SUBIECTE 1. INSTRUMENTE VAMALE.

Politica vamala se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor instrumente: tarifele vamale (cuprind taxele vamale percepute asupra marfurilor importate sau exportate); legile vamale, codurile vamale si regulamentele vamale. 1.1. TAXELE VAMALE. Taxele vamale (duties) reprezinta principalul instrument al politicii vamale ca efect al interventiei indirecte a statului in comertul exterior. Taxa vamala reprezinta un impozit indirect perceput de catre stat asupra valorii marfurilor cu ocazia trecerii granitelor vamale ale unei tari. In consecinta, rezulta ca taxele vamale este un instrument de politica comerciala de natura fiscala, reprezentand o importanta sursa de venit la bugetul statului, cu incidente directe asupra preturilor produselor ce fac obiectul comertului exterior. Dupa achitarea taxelor vamale se obtine "Iiberul de vama". In practica internationala se intalneste o larga varietate de taxe vamale, care pot fi clasificate in functie de patru criterii: in lunctie de sensul fluxurilor comerciale; dupa modul de fixare; dupa modul de percepere al taxei; dupa scopul instituirii taxelor vamale in functie de sensul fluxurilor comerciale, taxele vamale se impart in taxe vamale de import, de export si de tranzit. Taxele vamale de import detin cea mai mare pondere in comertul international din punct de vedere al raspandirii si al nomenclatorului de produse vizate. Acestea se percep asupra marfurilor importate cu ocazia trecerii granitei vamale a tarii importatoare, fiind platite de firma importatoare si suportate de consumatorul final (uneori de catre exportator). Taxele vamale de import reprezinta un mijloc de protejare a producatorilor autohtoni de competitia straina, contribuind direct la cresterea pretului marfurilor importate si in consecinta la reducerea competitivitatii acestora. De asemenea, acestea se percep pe lungi perioade de timp, avand cel mai ridicat nivel comparativ cu celelalte tipuri de taxe vamale. in plus, taxele vamale de import fac obiectul negocierilor. Taxele vamale de export se intalnesc rar, percepandu-se asupra unui nomenclator restrans de produse indigene cand fac obiectul exportului, pe perioade de timp limitate. In situalia in care se decide perceperea acestora, se urmaresc doua obiective: cresterea preturilor pe piata mondiala, in cazul in care statul exportator in cauza este principalul furnizor pentru produsele respective; limitarea unor exporturi (in general, de produse neprelucrate, materii prime) in vederea incurajarii dezvoltarii acelor industrii nationale care pot asigura prelucrarea materiilor prime locale. Taxele vamale de tranzit se percep de stat asupra marfurilor straine ce tranziteaza teritoriul vamal al tarii respective. Acestea sunt introduse doar cu scop fiscal, deoarece nu afecleaza nici productia, nici consumul, statul percepand aceasta taxa pentru utilizarea teritoriului national. Taxele vamale de tranzit nu sunt raspandite, iar atunci cand se percep, au un nivel foarte redus deoarece tranzitul international poate reprezenta o sursa de venit prin utilizarea infrastructurii fizice de comunicatii (cai si mijloace de transport, porturi si aeroporturi, infrastructura portuara si aeroportuara, depozite etc.). Dupa scopul impunerii vamale, taxele vamale pot imbraca 2 forme: taxe vamale cu caracter fiscal; taxe vamale cu caracter protectionist. Taxele vamale cu caracter fiscal au nivel redus, fiind percepute numai cu scopul obtinerii de venituri la bugetul statului. Taxele vamale cu caracler protectionist au nivel foarte ridicat, fiind percepute in scopul reducerii fortei concurentiale a marfurilor importate si protejarii pietei producatorilor interne de concurenta externa. Dupa modul de percepere, intalnim taxe vamale ad-valorem, specifice si mixte. Taxele vamale ad-valorem (ad-valorem duties) se percep de stat asupra valorii vamale a marfurilor importate sau exportate; se stabilesc sub forma unei cote procentuale raportate la valoarea in vama a marfurilor (de exemplu, 15% din valoarea inscrisa in factura externa, pret ClF). Taxele vamale specifice (specific duties) se percep de stat pe unitatea de masura fizica a marfurilor importate (bucata, tona, m 2, m3, vagon); se stabilesc sub forma unei sume absolute in moneda tarii respective (de exemplu 30 euro/vagon). Taxele vamale mixte (mixed duties) se percep atunci cand taxele vamale ad-valorem nu sunt destul de eficiente in protejarea pietei interne; presupun perceperea simultana atat a taxe vamale ad-valorem cat si a taxe vamale specifice; exemplu: 5% din valoarea in vama plus 10 / tona. Dupa modul de stabilire de catre stat, intalnim taxe vamale autonome, conventionale, preferentiale si de retorsiune. Taxele vamale autonome sunt stabilite de stat in mod independent, percepandu-se asupra marfurilor ce provin din tari cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale. Acestea se aplica in afara regimului clauzei natiunii celei mai favorizale, avand un nivel ridicat (fiind prohibitive). Taxele vamale autonome nu fac obieclul negocierilor, reprezentand o puternica bariera in calea schimburilor comerciale dintre state. Taxele vamale conventionale se stabilesc de stat prin intelegeri cu alte state conform clauzelor stabilite in acorduri bi-multilalerale, percepandu-se asupra marfurilor ce provin din tarile care isi acorda reciproc clauza natiunii celei mai favorizate (most favoured nation). Acestea se aplica in regimul clauzei natiunii celei mai favorizate. Comparaliv cu alte forme de taxe vamale, acestea au nivel redus, facand obiectul negocierilor tarifare din cadrul GATT-OMC. Nivelul taxelor vamale preferentiale este foarte redus (uneori chiar zero), aplicandu-se marfurilor importate din anumite tari. Aceste taxe nu se extind asupra marfurilor ce provin din celelalle tari. Reprezentand o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate, reflecta un regim de favoare stabilit intre anumite tari. Exemple de aranjamente, conventii si protocoale preferentiale in cadrul carora se aplica acest tip de taxe vamale sunt : Sistemul Generalizat de Preferinle vamale - SGP, Sistemul General de Preferinle Comerciale - SGPC, gruparile de integrare economica regionale. Taxele vamale de retorsiune se aplica de stat ca raspuns la politica comerciala neloiala a altor state (politica de dumping si politica de subventionare a exporturilor); se percep ca taxe vamale suplimentare peste nivelul taxelor vamale in vigoare; imbraca doua forme : taxe vamale anti-dumping (anti-dumping duties) si taxe vamale compensatorii (countervailing duties). Una din caracteristice esentiale ale taxelor vamale de retorsiune este aceea ca acestea au nivel prestabilit. Taxe vamale anti-dumping iau forma marjei de dumping care nu poale depasi diferenta dintre valoarea normala (mai ridicata) si pretul de dumping (mai redus) cu care s-a incercat intrarea pe piala; valoarea normala poate fi data de : pretul practicat pe piata tarii exportatoare; pretul practicat pe pietele de export terte reprezentative; valoarea determinata pe baza sumei costurilor considerate corecte (aceasta este una dintre cele mai preferate metode de determinare a valorii normale a tranzactiei, pe fondul imposibilitatii aprecierii cu exactitate a valorii costurilor elementelor componente). Taxele vamale compensatorii nu trebuie sa depaseasca nivelul subventiei de export de care a beneficial exportatorul in tara lui de origine. Obiectivul aceslor taxe este anihilarea efectelor negative ale celor doua politici neloiale, si anume reducerea cotei de piala a producatorilor autohtoni de produse similare. Aceste taxe nu se pot percepe decat dupa declansarea unei anchete in care trebuie sa se dovedeasca prejudiciul adus pietei interne; cu toate acestea, pana la dovedirea prejudiciului sunt intrerupte toate importurile; masuri de raspuns se pot lua numai in cazul dovedirii prejudiciului. Taxele vamale de retorsiune au dubla natura : tarifara si netarifara. Caracterul tarifar al acestora este dat de faptul ca acestea imbraca forma unor taxe. In ceea ce priveste caracterul netarifar, acesta este dat de faptul ca pana la dovedirea prejudiciului in cadrul unei anchete sunt intrerupte relatiile comerciale cu partenerul vizat. 1.2. TARIFUL VAMAL. Tariful vamal reprezinta un catalog ce cuprinde: nomenclatorul produselor supuse impunerii vamaIe si taxele vamale percepute asupra fiecarui produs. In tariful vamal sunt cuprinse si produsele scutite de impunerea vamala la importul lor pe teritoriul vamal al

tarii respective. Tarifele vamale sunt instrumente de politica comerciala admise de GATT: cu ajutorul carora se protejeaza piata interna de concurenta straina; pe baza carora se pot negocia concesii tarifare; pe baza carora se pot institui masuri de discriminare in relatiile comerciale externe. Clasificarea marfurilor in tarifele vamale se poale face in functie de urmatoarele criterii: dupa originea marfurilor - animale, vegetale, minerale; dupa gradul de prelucrare - materii prime, produse semifinite, produse finile; o combinatie a primelor doua forme. Reglementarea elaborarii tarifelor vamale. In 1950, Biroul de Statistica al ONU a elaborat Clasificarea tip standard pentru comertul international (CTCI). Aceasta a fost facuta din nevoi de ordin statistic care sa permita GNU si altor organisme urmarirea evolutiei comertului international. De-a lungul timpului, acesta a suferit o serie de modificari. In 1950, din initiativa GATT, este adoptata la Bruxelles Conventia privind clasificarea marfurilor in tarifele vamale, pe baza careia a fost elaborat un nomenclator unic de baza: Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamala de la Bruxelles (NCCV). Acesta a suferit modificari in timp; a usurat negocierile in cadrul GATT, toate tarile raportand aceleasi pozitii si subpozitii tarifare; la acesta au aderat cea mai mare parte a tarilor lumii, exceptie facand SUA si Canada care nu au aderat, avand nomenclatoare mult mai detaliate. In 1983 la Bruxelles s-a adoptat Conventia privind sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor. Aceasta a urmarit adoptarea unui nomenclator unic la care sa participe toate statele; are la baza NCCV si CTCI; clasificarea marfurilor se face dupa criteriul combinat (origine si prelucrare); este foarte flexibil, fiind folosit ca atare sau ca baza pentru elaborarea altora. La acesta au aderat toale statele lumii, inclusiv Romania. Avantajele acestuia sunt : faciliteaza derularea schimburilor comerciale internationale prin atenuarea / eliminarea divergentelor de incadrare tarifara si determinare a taxei vamale; faciliteaza colectarea, compararea si analiza datelor statistice privind schimburile comerciale internationale; satisface necesitatile de codiflcare ale autoritatilor vamale, organelor de stalistica, producatorilor, comerciantilor si transportatorilor. simple : au o singura coloana de taxe vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale indiferent de provenienta; sunt folosite de unele tari in dezvollare; compuse : au doua sau mai multe coloane de taxe vamale fiecare aplicandu-se marfurilor ce provin din anumite tari; taxe vamale inscrise sunt : conventionale, autonome, preferentiale - pe baza de reciprocitate sau nereciprocitate; sunt cele mai raspandite; sunt practicate de toate tarite lumii indiferent de nivelul lor de dezvoltare. 2. INSTRUMENTE NETARIFARE (SAU BARIERE NETARIFARE). Scopul aplicarii instrumentelor specifice politicii netarifare (cunoscute sub denumirea de bariere netarifare) este apararea pietei interne de concurenta straina si echilibrarea balantei comerciale si de plati externe. Instrumentele sau barierele netarifare se clasifica in 5 categorii, dupa cum urmeaza : BN care implic o limitarea CANTITATIVA DIRECT a importurilor resticii cantitative : interdictiile (prohibitiile) la import : reglementari adoptate de stat ce interzic total/partial, pe o perioad determinata/nelimitat, importul anumitor produse, din motive: economice = protectia unor ramuri, echilibrarea Balanei comerciale + Balanei de Pli Externe politice = instituirea politicilor de embargou comercial altele = asigurarea sntaii + securittii populaiei refuzul organelor de stat de a elibera licente de import pentru produsele supuse interdictiei UE interdictii selective si temporare la import (importuri permise numai la produsele - gradul de autosatisfacere in UE < 100%) contingente de import : plafoane cantitative/valorice admise la importul unor marfuri pe o perioad determinata (1 an) 2 forme: globale plafoane stabilite de stat independent, fr o repartizare pe tari de provenien bilaterale: plafoane maxime admise dintr-o anumit ar se negociaz se inscriu in listele anexe al acordurilor / protocoalelor comerciale incheiate intre tari Caracter discriminatoriu daca sunt diferentiate pe tri licentele de import : autorizatii acordate de stat firmelor importatoare pentru un produs (grup), pe o perioada rezonabil (2-5 luni) n funcie de natura produsului i distanta geografic fata de tara de provenient 2 tipuri: automate pentru produse liberalizate la import cererea de import este automat acceptata intr-un termen prestabilit motive statistice (evidenta operaiunilor de comert exterior) neautomate folosite pentru produsele neliberalizate la import se mai numesc licente pentru administrarea restrictiilor cantitative la import se acorda restrictiv (n functie de produs i ar) asigura controlul importurilor i respectarea contingentelor de import raspandite autolimitarile voluntare la import : = intelegeri (ne)oficiale intre state, prin care tara E. la cererea / sub presiunea tarii I. se oblig s-i reduca volumul exporturilor unui produs (grupa) pn la un anumit nivel, pe o perioda determinata = diminuari ale exporturilor acceptate de tarile E., sub amenintarea ca, in caz contrar, rile I. vor aplica masuri foarte restrictive la importuri pe perioade indelungate aparitie: dec.7-8 in funcie de nr. rilor participante bi + multilaterale au efect numai in situaia in care tara I. = piata reprezentativa de desfacere pentru tara E. folosirea autolimitarilor la export a determinat modifcri in (re)orientarea fluxurilor comerciale a incurajat cartelizarea industriilor de export n vederea repatizrii cotelor de producie i export cu incidente negative asupra Comerului Internaional = justificat numai dac se dovedete a fi o msur temporar menit s permit rilor I. s-i

modernizeze industriile creterii competitivitii lor acordurile de comercializare ordonata a produselor : sunt intelegeri bi-multilaterale ntre state vizeaz limitarea negociat + controlat a Comerului Internaional cu anumite produse implic: autolimitri la export prevederi legate de limite de pre + clauza de salvgardare de care pot face uz rile I atunci cnd interesele lor comerciale sunt lezate extinderea lor comert liber organizat care implic negocierea de acorduri sectoriale imprirea pieelor de desfacere ntre Trile Dezvoltate limitarea convenita a importurilor pentru anumite mrfuri afecteaz Tarile In Dezvoltare Ex : Aranjamentul cu privire la Comertul Internaional cu textile Aranjamentul Multifibre AMF (1973 Runda Uruguay) BN care implic INDIRECT limitarea importurilor prin mecanismul preturilor : prelevari variabile la import (taxe de prelevare) : se practica in UE in cadrul mecanismului PAC vizeaz importurile de prod agricole din rile tere si care intra sub incidenta PAC au dubla natura tarifara + netarifara sunt taxe vamale suplimentare Se calculeaza : TP = pret de import (pret comunitar cheltuieli de transport pe parcurs UE). se numesc prelevari variabile deoarece volumul ncasarilor prin perceperea acestor taxe variaza in functie de pretul international au rol protectionist mai eficient decat o Taxa Vamala obisnuita preturile minime si maxime la import : a. preturi minime de import (cel putin 100 ) se folosesc ca instrumente de PC atunci cand: produsele indigene au costuri de produse ridicate fata de cele ale concurentei (95) pe piaa internaionala, preturile anumitor produse sunt reduse ceea ce le face mai competitive la export (80) Tarile Importatoare stabilesc preturi minime de import apropiate de nivelul preturilor interne cu ridicata (105) nerespectarea de catre firmele importatoare anularea licentei de import efecte: limitarea importurilor + protejarea ramurilor vizate. b. preturi maxime de import (cel mult 200 ) sunt instrumente de PC atunci cand tarile incearc creterea artificial a preurior exporturilor nu trebuie sa depaseasca pretul produselor similare indigene (este permisa o depasire de doar 2-6%) efecte: limitarea importurilor + reducerea preturilor de export sunt utilizate de acele tari-principali importatori pe piaa mondiala a produselor respective ajustari fiscale la frontiera / bariere paratarifare : Sistemele fiscale, din diferite tari, aplicate marfurilor importate + indigene = element de discriminare in REI. n multe tari, regimul fiscal prevede: Produse exportate sunt scutite de impozite indirecte Produse importate sunt supuse acelorasi impozite ca si cele indigene tarile au negociat conventii privind evitarea dublei impuneri discriminarea marfurilor importate are loc prin: 1. evaluarea diferentiat a bazei de impunere (valori diferite ca baza a impunerii fiscale) pentru produsele Indigene impozitele se percep la pretul cu ridicata pentru importuri pretul CIF majorat cu Taxa Vamala + alte taxe cu ocazia importului cresterea pretului importurilor reducerea competitivitatii acestora 2. ordinea perceperii taxelor Forme: TVA = impozit general de consum perceput la fiecare stadiu al circulatiei marfurilor numai la valoarea nou adugat la fiecare stadiu Taxe in cascad = impozit de consum aplicat la fiecare stadiu al circulaiei marfurilor perceput la intreaga valoare a marfurilor are caracter cumulativ se aplica asupra valorii produsului care include si taxele percepute in fazele anterioare al circulatiei marfii supuse impunerii fiscale creste foarte mult pretul de vanzare Accize = impozit perceput asupra produselor ce constituie monopol de stat + bunuri de lux scop: limitarea consumului + protejarea produciei interne au nivel foarte ridicat creste pretul de desfacere Taxe oculte impozite asupra bunurilor destinate consumului productiv (materii prime + mijloace de transport) Alte taxe: Taxe portuare percepute asupra valorii inscrise in documentele de transport + asupra cheltuielilor de prelucrare a marfurilor in porturi Taxe statistice percepute pentru serviciile statistice prestate in vama Taxe sanitare percepute cu ocazia controlului sanitar a marfurilor importate Taxe consulare percepute de consulatul tarii importatoare cu sediul in tara exportatoare pt legalizarea unor documente + eliberarea de facturi consulare Au valori reduse insa cumulate contribuie la cresterea preturilor taxele de retorsiune : au dubla natura tarifara + netarifara, se aplica ca raspuns la politica comerciala neloial (preturi de dumping + subventii la export),

caracterul netarifar in perioada derularii anchetei (care trebuie sa dovedeasca prejudiciul asupra tarii importatoare) sunt sistate relatiile comerciale cu firmele acuzate, Tarile Dezvoltate acuza foarte frecvent Tarile in Dezvoltare, si chiar in conditiile nedovedirii prejudiciului, sistarea relatiilor pe perioada anchetei reprezinta o barier cu efecte negative asupra Comertului Internaional Taxe anti-dumping (marja de dumping) = pre internaional pret de dumping Taxe compensatorii = nivelul subveniei de export. depunerile prealabile in valuta la import : au fost adoptate de Tarile Dezvoltate incepnd cu deceniile 7-8, = reglementari prin care firmele importatoare sunt obligate sa depuna (in contul organelor vamale) un % (50%) din valoarea viitorului import, n valuta, cu cel putin 6 luni inainte, aceste sume nu sunt purtatoare de dobanzi daca importatorul renunta la import si se va restitui suma varsata realizeaza importul: va ridica pretul produselor importate (pentru a recupera pierderea de dobanda) va solicita reduceri de pre din partea exportatorului = masura ce crediteaza statul pe termen scurt fara dobnd, n perioade de dezechilibru ale Balanei de Pli Externe BN ce decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile : sunt cerinte de ordin tehnic a caror aplicare in practica permite DISCRIMINAREA COMERCIALA i limitarea importurilor decurg din obligaiile importatorilor de a prezenta documente numeroase, a intocmi formalitati vamale greoaie + complicate evaluarea valorii marfurilor in vama : = obiectul negocierilor in cadrul GATT (Runda Tokyo) se face pornind de la preul facturat CIF (pret real de pltit), iar transformarea lui in moneda nationala a tarii importatoare sa se faca la un curs agreat de FMI la Runda Tokyo au fost elaborate 5 metodologii de evaluare vamal (n vig.1980) - iar inclcarea acestora reprezinta o BN documente si formalitati suplimentare cerute la import : Camera Internationala de Comert de la Paris GATT Consiliul de Cooperare Vamala de la Bruxelles s-au preocupat de simplificarea formalitatilor + tipizarea documentelor legate de circulatia marfurilor pe plan international Unele Tari Dezvoltate cer indeplinirea altor formalitati + documente numarul lor + format + reguli dificile de completat + penalizari pentru greselile in completare = obstacole BN ce decurg din participarea statului la activiti comerciale : achizitii guvernamentale = BN in calea schimburilor atunci cand anumite reglementari in vigoare, in anumite state, favorizeaz anumiti furnizori de Bunuri+Servicii necesare aprovizionarii organelor de stat (ministere) (furnizori nationali / straini in detrimentul altora straini) la Runda Tokyo (GATT), a fost negociat Acordul privind achiziiile guvernamentale achiziile guvernamentale trebuie sa se fac prin LICITAIE la care sa participe firme nat + straine sub incidenta acestui acord nu intra produsele ce constituie secret de stat sau militar comertul de stat : vizeaz operaiunile de Vanzare-Cumparare efectuate de intreprinderile de stat activitatile comerciale ale intrepreprinderilor de stat = obstacole numai in condiiile in care statul ofera acestora PRIVILEGII fiscale suplimentare in raport cu firmele private rentabilizarea activitatii si participarea la CI in conditii mai avantajoase monopolul de stat asupra anumitor importuri : permite statelor limitarea importurilor de anumite produse fixarea de preturi cu amanuntul foarte ridicate pentru a reduce consumul acestora uneori sunt motivate de protejarea sanatatii populaiei (si atunci se justifica) BN ce decurg din standardele aplicate produselor importate si celor indigene (obstacole tehnice) : obstacole tehnice = norme + reglmentari (standarde) (inter)naionale privind CARACTERISTICILE TEHNICE si de CALITATE ce trebuie indeplinite de produsele importate + indigene scop : protejarea sanatatii + securitatii consumatorilor, securitatea publica daca sunt justificate - nu sunt obstacole devin obstacole: atunci cnd anumite state nu respecta standardele internat atunci cnd in absenta unor reglementari interna, statele adopta norme proprii foarte diferite + neuniforme norme sanitare si fitosanitare : = reglementri ce vizeaz produsele destinate consumului oamenilor + animalelor in TD, sunt foarte severe sub aspectul respectrii compoziiei + proceselor tehnologice procedurile de omologare + certificarea + examinarea cheltuieli suplimentare ingreuneaz tranzactiile comerciale pe plan mondial 4 categ de obstacole (fito)sanitare: chimice microbiologice privind prezena insectelor si rozatoarelor privind etichetarea GATT a propus armonizarea specificatiilor de certificare + procedurilor de inspecie

 a creat Comitetul Codexului pentru inspectia si certificarea alimentelor norme de securitate : = reglementari ce vizeaz bunurile destinate consumului productiv (conditii de calitate + prescriptii tehnice de igiena + securitatea muncii) pe plan mondial uniformizarea reglementarilor tehnice pentru bunurile destinate productiei in GATT s-a negociat: Acordul privind obstacolele tehnice in calea CI = Codul de normalizare (in vigoare din 1980) norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea : = cerinte speciale de A+M+E a produselor importate efecte: limitarea importurilor cheltuieli suplimentare intrzieri n derularea contractelor pierderea pieelor de desfacere uneori se justifica normele sunt foarte diferite de la tara la tara = bariere 4. INSTRUMENTE DE STIMULARE A EXPORTULUI. Obiective: competitivitii marfurilor exportate gradului de cointeresare a productorilor-exportatori impulsionarea global a exporturilor (dpdv. al structurii + orientrii geografice) iniierea + promovarea de noi exporturi impulsionarea exporturilor existente Presupune 4 categorii de msuri de natur: bugetar : 1. Subvenii directe de export : sunt sume acordate de stat firmelor pentru RENTABILIZAREA exporturilor lor (atunci cnd preturile mondiale < costurile lor de Q) se acord selectiv: ramurile de interes pentru econ na (de importan strategic, ramuri de vrf, ramurile n formare) : pierderea pieelor de export dezechilibre econ-sociale interne n TD, ramuri n declin sensibile la concurena strin agricultura = cel mai subventionat sector contradictii intre SUA, UE, America Latin, Australia produc efecte dir+indir asupra Bal com + structurii Q naionale Pe term scurt: ncasri valutare echilibrarea bal com + BPE Pe term lung: efecte pozitive: dac au fost subvenionate ramuri moderne, dinamice, ce inglobeaz progres tehnic efecte negative: dac au fost subvenionate ramuri in declin 2. Prime directe de export : = sume acordate de stat exportatorilor ce i.realizeaz / pentru a realiza un vol mare de desfaceri pe piaa extern ii.export produse ale unor industrii importante pentru econ na scop: VOLUMULUI desfacerilor pe anumite piee influeneaz iii.structura exporturilor iv.orientarea geografic 3. Subvenii indirecte de export : = stimulente acordate IMM pentru exporturilor lor forme: 1. faciliti n dom informaiilor 2. asisten tehnic de specialitate 3. studii + cercetri de pia gretuit / la preuri reduse 4. faciliti de participare la trguri i expoziii interna 5. organizarea de campanii de promovare in str a produselor exportate statul suport o parte / totalul acestor cheltuieli indirect influeneaza pozitiv exportul anumitor firme fiscal : Obiective: competitivitii exporturilor pe seama reducerii/eliminrii unor taxe/impozite cointeresrii exportatorilor prin ctigurilor nete la export Forme (2): Faciliti fiscale pentru mrfurile exportate = scutiri / reduceri / restituiri de impozite pe circulaia mrfurilor se acord selectiv importana exportului pentru : perfecionarea structurii exporturilor crearea de noi locuri de munc sunt direct proporionale cu gradul de prelucrare a mrfuri exportate ex: importul cu scutirea condiionat de plata taxelor vamale DRAW BACK importul acelor produse care urmeaz a fi prelucrate i ncorporate n produse exportate Faciliti acordate exportatorilor = scutiri / reduceri ale impozitului pe veniturile din exporturi forme:

scutiri / reduceri de la plata impozitului; reducerea veniturilor impozabile (reducerea bazei de impozitare); fonduri neimpozabile

financiar-bancar : Creditele de export stimuleaz exporturile de valoare / n cantiti mari 4 forme Asigurarea i garantarea creditelor de export = prgie de cointeresare a exportatorilor de a efectua vnzri pe credit 2 forme Creditul cumprtor acordat direct importatorului de catre o instituie financiar-bancar din ara exportatorului capacitatea mare de creditare a bncilor rspndite Creditul furnizor acordat direct importatorului de ctre exportator folosit pentru exporturile de valoare redus + pe termen reduse Liniile de credit pot fi deschise de o instituie financiar din tara exportatoare in favoarea unei bnci din ara importatoare au la baz acorduri interguvernamentale ntre ara exp ara imp guvernele se angajeaz s garanteze creditele acordate importatorilor se acord pe term lung au durat de utilizare prestabilit pot fi utilizate numai de acele contracte care se calific (adic acelea a cror valoare se situeaz peste o anumit limit minim) Creditele de asisten se acord de anumite agenii guvernamentale din TD Beneficiari = TinD ce prezint interes econ/pol/militar deosebit pentru ara creditoare n condiii de favoare (dobnzi foarte reduse/zero, cu perioade de graie) pe termen lung se bazeaz pe acorduri ncheiate ntre ara creditoare ara debitoare n care este precizat: creditele vor fi consumate (integral, in % foarte mare) pentru cumprarea de B+S de pe piaa rii creditoare valutar : eficiena imediata utilizate scop: competitivitii mrfurilor exportate prin reducerea preurilor externe cointeresarea exportatorilor prin ctigurilor n moneda naional Forme (2): Primele valutare prime indirecte acordate cu ocazia convertirii valutei strine incasate la export n mon na la un curs de schimb mai avantajos dect cel oficial (curs cu prim) se acord difereniat: pe mrfuri, zone geografice sau ri Deprecierea monedei naionale stimuleaz exporturile atunci cnd deprecierea monedei naionale se produce ntr-un ritm mai accelerat dect reducerea puterii de cumprare a acestora decalajul: gradul de depreciere reducerea puterii de cump = prim pentru exportatori = mijloc de cretere artificial a competitivitii exporturilor ofer posibilitatea exportatorilor de a-i reduce preurile pe piaa interna. fr a-i reduce ctigurile n moneda naional dumping valutar rile importatoare pot aplica msuri de rspuns = msur de stimulare numai pentru produsele a cror cerere extern este elastic fa de pre 6.EVALUAREA VAMALA (evaluarea valorii marfurilor in vama). Evaluarea valorii marfurilor in vama (custom valuation) reprezinta o bariera in calea schimburilor comerciale internationale in cazul in care organele vamale din anumite tari folosesc alte preturi decat cel real al marfii importate (de ex. pretul intern al unui produs similar sau preturi arbitrare mult mai ridicate), ceea ce genereaza scumpirea importului, facandu-I necompetitiv. In general, evaluarea valorii marfurilor importate se face pornind de la pretul inregistrat in factura externa in conditia de livrare CIF (pret real de platit), iar transformarea lui in moneda nationala a tarii importatoare se face la un curs agreal de FMI. Aceasta problematica a facut obiectul negocierilor din cadrul GATT. Astfel, la Runda Tokyo (art.VII din GATT), plecand de la prevederile GATT-ului si ale Conventiei internationale cu privire la evaluarea vamala de la Bruxelles, a fost negociat un cod de conduita privind evaluarea vamala, care, a stabilit cinci metodologii de evaluare vamala (in vigoare de la 1 ianuarie 1980), iar incalcarea acestora reprezinta o bariera netarifara in calea fluxurilor comerciale internationale. Cele cinci metodologii de evaluare vamala se aplica astfel : se incepe cu prima si daca aceasta nu permite determinarea valorii vamale se trece la a doua si asa mai departe. Acestea sunt: a. valoarea tranzactiei reprezentata de pretul de facturare externa - pret ClF; b. valoarea unei tranzactii identice avand aceeasi tara de origine si aceeasi destinatie, intr-un orizont de timp apropiat; c. valoarea unei tranzactii similare avand aceeasi tara de origine si aceeasi destinatie, intr-un orizont de timp apropiat; d. pretul de revanzare a marfii pe piata tarii importatoare (din care se scad cheltuielile pe parcurs intern); e. valoarea recalculata formata din costul total la care se adauga o marja rezonabila de beneficiu, inclusiv cheltuielile generale. 7. ACORDUL CU PRIVIRE LA CODUL ANTIDUMPING. Runda Kennedy Runda Tokyo Runda Uruguay adopt o variant nou a codului antidumping, prevederile = obligatorii pentru toi membrii OMC. clarific prin reguli detaliate Met.de det.a sit.de dumping .pot aplica ms.antidump. la importul unui anumit produs n situaia n care preul de export < dect valoarea sa normal:

 preul practicat pe piaa intern a .exportatoare preul reprezentativ al unui produs similar exportat ntr-o ar ter; costul de producie al produsului n -orig. (+marj rezonabil de profit) prejudiciaz ramura de Q naional n .importatoare; criteriile luate n cs.pt.det.pol. de dumping; .importatoare are obligaia de a stabili o legtur de cauzalitate clar ntre importul la pre de dumping prejudiciul adus productorului naional pentru acea categorie de produs procedurile pt.iniierea i derularea investigaiilor antidumping; punerea n aplicare a ms.antidumping; clarifica: aplicarea de msuri provizorii, recurgerea la angajamente de pre durata de aplicare a msurilor; durata msurilor antidumping; Ms.antidumping vor nceta la 5 ani de la impunerea lor. cuprinde o dispoziie se dispune ncheierea imediat a unei anchete n cazul n care autoritile stabilesc: o marj de dumping nesemnificativ (< 2% din preul de export) volumul imp.este cs.neglijabil (adic acesta ar reprezenta mai puin de 3% din importurile totale ale produselor pe piaa rii importatoare) = cea mai invocat practic neloial n CI clarific aspectele legate de diferendele de dumping. clarifica aspectele ce in de rolul grupurilor speciale nsrcinate cu reglementarea diferendelor. n aplicarea acordului .au posibilitatea de a se consulta. Comitetul pentru practici antidumping = organul unde trebuie notificat imediat i detaliat orice decizie n acest domeniu 8. OBSTACOLE TEHNICE.

Dupa cel de-aI doilea razboi mondial s-a produs 0 adevarata explozie in materie de standarde, norme tehnice si alte reglementari de ordin calitativ, privind produsele care se comercializeaza pe pietele interne, atat din productia proprie, cat si din import, in scopul protejarii sanatatii si securitatii consumatorilor, protectiei fitosanitare, protectiei mediului, asigurarii securilatii publice etc. Obstacolele tehnice (technical barriers) sunt norme si reglementari (standarde) internationale sau nationale privind caracteristicile tehnice si de calitate ce trebuie indeplinite de produsele importate si indigene. Slandardele internationale devin obstacole : atunci cand acestea nu se respecta de anumite state si atunci cand, in absenta unor reglementari internationale, statele adopta norme proprii foarte diferite si neuniforme. Cele mai raspandite obstacole tehnice sunt : normele sanitare si fitosanitare, normele de securitate, normele privind ambalarea, marcarea si etichetarea si normele privind reclama si publicitatea.
obstacole tehnice = norme + reglmentari (standarde) (inter)naionale privind CARACTERISTICILE TEHNICE si de CALITATE ce trebuie indeplinite de produsele importate + indigene scop : protejarea sanatatii + securitatii consumatorilor, securitatea publica daca sunt justificate - nu sunt obstacole devin obstacole: atunci cnd anumite state nu respecta standardele internat atunci cnd in absenta unor reglementari interna, statele adopta norme proprii foarte diferite + neuniforme norme sanitare si fitosanitare : = reglementri ce vizeaz produsele destinate consumului oamenilor + animalelor in TD, sunt foarte severe sub aspectul respectrii compoziiei + proceselor tehnologice procedurile de omologare + certificarea + examinarea cheltuieli suplimentare ingreuneaz tranzactiile comerciale pe plan mondial 4 categ de obstacole (fito)sanitare: chimice microbiologice privind prezena insectelor si rozatoarelor privind etichetarea GATT a propus armonizarea specificatiilor de certificare + procedurilor de inspecie a creat Comitetul Codexului pentru inspectia si certificarea alimentelor norme de securitate : = reglementari ce vizeaz bunurile destinate consumului productiv (conditii de calitate + prescriptii tehnice de igiena + securitatea muncii) pe plan mondial uniformizarea reglementarilor tehnice pentru bunurile destinate productiei in GATT s-a negociat: Acordul privind obstacolele tehnice in calea CI = Codul de normalizare (in vigoare din 1980) norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea : = cerinte speciale de A+M+E a produselor importate efecte: limitarea importurilor cheltuieli suplimentare intrzieri n derularea contractelor pierderea pieelor de desfacere uneori se justifica normele sunt foarte diferite de la tara la tara = bariere norme privind reclama si publicitatea : reglementari care vizeaz cerintele speciale privind reclama si publicitatea, diferite de la o tara la alta si care conduc la cheltuieli suplimentare,

multe dintre masuri sunt justificate, insa in situatiile in care acestea difera foarte mult de la o tara la alta sau difera foarte mult de normele internationale, atunci se justifica in principalele bariere netarifare in calea schimburilor comerciale internationale.