Sunteți pe pagina 1din 26

Despre Ariile naturale protejate din judeul Bistria-Nsud

COD: 2201 Denumire: Piatra Corbului Tipul : paleontologic Suprafaa: 5 ha Localizare: Piatra Corbului se afl la limita vestic a Climanilor de nord vest, n bazinul superior al vii Budacului, la 25 km, de localitatea Bistria i 9 km de localitatea Budacul de Sus. Ci de acces: La rezervaie se poate ajunge din Bistria pe drumul judeean 173, Bistria Jelna Budacul de Sus (asfaltat). De la ieirea din localitatea Budacul de Sus dup podul de beton ce traverseaz Valea Budacului, drumul devine forestier (bine ntreinut) i urmeaz n continuare cursul Vii Budacului pn la intersecia cu drumul forestier spre Dealu Negru. Urmnd drumul forestier ce duce la Dealul Negru dup cca. 3km. de la intersecie se ajunge la rezervaie. Obiectul ocrotirii: Piatra Corbului reprezint unul dintre abrupturile, cu care se termin vulcanitele neogene ale Climanilor, la limita acestuia cu sedimentarul Bazinului Transilvaniei. Piatra Corbului, reprezint un perete stncos cu o nlime de 90 m. Eroziunea a spat n acest peretele stncos (format din piroclastite): martori de eroziune, formaiuni erozionale, tufuri vulcanice. Sunt prezente de asemenea, formaiuni vulcanocarstice (grote i goluri pseudicarstice pe diaclaze i falii). Pe stncile abruptului Piatra Corbului i n abrupt cuibresc corbii (Corvus corax) . Caracterizare Rezervaie de tip paleontologic ncadrat n categoria a IV-a U.I.C.N.(Uniunea Internaional pentru Consevarea Naturii) monumente ale naturii, a fost propus i ulterior declarat ca arie protejat de interes naional cu scopul de a proteja o bogat flor fosil din Miocenul superior. Rezervaia cu o suprafa de 6,5 ha este reprezentat n principal de un perete stncos impresionant, cu numeroase fisuri i grote, acoperit n partea superioar de vegetaie forestier format din arbuti i arbori care adpostesc o faun specific. Elementele faunistice mai interesante ce ar putea fi menionate sunt: ursul, lupul, cerbul, cpriorul, corbul, numeroase specii de reptile i amfibieni. Flora este reprezentat de arbori i arbuti ai etajului submontan (alt.830 m) cum ar fi fagul, carpenul, gorunul, paltinul i pe alocuri molidul. Vegetaia ierbacee este caracterizat de asociaia Asperula-Asarum, cu specii de: Asperula odorata, Euphorbia amygdaloides, Glechoma hirsutum, Lathyrus vernus, Mycelis muralis, Pulmonaria officinalis. Acestea sunt nsoite frecvent de Allium ursinum, Carex pilosa, Carex silvatica, Dentaria bulbifera, Geranium robertianum, Geum urbanum, Glechoma hederaceum, Melica uniflora, Mercurialis perennis, Poligonatum multiflorum, Sanicula europaea, Stellaria holostea, Rubus hirtus. Flora fosil este reprezentat de numeroase specii dintre care ar putea fi amintite urmtoarele: Carya minor, Cyperus chavanesi, Carex tertiaria, Cornus sanguinea, Vitis teutonica, etc.

COD: 2202

Masivul de sare de la Srel


Caracterizare:

Diapir de sare (masiv de sare), acoperit de depozite cuaternare subiri (depozite aluvionare ale rurilor ieu i Budac), care n cteva puncte sunt ndeprtate, sarea masiv aprnd la suprafa. Prezena srii a generat apariia de izvoare srate, bli cu ap srat, eflorescene saline i plante specifice srturilor. Localizare i acces: Masivul de sare de la Srel, este situat la cca. 14 km sud vest de Bistria, n zona de confluen a rurilor Bistria, Budac i Sieu. La 1,5 km de marginea estic a localitii, plecnd pe drumul care

duce, pe sub dealul Cetii, spre Domneti, n locul numit Bobeica, se afl sectorul de apariie al acestor manifestri saline.

Obiectul ocrotirii:
n zona de confluen a rului Budac i Bistria ardelean cu ieul, n axul anticlinalului Brla Uila, se afl un smbure de sare, un masiv de sare, cunoscut n literatura de specialitate ca Masivul de sare de la Srel. Diapirul are o form oval, orientat n lungul cursului ieului, cu prelungiri digitiforme pe cele trei vi (Bistria Ardelean, Budac, ieu), nspre Srata, Simioneti i Dometi. Extremitatea sa sud estic ptrunde n fruntea terasat a dl. Fgetului (Bobeica) i aici eroziunea a scos la zi sarea masiv, care sporadic este exploatat de localnici. Uneori sarea este acoperit de valurile de alunecare pornite de pe dealul Fget. Prezena srii sub depozitele de lunc ale celor trei ruri (Bistria Ardelean, Budac, ieu) este semnalat de apariia a numeroase terenuri cu eflorescene saline, plante de srtur, izvoare i bli srate. Pe marginea fostului drum Srel - Domneti, avale de fostul loc de trecere peste ru, ntlnim eflorescene saline, iar la cca.100m, avale de locul de apariie a srii la suprafa, pe marginea dreapt a drumului, la baza dealului Fget se afl dou bazine cu ap srat i amenajrile unei microstaiuni balneare. La 25m de acest loc, nspre Srel, pe margine dreapt a drumului (malul Stng al ieului), au existat, pn n anul 1945, 13 Fntni cu ap srat din care se vindea slatin dup un anumit program, locuitorilor satelor din mprejurimi. n albia minor i malul stng al ieului se afl aproape de suprafa, sub argilele badeniene, acoperite de sol, sare masiv, care periodic este decopertat. Pe dealul Fgetului, n excavaiunea rmas ca urmare a expoatrii srii n perioada ocupaiei romane a Daciei se afl un lac (Lacul Dani) cu ap dulce. Lacul are o suprafa de 780m2 i o adncime maxim de 4,5m, fiind alimentat din precipitaii. Apa acestui lac, Lacul Bobeica, este dulce dei se afl pe sare, fapt explicabil prin ntreruperea contactului dintre ap i sare de ctre un val de alunecare pornit de pe versantul nordic al dealului Fgeului, constituit din argile badeniene care au format un pat impermeabil pentru apele ce se acumulau. Probabil la nceput apele lacului n formare erau srate acumulndu-se direct pe sare, dar ulterior, prin ntreruperea contactului direct cu sarea, s-au ndulcit treptat ajungndu-se la concentraia actual. Stratul impermeabil de pe fundul lacului s-a ngroat n timp prin aportul de material adus de apele de suprafa de pe dealul Fget. Mergnd spre Srel, se desprinde spre dreapta un drum de cmp care ne conduce n locul numit La mol. Aici, pe malul stng al ieului, ntr-un vechi meandru al acestuia, exist o balt cu ap srat i nmol srat. Balta, cu o suprafa liber de numai 100m2 are malul dinspre osea (sud) mai nalt dect cel dinspre ru; este alimentat cu ap srat prin cteva izvoare de fund. n rezervaie s-a efectuat un releveu botanic n care s-au evideniat urmtoarele specii, dintre care unele tipic halofile: - Salicornia herbacea - Aster tripolim - Artriplex hastata - Phragmites communis - Limonium gmelini - Atriplex patula - Puccinellia distans Speciile prezentate n releveu au constituit asociaia vegetal, Salicornietum prostrae Soo 1964.

DUP: Ioan Chintuan, Viorel tefan, Ioana Marquier, Gheorghe Coldea: Arii protejate din Bistria-Nsud, Ed. SUPERGRAPH, Cluj- Napoca, 2004

COD: 2203Vulcanii noroioi la Gloduri

Tipul : geologic. Suprafaa: 2 ha Localizare: Localitate Monor n apropierea creia apar vulcanii noroioi, se situeaz la 42 km de localitate Bistria, n extremitatea sud-estic a judeului Bistria Nsud. Ci de acces: Plecnd din Bistria pe DN 17, dup aproximativ 10 km se ajunge la intersecia cu DJ 154 (asfaltat) ce trebuie urmat pn n localitatea Monor. Din localitate urmm malul stng al prului Luului pn la confluena acestuia cu prul Prgului. Aici aproape de ieirea din localitatea Monor spre Bato se afl zona mltinoasa, numit de localnici La gloduri. Obiectul ocrotirii: Rezervaie, este reprezentat de o zon mltinoas cu vulcani noroioi stini i parial activi, cu sedimente Miocene (argile, marne, gresii i nisipuri). Vulcanii noroioi apar din argilele marnoase sarmaiene ale unei structuri gazeifere de care sunt legai genetic. Gazele scpate din adncime scot la zi, att noroiul fluid ct i apa de infiltraie, la care se adaug, ap srat de zcmnt. Revrsrile de ap i noroi au creat conuri (mari i mici), dar i o suprafa mltinoas cu o vegetaie specific. Nmolul, uor srat, deversat prin craterele vulcanilor noroioi este utilizat n cur extern cu rezultate foarte bune. Sunt prezente diferite specii vegetale, dintre care unele indicatoare de umiditate i salinitate moderat: Phragmites communis, Inula salicina, Equisetum palustre, Achillea millefolium, Lzcopus europaeus, Mentha arvensis, Deschampsia caespitosa, Polzgonum aviculare, Ranunculus repens, Juncus effusus, Rosa canina, Melilotus officinalis, Potentilla arenaria, Bidens tripartita, Artiplex hastata, Polygonum mite, Juncus conglomeratus, Artiplex patula, Socnchus arvensis, Cirsium canum. Fauna este reprezentat de: Libelula depressa, Calopterix virgo,Tetigonia viridis, Caliptamus italicus,Carabus ulrichi, Cantaris fusca,Culez pipiens, Ostrina nubilalis, Vanessa sp., Vespa germanica. De asemenea biotopul protejat este caracterizat de 2 specii foarte rar ntlnite n fauna Romniei: Henlea jutlandica i Marionina argentea Datele au fost preluate din lucrarea: Arii protejate din Bistria-Nsud, Ioan Chintuan, V. tefan, I. Marquier, Gh. Coldea, Ed. Supergraph

Cod 2204Rpa cu ppui de la Domneti Tipul : geologica. Suprafata: 2 ha Localizare: Rezervatia este situata la 150 m vest de satul Domnesti (15 km. sud vest de orasul Bistrita), pe malul drept al raului Sieu, la marginea soselei Sarata Domnesti, in apropierea cantonului CFR. Cai de acces: Plecand din Bistrita, pe soseaua nationala 17 (DN 17 asfaltat) , la km. 54+100 se desprinde spre sud drumul judetean 154 asfaltat care, dupa ce traverseaza calea ferata Saratel Bistrita, raul Bistrita si localitatea Sarata, se indreapta spre localitatea Domnesti, traversand de aceasta data raul Budac si insotind apoi cursul raului Sieu inspre amonte. Inainte de a intra in localitatea Domnesti, la ultima curba a soselei pe stanga putem observa Rapa cu papusi. Obiectul ocrotirii: Deschidere naturala (afloriment, rapa), in care apar nisipuri compacte, cu concretiuni grezoase si gresii concretionare, de varsta sarmatiana. Concretiunile constituie obiectul ocrotirii, ele fiind aglomerari de nisip cimentat de calciu, de forma sferica, eliptica, turtita, ori neregulata, formate diagenetic in interiorul unui strat gros de nisip sau gresie friabila nisipoasa. In aflorimentul de la Domnesti, numit Rapa cu papusi, concretiunile sunt numeroase, de forme si marimi variabile. La Rapa cu papusi, intalnim o succesiune alcatuita din nisipuri compacte, cenusii galbui, cu concretiuni grezoase, intercalatii de argile marnoase, marne, gresii dure cu mecanoglife si gresii concretionare. Unele concretiuni au aspect de ciuperci, altele de papusi, capete de animale si oameni etc. La baza aflorimentului, lung de cca. 50m si inalt de cca. 20m se afla concretiuni cazute din strat. Gresiile concretionare au forme foarte clar reliefate si deosebit de interesante. Grosimea succesiunii,

predominant nisipoasa, depaseste 50m, intercalatiile marnoase, cenusii galbui si cele marno argiloase, au grosimi cuprinse intre 0,05 si 0,50m. Concretiunile trebuie ocrotite, deoarece ele nu numai ca incanta ochiul prin frumusetea si perfectiunea formelor, dar au si un rol stiintific. Acestea permit recunoasterea si paralelizarea straturilor, studiul genezei acestora contribuie la descifrarea conditiilor in care s-au depus sedimentele respective, evolutia fenomenelor de singeneza, diageneza si epigeneza etc.

COD: 2205 Zavoaiele Borcutului Tipul : hidrogeologica Suprafata: 1 ha Localizare: Rezervatia este situata la confluenta paraului Barloaia cu izvorul Pietrii (izvorul Nistorului), care alcatuiesc Valea Stramba - afluent de stanga al Vaii Salauta. Cai de acces: La rezervatie se poate ajunge pe urmatoarele trasee 1. Nasaud Salva - Romuli Valea Stramba Zavoaiele Borcutului. 2. Beclean Salva - Romuli Valea Stramba Zavoaiele Borcutului. Punctul de plecare este localitatea Romuli situata pe soseaua asfaltata care duce spre Maramures (DN 17C) prin pasul Stefanitei. Din centrul comunei pleaca un drum forestier bine intretinut, accesibil pentru autovehicule, care trece pe sub viaductul caii ferate Salva Viseu si apoi urmareste cursul Vaii Stramba printr-un defileu ingust pana in Poiana Zavoaiele Borcutului. Distanta de la Romuli pana la rezervatie este de 9 km. Obiectul ocrotirii: Apele minerale si emanatiile de pe Valea Stramba pot fi incadrate in categoria apelor feruginoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, carbogazoase. Izvoarele minerale sunt situate pe un con de travertin ce ocupa o suprafata de cca. 800m2 si este acoperit in cea mai mare parte de o padure de conifere. Izvorul din paraul afluent de dreapta al paraului Barloaia, situat la marginea vestica a conului de travertin, este captat intr-o fantana si are un debit de 3500l/24 ore (cel mai bun) i o apa feruginoasa, bicarbonatata, calcica, magneziana i cu emanaii puternice de CO2. Un al doilea izvor, cu debit apropiat de primul, este situat in partea centrala a conului de travertin, in padure si apare ca o fantanita in travertin. Situata intr-o regiune pitoreasca, in apropierea unor trasee turistice importante (varful Batrana creasta principala orientata vest est care se intinde intre Pasul Setref si Pasul Rotunda cca. 52 km; Romuli Dealul Stefanitei Varful Stefanitei Muntii Tibles ), rezervatia Zavoaiele Borcutului, merita sa fie cunoscuta si ocrotita.

Datele au fost preluate din lucrarea: Arii protejate din Bistria-Nsud, Ioan Chintuan, V. tefan, I. Marquier, Gh. Coldea, Ed. Supergraph, 2004

COD: 2206 Pestera Tausoare. Tipul: speologica Suprafata: 71 ha Localizare: Pestera de la Izvorul Tausoarelor este situata la cca. 950m altitudine in versantul stang al Vaii Izvorul Tausoarelor din Bazinul superior al Vaii Gersa. Cai de acces: La rezervatie se poate ajunge pe urmatoarele trasee 1. Bistrita Nasaud Salva Telciu Valea Telcisorului Pestera. 2. Bistrita Nasaud Rebrisoara Valea Gersa Izvorul Tausoarelor Pestera. 3. Bistrita Nasaud Rebrisoara Rebra Parva Valea Rebra Valea Izvorul Barlei Pestera. Pentru traseele 1 si 2 precizam urmtoarele itinerare: 1. Din Valea Telcisorului se merge spre izvorul Barlei, peste Varful Varatec Obarsia Gersei spre Poiana Ursului, Izvorul Tausoarelor, Pestera (traseu marcat). 2. Din Valea Gersei spre Poiana Ursului, Izvorul Tusoarelor, Pestera (exista indicatoare) Obiectul ocrotirii: Pestera de la Izvorul Tausoarelor s-a format pe un sistem complex de diaclize in calcare bituminoase eocene, compacte, fosilifere, uneori grezoase, cu vine de calcit. Pestera are o dezvoltare de 16.107 metri si o adancime de 461.6 metri, ea dreneaza in subteran cursul epigeu al paraului Izvorul Tausoarelor. Acest curs dispare la cota 350 metri, pentru ca sa reapara in valea Telcisorului printr-o puternica resurgenta - izbucul Izvorul Rece (550 m altitudine) situat la 7 km distanta de punctul de pierdere al

apei in interiorul pesterii. Galeriile lungi si nu de putine ori inguste leaga salile mari ale acestei pesteri tinere si active ce adaposteste relativ putine formatiuni carstice (stalactite, stalagmite, draperii, etc.). Cavitatea este o captare carstica pentru apele Vaii Izvorul Tausoarelor ce se pierd in subteran pe o lungime de circa 300 m amonte de intrarea in pestera, pe malul stang al prului. Pestera este un model tipic de reflectare a tectonicii in carst, intrucat majoritatea galeriilor s-au dezvoltat pe diaclaze. Factorul tectonic a avut rolul cel mai important in geneza acestui cavernament, care a dus la formarea unor salii mari, saritori si cascade. Pestera este renumita pentru antoditele de ghips pe care le adaposteste si pentru mineralul numit kassanit. Interesante sunt si cristalele aciculare (par de petera) pe care le formeaza mirabilitul din Sala de Mese, asupra carui geneza s-au emis mai multe ipoteze. O enigma genetica o constituie inca asa numitele bile de Tausoare, care se gasesc fie incastrate in peretele calcaros, fie pe podeaua Salii Bilelor. Speleotemele sunt destul de rare, acestea fiind ceva mai numeroase in Sala de Mese, Sala Bilelor si Galeria Gipsului. Trebuie specificat ca pestera face parte dintr-un sistem carstic cunoscut sub denumirea de Complexul Carstic Tausoare - Zalion. Zona in care apare pestera este acoperita de padure, ceea ce a contribuit la mentinerea neschimbata a factorilor climatici din interior, la conservarea tuturor valorilor naturaliste din acest sistem carstic. Obiect de admiratie, explorare si cercetare stiintifica, Complexul carstic Tausoare - Zalion trebuie ocrotit in intregime, atat in adanc cat si la suprafata, in scopul conservarii conditiilor naturale ale mediului inconjurator cu care carstul este in relatii directe. Pe langa prezenta faunei eocene in Sala Ursilor au fost descoperite piese osoase, provenind atat de la Ursus speleus , cat si de la Ursus arctos , amalgamate in cadrul sitului, precum si un schelet in conexiune anatomica, ceea ce a permis formularea teoriei potrivit careia cele doua specii au convietuit in Cuaternar, pe teritoriul Munilor Rodnei (DOMA & POPA, 1988).

Datele au fost preluate din lucrarea: Arii protejate din Bistria-Nsud, Ioan Chintuan, V. tefan, I. Marquier, Gh. Coldea, Ed. Supergraph, 2004

COD: 2207 Poiana cu narcise de pe Sesul Mogosenilor Tipul: botanica Suprafata: 6 ha

Localizare: Rezervatia este situata in extravilanul localitatii Mogoseni. Cai de acces: Localitatea Mogoseni este situata pe malul stang al raului Somesul Mare si se poate ajunge urmand drumul judetean Mocod Nimigea de Jos Floresti Mogoseni - Cociu. In localitatea Mogoseni se mai poate ajunge si de pe drumul national 17 Dej Bistrita Vatra Dornei, la iesirea din localitatea Beclean spre Bistrita. In dreptul pasarelei ce traverseaza calea ferata Beclean Vatra Dornei, pe partea stanga, se desprinde drumul judetean Cociu Mogoseni Floresti Nimigea de Jos Mocod. Din localitate se poate ajunge la poiana plecand de la gara si traversand calea ferata pe o poteca ce urca fruntea terasei, urmarind un paraias, care a taiat terasa si care isi aduna apele din chiar suprafata mlastinoasa cu narcise. Obiectul ocrotirii: Suprafata de faneata umeda foarte bogata in narcise (Narcissus angustiolius f. stellaris Ham, N. poeticus L.) La sud, sud est de Mogoseni, pe un fragment al terasei a IV- a, a Somesului Mare, se afla o suprafata de teren mlastinoasa (folosita ca pasune) care este impartita de culturi in trei suprafete mai mici (1 ha; 0,10 ha; 0,20 ha), foarte bogate in narcise. Aparitia ochiurilor de apa (baltilor) si a suprafetelor mlastinoase (adevarate tinoave) la est de Mogoseni, (numit si Mogosmort), se datoreaza alcatuirii geologice si morfologice a zonei respective. Regiunea este formata din sedimente badeniene si sarmatiene, reprezentate prin argile salifere, argile marnoase si marne cu intercalatii de gresii si nisipuri. Respectiva structura geologica a favorizat aparitia suprafetelor mlastinoase, din ce in ce mai numeroase spre Nimigea de Jos si Mintiu. Narcisele infloresc la inceputul lunii mai si tot campul acesta, situat mai sus de sat si cu o larga perspectiva spre lunca Somesului pana la confluenta cu Sieul, este colorat in alb, alb galbui. Narcise mai apar si amonte de Mogoseni si Floresti, pe malurile mlastinoase ale paraului Bratosa, avale cu cca. 3 km de Mintiu. Studiile pedologice arata ca zona este caracterizata prin soluri brune luvice in diferite grade de podzolire, cu fenomene secundare pe profilul solului. Studiile floristice arata prezenta urmatoarelor specii: - Narcissus angustifolius f. stellaris - Deschampsia caespitosa - Festuca pratensis - Hocus lanatus - Serratula tinctoria - Daucus carota - Centaurea jacea

Datele au fost preluate din lucrarea: Arii protejate din Bistrita-Nasaud, Ioan Chintauan, V. Stefan, I. Marquier, Gh. Coldea, Ed. Supergraph, 2004

COD: 2208 La Saratura Tipul: botanica Suprafata: 5 ha Localizare: Rezervatia este situata in extravilanul localitatii Blajenii de Jos. Cai de acces: Se poate ajunge la rezervatie din DN17 Dej Bistrita Vatra Dornei, care la iesirea din localitatea Sintereag spre Bistrita se intersecteaza cu drumul judetean, care insoteste Valea Rosua spre localitatea Blajenii de Jos si pe care trebuie sa-l urmam pana in centrul localitatii de unde se

desprinde un drum de tara ce duce spre localitatea Tarpiu. Rezervatia se poate observa chiar de pe marginea acestui drum de tara deoarece este ingradita, marcata cu placute avertizoare. In centrul localitatii Blajenii de Jos, la intersectia cu drumul spre localitatea Tarpiu, exista din vara anului 2004 placute indicatoare Spre rezervatia La Saratura si un centru de informare si dirijare a vizitatorilor. Obiectul ocrotirii: Obiectul ocrotirii il constituie specia Armeria maritima Willd., planta balticcentral europeana, fiind una din putinele locatii din Romania unde se gaseste. Acest sit reprezinta cea mai bine conservata zona saraturata din judetul Bistrita - Nasaud. Zona cunoscuta de localnici sub denumirea de "La Saratura" este inundata puternic primavara avand un pronuntat caracter mlastinos, in aceasta perioada. Vegetatia este saraca fiind reprezentata in principal de specii halofile. Habitatul format de aceasta specie este considerat un habitat prioritar la nivelul Uniunii Europene. Exista doua izvoare cu apa sarata din care unul este amenajat si utilizat de localnici pentru prelucrarea branzeturilor sarate. Habitatul caracteristic este de pajiste saraturata continentala reprezentat de asociatia Salicornietum prostatae Soo. Situl este 100% (proprietate comunala) proprietatea Consiliului Local Sintereag.

COD: 2209 Poiana cu narcise de pe Masivul Saca. Tipul: botanica Suprafata: 5 ha Localizare: Pe Masivul Saca din Muntii Rodnei. Cai de acces: La rezervatie se poate ajunge din orasul Bistrita, urmand drumul national 17 pana la intersectia cu drumul national 17 C pe care il urmam pana in localitatea Nasaud, de unde ne indreptam pe drumul judetean 172 pana in localitatea Rodna. Din centrul localitatii Rodna (Piata Unirii) se desprinde pe partea stanga un drum asfaltat, pe care trebuie sa-l urmam pana in localitatea Valea Vinului. Spre Poiana cu narcise pleaca din aceasta localitate doua trasee: primul urca spre Dealul Popii, iar al doilea urmareste Valea Secii si apoi urca pe versantul sudic al aceluiasi deal. Traseele sunt marcate si dureaza aproximativ 3 ore din localitatea Valea Vinului. Obiectul ocrotirii: Poiana cu narcise pe versantul estic al muntelui Saca, la o altitudine de 1600m, intr-o asociatie dominanta de Barba ursului. La 7 km de localitatea Valea Vinului, pe varful Saca, se afla o poiana mare cu narcise, situata la altitudinea cea mare din tara (1600m). Alaturi de narcise (Narcissus angustifolius f. stellaris) intalnim opaita multicolora (Lychinis nivalis), crucea pamantului (Heracleum carpaticum) si alte specii rare. Zona este caracterizata prin soluri brune acide, uneori brune acide litice si soluri negre acide.

Datele au fost preluate din lucrarea: Arii protejate din Bistrita-Nasaud, Ioan Chintauan, V. Stefan, I. Marquier, Gh. Coldea, Ed. Supergraph, 2004

COD: 2210 Poiana cu narcise de pe sesul Vaii Budacului (Padurea din Ses) Tipul: botanica Suprafata: 6 ha Localizare: Rezervatia este situata la cca. 9 km. sud est de orasul Bistrita in extravilanul localitatii Orheiul Bistritei. Cai de acces: La rezervatie se poate ajunge plecand din Bistrita pe DJ 173 Bistrita Jelna Budacul de Sus pana la iesirea din localitatea Orheiul Bistritei spre localitatea Budacul de Sus, de unde se desprinde spre dreapta un drum pietruit ce urmareste cursul Paraului Lozii. Rezervatia poate fi observata de la marginea drumului DJ 173, pe care exista si placute avertizoare. Obiectul ocrotirii: rezervatia este o padure rara, cu sol negru, slab podzolit, imbibat cu apa pana la sfarsitul lunii mai, unde creste laleaua pestrit Fritillaria meleagris L. In partea vestica a padurii suprafetele mlastinoase ( lacovisti negre) sunt unite de un afluent de stanga al paraului Lozii. Datorita slabei inclinari a Sesului Orheiului spre nord vest si diferentelor de altitudine foarte mici, Budacul si afluentii lui au curs meandrat, care a favorizat aparitia suprafetelor umede, mlastinoase. Apa din precipitatii se scurge pe versanti, dar datorita faptului ca sesul este aproape plan scurgerea este inceata, iar unele locuri apa ramane si formeaza suprafete mlastinoase, unde vegeteaza laleaua pestrita. Excesul de umiditate determina o temperatura mai scazuta in sol, in perioada de primavara, favorizand cresterea lalelei pestrite. Vegetatia rezervatiei este reprezentata de ramasitele unei paduri de lunca, edificata de stejar ( Quercus robur i Ouercus petraea), exemplare de 60 80 de ani, inconjurate de specii de Juncus effusus L., Juncus conglomeratus L., etc. Actualmente, in stratul ierbos al padurii nu se mai regasesc aproape deloc elemente specifice padurii, ele fiind inlocuite de specii ierboase de pasune. Datele au fost preluate din lucrarea: Arii protejate din Bistria-Nasaud, Ioan Chintauan, V. Stefan, I. Marquier, Gh. Coldea, Ed. Supergraph, 2004

COD: 2211 Piatra Fantanele Tipul: botanica

Suprafaa: 5 ha Localizare: Muntii Bargaului ( la 1200 m altitudine). Cai de acces: La rezervatie se poate ajunge plecand din orasul Bistrita pe drumul national 17 pana in localitatea Piatra Fantanele (situata la 45 km de localitatea Bistrita). Din centrul localitatii, sau de la km 110+800 al DN 17 se ramifica drumul spre localitatea Dornisoara pe care il urmam pana la mica bisericuta situata la baza piramidei eruptive Piatra Fantanele (1227 m) la poalele careia, inspre nord si vest se afla o frumoasa poiana cu numeroase exemplare de bulbuci de munte. Rezervaia se afla intr-o zon deosebit de pitoreasca, la o altitudine de 1200 m. Obiectul ocrotirii: O suprafata de 1 ha de faneata bogata n bulbuci de munte, alcatuind o mica rezervatie. Ea este flancata inspre vest de piramida eruptiva, andezitica, Piatra Fantanele, iar spre nord est si sud , poiana continua cu fanete, alcatuite din asociatia Festuco rubrae Agrostetum capillaris . Datele au fost preluate din lucrarea: Arii protejate din Bistria-Nasaud, Ioan Chintauan, V. Stefan, I. Marquier, Gh. Coldea, Ed. Supergraph, 2004 COD: 2212 Piatra Cusmei Tipul: botanica Suprafata: 5 ha Localizare: Calimanii de nord vest, varful Piatra Cusmei (1153m). Cai de acces: La rezervatie se poate ajunge plecand din Bistrita pe drumul national 17 pana in localitatea Livezile. De aici se urmeaza drumul judetean spre localitatea Cusma ce traverseaza valea Bistritei Ardelene, apoi, dupa 7 km, intra in localitatea Dorolea si in continuare urmareste pe 10 km valea Cusmei pana in localitatea Cusma, urmand apoi unul din drumurile care ne conduc pana la drumul forestier ce face legatura intre bazinul superior al Budacului si cel al Budacelului. Din acesta urmam poteca ce insoteste paraul Sarita pana in creasta unde se afla si Piatra Cusmei. Obiectul ocrotirii: rezervatie naturala botanica, caracterizata prin pereti abrupti, stanci mari golase, inconjurata de paduri de molid si amestec. Zona a fost declarata rezervatie pentru ca in aceasta locatie a fost identificat, cu multi ani in urma, relictul glaciar, Linnaea borealis L. A fost unica statiune din tara pentru aceasta specie si chiar daca in ultima perioada nu a fost gasita planta, zona trebuie protejata deoarece este posibil ca planta sa existe. Datele au fost preluate din lucrarea: Arii protejate din Bistrita-Nasaud, Ioan Chintauan, V. Stefan, I. Marquier, Gh. Coldea, Ed. Supergraph, 2004 COD: 2213 Padurea Posmus Tipul: botanic Suprafaa: 2 ha Localizare: La marginea localitatii Posmus Cai de acces: la intrarea n localitatea Posmus pe partea stanga. Obiectul ocrotirii este reprezentat de padurea de larice (Larix decidua) care se gaseste aici pe o suprafata de aproximativ 3 ha.

COD: 2214 Valea Repedea Tipul: mixta Suprafata: 22 ha Localizare: Muntii Calimani intre Varful Calu si Piatra lui Orban Cai de acces: La rezervatie se poate ajunge plecand din Bistrita pe drumul national 17 pana in comuna Prundu Bargaului unde la km 85+400 se ramifica spre sud est drumul judetean 173, care urmareste Valea Bistritei Ardelene, pe care il urmam pana la confluenta cu Valea Repedea. De aici se desprinde un drum forestier bine intretinut, care urmareste cursul sinuos al paraului Repedele. Obiectul ocrotirii: Valea Repedea, afluent de stanga al Bistritei Ardelene, isi are izvoarele intr-un sector cuprins intre Vf. Calu (1540) si Piatra lui Orban (1435). Pe o distanta de cca. 12 km, aceasta vale si afluentii sai, au ferestruit formatiunile eruptive ale Calimanilor, in apropierea limitei dintre acestia si Muntii Bargaului. Morfologia complexa a fost conditionata de evolutia geologica complexa marcata de o serie de cicluri eruptive si mineralogo petrografice deosebite, de varste diferite. In zona periferica a Calimanilor apar vai adanci, cu profil transversal si cu relief foarte variat ca inaltime si morfologie. Sunt prezente de asemenea formatiunile erozionale ( ace , stalpi, ciperci, ziduri etc.) stanci golase, datorate eroziunii diferentiale care a afectat formatiunile vulcanice, alcatuite din roci eruptive de granulatie si compozitie diversa. Datele au fost preluate din lucrarea: Arii protejate din Bistrita-Nasaud, Ioan Chintauan, V. Stefan, I. Marquier, Gh. Coldea, Ed. Supergraph, 2004

COD: 2215 Taul Zanelor. Tipul: mixta Suprafata: 15 ha Localizare: Este situat in partea nord vestica a Muntilor Calimani, la baza versantului nord estic al Varfului Tiganca (1596 m altitudine). Cai de acces: La rezervatie se poate ajunge pe DN 17 Bistrita Vatra Dornei pana in localitatea Prundu Bargaului unde, la km 85+400 se ramifica spre sud est drumul judetean 175 A, care trebuie urmat pana in localitatea Colibita. Din aceasta localitate urmam drumul forestier, care merge pe Paraul Panulet spre Poiana Fundul Secului si Izvoarele Secului, pana sub Varful Tiganca. Obiectul ocrotirii: Lacul s-a format in spatele unui val de alunecare pornit de pe versantul nordic al varfului Tiganca. Obiectul ocrotirii il constituie lacul cu fauna si flora specifica lacurilor montane, dar nu alpine.

COD: 2216 Lacul Zagra (mai este cunoscut si sub denumirea de Taul lui Alac) Tipul: mixta Suprafaa: 1ha Localizare: Rezervatia este situata in extravilanul localitatii Zagra la cca 300m est de localitate, pe malul stang al Vaii Zagrei. Cai de acces: La rezervatie se poate ajunge plecand din Bistrita spre localitatea Mocod, iar de aici urmand drumul ce duce spre localitatea Zagra pana la aproximativ 5 km de intrarea in localitate. Pe partea dreapta, inainte de ultima curba a soselei, se desprinde o carare, care traverseaza dealul pe care se afla taul.

Obiectul ocrotirii: Lac de alunecare, cu o flora specifica bogata si o fauna interesanta. Lacul ocupa o suprafata de cca. 1800 m2 si are o adancime de maxim 4,20m. Marginea dinspre sud (spre vale) este mlastinoasa, cu tufe de Cyrya, Sphagnum, Salix etc. Se formeaza aici un plaur din care periodic se desprind insulite ce plutesc pe suprafata libera a lacului. In apa vietuiesc broaste, pesti, melci dar si o specie mai rara, broasca testoasa de lac sau broasca testoasa cu coada lunga (Emys orbicularis), specie ocrotita. Lacul s-a format in spatele unui val de alunecare desprins din versantul sudic al dealului Comoara, val alcatuit, predominant, din argile miocene care au format un pat impermeabil pentru apele de suprafata si cele provenite din izvoarele de fund. Suprafata libera a lacului s-a redus treptat datorita scaderii apei prin drenuri si invadarii cu vegetatie, proces ce trebuie pus pe seama depunerii in lac a sedimentelor erodate si transportate de apele pluviale de pe versantul dealului Comoara. Pedologic, zona este caracterizata prin soluri brune si luvisoluri albice. Dintre speciile intalnite aici amintim: - Utricularia vulgaris - Patamogeton natans - Sparganium erectum - Equisetum palustre - Galium palustre - Alisma platago aquatica - Carex rostrata Datele au fost preluate din lucrarea: Arii protejate din Bistria-Nasaud, Ioan Chintauan, V. Stefan, I. Marquier, Gh. Coldea, Ed. Supergraph, 2004

COD: 2217 Locul fosilifer Rapa Mare Tipul: mixta Suprafata: 1 ha Localizare: Rezervatia este situata pe cursul superior al Paraului Budac, cca 150 m amonte de Valea Sindrila si cca 200 m aval de Valea Barzetea. Cai de acces: La rezervatie se poate ajunge din orasul Bistrita, pe drumul judetean 173 Bistrita Jelna Budacul de Sus pana in localitatea Budacul de Sus, de unde, pe un drum forestier ce urmareste malul drept al Budacului, ajungem la rezervatie. Obiectul ocrotirii: Deschidere naturala (afloriment, rapa), in care apar nisipuri compacte, cu concretiuni grezoase si gresii concretionare,de varsta sarmatiana. Concretiunile constituie obiectul ocrotirii fiind aglomerari de nisip cimentat de calciu, de forma sferica, eliptica, turtita, ori neregulata, formate diagenetic in interiorul unui strat gros de nisip sau gresie friabila nisipoasa, format anterior concretiunilor. In aflorimentul de la Domnesti, numit de noi Rapa cu papusi, concretiunile sunt numeroase, de forme si marimi variabile. Datele au fost preluate din lucrarea: Arii protejate din Bistrita-Nasaud, Ioan Chintauan, V. Stefan, I. Marquier, Gh. Coldea, Ed. Supergraph, 2004 COD: 2218 Cheile Bistritei Ardelene. Tipul: peisagistica Suprafaa: 50 ha Localizare: Bistrita Bargaului, Comuna Bistrita Bargaului Ci de acces: La rezervatie se poate ajunge plecand din Bistrita pe drumul national 17 pana in comuna Prundu Bargaului unde la km 85+400 se ramifica spre sud est drumul judetean 173, care urmareste Valea Bistritei Ardelene, pe care il urmam pana la confluenta cu Valea Repedea. Obiectul ocrotirii: rezervatie naturala peisagistica, cu vegetatia ierboasa este dominata de asociatia Asperula-Dentaria, tipul de padure pe intreaga suprafata a rezervatiei este amestec de rasinoase si fag pe soluri scheletice. Plantele ierbacee caracteristice asociatiei Asperula-Dentaria sunt reprezentate de urmatoarele specii: Asperula odorata - vinarita, Athyrium filix-femina feriga, Dentaria bulbifera coltisor, Dentaria glandulosa, Dryopteris filix-mas feriga, Geranium robertianum sovarf, Oxalis acetosella macrisul iepurelui, Pulmonaria rubra, etc. Ca parte componenta a Carpatilor Orientali , zona evidentiaza o mare diversitate faunistica constituind adapost pentru numeroase mamifere mari: urs (Ursus arctos), lup (Canis lupus), ras (Lynx lynx), pisica salbatica (Felis silvestris),vulpe (Vulpes vulpes), jder de copac (Martes martes), jder de piatra (Martes foina), dihor (Putoris putoris).Ierbivorele sunt reprezentate prin cerb (Cervus elaphus), caprior (Capreolus capreolus), mistret (Sus scrofa).Mamiferele mici: viezure (Meles males), iepure (Lepus europaeus), veverita (Sciurus vulgaris), soarecele de padure (Sylvemus sylvaticus), vidra (Lutra lutra). Amfibieni: triton (Triturus cristatus), salamandra (Salamandra salamandra), buhai de balta cu burta rosie (Bombina bombina), buhai de balta cu burta galbena (Bombina variegata).Reptile: vipera ( Vipera berus), guster(Lacerta viridis). Pasarile au ca reprezentanti: cocos de munte (Tetrao urogallus), ierunca (Tetrastes bonasia), corb (Corvus corax), sitar (Scolopax rusticola), sturz (Turdus pilaris), porumbel salbatic (Columba sp.).Unele dintre speciile enumerate mai sus se regasesc pe diverse liste de specii si habitate protejate in Romania si Europa. Datele au fost preluate din lucrarea: Arii protejate din Bistria-Nasaud, Ioan Chintauan, V. Stefan, I. Marquier, Gh. Coldea, Ed. Supergraph, 2004 COD: 2219 Pestera din Valea Cobaselului.

Tipul: speologica Suprafata: 1 ha Localizare: Sant, comuna Sant Este situata n Parcul National Muntii Rodnei. COD: 2220 Rapa Verde Tipul : paleontologica Suprafata: 1 ha Localizare: Rapa Verde este situata pe malul raului Budac, in apropierea bifurcatiei dintre dumurile forestiere Dealul Negru si Aluneasa. Punctul fosilifer prezinta numeroase resturi de plante prinse intr-o marna tufitica, tufit si pirocastit andezitic, apartinand Miocenului superior. COD: 2221 Comarnic Tipul: paleontologica Suprafata: 5 ha Localizare: Rezervatia se afla pe cursul superior al Vaii Budacel (afluent de dreapta al paraului Budac) la cca 5 km amonte de localitatea Cusma in locul de varsare al paraului Comarnic in paraul Budacel. Cai de acces: La rezervatie se poate ajunge plecand din Bistrita pe DN 17 pana in localitatea Livezile, de unde, pe drumul judetean ce se desprinde din centrul localitatii si se indreapta spre localitatea Cusma, mergem pana la iesirea din aceasta localitate. La intersectia cu drumul forestier Bistrita Bargaului Budacul de Sus drumul se indreapta spre captarea de apa, iar de la podetul de beton se indreapta spre Valea Budacelului pe care o urmareste inspre amonte pana la confluenta cu paraul Comarnic. Obiectul ocrotirii: In malul stang, abrupt, al Budacelului, in locul in care apele paraului Comarnic se varsa printr-o cascada de cca.50 m in apele Budacelului, apar marne tufitice, tufite si cinerite cu resturi de plante fosile, indeosebi frunze. Pe cca. 50 m in aceasta succesiune de roci, apar resturi fosile de gimnosperme si angiosperme. Ele apar, in aceleasi tipuri de roci si in albia minora a Budacelului, amonte de confluenta cu paraul Dracului.

Datele au fost preluate din lucrarea: Arii protejate din Bistrita-Nasaud, Ioan Chintauan, V. Stefan, I. Marquier, Gh. Coldea, Ed. Supergraph, 2004
COD: 2222 Crovul de la Larion Tipul: botanic Suprafaa: 250 ha Crovul de la Larion este situat pe teritoriul comunei Lunca Ilvei, la limita judetului BistritaNasaud cu judetul Suceava. Obiectul ocrotirii il constituie turbaria cu vegetatie forestiera, bogata in specii oligotrofe, Sphagnum sp. si Drosera rotundifolia. Aceasta rezervatie este inclusa in situl Natura 2000 Larion.

COD: 2223 Izvoarele Mihaiesei (cunoscuta si sub denumirea de Stanca Iedului -Bujdeie). Tipul: mixta Suprafata: 50 ha Localizare: Rezervatia este situata pe muntele Mihaiasa (1805 m) din partea sudica a Muntilor Rodnei. Cai de acces La rezervatie se poate ajunge din soseaua care flancheaza Muntii Rodnei, pe unul din numeroasele trasee, care urca spre creasta. Traseul cel mai bun de pe teritoriul judetului are ca punct de plecare localitatea Anies situata pe DJ 172. De la podul Aniesului se desprinde un drum care urmeaza Valea Aniesului inspre amonte si care, dupa iesirea din localitate, devine forestier si trebuie urmat pana la confluenta Aniesului Mare cu Aniesul Mic. De aici se urmareste culmea care urca treptat spre Varful Mihaiasa. In apropierea obarsiei paraului Izvorul Mihaiasa se afla Stanca Iedului si in vecinatate Bujdeie, iar pe o suprafata de 50 ha rezervatia propriu-zisa. COD: 2224 Stancile Tatarului (mai este cunoscuta si sub denumirea de Tatarca sau Pietrele Tatarcii). Tipul: peisagistica Suprafata: 25 ha Localizare: Rezervatia este situata la extremitatea nord vestica a Calimanilor, la marginea sud estica a localitatii Bistrita Bargaului, pe paraul Tatarcii- afluent de stanga al Bistritei Ardelene. Cai de acces Se poate ajunge la rezervatie din Bistrita pe drumul national 17 pana in localitatea Prundu Bargaului de unde, la km 85+400 se desprinde spre sud drumul judetean 173 ce duce la Colibita. Din localitatea Bistrita Bargaului, in dreptul garii se desprinde pe dreapta un drum, care, dupa ce traverseaza podul peste Valea Bistritei Ardelene, urca printre case insotind Valea Tatarcii. Dupa 1 km se iese din localitate si se urmeaza culoarul stramt creat de Valea Tatarcii.

Obiectul ocrotirii: Versantii vaii Tatarcii sunt acoperiti in parte cu paduri de foioase in amestec cu molid. Vegetatia ierboasa este dominata de asociatia Asperula-Dentaria. Principalele tipuri de padure sunt : amestec de rasinoase si fag pe soluri scheletice (51%), faget montan pe soluri scheletice cu flora de mull (46%) si 2 % faget de limita cu flora de mull. Aceasta padure este pigmentata de formatiuni erozionale, de forme si marimi diferite, dand un peisaj asemanator celui de pe Valea Repedea si Cheile Bistritei Ardelene Datele au fost preluate din lucrarea: Arii protejate din Bistrita-Nasaud, Ioan Chintauan, V. Stefan, I. Marquier, Gh. Coldea, Ed. Supergraph, 2004

COD: 2225 Ineu - Lala Tipul: mixt Suprafata: 2568 ha Ineu Lala rezervatie mixta situata pe teritoriul Parcul National Muntii Rodnei cu o suprafata de 2568ha. Include lacul Lala Mare, lac de origine glaciara, cu vegetatie specifica. Datele au fost preluate din lucrarea: Arii protejate din Bistria-Nasaud, Ioan Chintauan, V. Stefan, I. Marquier, Gh. Coldea, Ed. Supergraph, 2004