Tematic pentru examenul de politici comerciale

Sesiunea iunie 2013

1. Politica comercial; abordri conceptuale, determinani, tipuri;

Politica comerciala determina modul de conexare a unei economii nationale la
arhitecturile concurentiale ale economiei mondiale prin conexiuni exprimate prin
ordin administrativ, fiscal, vamal si valutar. Politica comerciala a fiecarui stat face
parte integranta din politica sa economica generala care vizeaza sfera relatiilor
externe ale acestuia. Prin politica comerciala statul urmareste sa orienteze si sa
stimuleze dezvoltarea productiei pentru export.
Definitie: Intr-un sens mai larg, prin politica comerciala se intelege totalitatea
reglementarilor adoptate de catre un stat ( cu caracter juridic, administrativ, fiscal,
bugetar, financiar, bancar, valutar) in scopul promovarii sau restrangerii
schimburilor comerciale externe si al protejarii economiei nationale de concurenta
straina.
Determinantii politici in domeniul concurentei: Analiza economica a
proceselor productive si de comercializare recunoaste ca firmele urmaresc scopuri
economice proprii in cadrul unor limite obiective. Aceste limite pot fi grupate in :
Determinantii mediului tehnologice in care opereaza compania. Tehnologia
determina functia cost a unei firme, adica influenteaza cel mai scazut cost necesar
pentru realizarea unei unitati de produs.
Determinanti derivati din comportamentul consumatorului. Preferintele de
consum, traditiile si obiceiurile determina functia cerere pt produsele si serviciile
unei companii evidentiind o corelatie inversa intre preturile bunurilor respectiv
tarifele serviciilor si cantiatea solitcitata.
Actiunile pe care le intreprind firmele aflate in competitie pentru anumite
segmente ale pietei internationale.
Acest ansamblu de actiuni strategice definesc structura pietei sau mediul
concurential. La determinantii economici se pot adauga fundamentele sociale.
Tipurile de politici comerciale folosite de diverese state in diferite perioade
sunt:
Politica de liber schimb
Protectionismul moderat si compatibil cu normele multilaterale de conduita
Protectionismul derogatoriu de la conduita comerciala multilaterala
Politica de sanctiuni comerciale
Politica autarhica

2. Politica de liber schimb; fundamente explicative, efecte generate,

argumente pro i contra acesteia;
Filozofia liberului schimb a pus accentul pe castigurile obtinute ca urmare a
specializarii internationale in productia si comertul cu bunuri. Este mai degraba un
deziderat decat o stare de fapt. De multe ori se considera liberalizarea comerciala o
stare in care se observa o relaxare a protectionismului. Este un tip de politica
comerciala interesanta numai daca: exista o reciprocitate a pietelor, este sustinut
de o specializare determinata de conditii obiective de productie si nu are mare
importanta independenta economica si dependenta tehnologica.
Un comert liber imbunatateste performantele economice nu numai pe calea
mai bunei alocari a resurselor de care dispune o tara ci si prin crestera

1
 productivitatii acestor resurse. Liberul schimb promoveaza si cresterae
productivitatii muncii. Liberul schimb contribuie la declansarea unor procese prin
care tarile pot achiziona tehnologii moderne si isi pot expune economiile acele
niveluri de concurenta care la obilga sa isi sporeasca productivitatea.
Efecte: Liberalizarea fluxurilor comerciale determina comerciantii sa
dovedeasca mai multa responsabilitate fata de consumatori. De asemenea,
Montesquieu sustinea ca efectul natural al schimburilor comerciale este pacea si
stabilitatea pt ca doua natiuni care deruleaza reciproc schimburi comerciale devin
mai dependente reciproc. Totodata liberalizarea comerciala modifica practicile de
afaceri, transforma filozofiile organizationale ale companiilor si redefinesc
comportamentul consumatorilor si obiceiurile de consum. Pe de cealalta parte,
ecologistii considera ca efectele comertului international mai liber ca conduce la
degradarea mediului ambiant. Un comert mai liber inseamna mai multe materii
prime, eroziune a solului si mai multa poluare industriala (corelatia intre comert si
mediu este una indirecta). In cazul agriculturii liberalizarea schimburilor comericale
va produce efecte pozitive la nivelul mediului inconjurator permitand tarilor care
dispun de avantaje comparative in agricultura sa isi extinda productia. Comertul
liber conduce la cresterea veniturilor pe termen mediu si lung ceea ce se trafuce in
acces sporit la programe de sanatate la educatie de nivel mai ridicat, la
achizitionarea unor noi si moderne tehnologii care pot contribui la standarde
ecologice mai ridicate.
Argumente :
Avantajele: absolut, comparativ, competitiv (Adam Smith, David Ricardo si Michael
Porter).
Argumentul diversitatii pe masura ce gama sortimentala se diversifica,
prosperitatea (n sensul mai bunei adecvari la nevoile de consum) sporeste.
Argumentul stimulentelor exista o conexiune efort-rezultat stransa; concurenta
libera mai puternica; judecatile antreprenoriale corecte aduc profit si cota de piata
sporite, iar cele proaste aduc pierderi si chiar faliment;
Argumentul calculului economic
Argumentul prin reducere la absurd mpotriva barierelor comerciale
Argumentul etic

3. Limite ale teoriei liberului schimb;

10 limite ale teoriei liberului schimb Ian Fletcher AmericanEngineering
Association
Teoria comertului liber se bazeaza pe abstractizari, nu pe evidente empirice
provoaca pierderea unui nr de joburi necalificate in favoarea altora (SUA), iar liberul
schimb duce la reducerea pretului la scaderea veniturilor si a cifrei de afaceri a
firmelor.
Comertul liber promite ceea ce nu poate genera promite ca e benefic bunastarii
pentru toata lumea , participantii sunt castigatorii si pierdanti in liber schimb deci
contrazice teoria bunastarii. Promite cresterea veniturilor in liber schimb, dar nu
cum se impart.
Foloseste multe argumente expirate Sua castiga in liber schimb deoarece au
spirit competitiv, si intreprinzator, au prevalente, anterioritate si avantaj tehnologic.
Inovativitatea nu mai este monopolul SUA. Credem in liber schimb ca si teorie pt ca
nu stim ce va fi in practica.

2
 Prevaleaza argumentele pe termen scurt n detrimentul celor pe termen lung
majoritatea argumentelor in liber schimb sunt atemporale. Bunastarea e pe termen
lung dar consumul pe termen scurt. Unele natiuni nu au sanse sa compenseze
inegalitatile decat in liber schimb. Unul dintre cele mai murdare nonsecrete a
liberului schimb reflecta castiguri mici deoarece produce efecte adverse
outsourcing. Se va trece de la trade in goals la trade in tasks.
S-a esuat n tentativa de cuantificare a efectelor promise;
Sunt folosite comparatii comentabile (chiar irationale economic)

4. Analiza binomului comer liber comer corect; accepiuni ale

corectitudinii cu aplicare la sistemul comercial internaional actual;
Comert liber vs. Comert corect
Este un concept greu de definit teoretic si de cuantificat empiric. Literatura
referitoare la acest concept este diversa, multi - disciplinara si extrem de criptica.
Fiecare actor societal crede ca stie ce nseamna dar abordarile sunt extrem de
diferite. Conceptul a beneficiat de un interes marginal din partea stiintei economice.
Si mai dificila este aplicarea acestui concept atunci cnd este vorba de schimburile
comerciale internationale. Daca am presupune ca am studiat ntreaga literatura cu
privire la acest concept, rezultatul ar fi nu stim raspunsul corect.

Acceptiuni ale corectitudinii (Steven Suranovic-George Washington Univ.)

o Corectitudinea este distributiva;
o Corectitudinea este nediscriminatorie;
o Regula de aur
o Reciprocitatea pozitiva;
o Reciprocitatea negativa;
o Corectitudinea prin autonomie;
o Corectitudine pe fond de beneficii maxime.

Corectitudinea in conditii de nediscriminare

Are n vedere aciunile ntreprinse;
Definiie presupunem c exist mai multe entiti considerate a fi egale.
Fiecare entitate se compune dintr-un actor sau mai muli. Dac unei entiti i se
permite s ntreprind anumite aciuni-prin lege, prin decizia divin, de la natur
sau din partea altui demiurg- atunci toate celelalte entiti trebuie s aib dreptul
de a ntreprinde aceleai aciuni.
n plan comercial, acest tip de corectitudine consacr termeni ca: oportuniti
egale, drepturi egale, tratament egal, nediscriminare.
La nivelul SCI, acest tip de corectitudine mbrac formele: CNCMF; CRN;
reglementrile sociale i ecologice;

Corectitudinea distributionala
Are n vedere rezultatele finale ale actiunilor ntreprinse;
Definire Luam n considerare un element cuantificabil (venit, bunastare, IQ,
fericire).Presupunem ca acest element se regaseste ntr-o cantitate data si trebuie
repartizat unor entitati prezumate a fi egale. O distribuire corecta este atunci cnd
fiecare entitate beneficiaza n mod egal de elementul avut n vedere.
Provocativ este cum stabilim volumul total si cum masuram repartizarea
corecta;

3
 La nivel intern, acest principiu ia forma impozitarii progresive a veniturilor,
taxarii profiturilor corporatiilor, etc;
n plan international, se aplica n cazul analizei axei comert,salarii, locuri de
munca - si ajutorului extern.

Corectitudinea bazata pe regula de aur

Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face;
Regula de aur este cel mai raspndit principiu moral;
Definire O entitate este ndreptatita sa ntreprinda acele actiuni ale caror
efecte le-ar considera acceptabile pentru ea daca ar fi ntreprinse de celelalte
entitati,
Ideea este sa te pui n situatia celuilalt si, daca efectele pe care le vei
nregistra sunt acceptabile, atunci si actiunea pe care o ntreprinzi poate fi
acceptabila;
Cunoaste doua moduri de aplicare: eliminarea actiunilor ale caror efecte sunt
percepute ca negative si asumarea imperativului de a ntreprinde actiuni cu efect
benefic pentru altii;
Forme de aplicare internationala: respectarea regulilor jocului; aplicarea
principiului transparentei; dumping-ul prejudiciat; salvgardarea.

Corectitudinea bazata pe reciprocitate

Echivalenta schimbului nseamna sa recompensezi, sa remunerezi sau sa
dai un bun n schimbul altui bun primit. Tot echivalenta este si cnd ntorci raul pe
care ti l-a facut altcineva;
Definire daca o entitate intreprinde, n relatia cu alte entitati, actiuni care
au efect de o anumita valoare (P), atunci este coect ca si acestia sa ntreprinda
actiuni care au efecte echivalente fata de initiator
Se poate segmenta n doua categorii distincte: pozitiva si negativa;
Ceea ce conteaza nu este corectitudinea actiunilor ntreprinse ci a efectelor
acestora;

Corectitudinea bazata pe reciprocitatea negativa

Se raspunde la actiuni ntreprinse de altii;
Este cea mai comuna cale de a justifica actiuni care au efecte prejudiciante;
Anvergura efectelor negative ale actiunii nu trebuie sa o depaseasca pe cea a
celor invocate;
Forme:
Sanctionarea ncalcarii legilor;
Retorsiunea n cazul nerespectarii prevederilor acordurilor multilaterale;
Masurile antidumping si compensatorii;
Sectiunea 301 din legislatia SUA.

Corectitudinea bazata pe privacy

Are multe similitudini cu principiul tolerantei si cu cel al regulii de aur;
Definire un actor trebuie sa fie liber sa ntreprinda ce actiuni doreste daca
acestea au efecte doar asupra sa. Orice actiune a altei entitati care restrictioneza
comportamentul individual si nedistorsionant pentru terti poate fi considerata
incorecta,
Una dintre cele mai sensibile raportari la acest principiu vizeaza argumentul
respectarii suveranitatii nationale.

4
 Reciprocitatea bazata pe maximizarea beneficiilor sau pe minimizarea
efectelor negative
Definire daca avem la dispozitie o paleta mai larga de alternative de
actiune din care nu pot fi alese dect o parte, vor trebui alese acelea care produc
efecte pozitive maxime sau efecte negative minime
Optiunea discretionara este considerata comportament incorect,
Forme
Argumentarea comertului liber
Optiunea pentru un anumit tip de politica comerciala
Aplicarea derogarilor de la normele multilaterale de conduita.

5. Actori participani la jocul comercial internaional i ngrijorrile acestora

n raport cu actualul climat de afaceri;
Actorii participanti:
Firmele multinaionale;
Firmele globale;
Minimultinaionalele;
Statele;
Gruprile economice integraioniste;
Organizaiile neguvernamentale;
Grupurile de interese aparinnd societii civile.
Statele sunt ngrijorate de modificarea fundamentelor cooperarii la nivel
regional si international; Companiile sunt preocupate de abilitatea de a concura cu
actori economici plasati n arealuri mai prietenoase; Angajatii sunt ngrijorati de
delocalizarea capacitatilor de productie n zone cu reglementari mai laxe;
Ecologistii sunt preocupati de distorsiunile pe care liberul schimb le poate induce
la nivelul mediului; Toata lumea se ntreaba n ce masura comertul mai liber este si
mai corect.

6. Analiza obiectivelor urmrite de state prin intermediul instrumentelor de

politici comercial;
Obiectivul general al politicii comerciale este acela de a obtine din relatiile
economice internationale avantajul comparativ, respectiv o economie de munca
prin exportul de marfuri competitive si importul de produse pentru care exista
conditii mai putin favorabile in interiorul tarii.
Principalul obiectiv pe termen lung pe care statele il urmaresc cu ajutorul
instrumentelor si masurilor de politica comerciala este stimularea dezvoltarii
economiei nationale in conditiile unui anumite nivel de expunere la concurenta
externa.
Obiectivele urmarite de state prin instrumentarul de politica comerciala pe
termen scurt si mediu sunt:
- Imbunatarirea structurii exporturilor si importurilor
- Redefinirea athitecturii geografice a schimburilor comerciale
- Asigurarea optimului dinamic al balantei comerciale
- Imbunatatirea raportului de schimb in relatile externe
- Redefinirea unor echilibre sectoriale interne
- Incurajarea dotarii cu tehnologie

5
7. Argumente micro i mezoeconomice n favoarea utilizrii msurilor de
politic comercial;
Argumente micro si mezoeconomice:
Argumentul apararii suveranitatii nationale acest argument a fost deseori
folosit pt a justifica apelarea la instrumentele de politica comerciala in favoarea
anumitor sectoare economice. Un exemplu in sugestiv este comportamentul
Statelor Unite care a aplicat numeroase programe de sprijinire a industriei interne
constructoare de nave pentru a mentine cunostintele si experienta din acest
domeniu. Argumentul apararii nationale a apelat permanent la publicul larg, care
este preocupat constant de faptul ca propria tara va deveni dependenta de alte tari
care detin controlul asupra resurselor strategice
Argumentul industriilor incipiente (infant industries) sprijinul guvernamental
pentru anumite sectoare car pot aveam in perspectiva, avantaje comparative poate
fi o strategie de dezvoltare deosebita si eficace cum au demostrat experientele mai
multor tari. Totusi, odata ce un sector a dobandit protectie, se va manifesta ulterior
o puternica opozitie fata de renuntarea la aceasta, multe sectoare incipiente
continuand sa fie protejate si dupa ce au atins stadiul de maturitate.
Mentinerea locurilor de munca companiile cu traditie si lucratorii lor din tarile
dezvoltate se condidera deseori amenintate de importurile provenind din tarile care
dispun de forta de munca mai ieftina. Oficialii guvernamentali sunt sensibili la
riscurile somajului in regunile unde sunt localizate anumite sectoare productive care
si-au pierdut avantajele comparative, devin sensibili la aceste solicitari ale adeptilor
protectionsimului. Sprijinul poate fi acordat sub forma de taxe vamale , contingente
de import sau alte tipuri de bariere netarifare, multe din ele extrem de eficace in
restrictionarea importurilor.
Argumentul determinantilor comertului strategic - La inceputul anilor 80 s-a
dezvoltat o noua teorie a comertului international si anume teoria comertului
strategic, care ofera fundamente noi explicative pentru interventia autoritatilor la
nivelul schimburilor comerciale, sustinand justetea cererii de protectie. Teoria
comertului strategic se aplica acelor sectaore care pot sutinte doar un numar limitat
de mari companii producatoare din cauza costurilor ridicate de dezvoltare a noilor
produse si a unor puternice efecte ale curbei de experienta. Teoria sustine ca
maximizarea bunastarii nationale se obtine daca va fi practicat acel tip de politica
comerciale care contribuie la cresterea competitivitatii firmelor intene la nivelul
unor sectoare extrem de oligopolistice.

8. Argumente macroeconomice n favoarea utilizrii msurilor de politic

comercial;
Programele de dezvoltare economica un obiectiv strategic al orcarui guvern
este dezvoltarea echilibrata si armonioasa a economiei nationale in conditiile
expunerii la un nivel adecvat de concurenta externa. In aceste programe de
dezvoltarea macroeconomica comertul exterior este un vehicul portant esential.
Punand in aplicare strategii de promovare a exportuilor multe tari au procedat la
incurajarea firmelor nationale sa isi internationalizeze avtivitatile si functiile pt a
penetra pe noi piete externe cu scopul de a valorifica avanatajele competitive de
care dispun. Alte tari au adoptat strategii de substituire a importurilor prin
intermediul carora au sprijinit dezvotlarea sectoarelor productive interne folosind o
mare diversitate de bariere comerciale fata de importurile provenind din alte surse.

6
 Argumente de politica industriala in diferite perioade de timp si in numeroase
tari, guvernele au jucat un rol activ la nivelul activitatilor productive. O expresie a
implicarii statului in activitatile productive au constat in determinarea sectoarelor
care trebuiau sa se bucure de tratment comercial preferential. Oponentii
argumentului politicii industriale atraf atentia asupra faptului ca de cele mai multe
ori alegerea sectoarelor care se califica pentru a beneficia de sprijin guvernamental
depinde de presiunea unor grupuri de interese cu forta politica si nu de potentialul
real al acestor sectoare.
Argumentul derivat din teoria grupurilor de interese desi sunt suficient
argmente pro, este sustinut si faptul ca interventia statului ajuta de regula doar
anumite grupuri de interese afectand interesele altor grupuri sau ale cetatenilor.
Multe masuri de politica comerciala conduc la scumpirea produselor, distorsioneaza
raportul optim intre cerere si oferta, reduc gama de produse si servicii din care
cumparatorii pot alege. Anumite grupuri de interes domina interesul general asupra
anumitor aspecte ale vietii economice pt ca au forta si motivarea sa sprijine si sa
influenteze adoptarea unor acte normative care la favorizeaza si sa contribuie la
blocarea unor legi care nu le avantajeaza.

9. Principalele concluzii ce se pot desprinde din analiza argumentelor aduse

n favoarea protecionismului;
Se poate observa inconsistenta economica a tuturor argumentelor;
Practic toate costurile protectionismului sunt suportate direct sau indirect de catre
consumatori;
Cauza influentei exercitate de grupurile de presiune protectioniste rezida n
existenta unui dezechilibru structural ntre cei care beneficiaza de pe urma
protectiei si cei care i suporta costurile;
ntregul sistem de valori din societate este astfel structurat nct interesele
producatorilor se bucura de mai mare receptivitate dect cele ale consumatorilor.

10. Noul protecionism; abordri conceptuale, aspecte definitorii;

Noul protectionism are ca obiective:

Concentrarea activitatilor economice la nivel regional nu la nivel global; -
globalizarea a consacrat o dimensiune regionala a procesului ec . peste 500 de
grupari organizatorice regionale. Schimburile sunt intra regionale. In cadrul
politicilor comerciale nu se mai negociaza intre tari ci intre grupari de tari.
Accentuarea cat mai pronuntata a dependentei locale si regionale; - outsourcing
marile companii trebuie sa alerge dupa cele mai bune resurse umane. Criza a atras
atentie: unde isi raspandesc productiile deoarece pot da faliment fiind la distanta
Considerarea protectiei mediului drept o prioritate esentiala pe agenda forurilor
decizionale; - ultimul director general GATT la finele rundei uruguay a zis ne
intoarcem acasa pt a plonja intr-un protectionism ambiental cele mai multe
bariere comerciale se vor extrage in urma protectiei mediului.
Considerarea mbunatatirii proceselor de productie si a minimizarii efectelor
negative ca obiective cel putin la fel de importante ca si mbunatatirea produselor n
sine; - cea mai importanta functiei a firmei :CSR (corporate social responsibility)
ntelegerea pe deplin a relatiei productie-consum; - politicile interne contin mai
multe reglementari ce pot reprezenta protectionismul.
Maximizarea diversitatii locale si regionale, de la cultura la flora si fauna;

7
 Reducerea inegalitatilor att din cadrul economiilor nationale ct si n privinta
relatiei dintre acestea; - runda Tokyo - acord privind masuri de salvgardare ,
reducere inegalitatii in dezvoltare.
mbunatatirea democratiei locale si a controlului procesului decizional n diverse
probleme de natura economica, n special asupra CTN si a institutiilor
internationale; - se produce o interferenta intre high politics si low politics in diverse
probleme de natura ec in specialasupra CTN si a institutiilor internationale
Oferirea posibilitatii ca toti indivizii sa-si satisfaca nevoile fundamentale;
Stabilirea unor standarde restrictive si sustinerea categoriilor care nu reusesc sa se
supuna conditiilor acestora.

11. Piaa protecionismului comercial; principalele grupuri de interese

afectate de acest tip de politici comercial;

In evolutia sa protectionismul este supus legii cererii si ofertei.

Cererea de protectionism
Pe scena politica actioneaza mai multa grupuri de interese care au
de castigat de pe urma protectiei ; manifestandu-se prin diferite
modalitati de utilizare a propriilor resurse pentru a influenta procesul
politic (vot, lobby, etc.).
Purtatorii cererii de oferta sunt: companiile din sectoarele concurate
de importuri; gruparile sindicale; sectoarele tehnologic intensive;
Organizatiile care militeaza in domeniul drepturilor omului; Companiile de
consultanta juridical si de lobby; gruparile acologiste; alte solicitanti de
protectie: furnizori externi.
Oferta de protectionism
Este oferita de acei oficiali, care au raspundere in diferite grade
legate de edictarea de legislatie protectionista , punerea in aplicare de
reglementari protectioniste si negocierea de concesii comerciale cu alte
guverne.
Grupuri ale caror interese sunt lezate de protectionism:
Consumatorii
Industriile care folosesc inputuri provenite din import
Comerciantii
Exportatorii
Companiile transnationale.

12. Analiza funciilor ndeplinite de o politic comercial bine

structurat i implementat;

Functiile politicii comerciale sunt:

Promovarea relatiilor comerciale externe
Protejarea economiei nationale de concurenta externa
Realizarea unui echilibru dinamic in balantele comerciala si de plati

8
13. Analiza comparativ a politicii comerciale n raport cu politica n
domeniul concurenei;
Intre politica comerciala si cea in domeniul concurentei se consolideaza o
relatie biunivoca. O politica comerciala definita tot mai mult prin liberalism
favorizeaza o politica in domeniul concurentei mai riguroasa. Daca politica
comerciala este de tip protectinist atunci va fi afectat si structura concurentiala a
pietelor interne, conducand la comportament adesea neloial din partea
producatorilor protejati. Ambele tind spre un atingerea unui obiectiv comun si
anume stimularea concurentei dar prin mijloace diferite. Poltiica comerciala prin
eliminarea sau reducerea barierelor de intrare pe o piata incearca sa stimuleze
concurenta actionand preventiv in timp ce poltica in domeniul concurentei combate
practici neloiale deja identificate sau produse sanctionandu-le si actionand mai
degraba curativ. Aceasta relatie de complementaritate de armonizare intre cele
doua politci poate degenera intruna contradictorie daca politica comerciala are
scopuri protectioniste vizand vizand anumite sectoare iar cea in domeniul
concurentei poate favoriza alte sectoare.
PC este responsabila pt tranzactiile externe, PDC se ocupa de tranzactiile
interne
PC guverneaza alocarea resurselor intre piete, PDC face acelasi lucru dar in
interiorul aceleaiasi piete.
PC apeleaza masuri aplicabile la frontiera, PDC recurge la masuri aplicabile in
cadrul piete nationale
Instrumentele cu care opereaza PC sunt legate de produse , cele ale PDC sunt
legate de producatori. PC vizeaza actiuni ale autoritatilor PDC vizeaza actiuni ale
firmelor.

14. Argumente n favoarea unei politici proactive n domeniul

concurenei n condiiile economiei de pia;
O politica in domeniul concurentei este necesara pentru ca:
-actorii privati si autoritatile publice se comporta deseori intr-o maniera care
imperfecteaza mediul oncurential
-companiile producatoare percep presiunile concurentiale dept mijloace care
le limiteaza libertatea de miscare
-concurenta genereaza incertitudine si comportament anticoncurential
-firmele cauta mijloace noi pentru a mentine si spori marja de profit, iar pe
carea aranjamentelor comerciale si a unor politici abuzive pot imperfecta
concurenta

15.Obiectivele vizate de ctre state prin folosirea instrumentelor politicii n domeniul

concurenei;
Obiectivele vizate sunt:
Cresterea bunastarii consumatorilor
Protectia consumatorilor
Redistribuirea veniturilor
Protejarea firmelor de dimensiuni mai mici sau aflate la inceputul activitatii
Considerente regionale sau de natura sociala
Integrarea pietelor

9
16. Piaa protecionismului comercial; cererea de protecie;
Cererea de protectie se poate adresa unor paliere diferite ale procesului
decizional (protectionism legislativ, executiv, atitudinal)
O cale de acces la furnizorii de protectie este cea mijlocita de participarea
companiilor nationale la negocierile internationale prin intermediul propriilot
manageri sau experti.
Modalitatile de manifestare a cererii depind partial de palierul ales,
reducndu-se practic la vot si lobby.
Sectoarele cu cifra foarte mare de afaceri, dar putin importante ca voturi
desfasoara actiuni de lobby. Sectoarele cu forta de munca numeroasa actioneaza
sub incidenta numarului de voturi pe care-l detine. Sectoarele de mai mici
dimensiuni se concentreaza asupra canalelor administrative
Principalii purtatori ai cererii de protectionism sunt:
- Companiile din sectoare concurate de importuri teoretic masurile protectioniste
sunt justificate de nevoia de a proteja locurile de munca insa practic ele sunt
utilizate mai mult pt a obtine avantaje de pe urma restrictiilor comerciale aplicate
concurentilor externi.
- Gruparile sindicale supralicitand argumentul protejarii locurilor de munca si al
maximizarii salariilor aceste grupuri de interese devin sau sunt folosite frecvent ca
sustinatori ai protectionismului.
- Sectoarele tehnologic intensive
- Gruparile ecologiste in favoarea protectiei se pronunta si oranizatiile care
militeaza in domeniul drepturilor omului precum si grupurile de protectia
consumatorului.
- Alti solicitanti de protectie cum ar fi alti furnizori externi ai bunurilor al caror import
se doreste a fi restrictionat.

17. Piaa protecionismului comercial; oferta de protecie;

Furnizorii de protectie sunt definiti ca fiind acei oficiali care au raspunderi in
diferite grade , legate de edictarea de legislatie protectionista, punerea in aplicare
de rglementari protectionsite si negocierea de concesii comerciale cu alte guverne.
Pe palierul politic se gasesc intotdeauna membri ai legistlativului si varfurile
executivului, iar pe palierul administrativ vom regasi pe toti cei numiti conventional
functionari publici. Rolul primordial revine palierului politic dar si cel administrativ
poate dobandi o anumita autonomie functionala.
Acordarea unor favoruri protectionsite in domeniul comercial naste in mod
firesc doua tabere opuse: favorizantii de astfel de masuri si cei care pierd de pe
urma aplicarii lor. Pentru evitarea acestei divizari se poate recurge la doua tactici cu
deosebire reprezentative:
- simularea acordarii de protectie atunci cand se doreste pastrarea unei posturi
liberale in fata unei puternice presiuni protectionsite. Obiectivul este statisfacerea
grupurilor de presiune, nu acordarea protectiei.
- acordarea indirecta de protectie atunci cand se doreste satisfacerea cererilor de
protectie fara a atrage diversitatea sustinatorilor liberului schimb.

18. Piaa protecionismului comercial costurile protecionismului;

Printre efectele negative ale practicarii de masuri protectionsite se pot
enumera:
- Diminuarea eficientei cu care operaza economia protejata

10
- Efecte resitributive excesive in detrimentul utilizatorilor produselor protejate
- Costuri ridicare suportate de consumatori care decurg din preturile superoioare
platite nu numai pt bunurile din import ci si pentru cele din productia interna
- Castigurile producatorilor interni se limiteaza la marja de crestere a preturilor
aferente livvrarilor interne
- Cresterea preturilor la produsele folosite ca inputuri in alte industrii determina o
inrautatire a conditiilor de competitivitate relativa a acestora.
- Cresterea pretuilor la anumite produse in special la acele produse caracterizate de o
relativa inelasticitate a cerereii
- Preturile majorate la unele produse reprezinta de fapt reducerea veniturilor reale din
economie
- Riscul aparitiei unei adevarate spirale protectioniste in care efectele protectiei se
constituie ele insele in determinanti autonomi ai unor masuri protectioniste.
- Fortarea alocarii suboptimale a factorilor de productie
- Reducerea ritmului de crestere ec prin majorarea preturilor pe piata interna si prin
determinarea ramurilor interne sa foloseasca echipamente industriale mai putin
performante
- Protectionismul diminueaza capcitatea de absorbtie a unor piete reduand
opotrunitatile de export pt o serie de companii.

19. Explicarea trsturilor procesului de protejare a economiei naionale

prin intermediul instrumentelor de politici comercial;
- Politica comerciala reprezinta doar una din modalitatile care pot fi utilizate pentru
protejarea economiei nationale. Cea mai adecvata modalitate de a face fata
concurentei externe este competitivitatea sectoarealor economice expuse la
concurente externa.
- Protejarea economiei nationale prin intermediul instrumentarului de politica
comerciala se face utilizand instrumente specifice. Instrumente si masuri ale
politcilor bugetare, fiscale, financiar-bancare si chiar valutare pot produce efcte in
plan comercial in situatii determinate.
- Arhitectura protectiei economiei nationale prin intermediul instrumentelor politcii
comerciale este un sistem care trebuie corelat cu prioritatile macroeconomice
- Protectia prin intermediul instrumentelor de politica comerciala trebuie sa stimuleze
dezvoltarea economice generala si comertul exterior
- Protectia comerciala trebuie sa asigure perspectiva reala a viabilitatii/insanatosirii
sectorului protejat. De cele mai multe ori se protejeaza sectoare economice care se
confrunta conjuctural cu anumtite probleme.
- Protectia prin intermediul instrumentelor de politica comerciala presupune
parteneriat international.
- Ca orice tip de protectie, protectia comerciala trbuie sa aiba carcter limitat in timp si
ca resurse alocate. O protectie trebuie acordata pe o perioada determinata de timp.

20. Politica vamal, definire, funcii, principale instrumente;

Politica vamala reprezinta o componenta a politcii comercial care cuprinde
totalitatea reglementarilor si normelor emise de stat prin instituiile abilitate care
vizeaza intrarea sau iesirea in si din tara marfurilor si implica: controlul marfurilor , a
documentelor insotitoare si amijloacelor de transport cu oaczia trecerii frontierei
vamale; indeplinirea formalitatilor vamale; impunerea vamala prin plata creantelor
vamale; si alte formalitati specifice reglementate prin acte normative.

11
 Teritoriul vamal este spatiul economic asupra caruia se aplica un anumit
regim vamal o anumita legislatie vamala.
Functiile impunerii vamale:
Functia fiscala taxele vamale reprezinta o sursa de venituri la bugetul de stat
Functia protectionsita taxele vamale percepute la import ridica arficial pterul
intern al marfurilor importate, protejand astfel producatorii interni
Functia de negociere statele pot negocia in-trun cadru bilateral sau multilateral
concesii tarifare reciproce.
Principalele instrumente ale politicii vamale:
- Legile, codurile si regulamentele vamale ca elemente de natura legislativa
- Tarifele vamale principalele instrumente prin care se realizaza impunerea vamala,
folosite de toate tarile lumii cuprinzand procentual nivelul taxelor vamale ce se
percepe asupra margurilor importate sau exportate in functie de procedurile
aplicate. Reprezinta mijloacele indirecte prin care este protejata economia unui stat
- Taxele vamale sunt in fapt impozite percepute de stat atunci cand marfurile trec
frontiera vamala a statului respectiv. Marea majoritate a statelor lumii percep taxe
vamale la import si numai in cazuri de exceptie pentru produsele deosbite si la
export. Nivelul taxei vamale depinde de nevoia de protectie taxa fiind cu atat mai
ridicata cu cat conditiile de productie pe piata interna sunt mai defavorabile fata de
cele ale exportatorilor straini.

21. Argumente n favoarea proteciei vamale;

- Stabilirea taxelor vamale este necesara in lumea contemporanta pt ca tarile sa aiba
posibiltatile de negociere comerciale reciproce, bilaterale si multi laterale.
- Scopuri militar-strategice. Prin instituirea taxelor vamale se pot introduce sanctiuni
comerciale sau se pot obtine deziderate politico-militare. In aceiasi directie
actioneaza si preferintele vamale.
- Dorinta de mentineere a propriului stil de viata, neafectat de influnete straine poate
fi atat de mare incat o tara este dispusa sa pleateasca un anumit pret economic.

22. Protecia nominal i protecia efectiv; fundamente explicative,

metode de cuantificare;
Caracterul de protectie al unui tarif vamal este evidentiat de imporanta care i
se acorda de fiecare tara unuia din cele doua scopuri de baza a folosirii acestuia:
protectia desemnata sa elimine sau sa reduca importul prin cresterea preturilor sau
obtinera unor venituri pentru bugetul tarilor importatoare. Atunci cand scopul
principal al tarifului vamal il reprezinta protejarea industriei nationale, nivelul
taxelor vamale cu caracter restrictiv prohibitiv nu consituie caracteristica generala
dominanta a unui tarif vamal ele fiin aplicate unor sectoare relativ restranse ale
importuilor in functie de principiie politcii economice ale fiecari tari.
Protectia vamala nominala:
- Protectia vamala nominala vizeaza ansamblul intregului produs supus impunerii
vamale.
- Nivelul protectiei vamale nominale este dat de nivelul taxelor vamale inscrise in
tariful vamal oficial
- Ca regula generala, protectia nominala este direct proportionala cu gradul de
prelucrare al marfurilor importate.
Protectia vamala efectiva:
- Protectia vamala efectiva vizeaza nivelul impunerii vamale asupra valorii nou create
si incorporate in produsul importat.

12
- Masoara sporul de valoare nou creata pe unitatea de produs in conditiile impunerii
vamale fata de sporul de valoare nou creata pe unitatea de produs in absenta
impunerii vamale.
- Protectia efectiva se calculeaza dupa urmatoarea formula:
Vep(taxa vamala efectiva) = Vp(taxa vamala nominala (F(cant de produse
pe unitatea de ouput) Vf(taxa vamala nominala aplicata produselor intermediare
pe unitate)) / Ap

23. Tariful vamal principal instrument al politicii vamale; tipuri de

clasificatoare vamale;
3nomenclatoare
DEF: tariful vamal este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor
supuse impunerii vamale, precum si taxele vamale percepute asupra fiecarui produ
sau grupa de produse. Practica comertului international a consacrat tariful vamal ca
principal instrument pentru reglementarea schimburilor comerciale externa potrivit
intereselor economice nationale ale statelor.
Tarifele vamale implicand impunerea vamala sunt instrumente de politica
comerciala admise de catre gatt cu conditia sa nu fie prohibitive cu ajutorul carora
se protejeaza piata interna de concurenta traina pe baza carora se pot negocia
concesii tarifare sau se pot institui masuri de discriminare.

Clasificare marfuri in tarifele vamale: principalele criterii de clasificare a

marfurilor in tarif vamal sunt:
- Orginea marfurilor
- Gradul lor de prelucrare
- Combinatie a acestor doua criterii
Principalele nomenclatoare de clasificare a marfurilor utilizate pe plan
international:
Standard international trade clasification sitc. Elabora in 1950 de biroul de
statistica al onu
Nomenclatorul vamal de la bruxelles (NVB) a fost realizat din intiativa gatt in 1950
Sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor adoptat in iunie 1983 si
are ca si caracteristici principale:
- Are la baza cele doua comenclatoare
- Clasificarea mf in cadrul acestui sistem armonizat de descriere si codificare a mf are
la baza crierriul comvinat al orginii si gradul de prelucarare a mf
- Este flexibil

24. Aplicarea regulilor de incadrare tarifar;

Regula 1 : clasificarea marfurilor este legat determinata de termenii
pozitiilor si de notele sectiunilor si capitolelor.
Regula 2: prima parte a regulii 2a largeste cuprinsul pozitiilor care se refera
la un rticol determinat, astfel incat sa asigure nu numai acoperirea articolului
complet dar chiar si a articolului incomplet sau nefinit. A doua parte a regulii 2a
claseaza in aceiasi pozitie cu articolul montat complet sau finit prezentat in stare
demontata sau nemontata pentru ratiuni tinand de nevoile sau comditatea
ambalajului sau transportului. Regula 2b extinde cuprinderea pozitiilor care
mentioneaza o singura materie determinata sau a produselor compuse dintr o
singura materie determinata.

13
 Regula 3: enunta principiile de clasificare aplicabile mf susceptibile de a fi
clasificate la doua sau mai multe pozitii. Marfa trebuie clasata la pozitia cea mai
specifica. Bunurile compuse din materii, substante, materiale sau articole diferite se
incadreaza dupa natura articolului care le confera caracterul esential.
Regula 4: se aplica mf in functie de noutatea lor nu sunt reprezentate in
mod specific in nicuna din poztiile sistemului armonizat.
Regula 5: reglementeaza calsarea cutiilor si huselor prezentate impreuna cu
mf carora le sunt destinate . ea se aplica in general ambalajelor care contin marfuri
Regula 6: prevede ca incadrarea produselor inn subpozitiile unei pozitii se
determina prin respectarea prevederilor acelor subpozitii si notelor de subpozitii cu
care se afla in relatie si obligatoriu cu respectarea regulilor prezentate anterior
intelegand prin aceasta ca nu pot fi comparate decat subpozitiile aflate pe acelasi
nivel

25. Explicarea importanei determinrii originii mrfurilor supuse

impunerii vamale; criterii de origine;
Originea produselor este o informatie esentiala pt strategia vamala. Bazandu-
se pe aceasta informatie, importatorul poate beneficia de regiumuri tarigare
preferentiale.
Originea poate facilita agentului economic realizarea importului de taxe mai
reduse sau chiar in conditii de exceptare a acestora dar poate acctiona si ca o frana
pentru importuri, fiind in acest caz sinolnimca cu contingentele cantitative cu taxele
antidumping sau compensatorii cu formalitatile specifice. Atunci cand un produs
este rezultatul unor interventii productive in diferite tari se considera ca este orifinar
din tara in care a suportat ultima transformare substantiala.
Se estimeaza in general ca se concretizeaza printr o schimbare a indcadrarii (
pozitiei) tarifare dar in anumite cazuri este necesar ca valoarea adaugara prin
transforamre sa reprezinte un anumit procentaj din valoarea produsului (40-60%)
Cum se dovedeste originea
Atunci cand este vorba de a supune o mf unui regim vamal preferential
trebuie dovedita originea acesteia prin documente frunizate de exportator
importatorului. In general, formularul propriu tarii de expediere esete considerat
suficient atunci cand cuprinde toate informatiile necesare identificarii marfii: natura,
specie, marca , nr colet, greuate, numele expeditorului,

26. Teritoriul vamal; forme de extindere;

- Zona de liber schimb
- Uniunea vamala
- Piata comuna
- Uniunea economica

27. Teritorul vamal; forme de restrngere;

- Zonele libere
- Perimetrele libere
- Porturile franco
- Antrepozitele vamale (industriale si de stocaj)
- Zonele economice speciale

28. Efectele procesului de extindere a teritoriului vamal; crearea i

deturnarea de comer;

14
 Efectele uniunilor vamale: crearea de comert = inlocuirea unei surse de
furnizare mai putin avantajoase din punct de vedere al costurilor de productie cu o
sursa mai avantajoasa din acelasi punct de vedere si deturnarea de comert =
substituirea unei surse de furnizare mai avantajoasa ca si costuri de productie dar
situata in afara gruparii integrationiste cu una mai putin avantajoasa dpdv al
costurilor dar din interiorul gruparii care devine artifical mai eficienta din pnuct de
vedere al preturilor ca urmare a tratamentului comercial diferentiat.
- Atat crearea cat si deturnarea de comert genereaza castiguri pentru participanti
- Deeeturnarea de comert este preferabila crearii de comert pentru tara care acorda
preferinte comerciale atunci cand nu se implica sacrificaarea unei productii
industriale interne
- Atat crearea cat si deturnarea de comert pot conduce la cresterea eficientei
economice ca urmare a efectelor pozitive ale economiei de scara

29. Principalele tipuri de regimuri comerciale; regimuri comerciale

definitive i regimuri comerciale suspensive la import;
Regimuri definitive:
- Importul
- Exportul
- Introducerea sau scoatere din tara a bunurilor de catre non comercianti
Regimuri suspensive:
- Tranzitul
- Antrepozitarea vamala
- Perfectionarea activa
- Transforamarea marfurilor sub control vamal
- Admisia temporara a marfurilor sub control vamal
- Admisia temporara a marfurilor
- Perfectinoarea pasiva a marfurilor.

30. Tipologia taxelor vamale;

Dupa obiectul impunerii :
- De import
- De export
- De tranzit
Dupa scopul impunerii:
- Protectioniste
- Fiscale
Dupa modul de percepere sau de aplicare
- Ad valorem
- Specifice
- Mixte
Dupa modul de fixare sau stabilire:
- Autonome
- Conventionale
- Preferentiale
- De retorsiune

31. Fundamente teoretice ale aplicrii taxelor vamale;

Politica protectionista se bazeaza pe divergenta dintre costurile si
avantajele sociale, respective private

15
 Protectia tarifara sustine ramuri care sunt importante din punct de vedere
social,strategic sau economic pentru a nu fi afectate nefavorabil de concurenta
straina;
Prin taxa vamala se protejeaza forta de munca si locurile de munca din
anumite sectoare, pt a face concurentei cu produse realizate in strainatate cu
costuri mai mici;
Taxa vamala reduce importurile, stimuleaza productia interna, majoreaza
gradul de utilizare al fortei de munca si veniturile producatorilor;
Taxele vamale se pot utilize pentru diversificarea structurii industriale a unei
tari
Taxele vamale dau posibilitatea negocierilor comerciale reciproce, bilateral si
multilaterale;
Prin instituirea taxelor vamale se pot introduce sanctiuni comerciale sau obtine
deziderate politico-militare
Taxele vamale pot ajuta la mentinerea propriului stil de viata al popoarelor
Indiferent de motive este hotaratoare relatia dintre utilitatea unei
protectii sporite si costurile suplimentare.
Influenta introducerii taxelor vamale pt diverse categorii actioneaza astfel:
i) Consumatorul-se poate sa plateasca pt un bun mai mult dacat in lipsa taxei
vamale;
ii) Producatorul national al aceluiasi bun-poate fi avantajat de cresterea pretului
la bunul produs de el;
iii) Guvernul statului-care a introdus taxa va avea venituri mai mari la buget
Aceste influente sunt conditionate hotarator de dimeniunile piete
respective:
i) daca piata este sufficient de mare pt a influenta pretul mondial. Majorarea pretului
national conduce la o reducere a pretului mondial;
ii) daca piata nu este sufficient de mare pt a influenta pretul mondial, introducerea
taxei vamale conduce la cresterea pretului national, dar nu influenteaza pretul
mondial.

Abordari privind efectele diferitelor masuri de politica comerciala

Abordarea statica vs dinamica- abordarea statica ia in considerare efectele
asupra bunastarii la un moment dat, iar cea dinamica estimeaza efectele pe o
durata mai lunga;
Abordarea in conditii de echilibru partial vs abordarea in conditii de
echilibru general-
Abordarea in cond echilibru partial ia in considerare efectele asupra ramurii
protejate, cu efecte neglijabile asupra celolrlalte ramuri ale economiei nationale
Abordarea in cond de echilibru general ia in considerare efectele de bunastare
asupra ramurilor aflate in interactiune cu ramura protejata.

32. Principalele categorii de efecte ale perceperii taxelor vamale;

33. Barierele netarifare; definire, particulariti;

DEF : Barierele netarifare reprezinta un complex de masuri de politica
comerciala, de natura publica si uneori chiar privata derivate din practicarea unor
instrumente aflate la confluenta cu instrumentarul fiscal, financiar-bancar sau
valutar, care impiedica, limiteaza sau deformeaza fluxurile internationale de bunuri

16
 si servicii si care au ca principale scopuri protejarea pietei interne de concurenta
externa precum si redefinirea dinamica a echilibrelor balantei comerciale si de plati.
PARTICULARITATI (fata de barierele tarifare) :
Barierele netarifare urmaresc marfurile pe tot traseul lor logistic de la exportator
pana la consumatorul final
Se definesc printr-o mare diversitate tipologica si printr-un grad diferentiat al
protectiei pe care il ofera
Pronuntat caracter netrasparent greu de cun. de catre exportatori, se evalueaza
greu impactul lor protectionist si gradul lor de discriminare
Pot influenta direct vol. fizic al bunurilor importate( limitare), indirect vol.
impotrurilor prin mecanismul preturilor sau pot alimenta alte circumstante care sa
distorsioneze realizarea importurilor.

34. Barierele netarifare care limiteaz cantitativ direct importurile;

- Art.9 Gatt interzice practicarea de restrictii cantitative in cazul oricarui produs atat
la import cat si la export ( in afara taxelor vamale, impozite indirect sau alte taxe)
deoarece restrictiile cantit au un effect protectionist f mare si distorsioneaza
comertul liber
- Exceptii ale interzicerii cantit in sit speciale se admit in cazul lipsei critice de
alimente si a echilibrarii balantei de plati
- Barierele netarifare se mai numesc restrictii cantit la import si au forme:
1.interdictii la import : reglementari adoptate de un stat care interzic total
sau partial pe o perioada determinata de timp sau nelimitat importul anumitor
produse sau grupuri de produse utilizate pt a oferi protectie suplimentara unui
produs, ramura in rap cu concurenta externa, echilibr balantei comerciale si de plati
din motive politice( discrim comerciala), sau securitatea populatiei, protectie
fitosanitara sau protectia mediu ambient.
Se folosesc pt : punerea in aplicare a unor sanctiuni comerciale
prevazute prin acorduri sau conventii multilateral sau instituite unilateral ; alinierea
la conventii internat care prevad controlul destinatiei finale a unor categ specifice
de produse ; evitarea cronicizarii unor dezechil ale balantelor comerciale ;
prezervarea unor moduri de viata traditionale ; raspuinsul la solicit unor grupuri de
interese sau organisme neguvernam care se ocupa cu protectia mediului sau a
drepturilor omului.
2. contingentele la import : plafoane maxime cantitative sau valorice
admise la importul anumitor produse pe o perioada determinate de timp. Sunt de 2
feluri :
contingente globale se stab de catre stat in mod indep si sub forma unor plafoane
maxime admise la import pe o per determ de timp fara o repartitie a acestora pe
tari de provenienta.
Contingente bilaterale sunt plafoane maxime admise la importul anumitor produse
pe o perioada determinate de timp si dintr-o anumita tara de provenienta( se
negociaza cu tarile d prov)
Contingente tarifare ( pe plan international) sunt plafoane cantitative sau valorice in
limita carora importurile sunt permise beneficiind de un tratament vamal mai
favorabil.
3. licente de import : autorizatii pe care autoritatile publice le acorda
firmelor importatoare pt un anumit produs sau grupa de produse sip e o perioada

17
 rezonabila de timp in functie de natura produsului si de distant geografica fata de
tara de provenienta. Pe plan internat:
Licente automate- fol pt produse liberalizate la import, cererea de import fiind
automat acceptata intr-un termen prestabilit..
Licentele neautomate/ licente pt admin restrictiilor cantit la import sau licente
discretionare- fol pt produse neliberalizate la import si se extecuta un control cu
privire la respectarea contingentelor la import
Licente globale sunt elib de catre stat pe baza contingentelor globale si stab vol mf
care pot fi importate intr-o anumita per de timp cu indicarea tarilor de provenienta a
importurilor. Au character restrictiv pe baza lor obt importatorii dreptul de a
deschide A.D in fav exportat fara a necesita licente individuale
Licente individuale sunt fol de catre stat pt urmarirea si realizarea contingentelor
bilaterale la produse pt care tara importatoare doreste sa asigure o protectie mai
mare pe piata interna.
4. limitari voluntare la export : intelegeri oficiale sau neoficiale care
intervin intre anumite state sau intre autoritati publice din tarile importatoare si
firme sau grupuri de firme exportat prin care tara exportatoare la cererea tarii
importatoare se oblige sa reduca vol exportului unui produs sau grupa de produse
pana la un anumit nivel sip e o per determ de timp. Pot fi:
Bilateral sau multilateral in functie de nr tarilor participante la astfel de intelegeri. Pt
a da rezultate conditia este ca tara importatoare sa fie piete inseminate de
desfacere pt tara exportatoarela produsul la cere se cere restrangereavoluntara a
exportului.
Efecte produse de limitarile voluntare la export: distorsioneaza semnificativ
rap dintre cerere si oferta la nivel bilateral si multilateral ; au puternic effect de
distorsiune a concurentei ; sunt ineficace in rap cu dezideratele care au stat la baza
deciziei de a fi folosite ; alimenteaza un process reproducator si de autoaccelerare ;
sunt incompatibile cu sitemul commercial internat contribuind la erodarea acestuia.
5.acordurile privind comercializarea ordonata a produselor : intelegeri
bi/multilaterale care intervin intre state si care vizeaza limitarea negociata si
controlata a comertului internat cu anumite produse sau grupe de produse. Implica
pe langa autolimitarea la export anumite prevenderi ref la limitele de pret si la
clauza de salvgardare de care pot face uz tarile importatoare cand interesele lor
comerciale sunt lezate.
Afecteaza interesele tarilor in curs de dezv , vizeaza produse manufacturate
si ca urmare comertul dintre tarile dezv.

35. Barierele netarifare care limiteaz indirect importurile prin

mecanismul preurilor;
- Sunt practicate fol argumentatia ca astfel se protejeaza comertul correct fiind
relative mai usor de justificat fata de consumatorii interni si de sectoarele care ar
avea de suferit ca urmare a practicarii lor
- Sunt practicate chiar daca concurenta invocate a fi neloiala poateb genera si efecte
positive pt econ. De multe ori practicarea unor preturi de export mai mici este
singura cale de penetrare pe piete puternice oligopolistice se creaza concurenta
- Fac posibila extinderea spatiala a practicilor considerate neloiale adoptandiu-se
masuri care vizeaza contracararea masurilor practicate de parteneri pe propriile
piete sau pe piete terte
- Singurele tipuri de masuri care s-au extins in sfera comertului cu servicii sau in cea
a tranzactiilor cu drepturi de proprietate intelectuala

18
- Sunt masuri care pot conduce la sanctionarea non-interventiei autorit publice
consideranduse ca genereaza practice anticoncurentiale ceea ce det imposibilit
impunerii de catre marile puteri comerciale a propriilor valori econ si nu numai, altor
state. Bariere netarifare care fac parte din aceasta categorie :
1. Prelevarile variabile la import (taxe de prelevare)
-se practica at cand produsele importate sunt facturate la preturi considerate
sub anumite niveluri care ar asigura o relativa protectie si fac parte din categoria
instrumentelor de politica comerciala( pol agricola comerciala).
-vizeaza importurile de produse agricole din tarile terte care intrau sub
incidenta pol agricole comunitare
-au reprez un fel de taxe vamale suplimentare care se percep complementar
cu taxele vamale obisnuite prevazute la importul produselor respective
-erau justificate atunci cand preturile de tranzactie ale produselor importate
erau considerate daunator de mici dar, nu se puteau declansa procedurile
antidumping.
2. Preturile minime si maxime la import( mijl restrictive fol de tarile dezv)
-preturile minime la import : se fol ca instrum de pol com in cazul in care
produsele indigene au costurile de productie semnificativ mai ridicate decat cele ale
concurentilor sau in cazul in care pe piata internat preturile la anumite produse scad
si produsele respective devin din acel punct de vedere mai competitive la
export.astfel tarile importat recurg la insituirea unor preturi minime de import care
sunt f apropiate de nivelul preturilor interne cu ridicata la produsele indigene urcand
astfel pretul la import al acestor produse.
-preturile maxime la import : se fol ca intrum de pol com in cazul in care
unele firme care dispun la un mom dat de un semnificativ avantaj competitiv in
deosebi de natura tehnologica si pe fondul lipsei de concurenta incearca o crestere
artificiala a preturilor la anumite produse pe care le exporta. Ca raspuns la aceasta
practica anticoncurentiala autorit din tarile importat stab preturi maxime la import
la produsele respective si la un nivel care sa nu depaseasca nivelul produselor
indigene substituite sau sa le depaseasca f putin.
3. Impozitele indirect si alte taxe cu caracter fiscal (ajutarile fiscal la
frontiera)
-reprezinta un regim fiscal potrivit caruia produsele de export sunt scutite de
impozite indirecte iar produsele de import sunt supuse la acelesi impozite ca si cele
indigene.
-pt respectarea principiu tarile negociaza conventii privind evitarea dublei
impuneri.
-in unele tari dezv actioneaza unprag al impunerii progresiveaplicat in fct
de calitatea, cantitatea si caract tehnice ale mf importate , impunerea fiscal fiind
direct prop cu acestea. Efectul este limitarea importuri la produsele respective.
- taxa asuprii valorii adaugate (TVA)= impozit general de consum care se
percepe la fiecare stadiu de circulatie a mf insa nu la intreaga val a mf ci numai la
val nou adaugata la fiecare stadiu.
-taxa in cascada= impozit de consum care se aplica la fiecare stadiu de
circulatie al mf dar spre deoseb de tva se percepe la intreaga val a mf.
-taxa de acciza= impozit care se percepe mai ales la produse care fac
obiectul monopolului statului sau la o serie de bunuri considerate de lux cu scopul
de a limita consumul la produsele respective si de multe ori de a proteja productia
interna.

19
 -taxe oculte=impozite percepute de obicei asupra bunurilor destinate
consumului productiv (ex mijl d transp)
Alte forme pe care le iau impozitele indirect sunt:
-taxe portuare=se percep asupra val inscrise in doc d transp
-taxe statistice= se percep pt servicii statistice prestate in vama
-taxe sanitare= se percep la controlul sanitary sau fitosanitar la
import
- taxe consulare= se percep de catre consulatul tarii importat cu
sediul in tara exportat pt eliberare sau legalizare de docum.
4. Masurile de retorsiune (anutidumping si compensatorii)
-se aplica numai ca masuri de raspuns fata de o pol comerciala considerata
neloiala( de dumping si de subventionare a exporturilor)
Dumpingul = situatie in care pretul de export al unui produs este mai mic
decat pretul de vanzare din tara exporatoare.
-marja de dumping= diferenta dintre pretul de export si pretul de vanzare
la intern din tara exportat. Prin adaugarea aceste marje pretul considerat de
dumping poate fi interpretat ca un prt commercial correct.
-valoare constituita= formata din costurile de productie din tara de origine
+ o suma considerabila pt administratie costurile de vanzare si cele generale
precum si o marja rezonabila de profit.
-masurile antidumping sunt exceptie de la clauza natiunii celei mai favorizate
si nu impugn guvernului sa ofere concesii compensatorii.
masurile compensatorii= fol pt a contracara subventiile incadrate in zona
rosie si galbena atunci cand importurile de bunuri subventionate afecteaza o
industrie interna. Sunt fol pt a regla efectul unei subventii
-taxele compenstorii sunt subiectul sunset clause si clauzei de minimis
a) Dumpingul:
-In general , o situatie de discriminare bazata pe preturi pe plan international,
atunci cand pretul produsului la vanzarea intr-o tara importatoare este mai mic
decat pretul produsului respectiv pe piata interna a tarii exportatoare(cf . art. OMC);

b) Aspecte privind reglem. Dumping

Determinarea existentei dumpingului- existenta unor importuri la preturi de
dumping daca se constata un prejudiciu material adus industriei interne a tarii
importatoare si o legatura cauzala intre acestea;
Determinarea valorii normale: pretul practicat pe piata tarii exportatoare, in conditii
normale.
- 2 metode de determinare:
i) pretul la care produsele sunt vandute unei tari terte daca pretul este
reprezentativ si comparat cu pretul produselor similar de pe acea piata;
ii) valoarea construita a produsului- pe baza costurilor de productie plus costuri
generale,administrative si de vanzare , plus o marja rezonabila de profit.
Determinarea pretului de export
- Metode de determinare:
i) pretul de export construit: pretul la care produsul importat este
revandut prima oara unui cumparator independent. >Existenta dumpingului
presupune ca valoarea normal sa fie superioara pretului de export.
ii) metoda comparatiei asimetrice: cu includerea sau excluderea cheltuielilor
aferente comercializarii si cercetarii dezvoltarii(cazul UE).
Determinarea prejudiciului material

20
 -Prejudiciul: o paguba materiala adusa unei industrii interne stabile sau o
amenintare cu producerea acesteia,fie o intarziere a dezvoltarii narmale a unei
industrii interne stabile.
-Factori de considerat la evaluarea prejudiciului:
Rata cresterii importurilor la preturi de dumping;
Capacitatea exportatorului;
Efectele probabile ale preturilor de dumping
Marja de dumping- rezultat al aplicarii procedurilor de determinare al
celor doua marimi: valoarea normala si pretul de export
- Implicatii:
*- cu cat este mai mare cresc sansele constatarii existentei unui prejudiciu;

c) Solutionarea anchete dumping

Masuri provizorii pentru prevenirea amplificarii prejudiciului creat producatorilor
interni de catre importurile suspectate de dumping in cursul anchetelor
antidumping.
Functionare: exportatorul depune o garantie egala cu taxa de dumping .provizorie
determinate de autoritati, care se restituie la finele investigatiei daca rezultatul
anchetei este negative.
Durata: maxim 6 luni, cu posibilitati de prelungire la 9 luni daca exista posibilittea
aplicarii unei taxe mai mici dact marja de dumping
Masuri definitive- forme de sicanare a exportatorilor penalizati prin aplicarea
taxei anti-dumping de catre autoritatile tarilor importatoare
Angajamentele de pret- finalizarea anchetei anti dumping in schimbul unor
angajamente de prt si cantitative, ca practica frecventa.
Taxele anti-dumping sunt preferabile angajamentelor de plata, ele
nefranand concurenta si fiind mai transparente.

d) Aspecte procedurale
Institutii abilitate sa gestioneze procedurile de retorsiune:
in UE- Consiliul Ministerial, in SUA Departamentul Comertului, in Japonia
Ministerul Finantelor, Ministerul Comertului International si Industriei- deci entitati
guvernamentale.
* - Declansare din initiativa autoritatilor sau a subiectilor de drept
privat(daca reprezinta intre 25-50% din productia interna)

e) - Aspecte practice
-Majoritatea anchetelor declansatea a fost in SUA, UE, Canada si
Australia(principalii utilizatori)
-Tari ale caror exporturi au fost afectate de anchete: China,,
India,indonezia, Rusia, Korea, Romania
-- Produse anchetate: majoritar- produse metalurgice, industria chimica
- Masuri anti-dumping impuse in urma anchetelor: pentru China, Korea,
SUA, India

f)- Depunerile ( depozitele) prealabile in valuta la import

Cota parte din valoarea probabila a viitorului import, depusa in contul
organelor vamale ale tarii respective de catre importatori, de pana la 50% din c/val

21
 probabila a importului(in valuta) care duce la scumpirea produsului importat sau la
cereri de reducere a pretului exportatorului.
Este si o maniera mascata de creditare, fara dobanda a statului importator, in
perioade de penurie de mijloace de plata

36. Barierele netarifare care decurg din formalitile vamale i

administrative la import;
Din aceasta categorie fac parte :
Evaluarea valorii mf in vama (evaluarea vamala)
Val in vama depinde de pretul de tranzactie si cursul la care moneda in care
este exprimat acesta se transforma in moneda tarii importat
Porneste de la pretul CIF cu transformare la cursul agreat de FMI
Documentele si formalitatile suplimentare cerute la import
De regula in numar mare, greoaie,purtatoare de penalizari pt greseli
de completare devin obstacolept desfasurarea normal a schimburilor comerciale
international.

37. Barierele netarifare care decurg din participarea statului la

activitile comerciale;
Bariere importante:
a) Subventiile si alte forme de sprijin acordate de catre autoritatile publice
Forme:
- subventii normale(grants)
- scutiri de taxe
- finantari cu dobanzi reduse
- credite pentru export
- finantarea programelor de investitii
Efecte:
- protectie excesiva acordata industriei interne
- bariera comerciala care distorsioneaza comertul liber
- exportul subventionat poate projudicia industria interna din tara importatoare
- da avantaje competitive artificiale la exportul pe terte piete
Contramasuri:
- interzicerea subventiilor la export conf acordurilor OMC;
- taxe compensatorii daca afecteaza industriile interne
- reducerea subventiilor la prioduse agricole conf Rundei Uruguay

b) Achizitiile guvernamentale(sau pietele publice)- reprezinta

cumparari de bunuri si servicii efectuate in partide mari de catre entitati
publice(guverne,ministere,departamente sau autoritati publice locale)
Manifestari ale discriminarii
- interzicerea explicita a accesului companiilor strainela contractile mari efectuate
prin achizitii publice;
- oferirea de tratament financiar si commercial preferential unor companii care se
angajeaza sa utilizeze cantitati mari de produse interne in procesul de executare a
contractelor guvernamentale;
- impunerea unor conditii si cerinte discriminatorii fata de ofertantiiexterni participant
la licitatiile pentru obiective finantatedin bani publicicu scopul inlaturariiconcurentei
externe si al promovarii industrieiindigene.
Documente acorduri

22
 Initial Acordul privind achizitiile guvernamentele s-a incheiat in , 1979,
revizuit in 1987 si semnat ca nou Acord in 1994(Marrakesh).

c) Comertul de stat si monopolul de stat asupra importului anumitor

produse-
1) Comertul de stat -reprezinta totalitatea operatiunilor de vanzare-
cumparare efectuate de catre intreprinderile aflate integral sau majoritar in
proprietatea statului.
Forme de sprijin ale statului:
- acces privilegiat la comenzile publice
- bonusuri la preturi
- facilitate fiscal
- acces preferential la liniile guvernamentale de credit
- acces facil la licente de import sau licente de operatiune
Efecte:
- rentabilizarea activitatii companiilor publice
- participare la schimburile international in conditii avantajoase
- bariera in calea schimburilor international

2) Monopolul de stat asupra importului unor produse

Efecte:
Negative
- limitarea importului la produsele respective;
- stabilirea pretului de vanzare cu amanuntul la aceste produse, de regula f ridicate;
- restrangerea consumului
- bariera pt comertul international
Pozitive
- : protectia sanatatii oamenilor, animalelor si a mediului ambient in cazuri justificate

d) Politicile guvernamentale industrial si masurile de dezvoltare

regional
-Sunt pachete de actiuniguvernamentale menite sa ajute firmele private,
sectoarele industrial si anumite regiuni pt a proceda la ajustari structural,sa se
retehnologizeze, sa-si schimbe profilul de activitate. Desi apparent benefice, pot
produce distorsiuni la nivelul climatului concurential international

e) Finantari de la nivel guvernamental -entru cheltuielile de

cercetare-dezvoltare si alte politici tehnologice
-Sunt politici legate de dreptrile de proprietate industrial(brevet, know-how,
drepturi de autor si marci de fabrica,de comert sau de servicii).
Sprijinul guvernamental permite companiilor indigene sa faca economii la
costurile de productie si sa aiba o competitivitate crescuta pe plan international,
distorsionand comertul international in defavoarea unor firme provenind din tari cu
posibilitati mai reduse de sprijinire in acest domeniu
f) Sistemul national de impozitare si asigurari sociale
- Impozitarea veniturilor personale si a profiturilor companiilor, politicile
salariale la nivel national, asigurarea impotriva somajului, securitatea sociala si alte
componente ale politicii sociale pot influenta fluxurile comerciale international. Pt
tarile dezvoltate cerintele minime de politica sociala contribuie la sanatatea
sistemului commercial international, iar cele in curs de dezvoltare, care nu au

23
 aceleasi resurse, considera ca scestea aduc noi bariere netarifare in comertul lor cu
produse manufacturate.

g) Politici macroeconomice
Actiunile in domeniile monetare-fiscale, ale balantei de plati si ale cursului de
schimb pot influenta decisiv productia nationale, comertul exterior si mobilitatea
fluxurior de capital, mai ales in absenta unui cadrul unitar de reglementare
internationala.
h) Politici in domeniul concurentei
Reglementarile anti-trust si alte politici(reguli pt proprietatea industrial)pot fi
surse de bariere netarifare.
i) Politici ref la investitiile straine
Autoritatile pot asigura stimulente sau restrictii specific, functie de interesul
dezvoltarii unor zone sau regiuni. Acestea pot devein factori de distorsiune la nivelul
fluxurilorde export sau de import, limitand volumul marfurilor si redirectionand
geographic fluxurile.
Corelat cu acestea, birocratia, coruptia si politica in domeniu emigratiei pot
de asemenea influenta la nivel protectionist , datorita implicarii autoritatilor
guvernamentale

38. Obstacolele tehnice;

BARIERE NETARIFARE CARE DECURG DIN STANDARDELE APLICATE
PRODUSELOR IMPORTATE SI CELOR INDIGENE(OBSTACOLE TEHNICE)
- Sistemele de evaluare a standardelor si a conformitatii sunt alcatuite din reguli
tehnice, standard si reguli dupa care se determina daca produsele sunt conforme cu
aceste norme.

- Protectionismul in acest domeniu deriva din utilizarea pe scara larga a

sistemelor nationale de certificare, standardizare si normare tehnica

Normele cele mai raspandite

i) Normele sanitare si fito-sanitare:pt produsele destinate consumului oamenilor,
animalelor, protejarea sistemelor specific agriculturii(produse alimentare, coloranti,
produse medico0farmaceutice)
Obstacole in comertul cu produse agro alimentare:
1) obstacole chimice
2) obstacole microbiologice
3) obstacole legate de prezenta insectelor si rozatoarelor
4) obstacole legate de etichetaea preoduselor
ii) Norme de securitate pt produsele destinate consumului productive si care
trebuie sa indeplineasca anumite conditii de calitate, prescriptii tehnice, de igiena si
de protective a muncii pt cele importate sau indigene
iii) Norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea- mai ales pt produsele
din import, care difera de la o tara la alta
iv) Norme privind reclama si publicitatea- reglementari care pot devein bariere
netarifare datorita diferentelor mari dintre tari

Norme tehnice si standard industrial

- Acordul GATT incurajeaza folosirea pe scara larga a standardelor international larg
acceptae, datorita urmatoarelor obiective:

24
i) Protectia securitatii si sanatatii umane:- ex. Purtatea centurii de siguranta in
autovehicule; fabricare prizelor; etichetarea tigarilor ca daunatoare sanatatii;
ii) Protectia animalelor si plantelor: - pt impiedicare reducerii biodiversitatii
faunei si florei datorita poluarii mediului ambient;
iii) Protectia mediului inconjurator- manifestata la nivelul apelor, aerului si solului
iv) Prevenirea practicilor incorecte- pt protectia cumparatorilor prin etichetarea
corespunzatoare
v) Alte obiective- pt calitate, armonizare sau facilitarea comertului-ex.dimensiunile
fructelor si legumelor pt a fi comercializate, norme unitare in telecomunicatii in UE,
etc

Organisme cu rol important in standardizare si normare

international
ISO(Organizatia Internationala pt Standardizare);
Comisia Internationala pentru Electrotehnica(IEC );
Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor (ITU)
Efecte asupra costurilor datorate folosirii unor norme tehnologice
divergente:
-Pierderea efectelor pozitive provenind din economiile de scara- alinierea la
standard poate duce la cresteri de preturi, deci handicap pt firmele mici si mijlocii;
- Indeplinirea normelor tehnice implica teste, certificate si inspectie care
scumpesc costurile;
- Costurile de informare, de evaluare a impactului ethnic al regulamentelor
straine, traduceri, instruirea expertilor
- Costurile surpriza- dezavantajul exportarilor fata de indigeni pt reglementari noi

39. Metode de cuantificare a efectelor taxelor vamale de import;

Metoda simpla a taxelor vamale angajate in urma concesiilor
tarifare asumate in cadrul Rundei Uruguay. (estimeaza media
limitelor maxime ale protectiei tarifare conform angajamentelor asumate
sub egida OMC)
Metoda simpla a taxelor vamale aplicate tuturor liniilor tarifare
(nu permite evidentierea limitelor tarifare maxime)
Media simpla a taxelor vamale ponderate cu volumul importurilor
(reflecta mai bine importanta relativa a liniilor tarifare)
Media simpla a taxelor vamale ponderate cu volumul productiei
(dezavantaj: daca productia interna este nula, ponderea va fi zero)
Media simpla a taxelor vamale ponderate cu volumul exporturilor
(reflecta gradul de protectionism din perspectiva pietei exportatoare)
Media simpla a taxelor vamale aplicate, acordate in conditiile
clauzei natiunii celei mai favorizate (nu include taxele vamale
preferentiale sau exceptiile tarifare)
Gradul de acoperire a liniilor tarifare (ponderea liniilor tarifare
supuse taxelor vamale in totalul liniilor tarifare)
Ponderea liniilor tarifare cu taxe vamale nule (exprima si gradul de
deschidere a economiei fata de comertul exterior)

25
 Ponderea liniilor tarifare cu taxe vamale non-ad-valorem (combina
taxele vamale simple si mixte)
Dispersia tarifara calculata ca: deviatie standard de la media simpla a
liniilor tarifare si prevalenta a limitelor tarifare maxime.
Ponderea liniilor tarifare cu taxe vamale medii superioare
triplului mediei simple agregate
Ponderea liniilor tarifare cu media simpla a taxelor vamale mai
mari de 15%
Gradul de escaladare tarifara (creste pe masura ce taxele sunt mai
mari la produsele cu grad ridicat de prelucrare)

40. Metode de cuantificare a efectelor barierelor netarifare;

Gradul de acoperire al comertului
Indicele de frecventa in aparitie barierelor netarifare
Echivalentele tarifare
Indicele de restrictivitate comerciala
Rata efectiva de protectie si rata efectiva de asistenta
Metoda costului resurselor interne

41. Msuri de promovare a exporturilor;

Masuri promotionale = actiunea asupra cumparatorilor externi pt a-I
motiva sa prefere produsele realizate de firmele din tara respective prin facilitarea
practicarii unor preturi mai mici , incurajarea unor practici econ mai avantajoase sau
oferirea diverselor altor tipuri de stimulente ; se adreseaza actorilor econ
nerezidenti
TIPURI DE MASURI PROMOTIONALE
Negocierea si incheierea unor tratate de comert si navigatie a unor
acorduri comerciale si de plati sau a altor forme ale parteneriatului
interguvernamental
- Pune in legatura companiile imbunatatind climatul de afaceri
- Majoritatea acordurilor internat contin regului clare privind desf sch comerciale, sunt
insotite de liste de liberalizare a sch sau contin contingente tarifare si conditii de
valorif a acestora
Sprijinirea directa sau indirecta a firmelor pt a participa la targuri si
expozitii internat
- Autorit publ sustin companiile in procesul de prez a ofertei lor cu ocazia unor manif
promotionale de mare complexitate sum sunt targurile si expoz internat.
- Cu ocazia acestor manifestari firmele pot cun nivelul calitativ si ethnic al produselor
concurente, pot vedea ce exigent au consumatorii pe anumite piete, pot incheia
contracte externe de valori mari
Reprezentarea comerciala in strainatate
- Fiind costisitoare, autorit publ sprijina frimele prin intermediul agentilor comerciali
din cadrul misiunilor diplomatice. Acestia culeg informatii cu privire la evol
climatului general de afaceri din tara in care isi desf activit, contacteaza potentiali
parteneri, colecteaza invitatii la licitatii internat si surprind noile tendinte in
domeniul econ si commercial.

26
- Aceste inform sunt emise departam de comert exterior care le vor inainta frimelor
cu interese comerciale in zonele respective
- Aceste reprezentante comerciale sprijina si delegatiile si mijlocesc contracte de
afaceri
Sprijinirea activitatilor promotionale ale camerelor de Comert si Industrie
- Desfasoara importante actiuni promotionale si de consultanta pt membrii lor
Prestarea unor servicii de informare si orientare a clientilor externi,
acordarea de consultanta si asistenta de specialitate acestora
- Prin constit unor departamente specializate in cadrul ministerelor de resort, prin
finantarea unor institute de mk si conjunctura, prin constit de centre specializate pe
comert internat autorit publ pot contribui la constit unor baze de date care sunt
puse la dispoz firmelor straine interesate sa faca afaceri cu actori econ nationali
sporind astfel transparent.

42. Msuri de stimulare a exporturilor;

Masuri de stimulare a exporturilor = se adreseaza actorilor econ
producatori sau comercianti interni petru a-I motiva sa prefere pietele externe
contribuind la realizarea unor obiective de politica macroeconomica.

TIPURI :
Masuri de stimulare de natura bugetara
- Presupune o relatie specifica cu bugetul de stat fie prin obt unor sume directe de
catre firmele exportat, fie prin acordarea subsidiilor catre entitati care vor furniza
bunuri sau vor presta servicii in conditii mai avantajoase firmelor exportat.
- Subventii dpdv al scopului urmarit :
subventii directe de export = alocatii de la bugetul de stat acordate firmelor cu
scopul de a contribui la rentabilizarea activit lor de export at cand preturile obt pe
pietele externe nu permit acoperirea costurilor si obt marjei adecvate sau minime
de valoare adugata
subventii acordate pt fol bunurilor indigene
subventii pt promovarea anumitor ramuri ale industriei
subventii pt stimularea ajustarilor structurale
subventii pt dezv regional
subventii pt cercetare si dezv
- din punctual de vedere al celui care benef de subventii
subventii care nu limiteaza anumite activit si nu distorsioneaza anumite indistrii
subventii cu efect distorsionant asupra anumitor afaceri sau industrii
Primele directe de export
- Stimulente bugetare acordate firmelor exportat care au dj activit profitabile pe
piata interna sau pe pietele externe
- Scop: cresterea vol exporturilor sau redefinirea strucurala a acestora
- Vor motiva firmele sa recurga la export inacad astfel valuta

Masuri de stimulare de natura fiscala

- Constau in faptul ca nu se preiau la buget o parte din obligatiile fiscale catre acesta
permitandu-se firmelor sa se finanteze fara dobanda cu aceste sume supuse
exonerarii

27
- Astfel creste competitivitatea externa a unor produse intrucat sunt reduse costurile
de productie sau comercializare si sporesc profitul firmelor.
Facilitati fiscale care vizeaza fluxurile de bunuri angrenate in tranzactii de imp-exp
( scutirea de taxe vamale la anumite bunuri sau anumite tipuri de tranzactii
comerciale, reducerea taxelor in situatii determinate sau restituirea drepturilor
vamale percepute cu ocazia unor importuri)
Facilitate fiscal care se acorda direct companiilor care participa la activit de
export( scutiri de impozite care trebuiesc platite pt activit de export, reducerea
bazei de impozitare sau a cotei de impozit pt activit de export, amanarea platii unor
impozite datorate statului).

Masuri de stimulare a exporturilor de natura financiar-bancara

- Insuficienta mijl de plata restrictioneaza potentialul de export
- Costurile presupuse de montajele financiare ale unor operat pot crea probl mari
partenerilor comerciali
Creditul furnizor
Creditul comparator
Liniile de credit
au la baza acorduri interguvernamentale care prevad garantarea de catre
institutiile statului a unor credite destinate realizarii unor obiective de valori mari.
Caracteristici definitorii : se acorda pe per mai lungi de timp, durata utilizarii
creditului este predeterminata

Masuri de stimulare de natura valutara

- Pt eficienta tranzactiilor de comert exterior moneda joaca un rol essential prin :
soliditatea portofoliu valutar al firmei, riscurile de apreciere sau depreciere a valutei
de tranzactie, efectele care pot aparea ca urmare a conversiei valutei de tranzactie
in moneda nationala.
- Masurile adoptate opereaza pe termen scurt si contribuie la cresterea
competitivitatii externe a mf exportate
- Are efect de promovare a exp numai daca cererea pt produsele lor este elastic in
rap cu preturile
- Aceasta practica este considerate dumping valutar si este contracarata cu masuri
de retrosiune
- Pe termen lung duce la inrautatirea rap de sch si la deterioarea pozitiei internat a
tarii deoarece presupune o scurgere de venit in afara granitelor
- Firmele vor avea prb in leg cu stabilitatea veniturilor obt din activit derulate pe piata
interna si cu evol preturilor la utilitatile folosite.
- Nu este platita de bugetul statului dar actioneaza ca o subventie directa de export.

28