta contractelor.
6) Bursele (Pietele futures) asigura optiuni in materie de fixare a preturilor (alt
avantaj al bursei)
- pietele futures permit operatorilor sa isi fixeze preturile pe o perioada determinata,
alegand ziua, saptamana si luna cea mai favorabila de executare.
Toti operatorii utilizeaza, in consecinta, cotatiile futures, care sunt cele mai bune
informatii de care se poate dispune, pentru a cumpara cand cotatiile permit sa se
anticipeze o crestere si pentru a vinde cand acestea permit sa se anticipeze o scadere.
Prin intermediul cumpararilor si vanzarilor de contracte futures, toate informatiile
sunt incorporate in pretul contractelor fapt care determina ca preturile , la aparitia de
noi informatii sa fluctueze mai putin brutal.
7) Pietele bursiere contribuie la cresterea intregii activitati de productie,
prelucrare si comercializare constituind si oportunitati de finantare. ( alt
avantaj al bursei)
a) prin utilizarea operatiunilor futures in scop de acoperire un fermier poate avea un
acces mai usor la credite, caci bancile sunt inclinate sa acorde imprumuturi cand
beneficiile viitoare sunt protejate
b) Pe de alta parte, bancile vor putea acorda facilitati pentru fermierii care si-au
acoperit riscul fata de variatiile nefavorabile ale pretului.
8) Bursa reprezinta si o posibilitate de investitie. ( alt avantaj al bursei)
Disponibilitatile banesti pot fi fructificate mai eficient prin operatiuni de bursa, al
caror efect de levier este considerabil mai mare decat nivelul dobanzii bancare.
9) Piata bursiera permite derularea activitatii eficiente de stocare a marfurilor
(alt avantaj al bursei)
Daca se anticipeaza o crestere a preturilor, operatorul acumuleaza marfa in stoc iar
daca se anticipeaza o scadere a preturilor, operatorul vinde marfa. Operatorul care isi
constituie marfa in stoc are in vedere nu preturile in unitati absolute, ci diferenta
dintre pretul la vedere si cel la termen (futures), cunoscuta si sub denumirea de baza
(basis).
Functiile pietei futures
Asadar, pietele futures indeplinesc doua functii prioritare:
1) Transferul riscului de pret si
2) Identificarea pretului activului respectiv.

ACTORII DE PE PIETE (participanii la bursa)

Interesele participantilor la pietele futures
1) Hedgerii apeleaza la contractele bursiere deoarece ei au ca scop acoperirea
riscului de pret la care sunt expusi pe piata fizica a produsului respectiv.
Astfel, pietele futures permit transferul riscului de pret de la cei ce nu doresc sa si-l
asume (hedgeri), catre speculatori.
Pozitia short = pozitie de vanzare
2) Speculatori ei urmaresc obtinerea de profituri in urma fluctuatiilor de pret,
- adopta similar pozitii long sau short, insa nu cu intentia de a-si
acoperi riscul (ei nu detin si nici nu doresc sa achizitioneze marfa respectiva, ci
profita de situatiile de pe piata)
Short selling = vand ccea ce nu detin
- asigura lichiditatea pietei
3) Arbitrajorii observa discrepante intre preturile activelor (aceluiasi activ), vor
cumpara acolo unde este mai ieftin si vor vinde acolo unde este mai scump.
- au functie de echilibrare a preturilor

Piata spot = piata cu livrare imediata

Intrebare; Care dintre pietele forward si futures reprezinta un instrument mai

eficient in acoperirea riscului de pret? Raspuns piata futures
Desi aceasta functie este realizata si de pietele forward, pietele futures
reprezentand un instrument mai eficient in acoperirea riscului de pret, datorita
gradului inalt de accesibilitate in incheierea tranzactiilor, lichiditatii sporite si, in final,
datorita costului scazut al tranzactiilor.
 Operatiunile speculative sunt indispensabile unei bune functionari a
pietelor, in ideea ca ele sunt contrapartea celor de hedging.
Intreprinzatorul se protejeaza impotriva scaderii/cresterii pretului
vanzand/cumparand futures.
-
Capacitatea pietelor futures de a identifica pretul de echilibru al activului de baza
reprezinta o componenta integrala a unui sistem economic eficient. Tranzactiile
futures au loc exclusiv in cadrul burselor; contractele futures asupra aceleiasi marfi,
dar cu termene de livrare diferite, se tranzactioneaza simultan. Aceasta are ca rezultat
formarea de preturi futures diferite pentru aceeasi marfa, la momente diferite din
viitor. Toate aceste preturi reflecta nivelul cererii si al ofertei pentru marfa respectiva,
atat in prezent cat si in viitor. In continuare aceste preturi sunt diseminate in mod
continuu pe plan mondial.

Deci pietele futures identifica preturile de echilibru curente cat si cele ce vor
exista la anumite momente din viitor.
Motivele care stau la baza importantei cunoasterii preturilor futures sunt doua :
1) primul motiv -aceste preturi determina deciziile firmelor comerciale referitoare la
marimea stocurilor; preturi futures scazute vor determina cresterea stocurilor. Astfel
preturile futures contribuie la evitarea conditiilor de sub sau supra-oferta.
2) al doilea motivr este cunoasterea preturilor futures, afecteaza deciziile de
productie si consum.
- preturi futures inalte reprezinta un semnal pentru o productie ridicata;
- preturi futures scazute pot constitui un motiv pentru amanarea deciziei de consum
In concluzie, capacitatea pietelor futures de a asigura informatiile cu privire la
preturile de echilibru reduce costurile aferente obtinerii acestor informatii si
contribuie la o mai eficienta alocare a resurselor economice.

Cap III. NATURA PIETELOR LA TERMEN

Subiecte: Descrierea contractelor la termen (long, short)
Ce este o pozitie long pt contractul forward? ( vom compara long la
cumparare si short la vanzare)

Contractele la termen
Tranzactiile cu lichidare la un anumit termen de la incheierea contractului au
aparut cu cateva secole in urma pe pietele de marfuri. In practica de afaceri exista
doua categorii de contracte la termen:
1) Contract forward ("anticipate")
2) Contract futures ("viitoare").
1) Un contract forward este un acord de vointa intre doua parti,( vinzator si
cumparator), prin intermediul caruia o parte se obliga sa livreze marfa iar cealalta se
obliga la plata pretului, la o anumita din viitor o marfa la un anumit pret stabilit in
momentul contractarii.
Contractele forward sunt tranzactionate la OTC = over the counter
Contractul, in momentul perfectarii tranzactiei va cuprinde doar elementele sale
esentiale (obiect, pret, scadenta), ramine insa incerta valoarea acestuia la lichidare
(deci rezultatul virtual al contractului), tinind seama de faptul ca intre momentul
incheierii contractului si cel al executarii lui, pretul marfii, valutei sau activului
financiar se modifica pe piata. Prin urmare, vinzatorul sau cumparatorul poate
inregistra diferente favorabile sau nefavorabile de pret (deci profit sau pierdere in urma
tranzactiei), dupa cum pretul la lichidare este mai mare sau mai mic decat cel contrac-
tual.
Asadar, printr-un contract forward cumparatorul se obliga sa cumpere o
anumita marfa sau valoare (activ financiar sau valuta) la un pret stabilit in momentul
incheierii contractului (pret forward), la o scadenta fixa. Contractul forward apare ca
un bloc compact, cumparat la o anumita data si mentinut pina la expirare. Acest
contract urmeaza sa fie lichidat numai la scadenta, iar rezultatul lui virtual
depinde de pretul zilei (pret spot) din momentul expirarii contractului
2) Un contract futures =
a) sunt contracte standardizate , tranzactionate la bursa ( fata de contractele
forward care sunt tranzactionate la OTC = over the counter)
b) este tot un acord de vointa de a cumpara/vinde o cantitate determinata dintr-
o marfa, valuta sau activ financiar la un pret stabilit in momentul incheierii contrac-
tului, cu lichidarea contractului la o data viitoare.
c) Sau un contract futures este un sir de contracte forward, fiecare lichidat
zilnic si inlocuit cu un nou contract care are un pret, egal cu pretul zilei curente.
Pt ca sunt contracte standardizate , in contract se regasesc tiparite toate elementele,
singura variabila din contract este pretul. Elementele standardizate sunt:
calitatea marfii, cantitatea, tipul/variatia, bunurile de livrare, orele de
tranzactionare, unitatile de masura
ASEMANARI intre un contract forward si un contract futures
Dar, desi atat in contractele forward cat si in cele futures executarea are loc la un
termen viitor, cele doua categorii de operatiuni se deosebesc in mai multe privinte.

DEOSEBIRI intre un contract forward si un contract futures

Deosebirile dintre contractele la termen FORWARD si FUTURES

SUBIECT: Paralela intre contractele FORWARD si contractele FUTURES

--------------------------------------------------------------------------------------------
CONTRACTUL FORWARD CONTRACTUL FUTURES
------------------------------------------------------------------------------------------
1. Se incheie in afara bursei, prin negociere 1. Se incheie numai in bursa, printr-un mecanism
directa intre parti. Ele stabilesc si cantitatea tranzactional specific.Pretul se stabileste
si pretul si conditiile de livrare. in bursa in functie de cerere si oferta pt
fiecare contract standardizat

2. Modalitatea de incheiere. Contractul se 2. Modalitatea de incheiere pt ca este

incheie doar daca ambele parti convin, standardizata putem avea si al doilea
tip pe incheiere - compensarea

3. Conditiile din contract se negociaza, 3. Conditiile contractuale sunt intotdeauna

ele nu sunt standardizate standardizat.

4. Are o valoare fixa, iar rezultatul virtual la
scadenta este dat de diferenta dintre pretul
contractului (forward) si pretul curent (spot)
al activului care face obiectul contractului.
Nu are piata secundara.
4. Are o valoare variabila, fiind zilnic marcat
la piata pe baza diferentei dintre pretul
curent (al zilei respective) si pretul zilei
precedente (astfel incat pierderile uneia din
partile contractante sunt transferate ca venituri
partile contractante sunt transferate ca venituri
celelaltei parti. Se castiga prin procentul de marcare
 in piata. Se poate spune ca un contract futures
este un sir de contracte forward, fiecare fiind
lichidat zilnic si inlocuit cu un nou contract
care are un pret egal cu pretul zilei curente.
Are piata secundara, cotand la bursa ca un titlu
financiar derivat.
5. Este lichidat la scadenta, mereu in natura 5. Sunt active in sine
prin predarea activului, respectiv plata 6. Poate fi executat in natura(mai rar) sau cash
contravalorii acestuia la pretul forward sau lichidat in bursa (vanzare, de catre cel care
din contract. are o pozitie long, cumparare pentru cel cu
pozitie short
DEOSEBIRI intre un contract forward si un contract futures ( aici detaliat, mai
sus paralela)
1) Intr-un contract futures conditiile contractuale sunt standardizate in ceea ce
priveste natura activului de baza (o marfa de o anumita calitate, o anumita valuta
cantitatea contractata, numita si unitate de tranzactii
2) Toate contractele futures pe acelasi activ standardizat formeaza un gen de
contracte futures; de exemplu, contractele pe grau negociate la CBOT formeaza
genul denumit grau futures (engl. wheat futures).
3) Fiecare contract futures are un anumit termen de executare, mai precis o luna in
care urmeaza sa aiba loc lichidarea. Lunile de livrare sunt prestabilite si coteaza la
bursa, iar contractele pe un anumit activ cu aceeasi scadenta formeaza o specie a
contractului futures pe acel activ. Ex contractele pe grau cu scadenta in mai formeaza
specia grau futures mai.
4) Pretul contractului futures se stabileste in bursa prin procedura specifica de
negociere si contractare a acestei piete organizate. Acest pret este expresia raportului
dintre cererea si oferta pentru fiecare contract standardizat (acelasi activ de baza,
aceeasi scadenta) si el variaza zilnic, in functie de conditiile pietei. Ca atare, valoarea
contractului (data de produsul dintre pretul unitar si unitatea de tranzactie) nu mai este
fixa, ca in cazul contractului forward, ci este variabila. De aici rezulta una din
caracteristicile definitorii ale contractului futures si anume faptul ca acesta este zilnic
actualizat sau "marcat la piata" (engl. marked to market), astfel incat pierderile uneia
din partile contractante sunt transferate ca venituri celeilalte parti.
5) Se poate spune ca un contract futures este practic, un sir de contracte forward,
fiecare fiind lichidat zilnic si inlocuit cu un nou contract, care are un pret egal cu pretul
zilei curente. Aceasta adaptare zilnica la pretul pietei poate fi explicata prin faptul ca,
contractul nu mai este acum un bloc compact, ci o serie de contracte forward
expirate zilnic. Adaptarea valorii contractului (numita si actualizare) se face pe baza
diferentei dintre pretul de lichidare (engl. settlement price) al zilei respective si cel al
zilei precedente. Acest pret se determina pe baza cotatiilor de inchidere a bursei din
fiecare zi (de aici denumirea de pret de inchidere) si serveste la regularizarea
diferentelor de valoare a contractului (de aici denumirea de pret de regularizare).
Spre deosebire de contractul forward, care se executa la scadenta in conditiile
stabilite la incheierea contractului, in contractul futures partile au doua
posibilitati:
a) sa lichideze contractul prin predarea/primirea activului care face obiectul
acestuia, adica prin livrare (engl. delivery);
b) sa lichideze pozitia detinuta pe piata futures printr-o operatiune de sens
contrar, respectiv o compensare (engl. offsetting).
Astfel, cel care detine o pozitie long poate lichida pozitia sa, realizind o vinzare
futures a contractului respectiv; iar cel care detine o pozitie short o poate lichida prin
cumpararea futures a aceluiasi contract. Prin aceste operatii profitul/pierderea virtuala
(sau "pe hartie") se transforma in profit/pierdere efectiva.
Operatorii (vinzatorii sau cumparatorii) care isi mentin pozitiile deschise trebuie
sa faca executarea in natura a contractului la data livrarii (engl. delivery date). Aceasta
data este stabilita prin regulamentul bursei si poate fi: o zi determinata din luna de
livrare; mai multe zile succesive din luna de livrare; oricare din zilele lucratoare din
luna de livrare incepind cu prima (engl. first delivery day) si sfarsind cu ultima (engl.
last delivery day).
Operatorii ramasi cu pozitii deschise pina in ultima zi de livrare, vor intra
automat in procesul lichidarii contractului prin predarea/primirea activului care sta la
baza contractului (executare in natura). In cazul contractelor futures la care executarea
nu se poate realiza prin predarea unui activ fizic sau a unui titlu financiar (de exemplu,
contractele pe indici si pe eurodolari), "livrarea" se face printr-o lichidare cash (plati in
numerar).
Avind o valoare de piata si putand fi negociat la bursa contractul futures este, de
fapt, un titlu financiar; fiind bazat pe un activ standardizat (marfa, valuta, activ
financiar) el reprezinta un titlu derivat. Ca atare, contractul futures coteaza la bursa (ca
orice titlu financiar), dar pretul sau curent si deci valoarea de piata a contractului,
reflecta pretul activului de baza. De exemplu, o crestere a pretului la contractul futures
pe grau, expresie a unei cereri mai mari decat oferta pe piata futures, va insemna o
sporire a pretului si pe piata cash a tranzactiilor cu marfa efectiva. Preturile futures si
cele cash evolueaza in acelasi sens si, pe masura apropierii de scadenta contractului
futures, ele tind sa se egalizeze

8.2. Tehnica tranzactiilor comerciale futures

Subiect: Cum arata un contract comercial futures?
In ce consta un contract futures?

Un contract comercial futures consta in angajamentul partilor de a livra,

respectiv prelua, la o data viitoare (intr-o anumita luna), o marfa determinata, la un pret
convenit in momentul contractarii.
In cadrul unui contract comercial futures:
- cumparatorul (cel care isi asuma obligatia de a prelua marfa) deschide o
pozitie "lunga" (long),
- vinzatorul futures are o pozitie "scurta" (short).
Executarea contractului in natura se poate face in cursul lunii de livrare prin
predarea/primirea unui titlu asupra marfii (recipisa-warrant, conosament etc.).
Diferentele dintre contractul la termen futures si contractele spot cu livrare
a,amata (engl. cash forward).
a) contractul spot cu livrare amanata (cash forward) are caracteristicile unui
contract spot propriu-zis ( adica se executa in natura) dar spre deosebire de tranzactia
spot propriu-zis care presupune livrarea imediata a marfii , in cash forward livrarea
marfii are loc la un anumit termen de la incheierea contractului.
b) fata de contractul futures poate fi lichidat nu numai prin livrare efectiva ci si prin
inchiderea pozitiei.

Elementele contractului futures elemente standardizate

SUBIECT: Care sunt elementele unui contract futures pe marfa ( contract

comercial futures)
 Tranzactiile futures sunt, standardizate, adica termenii contractului sunt
mentionati deja in contract, negocierea se face doar asupra pretului.

De exemplu un contract futures pe marfa ( grau) la CBOT, cuprinde urmatoarele

elemente standardizate
1) Denumirea contractului: : contract "viitor" pe grau (wheat futures);
2) Unitatea de tranzactie (trading unit): 5000 busheli (bu);
3) Cotatia (price quote) : se exprima in centi/bu;
4) Variatia minima de pret (tick size) :: 1/4 centi/bu = 12,50 $/contract;
5) Limitele de variatie zilnica a pretului (daily price limit):
: 20 centi/bu (1000$/contract) peste sau sub
pretul de inchidere al zilei precedente;
6) Lunile de livrare (contract months) : iulie, septembrie, decembrie, martie, mai;
7) Anul contractual (contract year) : iulie - mai;
8) Ultima zi de tranzactii (last trading day):
: a saptea zi de bursa care precede ultima zi
lucratoare a lunii de livrare;
9) Ultima zi de livrare (last delivery day): ultima zi lucratoare a lunii de lichidare;
10) Programul bursier (trading hours ) : 930 a.m. - 115 p.m., de luni pina vineri.

Unitatea de tranzactie este volumul standardizat de marfa care face obiectul

contractului; )in exemplul de mai sus vanzatorul unui contract se angajeaza sa livreze
5000 busheli de grau (1 bushel = 27,9kg), la pretul convenit in contract, si anume unul
din urmatoarele sorturi: grau rosu tare de iarna, grau rosu slab de iarna, grau nordic
inchis de primavara, grau nordic de primavara. In cazul livrarii altor sorturi se practica
prime sau rabaturi la pret, in functie de diferentele de calitate.
Pentru contractul pe grau coteaza in fiecare zi de bursa cinci luni de livrare;
este vorba, practic, de cinci contracte diferite, fiecare avind un pret propriu,
corespunzator fiecarei luni de cotare (contract month). De exemplu, in cazul contrac-
tului iulie, livrarea urmeaza sa aiba loc in luna iulie la pretul cotat in momentul
incheierii contractului, vinzatorul putind sa stabileasca data exacta.
Graul va fi livrat prin predarea unei recipise de depozit apartinind unor
antrepozite acceptate de bursa si avind o anumita localizare (Chicago, Toledo sau
Ohio); la predarea recipisei de depozit din partea vinzatorului, cumparatorul va plati
cash pretul stabilit in contract. Locurile sau zonele unde se poate face livrarea marfii
fizice in contul contractului incheiat la bursa se numesc puncte de livrare (delivery
points) si sunt stabilite prin Regulamentul Bursei.
Teoretic, vanzatorul este obligat sa livreze marfa si cumparatorul sa accepte
aceasta livrare pina in ultima zi lucratoare (de bursa) a lunii de livrare (engl. last
delivery day), care reprezinta scadenta finala a livrarii; practic, putine contracte (sub
3%) sunt executate in natura, deci prin livrare efectiva de marfa, operatorii compen-
sindu-si pozitia la bursa printr-o operatiune futures de sens contrar.
Acoperirea pozitiei prin compensare, deci lichidarea pozitiei, se poate face
pina in ultima zi de tranzactii (engl. last trading day), respectiv a saptea zi de bursa
dinainte de ultima zi lucratoare a lunii de livrare. Prin urmare, durata de viata a
contractului curge din momentul cotarii acestuia pina in ultima zi de tranzactii
(aceasta fiind numita si ziua expirarii).

SUBIECT: Pretul contractului futures

 Pretul contractului futures variaza zilnic, iar in functie de pretul contractului
se marcheaza la piata.
Initial se depune MARJA INITIALA. In cazul in care se inregistreaza castiguri
pe pietele derivate, se intalneste asa numitul efect de levier = (adica cu un efort mic se
obtin randamente mari)
Pretul coteaza pentru fiecare luna de livrare in centi/bu shel; totodata,
contractul prevede un "pas de licitatie" (engl. tick) de 1/4 centi/bu, ceea ce inseamna
ca un nou pret strigat in bursa trebuie sa difere de pretul anterior cel putin cu aceasta
marime (sau cu multipli ai tick-ului). Se vor striga, deci, preturi de 300, 300 1/4,,
299 1/4, dar nu preturi de 300 1/8. Pe contract, tick-ul este de 0.25 centi/bu x 5000 bu
= 12.50$. Totodata, in cursul unei zile de tranzactii, variatia pretului nu poate sa
depaseasca +/-20 centi/bu fata de pretul de inchidere al zilei precedente; daca, de
exemplu, in ziua precedenta, piata s-a inchis la 300 centi/bu, pretul poate sa ajunga pina
la 320 centi/bu (limita superioara sau limit up) sau 280 centi/bu (limita inferioara
sau limit down). Cind limita a fost atinsa, tranzactiile pot fi facute numai la acest pret
sau la unul mai redus (cind s-a atins limit up), respectiv la unul mai ridicat (cind s-a
atins limit down).

Incheierea si derularea contractului

Subiect
Incheierea si derularea unui contract futures
Procesul initierii, incheierii si lichidarii unui contract futures cuprinde urmatoarele
etape:
a) transmiterea si executarea ordinului,
b) operarea contului in marja,
c) interventia casei de compensatie (de cliring) si
d) executarea finala a contractului.

Subiect:
Mecanismul tranzactiilor comerciale futures la CME
cuprinde urmatoarele faze:
1) Tranzactia este initiata de cumparatori/vinzatori ce dau ordine firmelor broker cu care
lucreaza pentru incheierea unui contract futures; ordinul este transmis brokerului de
bursa (floor broker), care urmeaza sa-l execute in sala bursei, in "groapa" (pit).
2) Dupa incheierea contractului, brokerul de bursa semneaza tichetul de ordine si-l
trimite la firma sa, acesta instiintindu-l pe client ca a fost executat contractul si preci-
zindu-i conditiile acestuia (in speta pretul si volumul tranzactiei).
3) Dupa incheierea tranzactiei in sala de negocieri, un angajat al bursei - raportor (pit
reporter) transmite pretul si volumul tranzactiei la departamentul de cotatii si totodata
la personalul care opereaza sistemul informatic al bursei; pretul va aparea instantaneu
pe tabela electronica.
4) In cazul ca nu este membra a casei de cliring, firma broker ia legatura cu o firma
membra (numita membru cliring -clearing member), transmitindu-i acesteia datele din
contract, pentru a fi comunicate la casa de compensatie (4a). Aceasta din urma
procedeaza la marcarea la piata a pozitiilor deschise si efectueaza operatiunile legate
de compensarea pozitiilor si lichidarea contractelor, instiintind membrul cliring despre
aceste activitati (4b).
5) Casa de cliring da instructiuni bancii care asigura decontarile banesti rezultate din
operatiune in legatura cu creditarea/debitarea contului membrului cliring (5a), iar banca
avizeaza ulterior in legatura cu efectuarea operatiunii (5b).
6) Banca plateste/incaseaza de la membrul cliring sumele banesti rezultate din
efectuarea compensatiilor. Ulterior, membrul cliring anunta firma broker, iar
aceasta face reglarile corespunzatoare in contul clientului.

SUBIECT : Contul in marja

Marja ne permite sa cumparam contracte cu banii luati de la broker. Partea
foarte buna a marjei este ca are un efect de amplificare a castigurilor tranzactionate
in marja, se castiga mai mult decat ai fi facut-o singur.Avem un efect de levier =
(adica cu un efort mic se obtin randamente mari)
In vederea efectuarii tranzactiilor futures vanzatorii si cumparatorii deschid conturi
speciale (engl. commodity accounts) la firmele broker cu care lucreaza. Firmele broker
solicita clientilor garantii pentru indeplinirea obligatiilor asumate prin contractele
futures (margin requirements), care difera de la o bursa la alta. De regula marja
initiala este de 10% din valoarea contractului. Daca disponibilul din cont scade sub
aceasta marja, clientul trebuie sa suplimenteze disponibilul astfel incat sa existe o
marja de mentinere de 2/3-3/4 din marja initiala. Cind disponibilul din cont scade
sub marja de mentinere, brokerul trimite clientului un apel in marja (margin call),
brokerul are latitudinea sa anuleze una sau mai multe pozitii.. Garantia ramasa in cont
la lichidarea contractului se restituie clientului.

SUBIECT : Paralela intre Diferenta intre TRANZACTII in MARJA si

TRANZACTII FUTURES

Tranzactii in marja Tranzactii Futures

1) Marja initiala 50 % 3 10 %
2) Marja de mentinere
( mm m i ) 25 % cand scade contul
3) Cand contul scade sub marja
de mentinere primesc apel in marja -
trebuie sa aducem bani trebuie sa aducem bani
cash pana la marja de cash pana la marja
mentinere initiala

SUBIECT Casa de compensatie sau Casa de cliring

Are un rolul esential in primul rand prin faptul ca se interpune intre vanzatorii
contractelor futures si cumparatorii acestora, apoi prin faptul ca asigura atat
marcarea zilnica la piata a pozitiilor futures, cat si compensatia globala a
tranzactiilor care se efectueaza la bursa. Ansamblul operatiunilor de compensatie,
decontare si predare/primire de titluri - desfasurate sub coordonarea casei de cliring -
poarta numele de regularizare (engl. settlement).
Prin procesul de regularizare are loc actualizarea (marcarea la piata) sau , dupa
caz, lichidarea contractelor futures. In acest sens, membrii cliring depun la casa de
compensatie garantii, numite marje de regularizare (engl. clearing margin), pentru
asigurarea executtrii contractelor derulate prin mijlocirea lor.
In cazul in care firmele broker care lucreaza cu clientii nu sunt membri ai casei de
compensatie, ei depun marjele respective la membrul cliring, prin intermediul
caruia efectueaza regularizarea contractelor. Garantiile depuse de firmele broker provin
din marjele pe care ei insisi le solicita clientilor.

SUBIECT; Marcarea la piata (marking to market)

Este f importanta deoarece fara marcarea la piata , tranzactionarea pe bursa nu se
poate realiza.. Ea reprezinta adaptarea zilnica a contractelor futures deja incheiate
in raport cu evolutia cursurilor futures pe piata.
Regula este ca
a) daca valoarea contractului creste, cumparatorul primeste in contul sau in
marja o suma cash echivalenta cu diferenta dintre pretul de lichidare (regularizare) al
zilei curente si cel al zilei precedente, multiplicata cu numarul de contracte.
b) daca valoarea contractului scade, se deduce din contul sau in marja o suma
obtinuta prin multiplicarea numarului de contracte cu diferenta dintre pretul curent si
cel al zilei anterioare.
Procesul de marcare la piata se deruleaza la doua nivele:
1) Casa de compensatii realizeaza marcarea la piata in raport cu membrii sai
2) Firmele broker/ brokerii fac marcarea la piata in raport cu clientii lor, sporind sau
diminuind disponibilul din contul in marja al acestora.
Daca marja se reduce sub nivelul de mentinere, casa de compensatie va solicita o
marja suplimentara (variation margin), pe care brokerul trebuie sa o depuna in cel
mai scurt timp (o ora). La rindul sau, brokerul va face un apel in marja, solicitind
clientului depunerea unei garantii suplimentare.

SUBIECT: Lichidarea contractului

Lichidarea contractului futures pe marfa se poate face in doua modalitati:

1)Prin livrare (engl. delivery), adica prin predarea/plata marfii,

Livrarea se poate efectua in oricare din zilele lucratoare ale lunii de livrare, vanzatorul,
avand la dispozitie in acest sens trei zile:
Ziua 1 - Ziua pozitiei - Cu doua zile inainte de ziua aleasa pentru livrare, din
(positon day) luna respectiva detinatorul unei pozitii short anunta casa
de compensatie cu privire la intentia sa de a livra marfa; )
Ziua 2 Ziua notificarii - In urmatoarea zi lucratoare,casa de cliring alege pe
(notice day) destinatarul livrarii, respectiv operatorul cu pozitia long
cea mai veche; apoi ii anunta pe vanzator si pe
cumparator in legatura cu efectuarea livrarii.
Ziua 3 Ziua livrarii - are loc predarea marfii (respectiv a titlului asupra
(delivery day) acesteia) de catre cel cu pozitia short, cel cu pozitia
long facand plata.
In cazul in care detinatorul unei pozitii deschise nu isi anunta intentia de livrare
pana in ultima zi a pozitiei (adica cu doua zile inaintea ultimei zile de bursa a lunii),
casa de compensatie va lichida automat contractul, facand regularizarea in ultima zi de
livrare (last delivery day).
Lichidarea contractului prin livrare efectiva a marfii reprezinta o cota foarte redusa
din ansamblul tranzactiilor futures.
2) Prin lichidarea pozitiei (engl. liquidation), adica operatorii inchid pozitiile inainte
de expirarea contractului, prin compensare (engl. offsetting), cu o operatiune de sens
contrar. iar casa de compensatie si brokerii procedeaza la regularizarea contractului
(engl. settlement).
Este o modalitate folosita de majoritatea operatorilor ot a beneficia de diferentele
favorabile de pret la bursa, el actionand ca un investitor care viseaza o suma de bani in
speranta obtinerii de profit.

SUBIECT: Modalitatile de iesire dintr-un contract FUTURES

1) lichidare sau compensarea pozitiei
2) La expirare avem doua cazuri:
a) incasarea profitului sau platim pierderea
b) livrarea fizica a marfii , executarea contractului
Importanta contractelor futures pe marfa
1) Piata futures reprezinta o sursa de informatii comerciale Aceste informatii
sunt publicate in ziare si reviste de specialitate, cum sunt "Wall Street Journal" (SUA) si
"Financial Times" (Marea Britanie).
2) Permit realizarea de tranzactii in vederea obtinerii de profit:
- in principal se fac operatiuni de speculatie si arbitraj
- on aceste operatiuni nu conteaza marfa propriu-zisa, ci evolutia valorii contractelor
futures (pretul)
- operatorii in acest caz se numesc jucatori ( in cazul speculatiei.)
3) Acoperirea riscului comercial prin operatiuni de hedging

Hedging = tranzactii la termen, al caror scop este de a oferi producatorilor o modalitate

de acoperire a riscurilor
Exista doua feluri de hedging hedging de vanzare
- hedging de cumparare

Short hedgig Long hedging

----------------------------------------------------------------------
Pozitie pe piata spot long short

Pozitie pe piata futures short long

----------------------------------------------------------------------------------

Avantajele tranzactiilor FUTURES

- efectul de levier
- lichiditate
- transparenta
- integritate financiara se refera la riscul de credit riscul ca partenerul din
contract sa nu-si indeplineasca obligatiile.

SUBIECT; Tranzactiile speculative; ( ce sunt ele, ce inseamna

speculator la scadenta, speculator la crestere)
Operatiunile speculative sunt realizate in scopul obtinerii unui profit din
diferentele de pret intre momentul incheierii contractului si momentul lichidarii
pozitiei luate in bursa. In aceste operatiuni ceea ce conteaza nu este marfa propriu-
zisa, ea fiind aici reprezentata de un titlu, ci evolutia valorii contractului futures, ea
insasi fiind o expresie a miscarii pretului marfii care face obiectul contractului (pretul
bursei). Operatorul isi asuma riscul evolutiei pretului, mizind pe contrafata profitabila a
acestei atitudini - castigul. De aceea, acesti operatori se si numesc "jucatori" gamblers),
In acest sens, sunt posibile doua situatii.
1) Speculatorul la scadere (fr. la baisse; engl. bear) mizeaza pe o scadere a pietei si
deci pe reducerea valorii contractelor futures. El va da un ordin de vinzare futures, ia
o pozitie short, pentru ca, in cazul in care pina la scadenta pretul scade, sa-si acopere ,
mai tarziu, pozitia, printr-o cumparare cu aceeasi scadenta, castigind din diferenta de
pret.
2) Speculatorul la crestere (fr. la hausse; engl. bull) anticipeaza o crestere a pretului
si da un ordin de cumparare futures (pozitie long). Daca pina la scadenta pretul
creste, el va face o noua operatiune pentru acelasi termen, de data aceasta de vinzare,
castigind diferenta de pret.
In ambele cazuri, daca piata invalideaza estimarile operatorului, pretul evoluind contrar
asteptarilor sale, el va inregistra o pierdere, cu atat mai mare cu cat abaterea pretului va
fi mai mare.

SUBIECT: Operatiunile spreading

Operatiunile de spreading (sau spread-ul) constau in luarea la bursa a doua pozitii
opuse pe pietele futures, contractele respective avind scadente diferite. Astfel, un
operator care cumpara pentru scadenta t1 (pozitie long), face concomitent o vinzare
pentru scadenta t2 (pozitie short).
Ca si in cazul hedging-ului, el vizeaza diferenta dintre cele doua preturi futures
care reprezinta si ea o "baza" (spread).
Deci spread = diferenta dintre cele doua preturi futures
Ca urmare, el reduce sau elimina riscul asociat cu miscarea cursurilor, preluind, in
schimb, riscul mai redus asociat cu schimbarea spreadului.
Preturile cash si futures tind sa oscileze in aceeasi directie, iar pentru aceeasi
marfa pretul cash si pretul futures tind spre aceeasi valoare in luna de livrare.
Tendinta de egalizare a pretului cash si a celui futures, in luna de livrare, este dat de
actiunea celor care fac arbitraj intre piata cash si piata futures.
Concluzie:
1) Daca pretul cash ar fi mai mic decat pretul futures
- arbitrajistii ar vinde futures, executind contractul la scadenta cu marfa
cumparata cash mai ieftin; dar oferta suplimentara pe piata futures ar duce la
scaderea pretului futures la aceste contracte, in timp ce cererea de marfa fizica ar
determina cresterea preturilor cash, ceea ce ar elimina dezechilibrul creat intre cele
doua piete.
2) Daca pretul cash ar fi mai mare decat pretul futures, arbitrajistii ar cumpara
futures (sporesc cererea), cerind executarea in natura, in urma careia, revinzind cash
(pentru a obtine diferenta de pret) ar contribui la reducerea pretului marfii fizice.

IV. CONTRACTUL DE BURSA

Caracterele juridice si elemente specifice ale contractului futures

SUBIECT: Caracteristicile contractului bursier ( numai caracteristicile
juridice ale contractului futures)
De citit elementele specifice ale contractului de bursa
Definirea contractului de bursa = forma pe care p imbraca operatiunea juridica
prin care se infaptuie activitatea bursiera de vanzare sau cumparare.

Caractere juridice ale contractului futures

1) Contractul de bursa este reglementat
- inchierea acestuia se realizeaza doar in incinta institutiei de bursa sub observarea
riguroasa a regulamentului, la care au aderat atat membrii (prin cererea de adeziune),
cat si operatorii (prin contractul de brokeraj, care contine o clauza in acest sens).
2) Contractul de bursa este uniform
- contractele de bursa sunt absolut identice in ce priveste clauzele, cu exceptia a trei
elemente; a) apartilor, b) a lunii de livrare si c) a pretului.
- este un document tipizat
3) Contractul de bursa este impersonal
- la contractele de bursa consideratia persoanei nu joaca nici un rol la inchierea lor,
insolvabilitatea partilor fiind acoperita prin mecanisme specifice. Ca vanzator si
cumparator apar brokerii si nu clientii lor.
4) Contractul de bursa este lichidabil sau executabil prin plata unei simple
diferente
- majoritatea contractelor nu ajung la scadenta sa se execute in natura, ci sunt
acoperite inainte printr-o tranzactie inversa (engl. offsetting); executarea facandu-se
prin plata unei diferente.
5) Contractul de bursa este garantat
a) Daca bursa nu functioneaza cu o casa de compensatie, executarea in
natura este garantata de stocurile mari de marfa detinute de bursa; membrii bursei
raspund solidar pt acela dintre ei care nu-si indeplineste obligatiunile scadente.
b) Daca lucreaza cu o casa de cliring, executarea tranzactiilor este garantata
de casa, care indeplineste contractul in locul partii in defect.

Elemente specifice ale contractului de bursa ( INFORMATIV)

1) Termenul viitor sau futures
- in contractul de bursa executarea obligatiilor este amanata pentru o data viitoare;
dreptul de proprietate nu se transfera, pretul nu se plateste inainte de scadenta, iar
marfa care ii face obiectul poate chiar nici sa nu existe in momentul contractarii.
- se pot face negocieri pt livrare in viitor pana la un an in mod obisnuit sau chiar pana
la doi ani.
2) Inchierea de catre persoane abilitate
afacerile sunt negociate in mod impersonal de catre intermediari
profesionisti; ei detin monopolul inchierii de contracte de bursa, iar incalcarea acestui
monopol se pedepseste
3) Inregistrarea la casa de cliring a contractului de bursa
- La finele fiecarei sedinte de bursa, dar nu mai tarziu de urmatoarea, intermediarii
inregistreaza tranzactiile la casa de lichidare, clearing , ea devenind astfelparte a
contractului , garantandu-l si asigurandu-i executarea.
- In realitate, toate obligatiile de a primi sau livra marfuri sunt fata de casa de cliring
si nu fata de alti brokeri ori persoane fizice.
- Aceasta inregistrare este de natura sa aduca o garantie sigura si in plus a executarii
obligatiilor contractuale, ne mai fiind necesar sa se astepte scadenta, care ar putea
releva insolvabilitatea uneia din parti.
4) Depunerea de garantii de buna executare
- La bursele cu casa de decontare, gratie interventiei acesteia, operatorii nu au riscul
insolvabilitatii cocontractantului; dar pentru ca insa casa sa indeplineasca aceasta
functie de asigurator se cere de la fiecare membru al corporatiei de cliring o contrbutie
la fondul comun de garantie.
S-a instituit un sistem de garantare multipla si succesiva prin depunerea unor
acoperiri, depozite sau marje (engl. margin) atat de brokeri cat si de clientii acestora.
5) Respectarea regulamentului si a uzantelor bursiere
- inchierea unei afaceri cu neobservarea unei reguli imperative poate atrage nulitatea
contractului
- se asigura un acces egal la modalitati de tranzactionare in conditiile de
concurenta

V. PRETUL SI RISCUL DE PRET PE PIETELE BURSIERE

Din acest capitol sunt grilele pg 46-58
Un termen importan este baze

De-a lungul timpului preturile produselor agricole s-au caracterizat printr-o

natura volatila si de multe ori imprevizibila.

Riscul de pret = componenta a riscului pietei risc conjunctural -, ce apare ca

urmare a variatiilor preturilor produselor agricole, si se manifesta printr-o
neconcordanta in timp a valorii unei afaceri.
Cautarea unei protectii contra riscurilor de pret explica nasterea tranzactiilor la
termen. Prin utilizarea pietelor la termen se asigura protectia operatorilor care nu
doresc sa-si asume riscul de pret prin transferarea acestuia unor altor participanti de
pe piata, in speta speculatorii.
Tranzactiile la termen s-au dezvoltat pt ca operatorii pe o piata fizica - cash
(producatori, organisme de stocare, utilizatori, exportatori, importatori) nu pot sa
se protejeze contra variatiilor de pret apeland la societatile de asigurari.

1.3. Preturile futures

Pe o piata la termen, preturile reflecta nivelul cererii si al ofertei pentru marfa
respectiva, atat in prezent cat si in viitor, fiecare contract futures avand propriul pret.
Pietele futures identifica preturile de echilibru curente (cash) dar si pe cele ce vor
exista la anumite momente in viitor, ele fiind de fapt preturile spot anticipate.
Deci pietele la vedere si pietele la termen au preturi diferite, intre pretul cash si
pretul futures exista diferente.
Aceste diferente de sunt cunoscute sub denumirea de baza (engl. basis).

Definitie: Baza = diferenta dintre preturile chas si cele futures sunt cunoscute
sub denumirea de baze

Marimea bazei poate fi influentata urmatoarele elementede:

Elementele care modifica marimea bazei (adica a diferentei dintre pretul cash si
pretul futures).
1) Stocurile ramase din anul anterior; 2)Cererea si oferta de produse substituibile;
3) Perspectivele privind productia anului curent; 4) Productia mondiala;
5) Cererea externa; 6) Costurile stocarii; 7) Facilitatile de stocare;
8) Costurile de transport; 9) Problemele de transport; 10) Costurile asigurarii;
11) Politicile agricole; 12) Fluctuatiile sezoniere de pret;
12) Termenul de expirare a contractului futures.

1.3.1. Determinarea bazei

1) Daca pretul futures este mai mare ca pretul spot
- avem o situatie de contango (report),
- adica pretul futures face o prima fata de pretul cash.
- Diferenta dintre pretul cash si pretul futures este negativa
2) Daca pretul futures este mai mic ca pretul spot
- avem o situatie de backwardation (deport),
- adica marfa la termen se tranzactionaneaza cu un discount.
- diferenta dintre pretul cash si pretul futures este pozitiva

f.f. important
Pe piata futures de marfuri agricole, pretul futures este, de regula, mai mare
dacat pretul spot (deci o baza negativa), datorita costului de stocare (sau cost de
stoc) (engl. cost-of -carry, carrying charges).
In aceasta situatie, baza este cotata ca o prima al pretului futures fata de pretul
cash.
Daca, de exemplu, pe 10 februarie pretul cash FOB Chicago al boabelor de soia nr. 2
yellow este de 6,20 $/bushel iar pretul futures mai este de 6,50 $/bushel, atunci baza
pentru boabe de soia la contractul futures este de (6,20 6,50) $ = 0,30 $.
Aceasta situatie este denumita 30 sub (engl. 30 under), insemnand ca pretul cash
este cu 0,30 $ sub nivelul pretului futures mai.
Deoarece locatia, costul de transport si calitatea marfii fizice se modifica,
baza se schimba. De exemplu, in aceeasi zi pretul cash CIF al boabelor de soia de o
calitate superioara, (de exemplu nr. 1), la New Orleans, ar putea fi de 7 peste pretul
futures mai (engl. 7 over) pentru un pret cash echivalent cu 6,57 $/bushel. Figura 1.1
ilustreaza cum relatia cash futures difera in raport cu locatia si calitatea.
Important!!!!!!!
La o anumita locatie preturile futures fac prima in raport cu preturile
cash, iar la o alta locatie preturile futures inregistreaza discont fata de cele cash.
Diferentele in baza ( preturi diferite), in cazul de mai sus, sunt date de:
a) locatia diferita,
b) costurile de transport al marfii fizice de la o piata locala la punctele de livrare
c) diferenta dintre cerere si oferta intre piata locala si punctele de livrare pentru
contractul futures.
d) Disponibilitatea facilitatilor de transport,
e) vremea nefavorabila care poate afecta marfa in timpul transportului,
f) greve etc.
pot influenta componentele bazei.
Fiecare piata locala are un set specific de fundamente ale relatiei cerere oferta
care o diferentiaza de alte zone. Daca aceste fundamente se modifica, baza se va
ajusta corespunzator.
De exemplu, conditii diverse pot cauza o insuficienta a ofertei intr-o anumita regiune,
in timp ce oferta intr-o alta regiune este suficient de mare pentru a satisface cererea.
Aceasta situatie ar putea determina o evolutie anormala a relatiei dintre pretul
cash si pretul futures datorita dezechilibrului local intre cerere si oferta.
Diferentele in baza pot de asemenea reflecta diferentele intre tipurile de
pret cash luate in calcul.
De exemplu, pt aceeasi locatie, un pret CIF cash va face prima in raport cu
pretul FOB, deoarece, fata de acesta din urma, reflecta costuri suplimentare. Cele
doua preturi, desi reprezinta aceeasi calitate a locatiei, vor avea baze diferite.

Un pret futures reflecta asadar, asa numitul cost cu marfa fizica (engl.
cost of carry, carrying changes), intre momentul incheierii contractului futures si
cel al livrarii.

Daca marfa poate fi depozitata, acest cost are in vedere cheltuielile ce includ
in primul rand, costul depozitarii sau stocarii marfii, asigurarea acesteia, dobanzile
si costul manipularii.
Astfel, in cazul cerealelor, costul-de-stocare poate fi format din cheltuieli de
cantarire, de stabilire a calitatii, de spalare si de curatare, de administrare etc.
La acestea se adauga o prima sau se deduce un discont ce reflecta varietatea
conditiilor de piata, respectiv posibilitatea ca pretul sa creasca sau sa scada, ce este cu
atat mai importanta cu cat data de expirare este mai indepartata (o anumita "valoare-
timp" a contractului).

Dam, spre exemplificare, componenta cost of cary a pretului futures la canola, cotat la
Winnipeg Commodity Exchange. Aceasta include urmatoarele:
- manipulare: 9,00 $ per tona;
- curatare/spalare: 4,25 $ per tona
- cantarire/inspectare: 0,30 $ per tona
- administrare: 2.50 $ per tona
- depozitare/dobanzi: 7,80 $ per tona
- transport: 10,00 $ per tona
- prima 6.15$ per tona
Total: 40,00 $ per tona

Asadar, pe o piata normala preturile futures se pot determina pe baza

preturilor cash, relatia de calcul fiind in acest caz:

FPt,T CPt CPt Rt,T (T-t)/365 Gt,T

unde CPt este pretul cash la momentul t; Rt,T este rata anuala a dobanzii aferenta unui
credit lipsit de risc, pentru perioada T-t, iar Gt,T reprezinta costurile aferente pastrarii
unei unitati de marfa pe perioada dintre t si T.
 1.3.2. Piata normala versus Piata inversata
In conditii normale, preturile cash la punctele de livrare vor ramane sub
nivelul preturilor futures. fenomenul fiind cunoscut, asa cum am mai spus, sub
numele de contango sau report.
Contago = situatia cand la punctele de livrare pretul cash va fi sub pretul futures.

Baza reprezinta, pentru un operator, un element de referinta in ceea ce priveste

actiunea sa pe piata. Cu cat pretul futures este mai mare, cu atat un producator este
mai tentat sa-si depoziteze marfa, pentru a-l oferi pe piata mai tarziu, fapt ce poate
incuraja constructiile de facilitati de stocare.

Preturile futures nu pot depasi preturile cash cu o valoare mai mare decat cea a
cheltuielilor cu marfa (carrying charges, cc). Daca pretul futures ar depasi pretul
cash + cc (pentru marfurile livrabile, intrunind specificatiile contractuale), atunci ar fi
profitabil pentru un operator sa cumpere produsul cash, sa suporte cc, sa vanda
simultan contracte futures pe marfa respectiva si sa procedeze la livrarea acesteia.
Profitul realizat ar consta in diferenta dintre pretul futures si pretul cash insumat
cu cheltuielile cu marfa (cc) , dar acest profit nu ar putea fi obtinut multa vreme: pe
masura ce acest potential de profit ar deveni din ce in ce mai evident, cresterea
vanzarilor de futures (pozitii short) ar duce la scaderea pretului futures, iar
cumpararile crescande ale marfii cash ar determina cresterea pretului cash, astfel incat
relatia cash futures s-ar diminua si diferenta dintre preturi s-ar micsora pana cand
acest profit nu ar mai putea fi obtinut.
De asemenea. operatorii, care detin deja pozitii futures long, ar vinde futures
pentru ca ar fi mai economic sa cumpere marfa cash cu pret mai mic si sa plateasca
cc, decat sa-si pastreze pozitia de cumparare (pozitia long), platind un pret peste
cc. Invers, daca baza se reduce pana la un punct in care se dovedeste economica
preluarea marfii cumparate futures, in locul cumpararii si detinerii mai costisitoare
a produsului cash, cererea mai mare pentru futures in raport cu cash tinde sa
mareasca baza. S-ar dovedi atunci mai economica vanzarea cash in locul mentinerii
pozitiilor futures short.
Oferta mai mare de marfa cash in comparatie cu contracte futures ar duce la
marirea bazei.

Pe piata inversata, sau piata rasturnata avem de-a face cu situatia de backwardation
(deport) ce apare atunci cand oferta de marfuri se reduce si/sau cererea de livrari
imediate devine excesiva in raport cu oferta, preturile cash depasind preturile
futures (fac prima fata de preturile futures)
Pe o astfel de piata, preturile contractelor futures cu cel mai apropiat termen de
expirare sunt mai mari decat preturile futures pentru lunile ulterioare.
Ca atare, lipsa unei marfi de pe piata (deficit de oferta) poate da nastere la ceea ce se
numeste piata rasturnata, anormala sau piata inversata (engl. inverted
market).
Pe piata rasturnata sau pe piata inversata nu se poate determina prima pe
care pretul cash o va mentine peste cel futures, nici diferenta dintre preturile
contractelor futures care expira mai devreme si cele care expira mai tarziu.

Exista situatii (in special la marfurile agricole cu productie sezoniera) in care

piata inversata apare ca piata normala:
1) In luna mai cotatia futures pentru grau cu scadenta iulie (luna recoltarii) poate fi
mai mica decat cotatia spot;
2) Piata futures este blocata din cauza limitelor de pret impuse de Casa de Clearing
situatia se datoreaza de obicei unor variatii bruste ale preturilor pe piata fizica;
3) Piata futures devine excesiv de speculativa motiv pentru care cotatia futures nu
mai reprezinta in totalitate rezultatul cererii si ofertei;
4) Piata spot prezinta variatii considerate ca nefiind datorate unui raport natural
cerere oferta;
5) Scade foarte mult volumul tranzactiilor futures datorita unei imobilitati prelungite
a pietei spot.

1.3.1. Sezonalitatea bazei

Diferenta dintre pretul cash si pretul futures pentru marfurile agricole cu
productie sezoniera se conformeaza unui model determinat de disponibilitatea ofertei
in raport cu cererea viitoare.
Sa luam cazul graului. Sa presupunem ca:
(a) productia este constanta pe termen lung;
(b) productia este egala cu consumul;
(c) luam in consideratie 4 cicluri de recolte.
Aceste lucruri vor determina ca de-a lungul perioadei dintre o recolta si
urmatoarea, marfa ramasa in stoc sa fie constanta.
Pe o piata normala, cand
a) presiunea ofertei in sezonul de recoltare este maxima
b) si exista cerere pentru spatii de depozitare,
preturile cash sunt mai mici decat cele futures si in acest caz vorbim de situatia unei
baze slabe (weak). In aceasta perioada cererea crescanda pentru spatii de
depozitare sporeste costul de stocare si implicit costul cu marfa (cost of carry).
Preturile cash, reflectand surplusul de oferta si spatiile limitate de depozitare, vor
mentine o baza mare in raport cu preturile futures, pana cand cererea si oferta se vor
apropia de echilibru.
De exemplu, recoltarea boabelor de soia in Statele Unite, din octombrie
pana in decembrie, determina sporirea semnificativa a ofertei in raport cu cererea pe
piata interna si la export. Cu timpul, pe masura consumului, oferta se diminueaza,
cererea pentru spatii de depozitare scade iar baza preturilor pentru boabe de soia
tinde sa se reduca. Acum preturile cash reflecta si costurile de depozitare si de
pastrare a produsului. Contractele futures nu mai reflecta alte costuri suplimentare,
caci cheltuielile cu marfa pana in momentul livrarii (carrying charges) au fost deja
incluse in preturile acestor contracte, cand baza era slaba.

Atunci cand, urmare a consumului, oferta se diminueaza, diferenta cash

futures se micsoreaza si baza se numeste tare ( situatia unei baze tari =
strengthening).

Intr-o piata inversata, in care preturile cash sunt mai mari decat preturile
futures, situatia este opusa .

1.3.4. Convergenta preturilor

Pe masura trecerii timpului, cu cat termenul de livrare pentru contractul
futures se apropie, diferenta dintre cash si futures se reduce, reflectand cheltuielile
(cost of carry) din ce in ce mai mici cu marfa fizica.
 Desi preturile cash si cele futures tind sa convearga, foarte rar ele ating acelasi
nivel.
Motivele pentru care cele doua preturi nu sunt identice la momentul
expirarii contractului, sunt :
a) diferentele tehnice intre comercializarea marfii (tranzactionarea ei ca obiect al
contractului futures) si indisponibilitatea de a livra efectiv marfa pentru
indeplinirea obligatiei din contractul futures.
b) operatorul nu cunoaste cu exactitate momentul sau locul in care poate prelua
marfa
c) cumparatorul nu are certitudine in legatura cu calitatea marfii livrate.
d) cumparatorul de contracte futures este la dispozitia vanzatorului asupra datei
exacte de livrare.

Grila 1
I) Functiile bursei (subiectul mare)
Bursele de marfuri au o serie de functii economice, financiare si comerciale.
a) Functia de facilitare a tranzactionarii. Este cea mai importanta pt ca ofea un loc
de intrunire a comerciantilor, pt a concentra oferta si cererea
b) Functia de stabilire (formare) a preturilor reprezentative pentru produsele de
baza. Aceasta functie rezulta din corelarea mai multori factori ca:
a) raportul cerere-oferta pe pietele spot sau futures,
b) evolutia preturilor pe aceste piete,
c) evolutia evenimentelor sociale si politice importante,
c) Functia de minimizare a riscurilor de pret pentru marfa efectiva. Aceasta
functie este indeplinita prin hedging. Operatorul isi asuma o pozitie opusa pozitiei
sale luate pe piata fizica (piata spot), in asa fel incat sa se poata asigura fata de riscul
de pret, minimizandu-si riscurile, pe care la transfera altui operator de pe piata (unui
speculator).
d) Functia de stabilizare a preturilor si de reducere a amplitudinii fluctuatiilor
de curs. tranzactiile la termen duc la o reducere a volatilitatii preturilor mf
tranzactionate la vedere iar prezenta speculatorilor atenueaza amplitudinea
fluctuatiilor de pret si reduce decalajul dintre cursurile extreme
e)Functia de a reflecta fidel conjunctura dintr-un moment dat. Pt ca ele dau tonul
pietei, anticipeaza trendul, sunt locul de descoperire al preturilor reprezentative pt
produsele negociate.
f) Functia de exercitare a unor influente determinante asupra evolutiei
comertului international cu produsele respective. Bursele devin barometre ale
comertului mondial
g) Functia de favorizare a liberei concurente.
Pietele la termen contribuie la inlaturarea pozitiilor de monopol si lupta impotriva
pozitiilor dominante. Pietele futures ofera un mecanism de difuzare a preturilor la toti
participantii de pe piata.
h) Functia de oferire de informatii asupra nivelului preturilor unor marfuri
disponibile la un anumit termen.
Se realizeaza prin publicarea si promovarea unor informatii diverse, care permit
diverse evaluari .
II) Ce inseamna instructiunea totul sau nimic
Elementul de baza al tranzactiei bursiere este ordinul dat de client brokerului
Ordinele pot fi insotite de instructiuni. Una dintre aceste instructiuni este si cea
intitulata totul sau nimic care exprima dorinta de a vinde/cumpara marfa/titlul la un
anumit curs si intr-o perioada precizata. Ordinul insotit de aceasta instructiune va fi
executat numai daca piata ofera conditiile de calitate si pret solicitate de client;

III) Ce inseamna ca evolutia preturilor urmeaza

semnul taurului
Bull market sau piata sub semnul taurului reprezinta piata in care preturile sunt in
crestere (acest fenomen se intalneste mai ales toamna). Atunci cand se spune ca o
piata este bullish exista o perspectiva ca preturile vor creste.
IV= Problema era la fel ca si la grila 2 : m initiala=1500 m mentinere=1000
un operator vinde la 6.25 pretul pe piata este de 6,35 , Ce se intampla cu contul in
marja ? a) se debit cu 500 b ) se credit cu 500 c) se debit cu 250 d)se credit cu 250
e) nimic din cate stiu rasp era ca se debiteaza cu 500nu sunt sigura

Grila 2

I) Contractul Futures-def, mecanism, importanta

A) Definitie contractul futures este un angajament standardizat intre doi
parteneri(V/C) de a vinde, respectiv de a cumpara un anumit activ (devize, actiuni,
alte titluri financiare sau marfuri), la un pret stabilit in momentul incheierii tranzactiei
si cu executarea contractului la o data viitoare numita scadenta.
B) Mecanismul tranzactiilor futures se realizeaza in spatii special amenajate numite
ringuri (pit-uri si el cuprinde urmatoarele faze:
1) Tranzactia este initiata de C/V.Ei dau ordine firmelor broker cu care lucreaza pentru
incheierea unui contract futures; ordinul este transmis brokerului de bursa (floor
broker), care urmeaza sa-l execute in sala bursei, in groapa (pit).
2) Dupa incheierea contractului, brokerul de bursa semneaza tichetul de ordine si-l
trimite la firma sa, acesta instiintindu-l pe client ca a fost executat contractul si preci-
zindu-i conditiile acestuia (in speta pretul si volumul tranzactiei).
3) Dupa incheierea tranzactiei in sala de negocieri, un angajat al bursei - raportor (pit
reporter) transmite pretul si volumul tranzactiei la departamentul de cotatii si totodata
la personalul care opereaza sistemul informatic al bursei; pretul va aparea instantaneu
pe tabela electronica.
4) In cazul ca nu este membra a casei de cliring, firma broker ia legatura cu o firma
membra (numita membru cliring -clearing member), transmitindu-i acesteia datele din
contract, pentru a fi comunicate la casa de compensatie (4a). Aceasta din urma
procedeaza la marcarea la piata a pozitiilor deschise si efectueaza operatiunile legate de
compensarea pozitiilor si lichidarea contractelor, instiintind membrul cliring despre
aceste activitati
5) Casa de cliring da instructiuni bancii care asigura decontarile banesti rezultate din
operatiune in legatura cu creditarea/debitarea contului membrului cliring (5a), iar banca
avizeaza ulterior in legatura cu efectuarea operatiunii (5b).
6) Banca plateste/incaseaza de la membrul cliring sumele banesti rezultate din
efectuarea compensatiilor. Ulterior, membrul cliring anunta firma broker, iar aceasta
face reglarile corespunzatoare in contul clientului.

C) Importanta contractelor futures consta in faptul ca:

1) ele reprezinta o sursa de informatii comerciale
2) prmit realizarea operatiunilor speculative si arbitraj, in vederea obtinerii de profit
3) acoperirea riscului comercial prin operatiuni de hedging
4) efectul de levier

II) Ce este cash-spot ?

a) contractul spot cu livrare amanata (cash forward) are caracteristicile unui contract
spot propriu-zis ( adica se executa in natura) dar spre deosebire de tranzactia spot
propriu-zis care presupune livrarea imediata a marfii , in cash forward livrarea marfii
are loc la un anumit termen de la incheierea contractului.
b) fata de contractul futures poate fi lichidat nu numai prin livrare efectiva ci si prin
inchiderea pozitiei.
III) la grile imi amintesc ca am vazut una :
Daca un broker are de la cl sau un ordin de cump la 100 si pe piata gaseste o comanda
de vz la 99 ce face ? si rasp era : indeplineste ordinul la 99
IV= Problema era la fel ca si la grila 1 : m initiala=1500 m mentinere=1000
un operator vinde la 6.25 pretul pe piata este de 6,35 , Ce se intampla cu contul in
marja ? a) se debit cu 500 b ) se credit cu 500 c) se debit cu 250 d)se credit cu 250
e) nimic din cate stiu rasp era ca se debiteaza cu 500nu sunt sigura

Grila 3
I) Strategii cu optiuni (sub larg)
Optiunile ( tranzactionate in Romania numai la Bursa de la Sibiu,) sunt instrumente
financiare asemanatoare cu contractele futures, dar cu diferente notabile. Optiunea
defineste un contract standardizat care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia
( aceasta este diferenta notabila dintre un contract futures si o obtiune), de a cumpara
sau vinde activul suport (de la baza contractului) la un pret prestabilit, numit pret de
exercitare, contra unei sume platite vanzatorului la incheierea contractului, numita
prima, in cadrul unei perioade de timp predeterminate. Activul suport sau activul de
baza poate fi reprezentat de optiuni pe actiuni (stock options) ,pe instrumente de
datorie, pe indici bursieri, pe contracte futures etc.
Exista doua feluri de optiuni:
a) optiunea Call care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a
cumpara activul suport la pretul de exercitare, la o anumita data sau pe o anumita
perioada pana la acea data si
b) optiunea Put care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde
contractul futures de la baza optiunii la pretul de exercitare prestabilit.
In privinta strategiilor pe care trebuie sa le adopte C si V acestia pot opta pentru
una din urmatoarele vatiante de baza
a) atunci cand un operator intuieste o crestere viitoare a preturilor futures, el va
cumpara optiuni call, adoptand o pozitie la bursa long call, iar atunci cand acesta
prevede scaderea preturilor in viitor, va cumpara optiuni put, adoptand astfel la bursa
o pozitie long put.
b) daca aceste estimari prevad fluctuatii puternice ale preturilor intr-un sens sau
altul, atunci achizitionarea de optiuni in afara banilor devine foarte atractiva, pentru
ca aceste optiuni sunt mai ieftine si ii ofera posibilitatea unor profituri ridicate, fara
riscuri aditionale.
c) in mod simetric, un operator care se bazeaza pe stabilitatea preturilor sau pe
usoara lor scadere, va vinde optiuni call, deschizand o pozitie short call, iar un
operator care mizeaza pe stabilitatea preturilor sau pe usoara lor crestere, va vinde
optiuni put, deschizand o pozitie short put.
In afara de aceste strategii mai exista si strategii strategii complexe cu optiuni
a) Cumparare de fluture (long butterfly)
Aceasta strategie se poate aplica atunci cand un investitor anticipeaza o reducere a
volatilitatii cursului pentru un activul. Strategia consta in cumpararea de put care trebuie
compensata apoi de cumpararea de call, ramanand de regularizat doar diferentele de
pret de exercitare si, respectiv, prima.
Un butterfly mai poate fi obtinut prin urmatoarele combinatii:
- cumparare call a + vanzare 2 call b + cumparare callc
- cumparare put a + vanzare 2 put b + cumparare put c
- cumparare call a + vanzare call b + vanzare put b + cumparare put c
b) Straddle este o cumparare de call combinata cu o cumparare de put, sau o
vanzare de call si put, la acelasi pret de exercitare si cu aceeasi scadenta., fiecare
optiune se exercitata separat.
c) Strangle este o combinatie similara cu straddle cu deosebirea ca pretul de
exercitare al optiunii call este mai mare decat pretul de exercitare al optiunii put.
d) Strip si Strap Iin ambele cazuri avem o tripla optiune constind in doua
optiuni separate put (call) si una call (put), toate fiind incheiate in acelasi timp, cu
aceeasi durata de viata si la acelasi pret de exercitare.

II) Ce reprezinta baza ( basis) ?

Pe o piata la termen, preturile reflecta nivelul cererii si al ofertei pentru marfa
respectiva, atat in prezent cat si in viitor, fiecare contract futures avand propriul pret.
Pietele futures identifica preturile de echilibru curente (cash) dar si pe cele ce vor
exista in viitor, ele fiind de fapt preturile spot anticipate. Deci pietele la vedere si
pietele la termen au preturi diferite, intre pretul cash si pretul futures exista diferente.
Aceste diferente de pret sunt cunoscute sub denumirea de baza (engl. basis).
Deci Baza este diferenta dintre preturile chas si cele futures sunt cunoscute sub
denumirea de baze Printre elementele care pot modifica marimea bazei (adica a
diferentei dintre pretul cash si pretul futures) se numara si:
1) Stocurile ramase din anul anterior; 2)Cererea si oferta de produse substituibile;
3) Perspectivele privind productia anului curent; 4) Productia mondiala;
1) Cererea externa; 6) Costurile stocarii; 7) Facilitatile de stocare;
1) Costurile de transport; 9) Problemele de transport; 10) Costurile asigurarii;
1) Politicile agricole; 12) Fluctuatiile sezoniere de pret;
2) Termenul de expirare a contractului futures.
III) Ce inseamna instructiunea executa sau lasa (executa sau
anuleaza)
Elementul de baza al tranzactiei bursiere este ordinul dat de client brokerului
Ordinele pot fi insotite de instructiuni. Una dintre aceste instructiuni este si cea
intitulata executa sau anuleaza/lasa cand clientul dispune cumpararea/vanzarea
imediata si completa a unui anumit volum de marfa/titluri, iar daca nu se realizeaza
volumul respectiv se anuleze executarea ordinului;
4.1 Care este principala asemanare intre futures si forward :
cred ca rasp era ca ambele sunt cu executare ulterioara executarea are loc la un
termen viitor,
sau
4.2 Daca un broker are inscrise urm instructiuni de executat : 2 ctr la 10si1/2
4 ctr la 10si1/4 (asta ar fi raspunsul) ; 2 ctr la 10si1/8 ; 4ctr la 10si 3/8 ; 2 ctr la 10si
5/8 care va fi primul executat ?
4.3 Prima problema nu o mai stiu
4.4 A doua problema cu tranzactii futures era cam asa
Marja initiala=500um/contract Marja de mentinere=300um/ctr
Un operator vinde 15000 bu grau la 2,75/bu La cat tr sa creasca pretul pt a se face
apelul in marja ? .mie mi-a dat 2,79(adica b)

Grila 4
I) Hedging subiectul mare
Scopul lor este acela de a oferi operatorilor o protectie impotriva pierderilor ce pot
proveni din cauza fluctuatiilor preturilor.
Hedging-ul consta in luarea la bursa a unei pozitii futures, aproximativ egala, dar
opusa fata de o pozitie cash ( existenta sau anticipata )in momentul incheierii
contractului bursier. Astfel, riscul evolutiei nefavorabile a pretului pentru hedger
este transferat catre un tert,( speculatorul) , a carui menire este tocmai sa isi asume
un risc in speranta obtinerii unui profit din evolutia favorabila (din punctul lui de
vedere) a pretului.
Operatiunile de hedging se deosebesc de operatiunile speculative, deoarece in
cazul hedging-ului pozitia luata la bursa este complementara unei pozitii detinute pe
piata fizica, deci operatiunea din bursa este acoperita cu marfa. Operatiunea de
acoperire imbina asadar un contract cu marfa, operatiune facuta de cele mai multe
ori in afara bursei, cu un contract futures, care este tipic bursier.
Exista doua tipuri principale de operatiuni:
a) Hedging-ul de vanzare sau hedging scurt (selling hedge, short hedge) este
realizat de catre un operator ce detine in stoc sau cumpara marfa sau preconizeaza sa
produca o cantitate de marfa fizica si vinde un numar echivalent de contracte futures.
Obiectivul lui este de a-si proteja valoarea marfii de o scadere a pretului pe piata.
Daca preturile pe cele doua piete, la vedere si la termen au evolutii paralele, castigul
(pierderea) pe piata la termen anuleaza pierderea (castigul) de pe piata la vedere.
Intr-un hedging de vanzare operatorul estimeaza ca pretul va scadea si astfel va
castiga din contractul futures. In schimb, profitul pe care l-ar obtine la marfa fizica in
cazul unei cresteri a pretului este anulat de pierderea suferita la contractul futures (de
fapt, acest profit este transferat speculatorului, care a estimat contrar supozitiei celui
care a facut acoperirea ca piata va creste, asumandu-si insa riscul scaderii acesteia).
2) Hedging de cumparare hedging lung (long hedging) presupune cumpararea la
un moment dat de contracte futures (pozitia long la bursa) in scopul acoperirii riscului
de crestere a pretului la o marfa fizica pe care operatorul intentioneaza sa o
achizitioneze la o data ulterioara.
Daca un operator vinde marfa cu clauza livrarii ulterioare a acesteia, el se va putea
proteja fata de riscul de pret prin cumpararea de contracte la termen.
Concluzie:
a) in cazul long hedge (hedging lung)
pe piata Spot- activul va fi cumparat (pierdere cand pretul creste)
pe piata Futures: pozitie long (castig cand pretul creste)
b) in cazul short hedge (hedging scurt)
pe piata Spot: activul va fi vandut (pierdere cand pretul scade)
pe piata Futures: pozitie short (castig cand pretul scade)
II) In ce consta efectul de levier al contractelor futures?
Pretul contractului futures variaza zilnic, iar in functie de pretul contractului se
marcheaza la piata. In cazul in care se inregistreaza castiguri pe pietele derivate, se
intalneste asa numitul efect de levier. Efectul de levier ofera posibilitatea de a obtine un
castig mare dintr-o investitie initiala mai mica decat in cazul investitiilor clasice. Cu
toate acestea trebuie retinut faptul ca levierul implica un risc mai mare decat cel
aferent investitiei directe in actiunile cotate.

III) Optiuni la piata ?? sau Piata optiunilor

Pe piata exista doua tipuri distincte de optiuni: put si call.
a) optiunea Call da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara
activul suport la pretul de exercitare, la o anumita data sau pe o anumita perioada pana
la acea data si
b) optiunea Put da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde
contractul futures de la baza optiunii la pretul de exercitare prestabilit.
Prin cumpararea unei optiuni put se obtine dreptul de a lua o pozitie short pe
contractul futures suport. Cumpararea unei optiuni call da dreptul la o pozitie long pe
contractul futures de la baza optiunii.
Optiunile call si put sunt contracte complet separate, distincte si ofera drepturi
diferite. ..
Pozitiile in cadrul contractului de optiuni sunt:
CALL LONG = cumpara dreptul de cumparare
CALL SHORT = vinde dreptul de cumparare
PUT LONG = cumpara dreptul de vanzare
PUT SHORT = vinde dreptul de vanzare
IV) 4 grile 2 erau probleme

Grila 6.
I) Optiunea put sau optiunea de vanzare (subiectul mare mare)
Este un contract in forma negociabila. Optiunea Put da cumparatorului dreptul, dar
nu si obligatia, de a vinde activul de baza vanzatorului optiunii, la pretul de exercitare
prestabilit.. la/pana la o anumita data si la un pret stabilit in prezent si specificat in
contract. Vanzatorul optiunii put are obligatia de a cumpara de la cumparator activul
de baza la pretul prestabilit daca optiunea este exercitata in intervalul sau la momentul
stabilit initial. Prin cumpararea unei optiuni put se obtine dreptul de a lua o pozitie
short pe contractul futures suport
Optiunile call si put sunt contracte complet separate, distincte si ofera drepturi
diferite. Pozitiile in cadrul contractului de optiuni sunt:
PUT LONG = cumpara dreptul de vanzare
PUT SHORT = vinde dreptul de vanzare
In privinta strategiilor pe care trebuie sa le adopte C si V , legat de optiunea put
acestea pot fi:
A) Pozitia cumparatorului optiunii
In cazul cumparatorului de put, castigul creste cand pretul activului scade sub pretul
de exercitare; profitul se obtine cand castigul este mai mare decat prima. Daca pretul
activului creste peste pretul de exercitare, optiunea este in afara banilor.
Pierderea cumparatorului de put, cand piata creste, este limitata la marimea primei;
castigul sau, cand piata scade, este nelimitat. V unui put incaseaza cert prima si spera
ca, in viitor, cursul nu va scadea. Daca previziunea lui nu se adevereste el isi asuma
riscuri, pe masura cresterii cursului activului-suport.
B) Pozitia vanzatorului optiunii
V anticipeaza o stabilizare a cursului sau o crestere a acestuia. In aceste conditii el
este de acord sa vanda un put prin care se angajeaza, in schimbul primei incasate, sa
cumpere activele suport, la un pret de exercitare prestabilit. Daca anticiparile
vanzatorului se adeveresc, el castiga prima incasata. In caz de scadere a cursului el va
inregistra pierderi proportionale cu aceasta scadere de curs.
Rezultatul la optiunile put pt C : el va castiga diferenta dintre pretul de exercitare si
pretul spot al activului de baza. Profitul potential al C de puteste limitat deoarece
pretul activului nu poate scadea la o valoare mai mica decat zero. Pierderea este
limitata la nivelul primei. Castigul sau pierderea se determina prin diferenta dintre
rezultat si valoarea primei.
Rezultatul la optiunile put pt V este limitat la marimea primei, el isi poate pierde
toata valoarea activului de baza.
II) Ce sunt tranzactii short call sau call short
Strategiile Short Call sunt initiate prin vanzarea de optiuni, cu convingerea ca piata va
ramane la nivelul prezent sau va scadea usor, fara sa se inregistreze oscilatii prea mari
ale pretului. Short call (vinde call, vinde dreptul de cumparare) investitorul mizeaza
ca la scadenta S < K, iar el va ramane cu prima incasata de la contrapartea long
la scadenta: S < K => profit pentru short call ; investitorul ramane cu prima
S > K => investitorul short call incepe sa piarda din prima, iar daca (S-P) > K, atunci
investitorul intra pe pierdere neta

III)De ce sunt contractele futures titluri derivate

Folosite in operatiuni de acoperire a riscurilor (hedging) sau de speculatie, derivatele,
contractele futures si optiunile, pot proteja sau spori valoarea unui portofoliu valutar,
de actiuni sau de marfuri in functie de scopul, apetenta pentru risc si de profilul
investitional al administratorului, randamentul acestora fiind probat in repetate
randuri.
Contractele futures sunt titluri derivate deoarece , in primul rand, aceste contracte
au o valoare de piata care le da posibilitatea sa fie negociate la bursa si in al doilea
rand pentru ca acest tip de contract este bazat pe un activ standardizat ( marfa, valuta,
activ financiar) . Ca atare, contractul futures coteaza la bursa (ca orice titlu financiar),
dar pretul sau curent si deci valoarea de piata a contractului, reflecta pretul activului de
baza.

IV)Problema cu marja si ordinea brokerului

2 grile
a) care din % este o asemanare intre contractele forward si futures
4.1 Care este principala asemanare intre futures si forward :
cred ca rasp era ca ambele sunt cu executare ulterioara executarea are loc la un
termen viitor,
4.2 ) sau ce este forward-ul ( definitia) ceva element din definitie:
Un contract forward este un acord de vointa intre doua parti,( vinzator si cumparator),
prin intermediul caruia o parte se obliga sa livreze marfa iar cealalta se obliga la plata
pretului, la o anumita din viitor o marfa la un anumit pret stabilit in momentul
contractarii.

ALTE SUBIECTE
Subiect: Optiunea call sau optiunea de cumparare
Este un contract in forma negociabila. Optiunea Call da cumparatorului dreptul,
dar nu si obligatia, de a cumpara activul suport (activul de baza) la pretul de
exercitare, stabilit in contract, la o anumita data sau pe o anumita perioada pana la
acea data. Vanzatorul optiunii call are obligatia de a vinde cumparatorului activul de
baza la pretul stabilit daca optiunea este exercitata.
Cumpararea unei optiuni call da dreptul la o pozitie long pe contractul futures de la
baza optiunii. Optiunile call si put sunt contracte complet separate, distincte si ofera
drepturi diferite. ..
Pozitiile in cadrul contractului de optiuni sunt:
CALL LONG = cumpara dreptul de cumparare
CALL SHORT = vinde dreptul de cumparare
In privinta strategiilor pe care trebuie sa le adopte C si V acestea pot fi:
1) Pozitia cumparatorului optiunii
Cumparatorul estimeaza o crestere, in viitor, a cursului activului suport. In schimbul
unei prime, el se asigura ca va putea cumpara activele suport, contractate pana la
scadenta optiunii, la un pret de exercitare prestabilit. El va inregistra un profit daca, in
viitor, cursul activului suport va depasi pragul de rentabilitate (adica pretul de
exercitare+prima). In sens invers, va inregistra pierderi limitate la marimea primei.
Vanzatorul acestei optiuni este obligat prin contract sa vanda activul suport la pretul
de exercitare, indiferent care va fi evolutia ulterioara a cursului bursier. El castiga cert
prima incasata, dar isi asuma un risc nelimitat pentru cazul de crestere a cursului
bursier.
2) Pozitia vanzatorului optiunii
In vanzarea unei optiuni call, vanzatorul are un castig limitat la valoarea primei. In
cazul de fata el castiga atunci cand cursul activului de baza scade sub valoarea
pretului de exercitare. Daca cursul creste peste pretul de exercitare, apar doua cazuri:
daca cursul creste mai putin decat pretul de exercitare plus prima, atunci vanzatorul
castiga de asemenea, prima; daca cursul creste mai mult decat pretul de exercitare
plus prima, atunci vanzatorul pierde, pierderea lui putand fi practic nelimitata.
Rezultatul optiunilor call: pt V optiunii call castigurile sunt limitate la dimensiunea
primei, pierderea pt V de optiuni call este nelimitata. Riscul este limitat la valoarea
primei. Rezultatul optiunii call il reprezinta diferenta pozitiva dintre pretul spot al
activului de baza si pretul de exercitare al optiunii.
Subiect: Ce sunt tranzactii long call sau call long
Strategiile Long call sunt initiate prin cumpararea de optiuni (cumpara dreptul de
cumparare). Long call (cumpara call) investitorul mizeaza pe cresterea pretului
activului suport (S) pana la scadenta, la un nivel peste pretul de exercitare convenit
(S>K) ; in caz contrar, pierde prima platita la scadenta:
S < K => cumparatorul de call nu-si exercita optiunea, pierzand doar prima platita
S > K => cumparatorul isi exercita optiunea, incepe sa recupereze din prima platita,
iar daca (S P) > K => cumparatorul intra in profit net.
Subiect: Ce sunt tranzactii put long sau put long
Strategiile Put Long sunt initiate prin cumpararea de optiuni (cumpara dreptul de
vanzare). Long put (cumpara put) investitorul mizeaza ca la scadenta pretul
activului suport va fi sub pretul de exercitare (S la scadenta:
S > K => cumparatorul de Put nu-si exercita optiunea, pierzand doar prima platita
S < K => cumparatorul isi exercita optiunea, incepe sa recupereze din prima platita,
iar daca (S + P) < K => cumparatorul intra in profit net.
Subiect: Ce sunt tranzactii put short sau short put
Strategiile Put Short sunt initiate prin vanzarea de optiuni (cumpara dreptul de
vanzare). Short put (vinde put) investitorul mizeaza ca la scadenta S>K, iar el va
ramane cu prima incasata la scadenta:
S > K => investitorul short put este in profit, ramanand cu prima incasata
S < K => investitorul short put incepe sa piarda din prima incasata, iar daca (S + P) <
K => incepe sa inregistreze pierdere neta.
Subiect: Hedging prin baza
Prin baza (basis) se intelege diferenta dintre pretul la vedere si cel la termen (futures),
Pietele futures au menirea de a identifica preturile de echilibru curent al activului de
baza., dar mai ales preturile ce vor exista la anumite momente din viitor.
Contractul futures coteaza la bursa (ca orice titlu financiar), dar pretul sau curent si deci
valoarea de piata a contractului, reflecta pretul activului de baza..
Baza reprezinta, pentru un operator, un element de referinta in ceea ce priveste
actiunea sa pe piata, pt ca baza poate evolua favorabil oferind castig, sau poate
evolua nefavorabil , provocand pierdere. Schimbarea bazei constituie un risc care nu
este totdeauna minimizat, deoarece variatia bazei este mai putin volatila si mai
previzibila decat preturile cash sau futures.
La hedgingul prin baza riscul asociat bazei este mai mare cu cat diferenta de timp
dintre expirarea hedging-ului (data lichidarii pozitiei futures) si luna de livrare este
mai mare. De aceea, de regula, se alege acea luna de livrare care este cea mai
apropiata posibil, dar ulterioara fata de data expirarii hedging-ului.
Alegerea lunii de livrare este influentata de mai multi factori. S-ar putea presupune ca
atunci cand expirarea hedging-ului corespunde unei anumite luni de livrare, se alege
contractul cu acea luna de livrare. In practica se poate alege un contract cu o luna de
livrare ulterioara, deoarece preturile futures sunt uneori foarte fluctuante in timpul
lunii de livrare.
Uneori insa, data pana la care este necesara acoperirea prin hedging este
ulterioara datelor de livrare ale tuturor contractelor futures care pot fi utilizate, in
aceasta situatie hedger-ul trebuie sa reitereze acoperirea Reiterarea acoperirii
presupune lichidarea unui contract futures si luarea aceleiasi pozitii intr-un contract
futures cu o luna de livrare ulterioara. Reiterarea acoperirii are loc atunci cand data la
care este necesara acoperirea este ulterioara datelor de livrare. Acoperirea poate fi
reiterata de mai multe ori.
Subiect Diferente intre contractul futures si forward
1) Contractul futures se incheie la bursa printr-un mecanism traditional specific fata
de contractul forward care se incheie in afara bursei, prin negociere directa intre
parti.
2) In contractul futures conditiile contractuale sunt standardizate in ceea ce priveste
natura activului de baza (o marfa de o anumita calitate, o anumita valuta cantitatea
contractata, fata de contractul forward care nu este standardizat.
2) Toate contractele futures pe acelasi activ standardizat formeaza un gen de
contracte futures; de exemplu, contractele pe grau negociate la CBOT formeaza
genul denumit grau futures (engl. wheat futures).
3) Fiecare contract futures are un anumit termen de executare, mai precis o luna in
care urmeaza sa aiba loc lichidarea. Lunile de livrare sunt prestabilite si coteaza la
bursa, iar contractele pe un anumit activ cu aceeasi scadenta formeaza o specie a
contractului futures pe acel activ. Ex contractele pe grau cu scadenta in mai formeaza
specia grau futures mai.
4) Pretul contractului futures se stabileste in bursa prin procedura specifica de
negociere si contractare a acestei piete organizate. Acest pret este expresia raportului
dintre cererea si oferta pentru fiecare contract standardizat (acelasi activ de baza,
aceeasi scadenta) si el variaza zilnic, in functie de conditiile pietei. Ca atare, valoarea
contractului (data de produsul dintre pretul unitar si unitatea de tranzactie) nu mai este
fixa, ca in cazul contractului forward, ci este variabila. De aici rezulta una din
caracteristicile definitorii ale contractului futures si anume faptul ca acesta este zilnic
actualizat sau "marcat la piata" (engl. marked to market), astfel incat pierderile uneia
din partile contractante sunt transferate ca venituri celeilalte parti.
5) Se poate spune ca un contract futures este practic, un sir de contracte forward,
fiecare fiind lichidat zilnic si inlocuit cu un nou contract, care are un pret egal cu pretul
zilei curente. Aceasta adaptare zilnica la pretul pietei poate fi explicata prin faptul ca,
contractul nu mai este acum un bloc compact, ci o serie de contracte forward
expirate zilnic. Adaptarea valorii contractului (numita si actualizare) se face pe baza
diferentei dintre pretul de lichidare (engl. settlement price) al zilei respective si cel al
zilei precedente. Acest pret se determina pe baza cotatiilor de inchidere a bursei din
fiecare zi (de aici denumirea de pret de inchidere) si serveste la regularizarea
diferentelor de valoare a contractului (de aici denumirea de pret de regularizare).
6) Spre deosebire de contractul forward, care se executa la scadenta in conditiile
stabilite la incheierea contractului, in contractul futures partile au doua posibilitati
a) sa lichideze contractul prin predarea/primirea activului care face obiectul acestuia,
adica prin livrare (engl. delivery);
b) sa lichideze pozitia detinuta pe piata futures printr-o operatiune de sens contrar,
respectiv o compensare (engl. offsetting).

Subiect: Delimitari intre call si put sau Delimitari intre put si call
Optiunea put sau optiunea de vanzare (subiectul mare mare)
Amabdoua optiunile sunt contracte in forma negociabila.
Optiunea Put da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde activul de
baza vanzatorului optiunii, la pretul de exercitare prestabilit.. la/pana la o anumita
data si la un pret stabilit in prezent si specificat in contract. Vanzatorul optiunii put are
obligatia de a cumpara de la cumparator activul de baza la pretul prestabilit daca
optiunea este exercitata in intervalul sau la momentul stabilit initial. Prin cumpararea
unei optiuni put se obtine dreptul de a lua o pozitie short pe contractul futures suport
Optiunea Call da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara activul
suport (activul de baza) la pretul de exercitare, stabilit in contract, la o anumita data
sau pe o anumita perioada pana la acea data. Vanzatorul optiunii call are obligatia de a
vinde cumparatorului activul de baza la pretul stabilit daca optiunea este exercitata.
Cumpararea unei optiuni call da dreptul la o pozitie long pe contractul futures de la
baza optiunii.
Optiunile call si put sunt contracte complet separate, distincte si ofera drepturi
diferite. Pozitiile in cadrul contractului de optiuni sunt:
PUT LONG = cumpara dreptul de vanzare
PUT SHORT = vinde dreptul de vanzare
CALL LONG = cumpara dreptul de cumparare
CALL SHORT = vinde dreptul de cumparare
In privinta asteptarilor operatorilor:
a) la call vanzatorul spera intr-ostabilitate sau scadere a preturilor pietei
- cumparatorul mizeaza pe o crestere cat mai rapida a acestora
b) la put vanzatorul spera intr-o stabilitate sau crestere a preturilor pietei
-cumparatorul mizeaza pe o scadere cat mai rapida a acestora.

Subiect; Ce este optiunea de cumparare

Optiunea de cumparare (engl. call; fr. option d'achat) este un contract, in forma
negociabila, care da dreptul cumparatorului (buyer, holder) ca intr-o anumita perioada
de timp, sa cumpere de la vanzatorul optiunii (seller, writer) activul de baza, la un pret
stabilit prin contract. Pe de alta parte, vanzatorul optiunii call isi asuma obligatia de a
vinde cumparatorului activul de baza, la pretul stabilit, daca optiunea este exercitata
intr-un anumit interval de timp.
Subiect: Ce este optiunea de vanzare?
Optiunea de vanzare (engl. put; fr. option de vente) este un contract in forma
negociabila, care da dreptul cumparatorului optiunii ca intr-o anumita perioada sa vanda
activul de baza vanzatorului acesteia, la un pret stabilit prin contract. Pe de alta parte,
vanzatorul unui put isi asuma obligatia de a cumpara activul de baza de la cumparatorul
optiunii la pretul stabilit, daca optiunea este exercitata intr-un anumit interval de timp.
Subiect: Cand o optiune este in bani?
Optiunea este "in bani" (engl. in-the-money; fr. en dedans) atunci cand valoarea
intrinseca este pozitiva
Cand o optiune este la bani?
Optiunea este "la bani" (engl. at-the-money; fr. parit). cand valoarea intrinseca este
egala cu zero,
Cand o optiune este in afara banilor sau fara bani ?
Optiunea este "fara bani" (engl. out-of-money; fr. en dehors);cand valoarea intrinseca
este negativa
Subiect: Valoarea intrinseca (engl. intrinsic value)
este diferenta dintre pretul de exercitare al optiunii si pretul activului de baza al optiunii.
Marimea valorii intrinseci (Vi) se calculeaza pe baza pretului de exercitare (PE) si a
pretului (cursului) activului de baza (C), conform urmatoarelor formule:
- pentru optiunile call: Vi = C - PE
- pentru optiunile put: Vi = PE - C.
Cand valoarea intrinseca este pozitiva se spune ca optiunea este "in bani" (engl. in-the-
money; fr. en dedans); cand valoarea intrinseca este negativa se spune ca optiunea este
"fara bani" (engl. out-of-money; fr. en dehors); cand valoarea intrinseca este egala cu
zero, optiunea este "la bani" (engl. at-the-money; fr. parit).
O optiune put are o valoare intrinseca - optiunea este "in bani" - cand pretul de
exercitare (PE) este mai mare decat pretul activului (C). In acelasi caz optiunea call este
"fara bani". Daca PE=C optiunea (call sau put) este "la bani" (at-the-money). .
Sintetiand avem:

Optiunea call Optiunea put

In bani C > PE C < PE
La bani C = PE C = PE
Fara bani C < PE C > PE
C = preul (cursul) activului de baz;
PE = preul de exercitare al opiunii.

Subiect: Ce este prima optiuni?

In schimbul dreptului care i se ofera prin optiune, cumparatorul plateste vanzatorului o
prima (engl. premium; fr. prime), care reprezinta pretul optiunii, achitat in momentul
incheierii contractului.
La optiunile nenegociabile, prima este fixa (la Paris se numea avec), la optiunile
negociabile - care pot fi vandute/cumparate pe tot parcursul duratei lor de viata - pretul
optiunii este variabil si se stabileste la bursa, in functie de raportul dintre cererea si
oferta de optiuni. Pretul optiunii are dou componente: valoarea intrinseca si valoarea-
timp.
Subiect; care sunt diferentele intre optiunile europene si cele americane?
Optiunile americane pot fi exercitate de cel care le detine, oricand, intre momentul in
care a fost cumparata si data expirarii. In schimb, optiunile europene pot fi exercitate
numai intr-o scurta perioada (chiar si o zi) inainte de data expirarii.
Subiect: Care sunt categoriile de optiunie, sau cum se impart optiunile?
Avem optiuni: pe actiuni, pe instrumente de datorie, pe valute, pe indici, pe contracte
futures
Subiect: Care sunt caracteristicile optiunii:
a) marimea optiunii care depinde de tipul operatiunii
b) durata de viata
- durata optiunii = perioada de timp in care optiunea poate fi exercitata
- data expirarii = data finala pt exercitarea optiunii
Perioadele de exercitare a optiunilor se determina pe baza ciclurilor de
exercitare:
a) ciclul ianuarie b) ciclul februarie c) ciclul martie
Durata maxima de viata pt fiecare optiune este de 9 luni. La bursele americane ultima
zi de tranzactie este in cea de-a treia vinere a lunii.

Subiect: Ce este reportul (contango) pe pietele futures?

Contago = situatia cand la punctele de livrare pretul cash va fi sub pretul futures.
Daca pretul futures este mai mare ca pretul spot, la punctele de livrare, se spune
ca avem o situatie de contango (report), adica pretul futures face o prima fata de
pretul cash. Diferenta dintre pretul cash si pretul futures este negativa

Subiect; Ce este deportul (backwardation) pe pietele futures?

 Pe piata inversata, sau piata rasturnata avem de-a face cu situatia de backwardation
(deport) ce apare atunci cand oferta de marfuri se reduce si/sau cererea de livrari
imediate devine excesiva in raport cu oferta, preturile cash depasind preturile
futures (fac prima fata de preturile futures)
Suntem in situatia cand adica marfa la termen se tranzactionaneaza cu un discount
iar diferenta dintre pretul cash si pretul futures este pozitiva

Subiect: Ce este piata rasturnata sau piata inversata?

In situatia in care piata se confrunta cu o cerere mai mare ca oferta, pe aceasta piata,
preturile contractelor futures cu cel mai apropiat termen de expirare sunt mai mari
decat preturile futures pentru lunile ulterioare. Ca atare, lipsa unei marfi de pe piata
(deficit de oferta) poate da nastere la ceea ce se numeste piata rasturnata,
anormala sau piata inversata (engl. inverted market).
Pe piata rasturnata sau pe piata inversata nu se poate determina prima pe
care pretul cash o va mentine peste cel futures, nici diferenta dintre preturile
contractelor futures care expira mai devreme si cele care expira mai tarziu.
Subiect intrebare Care sunt principalele instrumente financiare?
1. Contractele forward; 2. Contracte cu optiuni; 3. Contracte futures; 4.
Tranzactii swap.

Subiect Ordinul dat de client societatii de brokeraj

In tranzactia bursiera elementul de baza il constituie ordinul dat de client societatii
de brokeraj sau intermediere. Acest Ordin cuprinde mai multe elemente:
a) investitorul; b) structura obiectului tranzactiei; c) unitatea monetara (contractul);
d) pretul (cotatia).
In functie de cotatie, ordinele se clasifica in:
1) Ordine la piata trebuie sa fie executate de broker imediat dupa deschiderea
sesiunii de tranzactii, la cel mai bun pret din momentul in care ordinul a fost transmis.
Aceste ordine nu pot ramane neexecutate, deoarece nu exista limita de pret si nu
exista nici siguranta cotatiei dorite. Cel care da ordinul trebuie sa dispuna de o
cunoastere a pietei, astfel incat sa nu aiba suprize dupa executarea ordinului;
2) Ordine cu limita de pret - presupun transmiterea catre broker a nivelului minim
sau maxim de pret acceptat. Aceste ordine trebuie executate in favoarea clientului care
a dat ordinul, pentru a se obtine pretul cel mai bun (ex.: in cazul ordinului de vanzare
cel mai bun pret este pretul cel mai mare). Ordinele cu limita de pret prezinta ca
dezavantaj faptul ca nu au siguranta executarii, dar au siguranta pretului;
3) Ordinele de o zi (day-order) cele mai importante ordine date de clienti, ce au
valabilitate pana la inchiderea sedintei din ziua respectiva, iar daca nu sunt executate
se anuleaza. Exista un ordin ce ramane valabil pana cand clientul trimite ordinul de
anulare. Societatea de interemediere are obligatia sa aduca la cunostinta clientului
cotatia rezultata de pe piata, astfel incat clientul sa cunoasca momentul cand poate da
ordinul de lichidare sau anulare;
4) Ordinele de intrerupere (stop-order) sunt date pentru a limita perioada de
asteptare, la o pozitie pe care broker-ul o are in bursa la un moment dat.
Diferenta dintre ordinul cu intrerupere si cel cu limita de pret este ca pretul la care se
executa ordinul cu intrerupere poate fi situat sub pretul pietei, pe cand in cazul
ordinului cu limita de pret contractul se executa numai la un pret ce trebuie sa fie
situat peste pretul pietei.
5 Ordinul Spread ( atentie!!! Ai mai jos tratat subiect mare operatiunile
spreading) reprezinta ordinul de a cumpara un contract futures si de a vinde simultan
alt contract futures pe aceeasi marfa sau pe o marfa similara, la o anumita diferenta de
pret.
Subiect : Instructiunile ce pot insoti ordinele sunt:
a) Totul sau nimic exprima dorinta de a vinde/cumpara marfa/titlul la un anumit
curs si intr-o perioada precizata. Ordinul insotit de aceasta instructiune va fi executat
numai daca piata ofera conditiile de calitate si pret solicitate de client;
b) Executa sau anuleaza clientul dispune cumpararea/vanzarea imediata si
completa a unui anumit volum de marfa/titluri, iar daca nu se realizeaza volumul
respectiv se anuleze executarea ordinului;
c) Ordinul la deschidere- ordinul trebuie executat in primele 30 de secunde de la
deschidererea sedintei de licitatii;
d) Ordinul la inchidere ordinul trebuie executat in ultimele 30 de secunde ale
sedintei de licitatii.
Modificarea unui ordin dat de client se realizeaza numai inainte de executarea
ordinului in piata; acesta nu poate fi modificat dupa executare.

Subiect: Rolul marjei sau Scopul marjei

Marja ne permite sa cumparam contracte cu banii luati de la broker. Partea
foarte buna a marjei este ca are un efect de amplificare a castigurilor tranzactionate
in marja, se castiga mai mult decat ai fi facut-o singur.Avem un efect de levier =
(adica cu un efort mic se obtin randamente mari)
In operatiunile executate pe piata futures se utilizeaza o serie de termeni specifici iar
participarea pe aceasta piata presupune cunoasterea acestora.
Subiect: Terminologia folosita in futures definitii ale cuvintelor
folosite in bursa
Bull market sau piata sub semnul taurului reprezinta piata in care preturile sunt in
crestere. Atunci cand se spune ca o piata este bullish, exista o perspectiva ca preturile
vor creste.
Bear market sau piata sub semnul ursului reprezinta piata in care preturile scad.
Deci, o piata bearis ofera o perspectiva pesimista si operatorii considera ca preturile
scad.
Pozitie long : daca se cumpara un contract futures, cumparatorul detine o pozitie
long. Speculatorul initiaza pozitii long atunci cand se asteapta la o crestere viitoare a
pretului futures. Hedgerul initiaza pozitii long atunci cand este expus cresterii pretului
activului respectiv.
Pozitie short : cineva care vinde contracte futures pe care nu le detinea anterior este
short sau are pozitii deschise short. A nu se confunda acest concept cu cel in care
cineva care a avut initial o pozitie long prin cumpararea unor contracte futures si apoi
le vinde pentru a-si compensa pozitia in piata. Speculatorul initiaza pozitii short
atunci cand anticipeaza scaderea pretului futures. Hedgerul initiaza pozitii short
atunci cand este expus scaderii pretului marfii sau al activului respectiv.
Marcarea la piata a contractelor futures face ca in fiecare zi contul sa fie creditat sau
debitat, in functie de evolutia pretului pozitiilor deschise. Pierderea sau profitul,
rezultat din marcarea la piata face ca suma existenta in cont sa oscileze, insa aceasta
nu poate sa scada sub nivelul marjei de mentinere.
Apelul in marja: situatia in care suma din contul de marja scade sub nivelul existent
in cont, titularul contului primeste apel in marja pentru diferenta dintre nivelul marjei
initiale si suma existenta in cont. Titularul trebuie sa raspunda cu suplimentare de
fonduri pana cel tarziu inceperea urmatoarei sedinte de tranzactionare, altfel i se
lichideaza fortat toate pozitiile descoperite pana cand suma de cont ajunge la nivelul
marjei initiale.
Livrarea marfurilor sau a valutelor la bursele din intreaga lume este optionala. In
SUA, 98% din contractele futures sunt lichidate in piata si numai 2% au ca rezultat
livrarea fizica sau lichidarea cash a marfii. Pentru ca unele contracte futures, cum ar fi
cele pe produse sintetice indici bursieri, valutari nu exista posibilitatea livrarii
fizice. Pozitiile sunt inchise prin lichidarea cash si plata diferentelor.
Subiect: Simboluri si specificatii
Contractele futures se pot realiza pe mai multe unitati de tranzactionare si de aceea
practica bursiera a impus simplificarea denumirii prin simboluri. Astfel s-au adoptat
urmatoarele simboluri:
Contractul futures pe dolarul american, simbolul ROL/USD.
Contractul futures pe moneda europeana, simbolul ROL/EURO
Contractul futures pe indice bursier, cel al BVB numit BET, simbolul BET(ROL).
In mod similar se pot adopta simboluri si pentru celelalte unitati de tranzactionare
(marfuri).
Unitatea de tranzactionare reprezinta activul de la baza contractului astfel:
ROL/USD = 1.000 USD
ROL/EURO = 1.000 EURO
BET(ROL) = 10.000 lei inmultit cu indicele BET in puncte.
Valoarea contractului futures: se obtine multiplicand pretul futures la care s-a
incheiat tranzactia respectiva cu unitatea de tranzactionare.
Pasul contractului futures il reprezinta fluctuatia minima cu care se poate modifica
cotatia si se refera la o miscare in sus sau in jos a pretului activului suport. Pasul este
de 1 leu pentru contractele futures ROL/USD,ROL/EURO si de 0,1 puncte pentru
contractul pe indicele bursier BET si optiunile avand ca suport contractul futures pe
indicele BET.
Limita de oscilatie zilnica a pretului este determinata de catre bursa si reprezinta
oscilatia fata de ziua precedenta ce se poate admite.
Marja initiala este valoarea pe care un titular de cont trebuie sa o detina in contul de
marja la initierea fiecarui contract. Valoarea marjei este stabilita de catre bursa, dupa
consultarea casei de compensatii si orice situatie de destabilizare a pietei, este aplicata
imediat.
Marja de mentinere este elementul care asigura integritatea casei de compensatii si a
agentiei de brokeraj. Marja de mentinere reprezinta suma minima pe care un titular de
cont poate sa o detina in contul de marja pentru a mentine pozitii deschise la
contractele futures si reprezinta din marja initiala.
Subiect: Care sunt principalele moduri de executare ale unui contract
futures? Care este cel mai utilizat?
Un contract forward este lichidat numai la scadenta si numai in natura, prin predarea
activului respectiv plata contravalorii contractului acestuia la pretul forward din
contract. In schimb un contract futures poate fi executat in mai multe moduri:
a) in natura ( dar mai rar)
b) cash
c) lichidat in banca( vanzare de cel care are o pozitie long, cumparare de cel cu
pozitie short)
Lichidarea contractului prin livrare efectiva a marfii reprezinta o cota foarte redusa
din ansamblul tranzactiilor futures.
 Prin lichidarea pozitiei (engl. liquidation), adica operatorii inchid pozitiile inainte de
expirarea contractului, prin compensare (engl. offsetting), cu o operatiune de sens
contrar. iar casa de compensatie si brokerii procedeaza la regularizarea contractului
(engl. settlement). Este o modalitate folosita de majoritatea operatorilor pt a beneficia
de diferentele favorabile de pret la bursa, el actionand ca un investitor care viseaza o
suma de bani in speranta obtinerii de profit.
Subiect Ce este profitul virtual, ce este pierderea virtuala a unui
contract futures_
Daca valoarea contractului creste, cumpartorul (detinatorul unei pozitii long) primeste
in contul sau la broker o suma corespunzatoare profitului virtual (engl. paper profit) al
contractului; daca valoarea scade, o anumita suma, reprezentand pierderea virtuaa
(engl. paper loss), este dedusa din acel cont. In mod analogc,daca pretul pietei scade,
ceea ce inseamn reducerea valorii contractului, detinatorul unei pozitii short
(vanztorul) beneficiaza de profitul virtual; in schimb, la o cretere a valorii
contractului, o suma reprezentand pierderea virtuala se deduce din contul vanztorului.