UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE AFACERI INTERNATIONALE

ANALIZA MACROMEDIULUI DE MARKETING DIN BELGIA

Autor: Ungureanu Alina Mihaela Profesor indrumator: Lector dr. Alina Tecau

Cuprins

Cap. 1. Introducere 1.2. Macromediul de marketing 1.3. Belgia Cap. 2. Mediul demografic Cap. 3. Mediul economic 3.1. Comertul exterior 3.2. Reglementarea comertului exterior 3.3. Parghii de stimulare a exportului Cap. 4. Mediul tehnologic Cap. 5. Mediul natural Cap. 6. Spectrul politic al mdiului investitional Cap. 7. Mediul socio-cultural 7.1. Limba 7.2. Cultura 7.3. Educatie 7.4. Religie 7.5. Arta Cap. 8. Concluzii Bibliogafie

Cap. 1. Introducere

1.2. Macromediul de marketing Macromediul de marketing urmareste si studiaza performantele de ansamblu a unei economii nationale, precum si politicile guvernamentale ce se pot utilize in incercarea de a imbunatatii performantele economiei. Pentru prezentarea macromediului de marketing a unei tari se iau in considerare o multitudine de trasaturi, caracteristicii (mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic etc) ale tarii respective care impreuna vor definii, in linii mari, specificul tarii respective in contextual international. 1.3. Belgia In aceasta lucrare voi incerca sa prezint una dintre cele mai dezvolate tari europene Belgia. Se spune adesea ca Belgia nu este o tara, ci un compromis.Belgia a fost creata in 1830, cand provinciile catolice din Tarile de Jos care isi castigasera independenta, iesind de sub dominatia Spaniei in secolul al XVII-lea, s-au desprins de nordul calvinist. Belgia este o monarhie constitutionala din 1831. Seful Statului este Majestatea Sa Regele Albert II, al saselea Rege al belgienilor si simbolul natiunii intregi. Atributiile sale sunt definite prin Constitutie. Monarhia umple rolul fundamental in unitatea Belgiei. Incepand din 1993, Belgia este un Stat federal care se compune din Comunitati si Regiuni. Trei Comunitati (francofona, flamanda si germanofona) si cele trei Regiuni( Flamanda, Bruxelles- Capitala si Wallona) au reluat competentele Statului Federal. Acesta pastreaza insa gestiunea domeniilor care ating interesul tuturor cetatenilor belgieni. Cele trei limbi oficiale sunt : franceza, neerlandeza si germana. Cap. 2. Mediul demografic

Populatia: 10.185.000 locuitori; Structura populatiei: intre 0-14 ani: 17,48% Intre 15-64 ani : 65,57% ; 65 ani si peste : 16,95% (structura verificata in 2001). Rata cresterii populatiei: 0,16% Rata natalitatii : 10,74 nasteri/1.000 locuitori Rata mortalitatii : 10,1 morti / 1.000 locuitori Rata migrarii: 0,97 imigranti/1.000 locuitori Rata mortalitatii infantile : 4,7 decese/1.000 nascuti vii

Suprafata: 32.820 km2 (12.672 mile2); Repartiia populaiei active pe sectoare (2000): - agricultur: 72.973 - industrie: 1.076.917 - servicii: 2.942.674 Densitatea populaiei: 323 locuitori/km2 Orase principale: Antwerp/Anvers 468.000 locuitori Gent 230.000 locuitori Charleroi 207.000 locuitori Liege 185.000 locuitori In 1986 erau 869.000 rezidenti straini, 3/5 apartinand tarilor UE. In raport cu media pe tara - una dintre cele mai ridicate din lume (327 locuitori/kilometrul patrat) densitatea populatiei este mai mare in N si V, in regiunea flamanda (423 locuitori/kilometrul patrat, chiar 555 locuitori/kilometrul patrat in prov. Antwerp), si mai mica in S si E, in regiunea valona (192 locuitori/kilometrul patrat, numai 52 locuitori/kilometrul patrat in prov. Luxembourg). In regiunea Bruxelles densitatea trece de 6.000 locuitori/kilometrul patrat. Majoritatea belgienilor sunt oameni prietenosi, muncitori, caracterizati printr-o lipsa de dogmatism, opinii puternice si o dorinta cinstita de a castiga bani multi cu un minimum de efort. Belgienii au muncit din greu ca sa realizeze un vis franco-german o Europa unita ,iar europenizarea lor trebuie sa fi contribuit la relativul lor anonimat, in comparatie cu alte popoare. Marketerii semnaleaz faptul c la nivel mondial are loc o cretere exploziv a populaiei. De asemenea, se preconizeaz o cretere a numrului de persoane vrstnice, care n Belgia dispun de venituri ridicate, fapt care va conduce la cresterea consumului unor anumite bunuri de consum.

Cap. 3. Mediul economic

Economia belgiei i infrastructura de transport sunt puternic integrate cu cele a Europei de Vest. Poziionarea rii n centrul unei regiuni puternic industrializate fac ca Belgia s fie una dintre primele zece ri n clasamentul comerului internaional. Economia este caracterizat de o for de munc foarte productiv, un PIB ridicat i exporturi importante. Principalele produse de import sunt: alimente, echipamente industriale, produse petroliere i chimice, diamante brute, mbrcminte i accesorii i textile. Principalele produse de export sunt automobilele, produse alimentare, oel, produse petroliere, mase plastice, textile, diamante finisate. Economia este puternic orientat spre sectorul serviciilor, dar prezint diferene regionale importante ntre Flandra, regiunea mai dinamic, i Valonia, regiune aflat ntr-o perioad postindustrial afectat de dezafectarea industriilor tradiionale. Ca unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene, Belgia sprijin integrarea economic european i politici de economie deschis. n 1999, Belgia a adoptat moneda EURO care a nlocuit francul belgian definitiv n 2002.

n zona euro performana economic a Belgiei s-a situat deasupra mediei nc din anul 2002 si a continuat acest trend i n anul 2005. La sfritul anului 2005 creterea PIB nregistra 1,4%, potrivit cifrelor furnizate de Banca Naional a Belgiei. Pentru anul 2006 Biroul Federal de Planificare prevede o cretere a PIB de 2,2%. Pe ntreg parcursul anului 2005 rata inflaiei a fost meninut ntre 1% i 1,5%, cu o tendin de cretere datorat cresterii preului petrolului, care afecteaz preurile bunurilor i serviciilor. Creterea medie a preurilor in anul 2005 a fost de 2,9% i se estimeaz c va rmne aceeai n anul 2006, n timp ce se asteapt ca inflaia s ating 1,8%. Crearea de locuri de munc in anul 2005 a nregistrat un declin fa de anul 2004, dar se previzioneaz o accelerare a acesteia n anul 2006. Investiiile n domeniul afacerilor au crescut n anul 2005 n medie cu 3,9%, dar vor ajunge n 2006 la cca 2,9%. Studiul Bncii Naionale a Belgiei indic un trend ascendent n sectorul imobiliar, datorat n principal unei dobnzi avantajoase a creditului ipotecar(1,4% n 2005 i 2,7% n 2006). Investitiile guvernamentale vor fi ns factorul determinant al cresterii economice, tinnd cont de ciclul investitiilor locale, generat de alegerile din 2006. Potrivit studiului Bncii Naionale a Belgiei, primele 100 de firme belgiene, clasificate dup cifra de afaceri sunt repartizate geografic astfel : 44 % n regiunea Bruxelles 49 % n Flandra 7 % n Valonia Pe sectoare de activitate, primele cele mai mari 100 de firme belgiene se regsesc astfel : 12% n industria alimentar 10% n industria chimic 4% n metalurgie i prelucrarea metalelor 6% n domeniul fabricrii echipamentelor electrice i electronice 12% n alte industrii manufacturiere 7% n domeniul energiei i apelor 32 % n domeniul comertului 11% n domeniul transportului 1% au activiti financiare 5% n domeniul imobiliar 3.1. Comertul exterior Fa de zona euro Belgia a cunoscut i n acest domeniu o cretere mai substantial, dei performanta exportului a dezamgit n prima jumtate a anului 2005.Aceast diminuare este un rezultat al scderii cererii externe adresat Belgiei, n special cea emannd de la parteneri din zona euro. Aprecierea cursului euro, care a culminat la sfrsitul anului 2005 i creterea preului petrolului au influienat schimburile din zon. Potrivit Biroului Federal de Planificare, n 2006 exportul va crete cu 50%, n timp ce n 2005 crescuse cu doar 2,2%.

In cifre absolute comerul exterior al Belgiei s-a situat n 2005 fa de 2004, dup cum urmeaz: TOTAL IMPORT EXPORT(mil.) Nov. 2005 11166,1 234 207,1 245 373,2 Nov. 2004 16161,1 209 578,7 225 739 ,8 3.2. Reglementarea comertului exterior Organismul belgian competent s elibereze - licene de export,de import i de tranzit - certificat internaional de import si certificat de verificare a livrrilor - documente de supraveghere este Administration du Potentiel economique, cu dou sedii distincte : pentru produse industriale i pentru produse agricole. Cteva msuri cu aplicabilitate n prezent : - importul de produse siderurgice originare din fosta URSS i din China sunt supuse unor limitri cantitative ; - importul de produse siderurgice originare din toate rile tere face obiectul unei supravegheri de pre i cantitate ; - 161 categorii de produse textile sunt fie liberalizate, fie supravegheate, fie contingentate ; - armele, munitiile, produsele strategice i produsele nucleare fac obiectul unei proceduri speciale de control ; - importul i exportul crbunelui cocsificabil din/n ri din afara Uniunii Europene se efectueaz pe baz de licene 3.3. Prghii de stimulare a exportului Exist dou instrumente principale cu acoperire federal : mprumutul de stat i creditul cadru(ntre bnci belgiene i bnci din ara beneficiar). Instrumentele regionale de finanare a exportului sunt mult mai numeroase i se constituie din : - ajutoare pentru prospectarea pietelor din afara Uniunii Europene ; - o contributie de50% din participarea la trguri i expoziii internaionale ; - suportarea a 50% din cheltuielile de promovare, dar nu mai mult de o dat intr-un interval de trei ani ; - plata a 50%din onorariul unor experti de comer exterior - suportarea a 50% din cheltuielile de formarea a cadrelor de comer exterior In aceeai categorie de prghie de stimulare a comertului exterior, legislatia belgiana ncadreaz i Office National du Ducroire, stabiliment public care i ndeplinete aceast atribuie prin asigurarea riscurilor legate de export.Instrumentele utilizate de OND sunt : - polita global - polia specific pentru ntreprinderi mici i mijlocii - polia multinaional - asigurarea contractelor de credit - asigurarea mrfii expediate n consignaie ,sau expus la trguri internaionale

Odat cu apartenena Belgiei la piaa european unic, formalitile vamale au cunoscut schimbri radicale n sensul simplificrii, ca urmare a nlturrii frontierelor fiscale. Cap. 4. Mediul tehnologic

In Belgia, stiinta este traditional legata de invatamant. Inca din 1874 cercetarea fundamentala se dezvolta in universitati. Activa in cercetarea stiintifica, Belgia ocupa un loc de prima importanta in micro-electronica si genetica. Belgia este deasemenea la varf datorita lucrarilor in materie de cercetare nucleara. Epidemiologistii belgieni au fost primii care au descris epidemia de SIDA in Africa. Vaccinul universal contra gripei a fost descoperit de catre belgieni. Bugetele alocate pentru cercetare-dezvoltare sunt destul de mari dovedind interesul foarte mare pe care aceasta tar ail are pentru progres.

Cap. 5. Mediul natural Belgia detine trei principale regiuni fiziografice: campia, platoul central si Muntii Ardeni. Campia se extinde de la 16 la 48 km in nordvest. De-a lungul Marii Nordului, exista o portiune de pamant joasa formata, aproape in totalitate, din dune de nisip si polderi". Cele mai importante fluvii din Begia sunt Schelde (Escaut) si Meuse. Ambele izvorasc din Franta si sunt navigabile in Belgia. Pe Schelde, principala sursa de apa din aceasta tara, sunt porturile Antwerp, Bruxelles si Ghent. Cei mai mari afluenti sunt: Lys, Dendre, Senne si Rupel. Sambre si Ourth sunt cei mai mari afluenti ai fluviului Meuse. Langa ocean, clima este temperat-oceanica. Departe de influentele maritime, se observa o crestere a temperaturii. In zona Muntilor Ardeni, vara este foarte cald, iar iarna este foarte frig, precipitatiile sunt foarte bogate. Resursele naturale ale Belgiei constau, in cea mai mare parte, in minerale. Carbunele a fost principala resursa, timp de multi ani, dar cele mai accesibile mine au fost supraexploatate, si astfel s-au inchis multe dintre acestea, din 1950. De asemenea, depozitele de zinc, cupru, plumb si magneziu sunt exploatate, dar au o mica importanta economica. Se mai extrage si gazul natural. Alturi de celelalte membre ale Uniunii Europene, Belgia militeaz pentru protecia mediului, pentru conservarea resurselor i dezvoltarea durabil a acestora. Astfel, Belgia promoveaz toat gama de activiti ecologice i dezvoltarea durabil.

Cap.6. Spectrul politic al mediului investitional

Regatul Belgiei apare ca un amfiteatru cu altitudini ce scad de la sud est spre nordvest. Se afl situat n NV Europei, capitala sa este Bruxelles. Este o monarhie constituional, regat ereditar. Activitatea legislativ este exercitat de un parlament bicameral, compus din Senat i Camera Deputailor, iar cea executiv de un cabinet format n urma alegerilor pentru Camer. Partide politice: 18 formaii, printre care Partidul Social Cretin, Partidul Ecologist, Uniunea Poporului, Partidul Reformator Liberal etc. Belgia este o tara care si-a trasat anumite linii de politica economica inca dinaintea primului razboi mondial prin apartenenta sa la Uniunea Vamala a Beneluxului (1944). Benelux este o uniune economic n Europa de Vest, compus din trei monarhii vecine: Belgia, Nederland (rile de Jos) i Luxemburg. Fondarea Beneluxului a contribuit la fondarea Uniunii Europene, prin crearea iniial a unor organizaii premergtoare acesteia, CECO n 1951 i CE n 1957. Toate cele trei ri Benelux au fost membre fondatoare a acestor organizaii, mpreun cu Germania, Frana i Italia. Apartenenta Belgiei la Uniunea Europeana favorizeaza in mod categoric interactiunile de orice natura (economica, politica, sociala etc.) intre statele membre. Voi ilustra cateva din prevederile Uniunii Europene: Libertatea serviciilor 16/02/1994 Dezvoltarea multilaterala a bancilor 04/06/1994 Tranzactii financiare internationale 15/03/1990 Conventia internationala pentru siguranta pe mare(SOLAS) n legislaia trii se regsesc restricii cu privire la promovarea produselor prin publicitate comparativ (igri), promovarea vnzrilor (tombola interzis).. Uniunea Europeana este cea mai complexa structura de integrationista pe plan mondial, datorita faptului ca a parcurs majoritatea stadiilor de integrare existente. Belgia, in consecinta trebuie sa respecte tratatele si acordurile incheiate in cadrul U.E. legate de mediul investitional. n data de 29 martie 2006 a avut loc la Bruxelles un seminar de informare asupra dobnzilor noionale, parte revoluionar a reformei fiscale belgiene, introdus din ianuarie 2006. Legislaia privind fiscalitatea ntreprinderilor evolueaz. Noua legislaie belgian, o noutate n domeniu, permite ntreprinderilor s maximizeze capitalul investit. In principiu,dobnzile noionale reprezint o metod nou, original, recunoscut ca atare n dreptul fiscal international , prin care anumite sume se deduc din baza de impozitare, pentru a elimina diferenta dintre capitalul propriu i capitalul mprumutat, atunci cand el este investit. Suma deductibil din venitul impozabil al firmelor supuse legii fiscale belgiene este egal cu dobnda pe care ar fi pltit-o firmele respective pentru capitalul lor, n cazul unei finanri pe termen lung Dobnzile virtuale sub denumirea crora se regsete noua legislaie fiscal belgian au scopul de a oferi tratament egal mprumuturilor i capitalului propriu. Legiuitorul a mizat pe mai multe efecte pozitive: diminuarea pe ansamblu a impozitului pe profitul firmelor, un profit sporit post-taxare pentru investiiile strine n Belgia, precum i incurajarea marilor investiii de capital n Belgia de ctre firmele multinaionale cu filiale locale. In lumea globalizat de astzi, cnd informatia circul extrem de rapid, se ateapt ca facilitatea fiscal belgian s atrag deopotriv cu investitorii oneti i infractori. De aceea fiscul Belgian i-a pus la punct un mecanism eficient de combatere a fraudei.

Belgia este deasemenea si membra a NATO, de aici desprindem faptul c ntreaga legislaie corespunde normelor internaionale. Cap. 7. Mediul socio-cultural

7.1. Limba Limba oficial este flamanda, franceza i germana. Viaa postbelic chiar a fost marcat de disputa lingvistic dintre vorbitorii de francez i flamand. Cele dou comuniti etnice majore sunt, la sud, valonii (33% din populaie), vorbind limba francez i flamanzii la nord (55% din populaie). Linia de demarcaie geografic ntre limbi se situeaz la sud de Bruxelles, pe linia ce leag Ronse cu Tongeren. La est de Liege exist o comunitate german mic, numrnd circa 68000 de persoane. 7.2. Cultura Festivalurile joaca un rol important in viata belgienilor. Unul dintre cele mai renumite festivaluri este la Binche, langa Mons, care dureaza trei zile si care este animat de niste oameni pe papainoage, muzica si dansul sunt conduse de Gilles". Alte festivaluri deosebite sunt: Orasele in Mai" si Sfantul Nicolae (6 decembrie), care este o sarbatoare nationala" si o vacanta a copiilor. 7.3. Educatia Desi libertatea educativa a fost prevazuta de constitutia din 1831, prima lege referitoare la scoala elementara nu a fost data decat in anul 1842. In 1914, invatamantul obligatoriu se extinde, de la copii de varste cuprinse intre 6 si 14 ani, pana la 18 ani. Pana in 1959, existau si scoli particulare numite Romano-Catolice. Controversele pe baza limbajului si religiei, din secolul al XIX-lea, continua si in momentul de fata. In 1997-1998, existau 863.900 de elevi in scoli primare, 521.100 in licee, iar aproape toata populatia matura era literata. Cea mai veche universitate din Belgia dateaza din Evul Mediu. Universitatea Catolica din Leuven s-a divizat in doua universitati distincte, din 1970, intr-una vorbidu-se numai franceza, iar in cealalta, germana, din cauza auspiciilor religioase care datau din anul 1425. Universitatile din Ghent si Lige au fost constituite in anul 1817, in timpul regatului german. In Universitatea din Ghent se vorbeste numai limba germana, iar in cealalta numai franceza. Universitatea Libera din Bruxelles a fost deschisa oficial in anul 1834, cu ajutorul Guvernului. In 1970, s-a divizat in doua universitati distincte, dupa modelul Universitatii din Leuven. Academiile regale de arta si Conservatoarele de muzica exista in orasele mai mari: Antwerp, Bruxelles, Ghent, Lige si Mons. In Ghent si Gembloux exista Universitati de Agricultura. La mijlocul anilor 1990, numarul studentilor a fost de 324.600. 7.4. Religie

Aproape trei sferturi din populatia Belgiei este romano-catolica, dar numarul acestora si al bisericilor este in descrestere. Libertatea religioasa este garantata, si o parte din salariul" preotilor de orice credinta este platita de Guvern. Alte religii care sunt practicate sunt: protestantismul, iudismul si islamismul. 7.5. Arta Intre secolele XV si XVI, Europa de Nord a fost unul dintre centrele culturii renascentiste. Cei mai cunoscuti reprezentanti ai artei din acea perioada au fost: fratii Hubert si Jan van Eyck, Hieronymus Bosch si Pieter Bruegel the Elder. Pictorii ce au dominat secolul al XVII-lea au fost Rubens and Sir Anthony van Dyck. Pe langa acesti faimosi pictori, James Ensor si Paul Delvaux au dus vestea culturii belgiene. Arhitectul Victor Horta a fost unul dintre initiatorii unui nou stil arhitectural din secolul XX. Un renumit arhitect belgian contemporan a fost Henry van de Velde. Valorile culturale sunt solide i de necontestat, fapt pe care l demonstreaz i poziia rii printre statele europene.

Cap. 8. Concluzii

Din studiul facut in acesta lucrare am concluzionat ca in contextual economic mondial actual, tari precum Belgia, care fac parte din structuri economice de anvergura U.E. sunt nevoite sa adopte o politica economica comuna. Acest lucru nu inpiedica insa in avea si anumite particularitati care sunt in concordanta cu normele U.E. De aici se deduce clar faptul ca de fapt globalizarea tinde sa acapareze aproape toate activitatile economice si de alta natura, probabil ca pe viitor vom putea vorbi de macromediul de marketing european ca un tot unitar. Domeniul cel mai sensibil la momentul actual este mediul socio-cultural si componentele sale care vor mentine probabil diferentele dintre statele europene pentru ceva timp de acum incolo, deoarece statele europene sunt state nationaliste, extreme de atasate de valorile lor.

Bibliografie

http://www.cia.gov/cia/publications/factbook http://www.state.gov/www/background_notes http://www.state.gov/www/regions/eur/index.html http://www.usatrade.gov/website/sitesearch.nsf http://www.expressindia.com http://www.wikipedia.org/wiki/Istoria_Belgiei

10

11