NOTE DE TOPONIMIE PE MARGINEA DICŢIONARULUI

TOPONIMIC AL ROMÂNIEI. OLTENIA (DTRO), VOL. VI (S-

Ţ), VOL. VII (U-Z) de Vasile FRĂŢILĂ

SPĂIOÁNE, 1. Deal s. Schitu Topolniței c. Izvoru Bârzii – Mh. 2. Parte de sat în

aceeaşi localitate (DTRO VI 87), este explicat din np. Spătaru + Ion (sic!). Desigur,
toponimul mehedințean este derivat cu suf. -oń, fem. -oańe (eventual cu
depalatalizarea lui -ń- de la spăiie = spahie„boier, moşier”. DLR s.v. spahie3 îl
glosează „om bogat; (mare) proprietar de pământ; (regional) spăiluc”. După ce arată
că termenul circulă prin Banat şi prin Transilvania, din greşeală, DLR indică drept
etimon al cuvântului ucr. (adică ucraineanul) spahija în loc scr. (adică de
sârbocroatul) spahija. Termenul bănățean este înregistrat şi de Gămulescu, Elemente
188 cu sensul „boier; moşier”, iar, după ALR s.n. III h. 887, acelaşi lingvist
bucureştean notează şi derivatul spăioańe „soția boierului”. Pornind de la toponimul
mehedințean, putem afirma că aria de răspândire a lui spăiie şi a lui spăioańe a
cuprins cândva şi vestul Olteniei.

TRESTÉNICU, numele unui sat în apropierea c. BrezniŃa-Motru – Mh., acelaşi cu

TRESTÉNICELE menționat la 1620 (DTRO VI 252), este explicat din np. Trestenic,
cf. trestie „om înalt şi slab” (MDA) sau din np. Trestenic < it. tristino „originar din
Triest” (DNFR). Ca toponim, Trestenic se întâlneşte şi în alte zone (vezi Iordan, Top.
rom. 103), care îl compară cu o serie de toponime slovene, croate şi sârbeşti Trstenik
derivate de la sl. trŭstŭ „trestie” (vezi şi Arbănaşi, SCO, 8, 168)

TOPÓLNIȚA, numele celui mai important râu din Podişul carstic mehedinŃean,
afluent al Dunării, al unui fost sat şi al unui schit din c. Izvoru Bărzii (DTRO VI
250), este explicat dintr-un apelativ topolniŃă„apă vijelioasă”, după o informaŃie din
anchetă, or toponimul (hidronimul) nostru este de origine slavă, un derivat de la
topolĭ „plop” + suf. adj. -ĭn- + suf. -ica, cu rol de substantivizare (vezi şi Arbănaşi,
SCO, 8, 166; Petrovici, SDT 262).

SÚŞNIȚA, locuinŃă izolată – Mh., atestată la 1872 (DTROVI 145), este explicată
din np. SuşniŃa, care e comparat cu Suşnea şi cu polonezul Susznik, făcându-se
trimitere la Iordan, DNFR. Toponimul nu este mai îndeaproape localizat şi nici alte
amănunte despre el nu se dau. După toate probabilităŃile, el este un toponim slav,
mai exact, un derivat cu sufixul lărgit -ĭn-ica < de la such „uscat”, cf. numele a două
pârâuri Sušnica (Bezlaj II 234). Cf. şi srb. sušna < suh (< sl. com. suchŭ) + suf. -ĭna
(Skok III 357 s.v. suh), de la care, cu suf. -ica, cu rol de substantivare, se putea ajunge
la forma numelui din MehedinŃi
Potrivit DEX, acest cuvânt MARTALÓG, martalogi, s. m. (Mai ales la pl.) are mai
multe semnificații - Slujitor domnesc însărcinat cu paza granițelor și cu
supravegherea punctelor vamale. – Din tc. martoloz „marinar creștin de pe Dunăre”.
https://dexonline.ro/definitie/martalogi

ȚAROVĂȚ
Locuitorii satului Țarovăț proveneau din sudul Dunării. Ei erau ,,ai țarului”, adică
lucrători pe moșia conducătorului statului sârb. Din cauza turcilor, ei fugiseră peste
Dunăre și se așezaseră mai întâi undeva în apropierea Vârciorovei. Și azi există acolo
toponimul ,,Țarovăț”, iar un viaduct al șoselei naționale București-Timișoara se
numește tocmai ,,Viaductul Țarovăț”. Neavând condiții prielnice acolo, acei fugari au
venit în părțile noastre și s-au așezat la Țarovățul dintre Izvorul Bârzii și Malovățul
de azi.
 DESPRE RÂUL TOPOLNIȚA , COMUNA BALOTEȘTI,
COMUNA IZVORUL BÎRSEI ÎN ANUL 1901,ÎNSCRISURI ÎN
MARELE DICȚIONAR GEOGRAFIC AL ROMÎNIEI

R â u l T o p o l n i ț a, izvoraste din poala muntelui Secul, din hotarul comunei

Costesti, si îsi mareste cursul cu pâraiele Gornovița si Prejna, dupa ce formeaza o
mare baltă în hotarul comunei Balta. Apoi, curge spre comuna Ciresul, unde la dealul
Proseacul intră în pamant, de unde iese la Gura Peșterei, dinspre mânastirea
Topolnița, unde ia numele de Topolnita.Apoi udă comunele :Godeanul, Balotesti,
Izvorul Bîrzei,Halânga
Șimianul si ultima data Severinul, unde se varsa in Dunare , în partea de vest a satului
Șimian.Din punct de vedere istoric valea Topolnitei, si mai ales împrejurimile din
comunele Balotesti, Izvorul Bîrzei, Godeanul, Puținei care sunt foarte interesante,
dupa cum se vede si din urmele de ziduri romane ce se gasesc la Gradetul, Martalogi,
Schitul Topolnita, si alte împrejurimi.

I z v o r u l B î r s e i, comuna rurală și sat, în judetul Mehedinti, plasa Ocolul de

susla 10 km de orasul Turnu Severin.
Comuna e situata pe valea Topolnitei, marginindu-se la est cu comuna Malovăț, la
sud cu comuna Breznița, la vest cu comuna Balotești, care o desparte de Schitul
Topolnita.Satul formeaza comuna cu catunele:Halânga, Rascolesti, Schinteiesti,
Schitul Topolnita, Curecea, si Petolesti, având peste tot 1911 suflete, din care 350
cintribuabili.Locuiesc în 350 de case.Locuitorii posedă: 70 de pluguri, 194 de care cu
boi, 12 carute cu cai, 369 de stupi.Prin comuna trece soseaua Turnu Severin -Balta-
Baia de Arama pe malul stâng al râului Topolnita, iar pe malul drept o sosea ce duce
de la Halânga la Schinteiesti.Are 4 biserici, cu 3 preoti, si 7 cântareti, o scoala
condusa de un invatator, frecventata de 30 de elevi, 3 cârciumi.
Bugetul comunei are la venituri :5578 lei, iar la cheltuieli 2283 lei.
Vite: 783 vite mari cornute, 27 de cai, 706 capre , 890 de oi si 900 de rîmători.Dealuri
mai principale sunt: Dealul Curecea, acoperit cu vii, Zmeura, Bobocesti, Dealul Fetei
și Dealul Gradețului, cu o pozitie frumoasa acoperit cu paduri seculare.
Câmpii sunt: Cîmpia Curecei, Cîmpia Țarovațului, Cîmpia Peruțului si Crașca.
Văi principale sunt: Valea Bîrzei, care este foarte prapastioasa, valea Curecea,
Țarovățul, Crasca si valea Topolnitei. Iar ape sunt: Topolnita ce uda prin mijloc,Pîrîul
Fîntînelor, Clivăcețul ce izvoraste din padurea satului, Subpadina si Pîrîul Coșurilor.
În partea de vest a cestei comune , în vecinatatea satului Balotesti, se cunosc urmele
unei bisericute, în stîncile de sub Dealul Sfarleacului, în apropiere de malul drept al
rîului Topolnita. Asemenea se poate vedea si o mica schela de piatra care coteste în
linie curba si care da a se intelege, ca aici era Sf.Proscomidie , unde preotii savarseau
serviciul divin. De aici mergamd pe malul drept al Topoolnitei, spre Est, la o mica
distanta, se gasesc locuri adancite , unde se zice, ca a fost un cimitir roman, al satului
Martalogi.Bisericuta ar fi fost a satului Martalogi, care a fost devastat de niste Tătari,
ce au năvalit asupra locuitorilor.Locul pe unde au trecut Tatarii, apa Topolnita, se
numeste si azi Vadul Tătarului.Vechimea acestui sat se da afi cam pe la 1200 după
Ch. Mormintele aflate aici, poarta numele de Mormintele Uriasilor, sau Jidovilor de
la Martalogi.

B a l o t e ș t i , comuna rurală asezata în partea de Nord a plășii Ocolului de sus,

Judet Mehedinti, la distanta de 15 km de orasul Turnu Severin, situata pe valea rîului
Topolnita, si formeaza comuna cu cătuna Pîrlagele, avand resedinta în Balotesti.Se
margineste :la rasarit cu comunele Bîlvanesti, si Bobaita, la Sud si vest cu comuna
Jidostita, si la nord cu comuna Godeanul, iar la sud si est cu comuna Izvorul
Bîrzei.Are 135 contribuabili cu 900 de locuitori, în 142 de case. Ocupatia locuitorilor
este agricultura si cresterea vitelor. Calitatea pamantului este mai mult pietroasa, în
afara de valea Topolnitei, care este fertila.Localitatea poseda 28 de pluguri, 44 de care
cu boi, 4 carute cu cai, si 06 de stupi.Comuna are doua biserici, cu doi preoti, si 4
cantareti , o scoala cu 1 învatator, frecventata de 42 de elevi si 2 eleve.Are si o
carciuma.Bigetul comuneei cuprinde: la venituri 2425 de lei, si la cheltuieli 1173 lei.
Vite sunt: 264 de vite mari cornute, 14 cai, 270 de oi, si 160 rîmatori.Prin aceasta
comuna trece soseaua vecinala Turnu Severin-Halânga-Balta- Baia de Arama.
Pe teritoriul comunei Balotesti, se afla ruinele Grădețul, si Martalogi.
Dealurile mai importante în aceasta comuna sunt: Gradețul, Roșca, Cleinicul Mare,
Cleinicul Mic, Curila, Sfârleacul, Corneanul si Cioaca Turcului.Văile mai principale
sunt: Valea Știrbiței la poala Gradetului, si Valea Topolnitei.

Nr. Denumire deal,

crt câmpie,pârâu, Județul-Plasa Proprietatea
mahala, vale ,
sat
1 Curila deal Mehedinti-Ocolul de Sat Piatra Acoperit cu vii si
sus Albă paduri
2 Curila pârâu Mehedinti-Ocolul de Sat Piatra Izvoraste din poala
sus Albă dealului Curila si se
varsa in Topolnita.
3 Curecea Mehedinti-Ocolul de Izvorul Bîrzei Mahala
sus
4 Curecea Mehedinti-Ocolul de Izvorul Bîrzei Câmpie
sus
5 Curecea Mehedinti-Ocolul de Izvorul Bîrzei Deal
sus
6 Curecea Mehedinti-Ocolul de Izvorul Bîrzei Vale
sus