1. Argumentați rolul politicii comerciale în schimburile internaționale de mărfuri.

Politica comercială reprezintă unul din instrumentele principale prin care se urmăreşte realizarea funcţiei externe a
statului. Rolul principal este sporirea comerțului extern, odată cu menținerea unei structuri diversificate a comerțului
regional. Specificul relaţiilor economice internaţionale, face ca şi reglementările de politică comercială să fie adaptate
în mod corespunzător, ceea ce determină existenţa unor deosebiri importante între acest tip de reglementări şi alte
măsuri de politică economică ale statului respectiv. Reglementările de politică comercială vizează
în principal exporturile, importurile şi operaţiunile de cooperare economică şi tehnico-
ştiinţifică, urmărind promovarea cu prioritate a intereselor naţionale,  folosirea relațiilor economice externe.
Politica comercială trebuie să îndeplinească trei funcţii,  care se regăsesc, cu ponderi sau intensităţi diferite,
în reglementările tuturor statelor, şi anume:
-funcţia de promovare, asigură promovarea acelor fluxuri comerciale pe grupe de mărfuri sau
ţări care sunt avantajoase pentru ţara respectivă;
-funcţia de protecţie ,foloseşte pârghiile prin care se diminuează sau chiar se elimină complet legăturile
economice externe neavantajoase;
-funcţia de realizare, prevede realizarea unui echilibru dinamic în balanţa comercială şi de plăţi şi,
concomitent, de sporire a rezervei valutare a statului.
Reglementările de politică comercială se elaborează într-o viziune strategică urmărind în principal -
realizarea obiectivelor pe termen lung ale statului respectiv , aceasta neexcluzând însă posibilitatea folosirii
unor reglementări cu caracter conjunctural sau care urmăresc obiective imediate.
Obiectivele pe termen lung ale politicii comerciale, urmăresc atingerea unor ritmuri înalte ale creşterii
economice prin intensificarea schimburilor comerciale şi a exploatării şi îmbunătăţirii poziţiei de piaţă a eco
nomiei naţionale pe piaţa mondială.
Obiectivele pe termen scurt ale politicii comerciale pot fi extrem de diverse, deosebiri importante
înregistrându-se de la o ţara la alta, sau chiar de la o etapa la alta în evoluţia aceleiaşi tari. În această grupă
fac, de regulă, parte reglementările urmărind îmbunătăţirea structurii schimburilor comerciale restrângerea
sau stimularea exporturilor ori a importurilor la anumite produse sau grupe de produse, modificarea
orientării geografice a schimburilor comerciale externe, îmbunătăţirea raportului de schimb, a cursului
monedei naţionale, sporirea încasărilor la bugetul de stat.
2.Efectuaţi o analiză comparativă a liberului schimb, protecționismului și neoprotecționismului.
Autarhia - se caracterizează printr-o stare de izolare a economiei, ce presupune măsuri foarte severe
de oprire a importurilor şi eforturi deosebite pentru asigurarea, din producţia internă, indiferent de costuri
sau condiţii a nevoilor de consum.
Liberul schimb - are ca punct de pornire teoria lui David Ricardo asupra avantajelor comparative ce  pot
fi obţinute în condiţiile absenţei totale a restricţiilor din calea schimburilor internaţionale.
După opinia sa, avantajul relativ ar asigura în mod spontan şi automat nu numai alocarea raţională a
resurselor, ci şi avantajul reciproc în favoarea tuturor partenerilor, realizând armonia universală a intereselor
acestora.
În sprijinul ideii de liberalizare, se enumeră următoarele argumente:
- sporirea volumului producţiei prin lărgirea pieţelor;
- creşterea competitivităţii producţiei interne;
- îmbunătăţirea gradului de satisfacere a nevoilor de consum intern;
- realizarea unei mai bune corelări a preţurilor de pe pieţele naţionale cu cele internaţionale;
- creşterea stabilităţii economice.
Protecționismul şi neoprotecționismul comercial au ca principală trăsătură – restricţionarea accesului
produselor străine pe piaţa naţională, conturate de măsurile de protejare justificate, determinate de
necesitatea de a apăra suveranitatea şi echilibrul economiei naţionale cât şi interesele producătorilor şi ale
consumatorilor interni, pe de o parte, şi de măsurile de protecționism commercial,
prin care se urmăreşte restrângerea artificială a schimburilor în condiţii de discriminare a partenerilor.
Dintre argumente se enumeră:
- argumentul existenţei unor industrii începătoare, ele trebuind să facă faţă concurenţei acerbe din partea
industriilor similare dar mature, bine stabilite;
- argumentul susținerii unor industrii "îmbătrânite", a care datorită în principal costului ridicat al forţei de
muncă s-a pierdut avantajul comparativ;
- argumentul sporirii veniturilor bugetare;
- argumentul redistribuirii interne a veniturilor între ramuri, asigurând creşterea veniturilor realizate în aceste
domenii şi determinând scăderea relativă a veniturilor sectoarelor intensive în factorii mai abundenţi.
3. Realizați un studiu al principalelor obiective strategice ale politicii comerciale a R.M.
Pentru a maximiza beneficiile comerțului, obiectivul strategic al politicii comerciale ar trebui să fie
maximizarea comerțului cu toți partenerii comerciali.
Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător ar putea să ajute Moldova la realizarea obiectivelor
politicii comerciale din două aspecte:
1. Reducerea barierelor tarifare.
UE presupune o anulare deplină a tarifelor la import pentru toate produsele industriale, de asemenea o
liberalizare semnificativă a comerțului cu produse agricole și alimentare.
2. Accesul la piețele existente și extinderea relațiilor comerciale.
În ceea ce privește obiectivul strategic al politicii de maximizare a comerțului, Zona de Liber Schimb
Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) oferă acces privilegiat către cea mai vastă piață unică din lume.
Acordul negociat ar putea să ofere reduceri substanțiale a barierelor netarifare. Standardele UE sunt
standarde internaționale acceptate pe larg, este posibil că aceasta va îmbunătăți accesul la alte piețe
internaționale.
Principalele oferte de integrare comercială pentru Moldova:
Uniunea Vamală cu Rusia, Belarus și Kazahstan
Spre deosebire de acordurile bilaterale comerciale, uniunile vamale- sunt zone de liber schimb cu tarife
externe commune, aici membrii uniunii vamale renunță la autonomia națională pentru a stabili tarife și
bariere netarifare, un bloc central care reprezintă întreaga uniune vamală.
În afară de politica taxelor comune, Uniunea Vamală a prevăzut unificarea măsurilor netarifare a comerțului
cu comodități, inclusiv dezvoltarea regulilor tehnice comune, standarde sanitare și fito-sanitare, unificarea
procedurilor vamale și evaluarea în vamă.
Mai mult decât atât, aceasta are scopul să reducă costurile barierelor netarifare prin alinierea standardelor.
Ca urmare a descrierii UV, ca fiind una din ofertele pentru integrarea regională, acum vom evalua, cum
aceasta ar contribui la realizarea obiectivului Moldovei de a maximiza comerțul cu toți partenerii comerciali.
În acest context cele două criterii ar trebui să fie: reducerea barierelor comerțului bilateral și accesul la
piețele existente:
1. Reducerea barierelor comerțului bilateral
În mod evident, unul din principalele obiective ale aderării la UV ar trebui să fie
reducerea barierelor comerciale dintre Moldova și membrii UV, Rusia, Kazahstan și Belarus.
Uniunea vamală
Dezavantaj : reducerea barierelor comerciale oferită prin intermediul Uniunii Vamale ar putea fi
semnificativă, deoarece tarifele pentru bunurile industriale ar fi eliminate, iar pentru bunurile agricole ar fi
reduse;
Majorarea tarifului vamal; Sporirea concentrării geografice a exporturilor şi creşterea volatilităţii
exporturilor; Deturnarea comerţului, ca urmare sporirii tarifelor vamale; Sporirea preţurilor materiilor prime
și a produselor intermediare importate pentru producere; Limitarea accesului la tehnologii noi şi bunuri
capital; Întârzierea procesului de modernizare a infrastructurii energetice în ţară.
Avantaj: Înlăturarea barierelor administrative în comerţul reciproc; Posibilitatea reducerii valorii unitare de
import pentru o serie de produse importante pentru economia naţională; Reducerea probabilităţii impunerii
de către Federaţia Rusă a embargourilor pentru produsele moldoveneşti; Extinderea exporturilor
moldoveneşti.
2. Menținerea și extinderea relațiilor comerciale existente
Odată cu intrarea Moldovei în UV, majoritatea deciziilor de obicei luate de politicile comerciale naționale
vor fi decise de UV la nivel supranațional. Este important de menționat că aceasta include și politica
comercială cu țările terțe care nu sunt parte a UV. Aceasta semnifică faptul, că dacă Moldova ar adera la
uniunea vamală dominată de Rusia, nu va fi în stare să semneze nici un acord de liber schimb
În conformitate cu informațiile disponibile, regimul comercial între UE și Moldova presupune următoarele:

Liberul schimb
Dezavantaj : Introducerea noilor standarde de eficienţă şi de calitate, ce vor conduce la faliment,
determinând creşterea şomajului; scăderea gradului de protecţie a producţiei naţionale prin reducerea
nivelului de taxe: produse agricole, industriale; promovarea dificilă a interesului naţional; creşterea preţurilor
şi a tarifelor în prima etapă de după aderare;
Avantaj: Libera circulaţie, creşterea comerţului extern şi a eficienţei acestuia; reducerea costurilor
tranzacţiilor comerciale; beneficierea de fonduri substanţiale pentru reducerea decalajelor; sporirea
investiţiilor străine; continuarea şi amplificarea unor relaţii statornicite de-a lungul timpului cu ţările
europene;

Exporturi duty free către UE pentru produsele industriale începând cu data intrării în forță a acordului ;
Cote semnificative pentru exporturile duty-free pentru produse agricole selectate, inclusiv produse lactate,
boabe, cereale și zahăr, către UE;
Importuri duty-free pentru majoritatea produselor agricole din UE către Moldova;
Liberalizarea continuă a comerțului cu servicii;

Concluzie: Moldova ar trebui să refuse oferta Rusiei de a adera la UV din două motive principale:
În primul rind, nivelul tarifelor externe comune cu UV este destul de înalt, și prin urmare comerțul extern
general al Moldovei ar fi redus.
În al doilea rind, aderarea la UV ar pune în pericol structura sănătoasă al comerțului regional al Moldovei și
ar împiedica păstrarea ALS existente și nou-create.Este foarte posibil că aceasta să ducă la o scădere de 9,7%
a PIB-ului, chiar dacă este luat în calcul efectul gazului la preț redus.
Cu toate acestea Rusia ar trebui să rămînă un partener comercial cheie, dar relațiile cu Rusia ar trebui să fie
reglementate de un ALS și nu de o Uniune Vamală!

Concluzie… avantaje dezavantaje